Capitolul 1 Criza economica mondiala

1.1.Inceputurile crizei
Ce te faci atunci cand esti banca si in loc de bani ai case?Asta a fost intrebarea ce s-a aflat
pe buzele tuturor bancherilor americani in urma cu putin timp. Raspunsul l-au gasit rapid:
Inventezi niste derivate financiare, care sunt, in realitate, tocmai acele case, si le vinzi bancilor
de investitii.
Astfel s-au vandut si revandut intre banci, fonduri de investitii, si chiar autoritati locale,
aceste pachete frumos ambalate. Insa populatia tot nu a cumparat, contribuind la producerea unui
efect de domino ce a daramat! banci aparent stabile.
"fectul de domino a trecut #ceanul, a lovit $estul "uropei, apoi Centrul, "stul, si tot asa
pana a facut incon%urul &amantului, zguduind din temelii si cele mai solide economii.
'otul a inceput in urma cu doi ani, cand americanii cumparau de zor credite ipotecare, la o
dobanda foarte tentanta(sub )*+. 'reptat, ,ederal Reserve -an. a marit dobanzile, aducand
populatia in imposibilitatea de a mai plati ratele.
Cand acestia nu au mai platit, bancile le-au luat casele, ramanand cu sute de mii de
ipoteci insolvabile si cu crize de lichiditate.Aveau in schimb case de vanzare, pe care nimeni nu
le cumpara din cauza dobanzilor prea mari.
/ituatia a capatat rapid proportii apocaliptice: astazi /tatele 0nite este in recesiune,
Islanda e aproape de faliment national, ma%oritatea tarilor nationalizeaza bancile pentru a le salva
de la faliment, bursele oscileaza de la minus la plus intr-un ritm alert din cauza panicii
investitorilor, dobanzile cresc peste noapte, monedele se depreciaza.
&opulatia globului s-a alarmat si a inceput sa isi scoata banii din banci, de frica sa nu ii piarda.
1uvernele au contraatacat! si au marit plafonul de garantare a depozitelor. -ineinteles, nu a fost
de a%uns.
&rintre cele mai titrate victime ale crizei amintim 2ehman -rothers, -radford 3 -ingle4,
AI1, I51, ,ortis, Ro4al -an. of /cotland sau 6ashington 7utual, cea mai mare institu8ie de
economii si de credite din /tatele 0nite.
-ursele au suferit si ele din plin, actiunile listate in toata lumea depreciindu-se masiv,
unele suferind pierderi record.
Capitalizarea pietelor bursiere internationale a scazut in 9::; cu peste 9; trilioane de
dolari si indicele compozit international 7/CI, care urmareste evolutia principalelor burse ale
economiilor emergente si dezvoltate, a inregistrat scaderi de <9*.
Anul 9::;, cel in care intreaga lume a intrat in criza, a fost marcat de o serie de evenimente
socante pentru intreaga lume ce isi desfasoara activitatea in sectorul afacerilor, informeaza
International =erald 'ribune.
In conditiile dificile ale pietelor la nivel global, grupul francez /ociete 1enerale a anuntat
o pierdere de <,> miliarde de euro din cauza tranzactiilor neautorizate efectuate de un trader.
,alimentul 2ehman -rothers la mi%locul lunii septembrie, interventia statului american pentru a
spri%ini grupul financiar -ear /terns, &reluarea 7errill 2inch precum si salvarea American
International 1roup alaturi de prabusirea fondurilor 7adoff si creditele acordate de /0A pentru
marii constructori auto sunt cateva din cele mai marcante evenimente ce demonstreaza ca actuala
criza se apropie sau in anumite cazuri chiar a depasit 7area ?epresiune.
&otrivit analistilor, criza se va sfarsi in a doua %umatate a anului 9::> tot in /0A, unde
administratia americana are fonduri de 1.::: de miliarde de dolari ce vor fi aplicate printr-un nou
plan de stimulare a economiei.
1.2.Ipoteze
Actuala criza financiara din /tatele 0nite este cauzata de sistemul de prime din bancile
americane, a declarat @oseph /tiglitz, laureat al premiului 5obel pentru economie.
ACand lucrurile merg bine, ei iau niste prime foarte mari, cand lucrurile merg foarte prost,
ca acum, nu sufera in urma pierderilor. Chiar daca isi pierd locul de munca, li se acorda la
plecare importante sume de baniA a declarat /tiglitz.
?upa parerea fostului eBpert al -ancii 7ondiale solutia ar fi ca si bancherii sa
impartaseasca pierderile.
1.3.Amenintari
In cCutarea unor locuri de investi8ii pentru capitalul sCu uriaD, China trebuie sC profite de
turbulen8ele de pe pie8ele financiare americane pentru a face investi8ii, dupC cum a arCtat decizia
sa de a Ain%ectaA cinci miliarde de dolari En banca 7organ /tanle4, informeazC A,&, citatC de
5eFsIn.
-anca americanC a anun8at cC noua companie chinezC de investi8ii, China Investment
Corporation (CIC+, o va a%uta sC restabileascC propriile fonduri, afectate de puternicele deprecieri
ale activelor rezultate En urma eBpunerii pe pia8a creditelor ipotecare cu grad crescut de risc.
AceastC investi8ie ar putea oferi companiei chineze >,>* din pachetul de ac8iuni al 7organ
/tanle4. Aceasta este a doua investi8ie fCcutC de CIC, dupC investi8ia sa de trei miliarde dolari
(peste douC miliarde euro+ pentru achizi8ia unei participa8ii minoritare En fondul american
-lac.stone.
AAcest lucru nu mC surprinde deloc, deoarece eBistC alte investi8ii chineze pe pie8ele
americaneA, a precizat economistul de la 7acGuarie -an., &aul Cave4. 7ar%a de manevrC este
mare pentru una dintre cele mai mari economii de pe glob, potrivit eBpertului.
A5e putem aDtepta ca aceasta sC creascC la cel pu8in )*, dacC nu mai multA, a afirmat acesta,
adCugHnd cC A9:: de miliarde pe an ar putea fi cu uDurin8C folosi8i En investi8ii directe, En
portofolii, indici Di obliga8iuniA.
&entru Ihang 7ing, din partea Academiei Chineze de Jtiin8e /ociale, criza din /tatele
0nite reprezintC o oportunitate.
A&ia8a financiarC americanC trece prin turbulen8e, iar rezisten8a En fa8a fondurilor suverane
ale 1uvernului american s-a diminuat odatC cu nevoia de capital din partea organiza8iilor
financiareA, a adCugat acesta. Acesta este Acel mai bun momentA pentru a achizi8iona active
americane, la pre8uri mici, a eBplicat acesta. Anumite investi8ii chineze En /0A s-au confruntat En
trecut cu o puternicC opozi8ie. 0n eBemplu este cel al companiei petroliere publice China
5ational #ffshore #il Corporation Di tentativa sa din 9::) de a prelua compania petrolierC
0nocal. Knainte de crearea sa, strategia CIC a trezit suspiciuni. &otrivit lui &aul Cave4, ACIC ar
putea sC facC achizi8ii En domenii precum energie Di resurse naturaleA, a estimat acesta. AChiar
dacC vine din partea CIC sau a altor companii, suma de bani din partea Chinei se va ma%ora
enorm En urmCtorii cinci ani. 5u Dtiu dacC restul lumii va fi pregCtitA, a adCugat economistul.
1.4.Acuzatii aduse SUA pentru producerea crizei
AlCturi de plan, pentru a sus8ine Di mai mult economia, banca centralC a /0A, ,ederal
Reserve /4stem (,ed+, ar putea reduce din nou dobHnda de politicC monetarC. 2aureatul
&remiului 5obel pentru economie din 9::1, @oseph /tiglitz, a criticat planul de salvare a
sistemului bancar lansat de administra8ia -ush, relevC A,&. "ste la fel de ineficace precum o
transfuzie masivC de sHnge fCcutC cuiva cu o gravC hemoragie internCL, a spus /tiglitz. 7ai mult,
dupC ce 1ermania a acuzat /tatele 0nite de izbucnirea crizei, este acum rHndul Rusiei sC facC
acelaDi lucru. &rimul-ministru rus, $ladimir &utin, citat de publica8ia britanicC 'he 'imesL, a
criticat dur /0A pentru ceea ce el a numit inabilitatea sa de a face fa8C crizei financiare ce
afecteazC economia globalC. Ceea ce este foarte trist e cC vedem inabilitate En a se lua deciziile
potrivite. 5u mai este vorba de lipsa de responsabilitate a unor indivizi, ci de lipsa de
responsabilitate a unui Entreg sistem, care, aDa cum Dti8i, are preten8ii de a conduce lumea
EntreagCL, a spus &utin.
Ji preDedintele rus, ?mitri 7edvedev, atacC /0A: &erioada de domina8ie a unei
economii este de domeniul trecutului odatC pentru totdeaunaL, a declarat 7edvedev, cu ocazia
unor consultCrii interguvernamentale rusogermane la /an.t &etersburg.
,aptul cC /0A Di-au pierdut statutul de superputere, nu numai economicC, este o realitate din ce
En ce mai evidentC, chiar dacC pu8ini afirmC asta oficial. /0A pierd bani Di credibilitate En
rCzboaiele de uzurC din Ira. Di Afganistan, iar acum se confruntC cu o crizC financiarC durC. $a fi
greu ca /0A sC mai promoveze propriul sistem capitalist En lume, atHta vreme cHt limitele sale
sunt atHt de evidente En aceste zile de crizC profundC.
1.5.Masuri luate de SUA pentru redresarea economiei
&lanul de salvare a economiei americane, propus de administra8ia -ush, trebuie sC treacC
Di de Camera Reprezentan8ilor pentru a fi adoptat./enatul a trecut forma cosmetizatCL a planului
En valoare de M:: de miliarde de dolari, cu M< de voturi pentru Di 9) EmpotrivC. &rincipalele
adCugiri aduse proiectului ini8ial sunt ridicarea plafonului de garantare a depozitelor de la
1::.::: de dolari pentru un deponent la 9):.::: de dolari, reduceri de taBe pentru firmele mici,
sus8inerea ini8iativelor privind producerea de energie regenerabilC Di a%utorarea celor afecta8i de
uraganele care au trecut En acest an prin /0A.
,ostul preDedintele american, 1eorge 6. -ush, a salutat votul pozitiv al senatorilor. ?upC
aflarea veDtilor privind trecerea planului de /enat, principalele -urse europene au deschis
Dedin8ele de tranzac8ionare creDtere uDoarC.
?acC planul trece Di de Camera inferioarC a Congresului, Camera Reprezentan8 ilor,
fondurile En valoare de M:: de miliarde de dolari vor fi folosite pentru achizi8ionarea
instrumentelor financiare toBiceL, care au cauzat criza. ?upC ce vor cumpCra aceste instrumente
cu problemeL, autoritC8ile le vor reambalaL, EncercHnd sC le vHndC, Entr-un final, investitorilor.
?esi a in ceput /0A, fiind cea mai mare putere economica la momentul actual, celelalte
mari puteri economice, cum ar fi @aponia si 0niunea "uropeana, se simt amenintate si ele de
eBtinderea crizei.
Cap.2 Indicatori macroeconomici
Activitatile economice ce se desfasoara in cadrul unei economii nationale se
concretizeaza intr-o gama variata de bunuri si servicii. "valuarea acestora sub aspect fizic sau
valoric se realizeaza cu a%utorul indicatorilor economici.
2.1 Principalii indicatori macroeconomici
&rincipalii indicatori macroeconomici sunt: deficit bugetar, produsul intern, produsul
national, venitul national, venitul personal, venitul personal disponibil al populatiei.
?intre acesti indicatori cei mai important sunt: soma%ul, inflatia, deficitul bugetar si
produsl intern brut.
omaj
Kn conteBtul En care efectele crizei financiare se resimt din ce En ce mai mult la nivel
economic, 0" inten8ioneazC sC acorde spri%in lucrCtorilor concedia8i.
"Bista un buget anual de ):: de milioane de euro, care poate fi folosit pentru a spri%ini
persoanele disponibilizate sC-Di gCseascC un loc de muncC. Kn general, 8Crile folosesc acest fond
pentru a finan8a programe de formare profesionalC Di aloca8ii pentru cCutarea unui loc de muncC.
/tatele membre pot solicita un astfel de spri%in atunci cHnd schimbCrile intervenite En
structura comer8ului mondial obligC o companie sC se restructureze sau sC EDi schimbe loca8ia,
determinHnd astfel pierderea a cel pu8in 1::: de locuri de muncC.
Kn prezent, statele membre trebuie sC contribuie cu aceeaDi sumC pe care o primesc de la
,ond. 5oile norme le-ar permite sC primeascC sume de trei ori mai mari decHt propria
contribu8ie.
?e la lansarea ,ondului, En 9::M, Comisia a aprobat deblocarea a circa N; de milioane de
euro. AproBimativ 1) ::: de lucrCtori au beneficiat de aceste fonduri, printre ei numCrHndu-se Di
cele 1N:: de persoane care Di-au pierdut locul de muncC atunci cHnd producCtorul de piese de
schimb ?elphi Di-a Enchis fabrica din COdiz (/pania+, mCrind En schimb produc8ia pentru uzina
din 7aroc.
"conomia 0niunii Encepe sC resimtC efectele celei mai serioase crize financiare de la
marea depresiune economicC din anii 1>P:. Industria prelucrCtoare europeanC EDi micDoreazC
produc8ia, En timp ce rata Doma%ului creDte.
5umCrul Domerilor din 0" a crescut cu 9>: ::: En octombrie (dupC ultimele date
disponibile+, rata Doma%ului atingHnd M,1*, fa8C de M,:*, En septembrie Di N,>*, En octombrie
9::M.
Kn zona euro, aceasta a crescut En luna octombrie pHnC la M,M*, fa8C de M,N*, En
septembrie Di M,P*, En octombrie 9::M.
5ormele propuse reprezintC doar o parte din strategia europeanC pentru solu8ionarea
situa8iei de crizC. Kn scopul pCstrCrii Di creCrii cHt mai multor locuri de muncC, propunerea
Comisiei prevede, de asemenea, ca utilizarea fondurilor regionale sC fie adaptatC planului
european de redresare economicC.
Inla!ia
Rata anuala a inflatiei din 0niunea "uropeana a crescut in luna mai la P,>*, fata de
P,N*, inregistrata in aprilie, conform datelor biroului european de statistica, "urostat. In zona
euro rata anuala a inflatiei a crescut la P,M* in luna mai, fata de inregistrata in aprilie, de P,P*.
In mai 9::;, cele mai scazute rate ale inflatiei inregistrate in 0niunea "uropeana au fost
in #ldanda (9,1*+, &ortugalia (9,;*+ si 1ermania (P,1*+. Cele mai mari rate ale inflatiei au fost
inregistrate in 2etonia (1M,M*+, -ulgaria (1<*+ si 2ituania (19,P*+.
,ata de luna anterioara, preturile de consum au crescut cu 1,:N*, ca urmare a ma%orarii
tarifelor la servicii cu 9,9P* si a preturilor alimentelor, cu 1,1<*. &returile marfurilor
nealimentare au crescut, in medie, cu :,)9*, potrivit datelor publicate de I5/.
In octombrie preturile la energie electrica, termica si gaze au ramas nemodificate, in timp
ce preturile la combustibili au scazut cu :,P1*, iar cele la medicamente s-au diminuat cu :,:N*,
tigarile s-au scumpit cu 9,)N* fata de septembrie. In a zecea luna a acestui an, cele mai mari
cresteri de preturi au fost inregistrate la oua (>,>*+, alte servicii (<,;P*+, cinematografe, teatre,
muzee, cheltuieli cu invatamantul si turismul (<,)>*+, fasole boabe si alte leguminoase (P,N;*+,
servicii aeriene si telefonie (P,P)*+, cartofi (9,>;*+, autoturisme si piese de schimb (9,>1*+ si
lapte de vaca (P,<)*+. Carnea si produsele din carne s-au scumpit, in medie, cu 1,:)*.
In schimb, in octombrie s-au ieftinit fructele proaspete, cu 1,:P*, si produsele de morarit,
cu :,:>*, potrivit datelor I5/.
?e la inceputul acestui an, in cosul de consum al romanilor, pe baza caruia I5/
calculeaza inflatia, alimentele au o pondere de PM,)*, marfurile nealimentare de <<,M*, iar
serviciile cantaresc 1M,;*.
Cresterea medie a preturilor de consum din intervalul noiembrie 9::M - octombrie 9::;
fata de precedentele 19 luni - indicator care conteaza in criteriile nominale de convergenta la
zona euro - a urcat la M,>* in octombrie de la M,;* in septembrie.
"eicitul #u$etar
?eficitul bugetar al 0niunii "uropene a fost in al doilea trimestru din acest an de 1* din
produsul intern brut (&I-+ al blocului comunitar, dupa un avans de P,)* al cheltuielilor, potrivit
unui raport al "urostat.
Astfel, in trimestrul II din acest an, cheltuielile au crescut cu P,)* fata de aprilie - iunie
9::M, pana la 1,<1M miliarde euro, reprezentand <),1* din &I-. $eniturile bugetului 0" au
avansat intr-un ritm mai lent, de 1,1* fata de intervalul similar al anului trecut, pana la 1.<:P
miliarde euro, reprezentand <<,M* din &I-, potrivit 5eFsIn.
Comparativ cu primul trimestru al acestui an, deficitul bugetar a accelerat usor in
perioada aprilie-iunie 9::;.
In medie, contributiile sociale aduc P1* din totalul veniturilor bugetare, urmate de taBele
pentru productie si import (P:*+ si de impozitele pe venit si profit (9>,<*+, restul provenind din
alte surse, potrivit datelor prezentate de "urostat.
-iroul european de statistica a mai evidentiat ca deficitul bugetar al 0" a inregistrat o
tendinta de decelerare in ultimii patru ani, de la aproape P,)* din &I- in trimestrul al doilea din
9::< la 1* din &I- in acelasi interval din 9::;, evolutie reflectata prin cresterea usoara a
activelor financiare si prin scaderea semnificativa a intrarilor nete pe partea de pasive.
In zona euro, veniturile bugetare s-au ridicat la <),)* din &I-, in timp ce cheltuielile au fost de
<N* din &I-.
2a sfarsitul celui de-al doilea trimestru din 9::;, stocurile de active financiare ale 0"
a%unsesera la P.<;: miliarde euro, in timp ce obligatiile comunitatii europene urcasera la M.>1:
miliarde euro.
In ce priveste datoria generala neconsolidata a statelor membre, aceasta era formata in
proportie de ;P,9)* din datorii ale autoritatilor centrale, ;,19* reprezenta datorie locala, M,)9*
datorie de stat si 1,19* - fonduri de securitate sociala.
2a finalul trimestrului II, pe tipuri de instrumente, ;:,))* din datoria generala
consolidata era constituita din titluri, altele decat actiuni, eBcluzand produsele financiare
derivate. Imprumuturile reprezentau 1<,;1* din totalul datoriei generale, iar <,N<* din datorie
era formata numerar si depozite.
In clasamentul tarilor din 0" dupa nivelul datoriei publice, Romania se situa la finalul
anului trecut in randul statelor putin indatorate. # datorie publica mai mica decat in Romania era
inregistrata doar in "stonia (circa P* din &I-+, 2uBemburg si 2etonia.
2a sfarsitul lui 9::M, opt state din 0" - Italia, 1recia, -elgia, 0ngaria, 1ermania, ,ranta,
&ortugalia si 7alta - aveau o datorie publica de peste N:* din &I-, limita fiBata in criteriile de la
7aastricht, in timp ce in Cipru si Austria, nivelul era putin sub N:*. Insa in toate aceste state,
datoria publica raportata la &I- a scazut in 9::M fata de anul anterior, remarca "urostat.
2.2 Cele mai aectate state de criza economica
/tatul care a avut cel mai mult de pierdut de pe urma acestei crize ar fi Islanda, insa nici
"uropa de "st nu este departe. In ultima perioada, atat Islanda, cat si 0ngaria, 0craina si -elarus
au fost nevoite sa apeleze la a%utorul ,ondului 7onetar International pentru ca acesta sa le
acorde asistenta financiara. -ulgaria, Romania, 'urcia si statele baltice s-ar putea ele insele sa se
confrunte in curand cu probleme.
'oate aceste state au un lucru in comun - ele au contractat credite foarte mari din
strainatate. "ste normal ca statele cu piete emergente sa imprumute bani pentru a isi putea finanta
dezvoltarea. 7are parte din banii in%ectati in "uropa de "st in ultimii ani au fost utilizati pentru a
finanta consumul ce luase amploare si de asemenea preturile activelor, mai degraba decat pentru
a creste capacitatea de productie.
Ca rezultat, deficitele de cont curent au atins cote alarmante - Islanda atingand un nivel
record de 99* din &I-, insa nici -ulgaria si 2etonia nu sunt departe de aceasta performanta.
Inlatia din Islanda si-a continuat cresterea si in luna decembrie, rata anuala urcand pana
la un nivel record de 1;,1*, fata de cea ide 1M,1* inregistrata in noiembrie.
2a o luna, pretul bunurilor de consum a crescut cu 1,M1*, valoarea monedei nationale
cazand cu aproape <)* de la inceputul anului pana in prezent.
%anca centrala a Islandei a anticipat ca inflatia ar putea continua sa creasca pana la
9:* la inceputul anului 9::>.
Acest lucru a fost posibil datorita sumelor mari de bani ieftini ce circulau prin economia
globala. In conditiile in care inasprirea conditiilor de creditare se intensifica, statele din "uropa
de "st nu vor mai putea obtine credite mari pentru a isi putea sustine ratele ridicate de crestere
economica.
Cel mai mare risc cu care s-ar putea confrunta lumea in viitorul apropiat este Ao oprire
bruscaA a fluBurilor de capital, lucru asemanator cu ce a eBperimentat Asia in 1>>M si Argentina
in 9::1. "fectele pot fi dramatice: Argentina s-a confruntat cu o scadere a productiei de 1)* la
inceputul acestui deceniu, in timp ce peso-ul, moneda nationala, a pierdut doua treimi din
valoare. &entru moment, interventia ,7I, si in cazul 0ngariei si in cel al 0niunii "uropene, pare
ca a evitat punerea in scena a celui mai grav scenariu. Cu toate acestea regiunea este posibil sa
intre in recesiune in 9::>.
In 0ngaria, rata anuala a inflatiei s-a diminuat in noiembrie cu un procent mai pronuntat
fata de cel estimat de economisti, atingand recordul minim pentru ultimii doi ani, pe masura ce
pretul petrolului s-a prabusit, iar economia se indreapta catre cea mai drastica recesiune din ulti
mii 1) ani, scrie -loomberg. Rata anuala a inflatiei a scazut de la ),1 procente in octombrie la
<,9* in noiembrie, a anuntat biroul de statistica din -udapesta. Inflatia se va reduce ArapidA in
conditiile in care recesiunea se instaleaza in economia ungara, iar pretul titeiului se afla in declin,
%ustificand astfel diminuarea dobanzilor de politica monetara, a declarat guvernatorul bancii
centrale din 0ngaria, Andras /imor. Inflatia a depasit tinta de P procente a bancii centrale, insa
institutia preconizeaza ca in 9::> aceasta va scadea pana la P,1-P,< procente, iar in 9:1:, la 1,)-
1,> procente, in conditiile in care se estimeaza o rata anuala de N,9 procente pentru anul curent.
Asistenta financiara oferita de ,7I vine insa cu o lista lunga de conditii. Acestea sunt
construite astfel incat fondul sa se asigure ca statele ce obtin credite de la ,7I sunt capabile sa
isi ramburseze datoriile. Acest lucru presupune de regula inasprirea conditiilor fiscale.
Intre timp, perspectivele "uropei de "st se deterioreaza, bancile sale centrale ar putea fi
fortate sa ridice ratele de referinta pentru a putea impiedica deprecieri masive ale monedelor lor
nationale, insa o astfel de actiune va contracta cererea domestica.
Chiar si in aceste conditii, rate ale dobanzii mai mari ar putea reprezenta alegerea celui
mai mic rau, in conditiile in care o depreciere masiva a monedelor nationale ar provoca pagube
mari bilanturilor gospodariilor si companiilor care au contractat imprumuturi masive in euro sau
franci elvetieni.
Astfel, in timp ce guvernele si bancile centrale din $est se pregatesc sa reduca dobanzile
de politica monetara si sa relaBeze conditiile de creditare pentru a anima cresterea, se pare ca
multe dintre omoloagele lor din estul continentului vor trebui sa inaspreasca politicile la
imprumuturi. In consecinta, anul viitor economiile 0ngariei, 0crainei, 'urciei, Romaniei,
-ulgariei si statelor baltice s-ar putea contracta cu nu mai putin de P*.
Incercarea de a face din creditele acestor state unele sigure nu va creste doar presiunile
deflationiste de aici, ci va avea acelasi rezultat si in statele vestice.
?aca insa aceste credite nu ar fi fost asigurate si statele ar fi dat faliment, rezultatul nu ar
fi fost nici de aceasta data unul pozitiv pentru statele vestice, bancile de aici putand suferi
pierderi masive. Alegerea este una dificila.
2.3 Masurile U& anticriza
&rincipala op8iunea 0" este reformarea sistemului financiar interna8ional. 0" EDi
asumC deschis voca8ia de lider En economia mondialC. &robabil cC aceastC crizC a reprezentat
momentul En care 0niunea s-a putut afirma prin mCsurile luate Di solu8iile gCsite la criza
financiarC.
0" merge la reuniunea interna8ionalC de la 6ashington cu trei planuri: construirea
unui nou sistem financiar interna8ional En care 0niunea sC aibC un cuvHnt mai greu de spus,
adoptarea unui program de ac8iuni pentru contracararea efectelor crizei Di construirea unei
metode de lucru care sC permitC decizii rapide.
0nul din cele mai importante principii prin care 0" inten8ioneazC sC schimbe
arhitectura sistemului financiar interna8ional este este legat de reglementare Di supraveghere,
arCtHnd cC En sistemul de supraveghere vor fi incluse toate institu8iile Di pie8ele, inclusiv
institu8iile financiare off-shore Di agen8iile de rating.
0n al doilea principiu pe care El va promova 0" este legat de responsabilitate Di
transparen8a a tuturor participan8ilor la func8ionarea sistemului financiar, Acesta vizeazC En mod
direct responsabilitatea managerilor care nu pot fi independen8i Di sC ac8ioneze riscant En pie8e
timp de cH8iva ani dupC care atunci cHnd intrC En crizC aDteaptC de la guverne bani publici pentru a
acoperi erorile generate de riscul eBcesiv asumat En finan8are.
Al treilea principiu este legat de prevenirea crizelor, iar al patrulea este acordarea ,7I un
rol central En combaterea efectelor crizelor economice.
Capitolul 3
U& si principalele sale sectoare aectate de criza economica
3.1.Piata imo#iliara
'ranzactiile din piata imobiliara au inceput sa se rareasca din vara acestui an, pe seama evolutiei
incerte a preturilor pe plan international. In luna octombrie, insa, piata aproape ca a inghetat, in
conditiile in care blocarea financiara la nivel international a fost dublata de noile masuri de
limitare a creditarii impuse de -anca 5ationala a Romaniei (-5R+. &e de alta parte, temperarea
cresterii preturilor la constructii si terenuri - in special in Capitala - era de asteptat dupa
scumpirile galopante din ultimii cinci ani.
Astfel, multi dezvoltatori imobiliari si-au intrerupt proiectele sperand la o revenire a preturilor,
iar unii au inceput dupa un timp sa mai reduca din mar%ele de profit ca sa poata vinde. "fectul in
lant s-a rasfrant asupra agentiilor imobiliare, a producatorilor si distribuitorilor de materiale de
constructii, a producatorilor de mobila si decoratiuni interioare, dar si a celor de electrice si
electrocasnice.
In plus, multe companii s-au vazut nevoite sa renunte la planurile de eBtindere, tocmai din cauza
blocarii pietei imobiliare.
Analistii imobiliari sustin ca, din cauza crizei imobiliare internationale si a conditiilor de
creditare, preturile locuintelor vechi au scazut in medie, de la inceputul anului, cu P:*, in timp
ce la apartamentele noi scaderea a fost de )-1:* in 9::;.
Cat priveste numarul tranzactiilor imobiliare, acesta a scazut cu 9:,;* in octombrie 9::; fata de
aceeasi luna a anului trecut, pana la <1.NM9 unitati, potrivit ultimelor datele prezentate de
Institutul 5ational de /tatistica (I5/+.
3.2.Piata auto
Criza financiarC mondialC a decimat En 9::; vHnzCrile producCtorilor auto, iar EnCsprirea
condi8iilor de creditare a Engreunat finan8area opera8iunilor zilnice ale acestora, determinHndu-i
pe mul8i sC EnchidC fabrici sau sC facC disponibilizCri masive.
Constructorii europeni reduc produc!ia 'i ac disponi#iliz(ri
Ca urmare a problemelor economice globale grave, criza din sectorul auto s-a propagat
rapid En "uropa. Astfel, la Enceputul lunii decembrie, preDedintele francez 5icolas /ar.oz4 a
anun8at un plan de relansare pentru economia francezC de 9N miliarde euro, din care 1,) miliarde
euro sunt destina8i industriei de automobile, sector vital pentru ,ran8a.
Ca reac8ie la efectele negative ale crizei, Renault, al doilea producCtor auto din ,ran8a dupC &/A
&eugeot Citroen, a anun8at la Enceputul lunii decembrie cC va concedia N.::: de persoane En
"uropa, dintre care <.>:: En ,ran8a, Di cC va Enchide mai multe uzine timp de cHteva sCptCmHni En
aceastC lunC. ?e asemenea, Renault a convocat En P decembrie sindicatele, ca sC analizeze un
plan de reducere temporarC a activitC8ii En /pania.
'ot ca rCspuns la criza financiarC, producCtorul auto francez &eugeot anun8ase la sfHrDitul lunii
noiembrie cC va concedia 9.M:: de anga%a8i. Recent, grupul Di-a revizuit En scCdere estimCrile
pentru mar%a opera8ionalC din 9::;, de la P,)* la 1,P*, ca urmare a accelerCrii deteriorCrii
pie8elor auto la nivel mondial.
1rupul ?aimler a anun8at En noiembrie cC va reduce numCrul anga%a8ilor din fabricile din
1ermania, din cauza efectelor crizei financiare.
0n purtCtor de cuvHnt a spus cC disponibilizCrile vizeazC persoanele anga%ate temporar Di pe cele
cu contracte pe duratC determinatC, EnsC nu a avansat o cifrC. ?aimler are En total 1NM.::: de
salaria8i En 1ermania Di 9.):: de anga%a8i temporari.
CHt priveDte grupul ,iat, pia8a a speculat adesea asupra reorientCrii sau vHnzCrii diviziei sale auto,
din cauzC cC nu este un %ucCtor ma%or Di nici nu e Endea%uns de profitabil ca sC-Di pCstreze
independen8a. ?irectorul eBecutiv ,iat, /ergio 7archionne, declara Entr-un interviu cC trebuie sC
gCseascC un partener pentru a face fa8C crizei financiare, deoarece grupul este prea mic pentru a
traversa singur aceastC perioadC.
'ot ca reac8ie la criza economicC, ,iat va Enchide toate fabricile din Italia Entre 1) decembrie Di
11 ianuarie, urmHnd ca <;.::: de anga%a8i sC intre En Doma% tehnic sau sC EDi ia concedii.
Kn 1ermania, $ol.sFagen a estimat cC va suspenda produc8ia En fabricile germane En perioada
CrCciunului, aDa cum au anun8at Di alte companii concurente.
Constructorul ceh de automobile /.oda Auto, parte a grupului $ol.sFagen, a anun8at la rHndul
sCu cC va practica, din ianuarie pHnC En iunie 9::>, o sCptCmHnC de lucru de patru zile, din cauza
scCderii cererii, En principal En pie8ele importante din "uropa #ccidentalC. Kn zilele En care
produc8ia va fi opritC, salaria8ii /.oda Auto vor avea salariul redus cu 9)*.
3.3. )alimentul #ate la usa producatorilor
Criza din piata auto atinge, de la o zi la alta, proportii tot mai mari. Accesul la credite este tot mai
dificil, stocurile cresc, iar cumparatorii nu mai privesc cu atata entuziasm modelele de clasa
medie si luB.
"fectele se vad de%a in piata. $anzarile 1eneral 7otors in "uropa au scazut cu 1;*, in primele >
luni, iar compania a anuntat ca va reduce productia cu <:.::: de unitati sau 9,P* din vanzarile
inregistrate in 9::M. /i cererea pentru -76 a scazut, iar cel mai mare producator de masini de
luB din lume a anuntat ca va reduce si el productia cu 9).::: de unitati. ,ord a declarat, de
asemenea, ca va inchide o serie de uzine din "uropa si ia in considerare vanzarea unor actiuni la
7azda.
?upa ce in /tatele 0nite, producatorii auto, printre care ,ord si 17, au primit un a%utor nesperat
din partea statului, o finantare de 9) miliarde de dolari (circa 1; mil. euro+ cu dobanda redusa,
menita sa isi restructureze productia, si producatorii europeni, in frunte cu Renault si $6, au
cerut un a%utor suplimentar Comisiei "uropene.
Raspunsul oficialilor 0" a fost unul negativ, cel putin pana acum. Inclusiv in patria
automobilului european, 1ermania, parerile sunt impartite.
In timp ce cancelarul Angela 7ar.el sustine ca Adaca americanii iau masuri de sustinere a
sectorului auto, va trebui, probabil, sa sustinem masiv si noi aceasta industrieA, &eer /teinbruec.,
ministrul german de ,inante, respinge categoric un asemenea demers, considerand ca s-ar incalca
astfel principiile concurentei.
/ectorul auto are un rol cheie in 1ermania, unde sunt mai multi producatori mari de automobile,
cum ar fi -76, ?aimler si $ol.sFagen. 0nii dintre acestia, afectati de%a de criza financiara, au
fost constransi sa isi micsoreze productia si sa revizuiasca in scadere estimarile pentru rezultatele
financiare din 9::;.
3.4. &conomia U&
AproBimativ 1) milioane de anga%ati din "uropa ar putea sa ramana fara un loc de munca, iar mii
de companii ar putea intra in faliment.
Cel putin asa anticipeaza membrii Comitetului "conomic si /ocial "uropean care, impreuna cu
presedintele presedintele Comisiei "uropene, @ose 7anuel -arroso, au pus la punct un plan de
amploare pentru a mentine locurile de munca si a readuce increderea pe pietele financiare,
informeaza 'he 7one4 Channel.
2ipsa de incredere cu care se confrunta sectorul bancar mondial duce in final la abandonarea
investitiilor si cresterea soma%ului, spun membrii comitetului economic si social european.
A1) milioane de anga%ati se pot trezi intr-o dimineata si vor realiza ca au ramas fara loc de
munca, 1: milioane de companii s-ar putea sa-si inceteze activitateaA, a declarat Irini &ari,
vicepresedintele C"/", citat de postul de televiziune.
# eBplicatie ar fi numarul mare de taBe colectate de pe urma unui anga%at care obliga tot mai
multe companii sa-si restranga activitatea, iar cele mai afectate sunt Intreprinderile 7ici si
7i%locii care reprezinta aproBimativ >:* din numarul companiilor din 0niunea "uropeana.
A'rebuie sa scapam de toate documentele birocratice care costa foarte mult, sa nu mai punem
atatea taBe pe procesul muncii. 'rebuie sa investim banii pentru a a%uta companiile sa scape de
toate aceste poveri administrativeA, mai spune &ari.
-ruBelles-ul a adoptat recent un plan de relansare economica estimat la 9:: de miliarde de
dolari. -anii vor veni, in cea mai mare parte de la statele membre, cu o contruibutie de
aproBimativ 1* din &rodusul Intern -rut.
&roiectul va fi dezbatut la summit-ul 0niunii "uropene din 11-19 decembrie de la -ruBelles,
cand fiecare stat isi va prezenta propriul plan prin care intentioneaza sa investeasca acesti bani,
dar numai sub monitorizarea atenta a organizatiilor europene.
3.5.Masuri anti*criza la ni+elul U&
Inalti oficiali din -elgia, #landa, 2uBemburg si 0" au avut intalniri de urgenta la sfarsit de
saptamana pentru a gasi solutii de prevenire a falimentul gigantului bancar si de asigurari ,ortis
ca prima victima din zona euro a crizei financiare mondiale.
Intalnirea de duminica seara ce i-a reunit pe seful -ancii Centrale "uropene @ean-Claude 'richet,
comisarul european pentru concurenta 5eelie Qroes si reprezentanti din cele trei tari invecinate
s-a incheiat cu alocarea unor fonduri de 11,9 miliarde euro pentru restaurarea increderii inainte
de deschiderea pietelor de luni dimineata.
Intelegerea survine dupa o saptamana tumultoasa a sectorului financiar in urma careia actiunile
,ortis au scazut la ),1; euro - cu M)* mai putin comparativ cu anul trecut.
In ciuda insistentelor bancii care sustine ca nu se afla in pericol imediat de insolvabilitate,
lichiditatile ,ortis au fost puse sub semnul intrebarii, in special in urma participarii sale la un
consortiu bancar tripartit prin care a investit M9 miliarde euro pentru cumpararea A-5 Amro in
cea mai mare lupta pentru preluarea acesteia din istoria sectorului bancar ("urActiv :<R:)R:M+.
Intalnirea prile%uita de criza a avut loc in conteBtul temerilor ca ,ortis ar fi putut trage dupa sine
si alte banci europene.
In cadrul planului de salvare, -elgia va investi <,M miliarde euro, #landa < miliarde euro si
2uBemburgul 9,) miliarde euro in activitatile bancare ale ,ortis din aceste tari in schimbul a <>*
din capitalul corespondent fiecarui stat. ,ortis va trebui sa mai vanda partea sa detinuta in cadrul
A-5 Amro, iar presa citeaza banca olandeza I51 si banca franceza -5& &aribas ca potentiali
cumparatori.
A5e-am asumat responsabilitatea. 5u i-am abandonat pe actionariA, a declarat pentru presa prim-
ministrul belgian Sves 2eterme.
/aptamana trecuta, in urma planurilor de salvare financiara anuntate de guvernul american ce
implica un a%utor financiar de M:: miliarde dolari pentru rascumpararea unor active riscante
corespondente imprumuturilor ipotecare detinute de banci si care au produs colapsul sistemului
financiar, liderii europeni au sustinut ca asemenea planuri de salvare nu se afla pe agenda
europeana in masura in care pietele monetare europene nu au fost deloc afectate de criza globala
a creditelor din /tatele 0nite ("urActiv 9PR:>R:;+.
Insa dificultatile de la ,ortis arata un inceput de raspandire a crizei financiare americane in
"uropa. ACeea ce se petrece in /tatele 0nite a avut cu siguranta un impact asupra sectorului
financiar mondialA, a declarat 5out 6ellin., seful -ancii Centrale #landeze. AAceasta criza va
lovi mai intai bancile aflate intr-o pozitie specialaA, a adaugat acesta. AIn urma zvonurilor, trebuie
sa spun ca ,ortis a devenit o banca intr-o pozitie speciala.A
'ot in acest sfarsit de saptamana guvernul britanic a pregatit nationalizarea bancii de credit
ipotecar -radford 3 -ingle4, in conteBtul temerilor ca aceasta ar putea deveni un al doilea
A5orthern Roc.A ("urActiv 1:R1:R:M+.
In urma unor indelungi deliberari, pachetul de salvare american ar putea fi aprobat de catre
Congres in cursul acestei saptamani, iar oficialii europeni spera ca aprobarea sa sa a%ute la
aplanarea tensiunilor. &rim-ministrul luBemburghez si totodata presedintele ministrilor de finante
din zona euro, @ean-Claude @unc.er, si-a eBprimat speranta Aca planul american va fi aprobat
rapid, intrucat priveste pietele financiare si bursiere, indicatorii mondiali ai ratelor de schimb si
increderii, iar ezitarea americana sporeste climatul de incertitudine.A
3.,. U& anun!( m(suri -n conte.tul crizei economice
&arlamentul "uropean inten8ioneazC sC-i prote%eze pe micii ac8ionari de opera8iunile bancare
speculative.
Comisia "uropeanC urmeazC sC propunC o serie de mecanisme pentru controlul fondurilor
speculative de mare risc, aDa-numitele =edge ,onds, Di a societC8ilor anonime de participa8iune,
votatC cu o mare ma%oritate En &arlamentul de la -ruBelles.
0" EncearcC En prezent sC reac8ioneze fa8C de actuala criza financiarC la diferite niveluri. Kn
Consiliul "uropean guvernele statelor membre cautC solu8ii. Kn &arlamentul "uropean deputa8ii
cer Comisiei sC EntreprindC ceva. Ji comisarul pentru pia8a unicC, Charlie 7cCreeF4, a preluat
ini8iativa, anga%Hndu-se sC prezinte la 1 octombrie o propunere de EnCsprire a regulamentului
capitalului propriu al bCncilor. &urtCtorul de cuvHnt al lui 7cCreeF4, #liver ?reFs, avertizeazC
EnsC fa8C de o eventualC controversC privind diversele competen8e ale institu8iilor europene: 5u
avem timp sC dezbatem cine, ce Di cHnd sC facC. Avem nevoie de rezolu8ii, de reguli noi Di aceasta
cHt mai repede pentru cC nu avem mult timp.!
0n lucru este sigur: cererile privind mai multC transparen8C Di mai mult control pe pie8ele
financiare se Enmul8esc la toate nivelurile 0", iar En &arlament sunt spri%inite de reprezentan8ii
tuturor partidelor. Qlaus-=einer 2ehne, din partea &artidului &opular "uropean, a declarat cu
indignare: AsistCm En practicC la urmCtorul fenomen: cHDtigurile se privatizeazC, iar pierderile se
na8ionalizeazC Di este de-a dreptul o ironie a istoriei cC ministrul de finan8e american, &aulson,
care Enainte a fost Deful -Cncii 1oldman-/achs, a a%uns acum Entr-o situa8ie En care trebuie sC ia
M:: de miliarde de dolari fonduri publice pentru a EnlCtura daunele produse de fosta sa branDC.!
&oul 54rup Rasmussen, din partea socialiDtilor europeni, se pronun8C En termeni asemCnCtori:
Cineva a declarat cC En "uropa situa8ia n-ar fi atHt de dificilC ca En /0A. 2a aceasta nu pot decHt
sC rCspund: crizele de la =-#/, de la 5orthern Roc. Di multe alte institu8ii financiare Emi sunt de
a%uns pentru a ac8iona.!
Rassmusen a prezentat EmpreunC cu 2ehne un raport En care prezintC problemele din perspectiva
&arlamentului, cerHnd Comisiei sC intervinC. Raportul Ei este adresat comisarului Charlie
7cCreeF4. ?eDi aceasta este un adversar al normCrii eBcesive, recunoaDte cC situa8ia a devenit
atHt de amenin8Ctoare EncHt e nevoie de un control suplimentar al pie8elor financiare. 7cCreeF4
avertizeazC cC dacC morala Di etica nu sunt respectate, atunci nu se poate pretinde nici de la
contribuabil sC plCteascC oalele sparte de institu8ii financiare private, care adoptC un
comportament riscant.
3./.Planul U& anticriza prin reducerea ta.elor
Comisia "uropeana va aloca 9:: de miliarde de euro pentru relansarea economica prin
stimularea consumului, prote%area locurilor de munca si Ainvestitii inteligenteA
Comisia "uropeana a prezentat ieri un plan de relansare economica a 0niunii "uropene, costurile
implementarii masurilor continute in acest document fiind estimate la 9:: de miliarde euro, adica
1,)* din produsul intern brut al 0". Cea mai mare contributie pentru finantarea acestui plan o
vor avea statele 0".
&lanul de relansare are doua elemente centrale: primul vizeaza masuri de stimulare fiscala pe
termen scurt pentru impulsionarea cererii, prote%area locurilor de munca si redarea increderii
consumatorilor, al doilea este pentru Ainvestitii inteligenteA, in vederea cresterii economice.
/timulentele fiscale vor include, printre altele, propunerea de reducere a taBei pe valoarea
adaugata pentru serviciile ce presupun munca intensa, reducerea impozitelor pe venituri pentru
muncitorii cu salarii mici, subventii din fonduri publice pentru familiile cu venit redus.
&resedintele Comisiei "uropene, @ose 7anuel ?urao -arroso, si comisarul european pentru
afaceri economice si monetare, @oaGuin Almunia, au eBplicat, intr-o conferinta de presa, ca
fondurile pe care diverse state membre au anuntat ca le vor aloca pentru propriile planuri de
relansare economica sunt incluse in aceasta suma totala si ca nu se cere fiecarui stat membru sa
aloce 1,9* din &I--ul sau acestui plan european. /copul planului, asa cum l-a definit
presedintele Comisiei "uropene, este sa poata Atransforma criza in oportunitateA, pachetul de
salvare fiind, de fapt, Ao cutie cu scule in cadrul /trategiei 2isabonaA, dar care cuprinde, poate
cel mai interesant dintre toate, alaturi de banii propriu-zisi, si o serie de masuri legislative de
urgenta. Cu o precizare foarte necesara: nu este vorba despre o suplimentare a bugetului 0",
tehnic imposibila deoarece planul financiar a fost elaborat, definitivat si votat pana in 9:1P, deci
este o rea%ustare a cheltuielilor din bugetul de%a eBistent, cu o refocalizare prevazuta a ,ondului
de coeziune si solidaritate.
0i#er la deicit #u$etar
&rima si cea mai spectaculoasa dintre masuri este folosirea AfleBibilitatiiA permise de &actul de
/tabilitate si ?ezvoltare care, dupa cum se stie, impunea pana acum, intr-o maniera foarte stricta,
declansarea procedurilor de penalizare a statelor membre al caror deficit bugetar depasea P*.
7asura a fost prezentata foarte mult timp drept baza insasi a functionarii predictibile a economii
lor din 0". Cum spera Comisia "uropeana ca va garanta eficienta planului de salvgardare? In
primul rand prin implicarea responsabila a tuturor statelor membre care trebuie sa-si gireze, in
cea mai buna maniera, politicile economice si sociale nationale. /umele, care vor fi acordate
diferentiat statelor membre, trebuie (sau ar trebui+ sa favorizeze o adevarata eBplozie pozitiva pe
pietele nationale ale muncii, dat fiind ca investitiile spre care vor fi indreptate fondurile vor fi in
domeniul cercetarii, tehnologiei de varf, energiei verzi. Intr-un cuvant, inspre stimularea
economiilor europene AverziA si pentru cresterea eficientei proceselor industriale. ?ar si, urmand
semnalul dat la intalnirea de acum doua zile dintre /ar.oz4 si 7er.el, sustinerea unor masuri
clare pentru a%utorarea sectoarelor cel mai puternic afectate de criza: industria automobilelor si
cea de constructii.
Scadere temporara a 12A
# alta linie importanta este si mobilizarea de fonduri pentru a%utorarea imediata a celor trimisi
de%a in soma%, prioritar prin organizarea de reconversie profesionala dar si prin preconizarea unei
prelungiri a perioadei pentru care se ofera alocatii de soma%. ?e asemenea, este preconizata de%a
(relativ tarziu, dupa ce unele dintre tarile 0" au anutat de%a masuri unilaterale in acest sens+, o
scadere temporara a '$A-ului, ceea ce face din Romania un precursor al masurilor economice
prospective inteligente. &roblema care se pune in acest moment, asa
cum afirma analistii de la -ruBelles imediat dupa anuntarea planului prezentat de -arroso, este
ca se bazeaza eBclusiv pe eBistenta spiritului european de solidaritate si ca nu ofera niciun fel de
indicatii practice asupra a ceea ce va putea insemna AtemporarA atat la nivelul aplicarii legislatiei
0" privind deficitul bugetar admis, nivelul '$A autorizat sau cresterea perioadei pentru
alocatiile de soma%. ?aca statele membre vor reusi in incercarea lor de a stopa efectele recesiunii
(ele de%a investind sume considerabile din rezervele nationale+, atunci planul de relansare propus
de 0" poate sa aiba efecte benefice
3.3.Criza economica mondiala4 zece pre+iziuni sum#re
/pecialisti ai companiei londoneze de consultanta 1lobal Insight si ai bancii daneze /aBo -an.
au prezentat pronosticuri privind evolutia economiei mondiale in anul 9::>. Concluziile au fost
eBpuse sub forma a zece puncte, principalele fiind acelea ca "uropa si /0A se vor confrunta cu
una dintre cele mai grele recesiuni din ultimele decenii si ca barilul de petrol ar putea a%unge la
pretul de 9)-P: de dolari. In acelasi timp, eBperti francezi intervievati de L5ezavisimaia 1azeta!
ofera pronosticuri ceva mai optimiste.
&otrivit lui 5ariman -ehravesh, economist principal in cadrul I=/ 1lobal Insight, anul viitor
cresterea economica globala nu va depasi :-:,)*, in conditiile in care anul acesta ea a fost de
9,M*. -ehravesh prognozeaza ca recesiunea in care au intrat /0A in decembrie 9::M s-ar putea
dovedi cea mai profunda din intreaga perioada postbelica: probabil, in 9::> economia americana
va inregistra o scadere de 1,;*.
"uropa este amenintata cu cel mai serios declin economic din ultimii 9: de ani, iar @aponia - din
ultimii 1: ani. @aponia, Irlanda, Italia si 1ermania au intrat de%a oficial in perioada de recesiune
si se asteapta ca ele sa fie urmate de alte economii ale 0". 1lobal Insight prognozeaza o scadere
cu 1* a &rodusului Intern -rut (&I-+ in cazul zonei euro si cu 1,P* in cazul @aponiei.
In urma pronosticurilor pesimiste privind evolutia tarilor dezvoltate, specialistul britanic
formuleaza previziuni sumbre si in ceea ce priveste perspectivele tarilor in curs de dezvoltare.
LCresterea &I- in ma%oritatea tarilor in curs de dezvoltare va fi, in 9::>, in medie de doua ori
mai mica decit in 9::M si inceputul lui 9::;. Astfel, economia chineza, care a inregistrat o
crestere de 11,>* anul trecut, va creste la anul doar cu N,>*!, considera 5ariman -ehravesh.
In opinia 1lobal Insight, preturile la petrol Lvor scadea sub <: de dolari pe baril!. &ronosticuri si
mai pesimiste in legatura cu pretul petrolului au fost formulate de /aBo -an., potrivit careia
acesta va a%unge la 9) de dolari pe baril. In acest conteBt, /aBo -an. atentioneaza cu privire la
posibile Lmiscari sociale in Iran!, tara ale carei venituri provin in mare parte din eBportul de
petrol.
Insisi specialistii danezi isi catalogheaza pronosticurile drept Lscandaloase!T. Intr-adevar,
pronosticul lor privind scaderea &I- al Chinei pina la zero nu poate fi considerat altfel. 'otodata,
danezii atentioneaza ca anul viitor valutele nationale ale altor tari asiatice vor fi pentru prima
data direct legate de 4uanul chinez.
@acGues /apir, pofesor de economie la Inalta /coala de /tudii /ociale de la &aris ("="//+, s-a
declarat de acord, intr-un interviu acordat 5ezavisimaia 1azeta!, cu faptul ca anul viitor mai
multe tari asiatice si-ar putea lega monedele nationale de 4uan. 'otodata, /apir a subliniat ca
acest lucru va depinde de situatia interna din China.
?e asemenea, profesorul francez a estimat ca petrolul nu va scadea la nivelul de 9)-P: de dolari
pe baril, ci va ramine la nivelul de <)-): de dolari. In opinia sa, cresterea &I- mondial nu va
scadea sub nivelul de 1-9*, iar catre finele anului 9::> Laurul negru! va a%unge la M:-;: de
dolari.
'otodata, /apir subliniaza ca in viitorul apropiat va incepe reformarea pietei petroliere si in
general a celei de combustibili, in scopul inlaturarii speculantilor care destabilizeaza situatia.
?in cauza imensului deficit bugetar al /0A, dolarul va scadea pana la un raport de 1,N-9 dolari
pe un euro. ?anezii si britanicii ofera alte pronosticuri: in opinia lor, raportul euro-dolar ar trebui
sa scada la :,>), pentru ca apoi sa creasca la nivelul de 1,P:.
In ceea ce priveste economia rusa, in opinia lui /apir aceasta va fi afectata de reducerea cererii in
cadrul 0" la productia chimica si la resursele minerale rusesti. L&ina la sfirsitul lui 9::>,
economia Rusiei isi va incetini cresterea, insa aceasta va continua sa creasca intr-un ritm de P-
<*!, estimeaza /apir. "Bpertul rus prevede o reorientare a business-ului rus de pe piata eBterna
spre cea interna si o crestere a rolului statului in economie.
Capitolul 4 5omania in conte.tul crizei economice
*studiu de caz*
"conomistii 7inisterului ,inantelor spun ca efectele crizei economice globale se vor resimti En
RomHnia En toata forta lor En al doilea trimestru al anului viitor. 'otusi, amploarea ei va fi mai
mica decat En 0", adevarata criza economica urmand a lovi Romania En N-M luni, dupa ce
contractele aflate acum En derulare, se vor fi Encheiat
"fectele negative asupra afacerilor din RomHnia vor fi mai reduse decat En 0", pentru ca
relatiile comerciale eBtracomunitare au crescut cu nu mai putin de 9M* En ultimul an. In plus,
structura consumului, En care alimentele Di bunurile de stricta necesitate au o pondere
importanta, ar putea fi un alt antidot pentru criza economica. &onderea alimentelor Di a bunurilor
de stricta necesitate ocupC N)* din consumul romanilor. ?easemeni autoconsumul detine o
pondere destul de importanta. 'otuDi, M:* din balan8a comerciala a Romaniei este cu 0niunea
"uropeana, indice care asigura un import de criza destul de Ensemnat,politica fiscala a statului
urmand a avea un rol foarte important.
&rimele efecte ale crizei s-au simtit EncC din vara, mai ales En productie. 'emporar, am avut un
avanta% pe acest palier pentru ca scaderea productiei s-a manifestat mai Entai En 0" Di atunci
firmele romaneDti au putut vinde mai bine. Insa En ultimele luni au aparut probleme serioase En
industria auto locala, En industria mobilei Di En productia de aparate electrice.
#ficialii din minister mai cred cC pe partea de investitii straine directe nu vom avea probleme.
Ciclul investitiilor straine En Romania a inceput abia En 9::<, din 9::N acestea inregistrand
profituri foarte mari. Rata profitului reinvestit En aceste afaceri a fost de 9-P miliarde de euro pe
an. Kn 9::; au fost 9,) miliarde de euro reinvestiti,Kn 9::>, cel putin douC miliarde de euro vor fi
investitii straine directe din profitul reinvestit.
4.1. Cele mai aectate industrii
?omeniile cele mai afectate se anunta a fi industria auto, industria prelucratoare si cea teBtila,
sectorul constructiilor si industria lemnului. Au fost anuntate numeroase concedieri, renuntari la
contractele de munca temporare, trimiteri in soma% tehnic, numarul persoanelor afectate urmand
sa se situeze intre 1::.::: si <::.:::, potrivit analistilor.
Astfel, presedintele Asociatiei 5ationale a "Bportatorilor si Importatorilor (A5"IR+, 7ihai
Ionescu, estima ca disponibilizarile vor viza intre 1::.::: si P::.::: de anga%ati din productia
pentru eBport, iar presedintele Consiliului 5ational al Intreprinderilor &rivate 7ici si 7i%locii
(C5I&77R+, #vidiu 5icolescu, constata ca firme din P: de %udete au disponibilizat de la
inceputul lunii octombrie aproape ):.::: de anga%ati.
/tatistica oficiala arata ca economia romaneasca a inceput sa se resimta in ultimele trei luni ale
anului. Astfel, productia industriala a scazut cu :,M* in octombrie fata de luna anterioara, in timp
ce fata de luna similara din 9::M aceasta s-a diminuat cu P*, din cauza comprimarii cu <,N* a
industriei prelucratoare, care nu a putut fi compensata de cresterile din sectorul de utilitati si din
industria eBtractiva, potrivit datelor publicate de Institutul 5ational de /tatistica (I5/+.
In plus, cifra de afaceri din comertul cu amanuntul, care eBclude vanzarile de autovehicule si
motociclete, a scazut in octombrie cu 1>* fata de luna precedenta, iar ritmul anual de crestere s-
a temperat semnificativ, la ;,N*. Comenzile noi din industrie au fost cu P,N* mai mici in
octombrie decat in luna anterioara, ca urmare a scaderilor din sectorul bunurilor de capital si al
produselor de uz curent, potrivit I5/.
Importurile de bunuri in Romania si-au incetinit semnificativ ritmul de crestere in octombrie, la
P,N* raportat la aceeasi luna din 9::M, in timp ce eBporturile au avansat cu 1P,P*, evolutie care
a redus deficitul comercial lunar cu >*.
4.1.1.Piata imo#iliara
'ranzactiile din piata imobiliara au inceput sa se rareasca din vara acestui an, pe seama evolutiei
incerte a preturilor pe plan international. In luna octombrie, insa, piata aproape ca a inghetat, in
conditiile in care blocarea financiara la nivel international a fost dublata de noile masuri de
limitare a creditarii impuse de -anca 5ationala a Romaniei (-5R+. &e de alta parte, temperarea
cresterii preturilor la constructii si terenuri era de asteptat dupa scumpirile galopante din ultimii
cinci ani.
Astfel, multi dezvoltatori imobiliari si-au intrerupt proiectele sperand la o revenire a preturilor,
iar unii au inceput dupa un timp sa mai reduca din mar%ele de profit ca sa poata vinde. "fectul in
lant s-a rasfrant asupra agentiilor imobiliare, a producatorilor si distribuitorilor de materiale de
constructii, a producatorilor de mobila si decoratiuni interioare, dar si a celor de electrice si
electrocasnice.
In plus, multe companii s-au vazut nevoite sa renunte la planurile de eBtindere, tocmai din cauza
blocarii pietei imobiliare.
Analistii imobiliari sustin ca, din cauza crizei imobiliare internationale si a conditiilor de
creditare, preturile locuintelor vechi au scazut in medie, de la inceputul anului, cu P:*, in timp
ce la apartamentele noi scaderea a fost de )-1:* in 9::;.
Cat priveste numarul tranzactiilor imobiliare, acesta a scazut cu 9:,;* in octombrie 9::; fata de
aceeasi luna a anului trecut, pana la <1.NM9 unitati, potrivit ultimelor datele prezentate de
Institutul 5ational de /tatistica (I5/+.
4.1.2. Piata auto
Industria auto din Romania - ce reprezinta aproape 1:* din produsul intern brut al tarii, cu o
cifra de afaceri de circa 11,) miliarde euro, pare sa fie unul dintre cele mai afectate sectoare de
criza economica globala, in conditiile in care marile companii pentru care Romania produce
piese si automobile isi restrang activitatea.
Astfel, directorul ?acia, ,rancois ,ourmont, estima la finalul lunii octombrie ca piata auto din
Romania ar putea scadea cu 11,)* in 9::>, pana la nivelul din 9::N.
?acia a anuntat ca nu va reinnoi cele N9: de contracte pe durata determinata care a%ung la
termen in decembrie 9::; si va reduce ritmul productiei incepand cu 19 ianuarie 9::>, ca urmare
a scaderii bruste a pietei auto din Romania si pentru a reduce stocurile. In plus, compania a taiat
bugetul de investitii pentru 9::>, de la 9): milioane euro la 1): milioane euro.
,urnizorii ?acia au anuntat ca vor trimite personalul in soma% tehnic, urmand sa decida care vor
fi masurile urmatoare, in functie de programul liderului roman al pietei auto. $anzarile de masini
noi au fost afectate in ultimele luni si de importul masiv de autoturisme second-hand, de
devalorizarea monedei nationale si de modificarea normelor de creditare impuse de -anca
5ationala a Romaniei (-5R+, care au determinat reducerea semnificativa a creditarii.
&otrivit datelor A&IA, criza financiara globala a impins piata auto romaneasca la cel mai scazut
nivel din 1>>>, inmatricularile de masini noi din primele 11 luni din 9::; diminuandu-se cu )P*
fata de aceeasi perioada din 9::M.
4.1.3. Siderur$ie si metalur$ie
Cea mai mare otelarie din lume Arcelor7ittal, care detine combinate importante Di in Romania,
la 1alati, =unedoara, Iasi Di Roman, a anun8at la %umatatea lui decembrie ca a deschis procedura
plecarilor voluntare din societate,. In plus, conducerea Arcelor7ittal a decis sC reduca numarul
anga%atilor la nivel mondial cu >.::: de persoane in perioada urmatoare.
Cel mai mare producCtor de aluminiu din "uropa Centrala Di de "st, Alro /latina, a anuntat, de
asemenea, spre finalul lunii decembrie, ca ia in considerare reducerea produc8iei cu pana la ):*
Di diminuarea numarului de anga%a8i cu 1.9:: de persoane din 9::>, din cauza ieftinirii
aluminiului cu peste ):* de la mi%locul lunii iulie 9::; si pana in prezent. ?ecizia finala va fi
luata in ianuarie. In plus, Alro incearca sa reduca si costurile cu materii prime.
4.1.4. A$ricultura
?irectorul ,ederatiei 5ationale a &roducatorilor Agricoli din Romania , sustine ca aproape 1)*
dintre producatorii agricoli din Romania vor da faliment din 9::> pentru ca nu vor putea sC
reziste pe piata in urma efectelor crizei financiare.
In noiembrie, ,edera8ia Agrostar a cerut 7inisterului 7uncii si 7inisterului Agriculturii intrarea
in soma% tehnic a ):.::: de anga%ati, iar investitiile din industria de panificatie sunt afectate de
criza economica, din cauza ingreunarii accesului la creditare.
&roducatorul de cereale Interagro a anuntat, de asemenea, ca disponibilizeaza din 9::> peste
>:* din salariatii grupului, respectiv ).):: de oameni, <.):: dintre acestia fiind din domeniul
chimiei, in conditiile in care actionarii anticipeaza ca pierderile grupului vor depasi 1:: milioane
dolari Di spera la o interventie salvatoare din partea statului.
4.1.5. Petroc6imie
#ltchim si-a redus importul de materii prime, diminuandu-si produc8ta cu 9:* in noiembrie
9::;, pana la <:* din capacitatea totala. Cantitatea de etilena Di propilena cu care #ltchim se
aprovizioneaza de la &etrom a fost redusa atat pe fondul scaderii normale a consumului de
produse petrochimice in timpul iernii si a intreruperii uzuale a activitCtii firmelor din vestul
"uropei in asemenea perioade, cat si ca urmare a scaderii preturilor produselor petrochimice cu
mult sub nivelul costurilor de productie ale companiei.
4.1.,. I17C si electronice
&iata de electronice, electrocasnice Di I'3C nu va inregistra cresteri in 9::;, desi initial era
prevazut un avans de 1)* fata de 9::M, iar in prima parte a lui 9::> va scadea ca urmare a crizei
financiare si a noilor norme de creditare. In primele noua luni, piata a crescut cu 1:* fata de
perioada similara din 9::M, insa a scazut in acelasi ritm spre finalul anului. In prima parte a
anului 9::> se anticipeaza o scadere a pietei de 1)*, cu revenire in a doua %umatate a acestuia.
/egmentul serviciilor din industria I'3C ar putea inregistra in 9::> o temperare a cresterii, la
cel mult )*, fata de rata medie de 9)* a anilor precedenti.
4.1./. 1urism
7a%oritatea agentiilor autohtone de turism au anuntat ca din primele luni ale anului 9::> vor
opera reduceri de preturi de pana la P:*, pe fondul acutizarii impactului crizei financiare asupra
sectorului de profil.
?easemenea , piata turismului ar putea creste in 9::> cu pana la 1:*, dar nu se eBclude nici o
stagnare, considerata a fi o evolu8ie pozitiva fata de tendintele pietei de profil din vestul "uropei.
4.1.3. Societati #ancare
Reticen8a bancilor de a se imprumuta intre ele a determinat cresterea rapida a ratelor dobanzii pe
pietele monetare Di chiar blocarea acestor piete. Aceste efecte s-au putut observa Di in Romania,
unde dobanzile interbancare au depasit de multe ori nivelul de 1<,9)* pe an al dobanzii pe care
banca centrala o percepe bancilor la facilitatea de credit .
7arile bCnci centrale au in%ectat lichiditCti substantiale in piete, au scazut ratele dobanzilor de
politica monetara Di au oferit Di garantii pentru depozitele interbancare. Cu toate acestea, in
prezent, pietele financiare continua sa fie lichide numai pentru scaden8ele pe termen scurt, la
depozitele pentru o zi sau pentru o saptamana.
4.2. Masuri anticriza
)acilitati pentru an$ajatori* anga%atorii care creeaza locuri de munca si incadreaza someri
aflati de peste P luni fara slu%ba, sa primeasca echivalentul in lei al sumei de 1.::: de euro pentru
fiecare anga%at. Aceasta masura va constitui un stimulent pentru incura%area anga%arilor.
Majorarea punctului de pensie- valoarea punctului de pensie va creste incepand cu 1 ianuarie
9::> la MNP,M lei.
%oniicatie pentru plata in a+ans a o#li$atiilor #u$etare datorate de contri#ua#ili-
acordarea unei bonificatii de )* din valoarea obligatiilor bugetare datorate pentru contribuabilii
care isi platesc taBele cu cel putin 1: zile inainte de termenul de plata prevazut de reglementarile
legale in vigoare.
Modiicarea codului iscal - 1uvernul a aprobat un set de modificari ale Codului ,iscal,
concentrate pe patru directii de actiune:
introducerea unor masuri speciale de stimulare fiscala pentru activitatile de cercetare U
dezvoltar
transformarea in venituri neimpozabile a veniturilor sub forma de dobanzi la depozitele
la termen si la instrumentele de economisire, incepand cu 1 ianuarie 9::>
aplicarea unei cote reduse de '$A, de )* , pentru livrarea locuintelor ca parte a politicii
sociale.:

/cutirea de impozit pe dividendele reinvestite. 7asura are ca scop sa pastreze si sa
creeze noi locuri de munca.
Majorarea capitalului C&C* Capitalul social al Casei de "conomii si Consemnatiuni (C"C+ a
fost ma%orat cu >:: milioane lei.
Sustinerea industriei auto din 5omania -1uvernul a aprobat, de asemenea, un set de trei
masuri destinate sustinerii industriei auto din Romania si prote%area locurilor de munca din acest
domeniu
a fost suspendata plata taBei pe poluare pentru autovehiculele inmatriculate noi, care nu
depasesc 9::: cmc, incepand cu 1 decembrie 9::;, pana la P1 decembrie 9::>.
a doua masura referitoare la industria auto vizeaza redistribuirea rapida a cotei ramase
neconsumate in cadrul &rogramului de reinnoire a parcului auto.
8rupul de lucru 8u+ern*%95*mediul #ancar- "Becutivul a decis constituirea unui grup de
lucru format din reprezentanti ai 1uvernului, ai mediului bancar si ai -ancii 5ationale a
Romaniei. Aceste grup de lucru va pune la punct un 7aster &lan care va cuprinde masuri privind
functionarea cat mai buna a sistemului bancar, in conteBtul programului de masuri de crestere
economica si locuri de munca. 7andatul acestui grup de lucru este de a identifica solutiile
optime, in cadrul actualei situatii de criza economica mondiala, pentru deblocarea sistemului
bancar, pentru gasirea de solutii potrivite pentru gasirea de lichiditati la nivelul sistemului bancar.
4.3. Pre+iziuni pri+ind economia 5omaniei in 2::;
&otrivit Comisiei "uropene , economia Romaniei , supraincalzita in 9::;, va cunoaste, ca urmare
a crizei economice, un proces de incetinire a cresterii economice. &reviziunile acesteia despre
Romania sunt:
?upa ce a a%uns la ;.;* in 9::;, in 9::> se anticipeaza o reducere a cresterii economice
la <,M)* si la )* in 9:1:.
Cererea interna va scadea din cauza unor conditii de creditare mai dure induse de politica
monetara si de situatia financiara mondiala.
/caderea deficitului de cont curent de la aproape 1<* din &I- in 9::M la in %ur de 19,)*
in 9:1:.
Rata soma%ului a scazut la un nivel record de N* in prima parte a anului 9::;. ?eficitul
de forta de munca a dus la cresteri ale salariilor, care au crescut pana la 9)* in iulie
9::;. /e asteapta ca soma%ul sa creasca putin in 9::>, ca sa revina in 9:1: la un nivel
mai scazut.
&entru 9::> se asteapta ca inflatia sa scada la ),M)* fata de M.M)* in 9::;, iar in 9:1:
la <*.
&reviziunile Comisiei vorbesc despre o atenuare graduala a cresterii economice, dar sunt
posibile si niste a%utari mai rapide. "fectele crizei financiare asupra comertului, a
sectorului financiar si a increderii ar putea duce la reduceri mai rapide ale eBporturilor si
cererii interne.
Investitiile publice raman la acelasi nivel din &I- ca si in anul 9::;.
In 9::> se asteapta ca deficitul sa creasca pana la <* din &I- din cauza cresterii
pensiilor, iar daca politicile raman neschimbate, deficitul bugetar se asteapta sa ramana
peste P,)* din &I- si in 9:1:. 0n cost al reformei pensiilor de :,P* din &I- este inclus
in previziunea privind deficitul pentru 9:1:.
"Bista riscuri considerabile privind deficitul ridicat, iar in conteBtul vulnerabilitatilor
macroeconomice ar putea fi nevoie de politici fiscale mai restrictive. "Bista riscul ca
veniturile sa scada, mai ales daca are loc si o atenuare a cresterii.
Astfel toate datele Comisiei "uropeane au aratat ca zona euro este in recesiune tehnica si ca
nu va mai cunoaste crestere economica anul acesta. Comisia incura%eaza statele membre sa
adopte o pozitie clara, pentru ca este nevoie de actiune comuna pentru a a%uta la revenirea
economiilor europene, prevazuta pentru a doua parte a anului 9::>