Sunteți pe pagina 1din 67

TAMARA BIRSANU

Conf.univ.dr. in psihologie
CONSILIERE FAMILIALA SI DE CUPLU
( material adaugator )
MASTERAT
I . SCURT ISTORIC
Ramura experentiala a terapiei de familie se dezvolta in baza psihologiei umaniste a anilor !"#$
preluand din terapiile individuale umaniste prin%ipiul & experientei ai%i si a%um ' .
Calitatea experientei traite este %riteriul sanatatii psihi%e si obie%tivul interventiei terapeuti%e.
Terapeutii experentiali de familie %onsidera %a exprimarea sentimentelor si senzatiilor este %alea extinderii
experientei si sensul implinirii personale familiei.
Terapia experentiala de familie s(a bu%urat de %ea mai mare popularitate in etapa & de tinerete ' a
terapiei de familie $ atun%i %and terapeutii vorbeau de s%himbarea in sistem dar imprumutau tehni%i din
terapiile si de grup.Astfel$ ei au preluat semnifi%ativ de la )estaltterapie si de la grupurile de intalnire.Alte
tehni%i expresive %um ar fi &s%ulptura si desenul familiei' au valorifi%at influente tehni%e din artterapie si
psihodrama.
*atorita utilizerii tehi%ilor expresive nu foarte multi terapeuti au putut sa abordeze T.+.E.$ %i doar a%eia
%are au abordat %on%eptele si metodele sistemi%e %um ar fi , Carl -hita.er$ /egg0 /app$ 1irginia Satir$ August
2apier$ *avid 3eith$ 4eslie )reenberg$ Susan 5ohnson$ +red si 6unn0 *uhl. A%estia si altii au introdus o serie
de tehi%i experentiale de familie pe %are ori%e terapeut le poate valorifi%a.
4iderii a%estei orientari raman C. -hita.er si 1. Satir./rimul este de%anul T.+.E. $ el in%ura7and
membrii familiei sa fie ei insisi .El a invatat din experienta sa %lini%a sa as%ulte si sa inteleaga gandurile bizare
ale a%estor pa%ienti$ identifi%and si &gandurile umane ' pe %are normalii nu le dezvaluie. Carl -hita.er a
format Clini%a /sihiatri%a Atlanta ( !89 )in %adrul %areia a organizat un grup %reativ si produ%tiv impreuna %u
T.Malone$ 5.-ar.entin si R.+elder.
/sihoterapia experentiala s(a nas%ut din a%easta grupare( !88(!"8 ) $ grupare %are ulterior se largeste
%u alti %olaboratori , August 2apier$ *avid 3eith din Atlanta si 2e: ;or. ( S0ra%use ) .
II . SCOPUL SI OBIECTIVUL
S%opurile a%estei terapii este eliberarea de simptome$ adaptarea so%iala si mun%a sunt %onsiderate
importante$ dar se%undare in raport %u %resterea integritatii personale ( %ongruenta intre experienta interioara si
%omportamentul exterior ) o mai mare libertate de optiune$ mai putina dependenta si o mai mare extindere a
experientei.
<bie%tivul terapiei este %a membrii familiei ( fie%are in parte ) sa devina sensibili la nevoile si
sentimentele lor si sa le impartaseas%a in %adrul familiei . =n a%est mod$ unitatea familiala se poate baza pe o
intera%tiune vie si autenti%a mai degraba de%at pe represiune si autonegatie.
Exista doua orientari metodologi%e in terapia experentiala de familie ,
tendinta dominanta de %on%entrare si orientare asupra indivizilor si experientei lor traite in familie
( in %onta%tele interpersonale ) mai mult de%at asupra organizarii familiale . 3emper$ in !>$
%onsidera in a%est sens %aresponsabilitatea prin%ipala a terapeutului este & fata de oameni$ fata de
fie%are individ in %adrul unei familii si doar se%undar fata de organizatia numita familie ' .
orientarea dominanata asupra sistemului familial mai mult de%at asupra indivizilor . &Cresterea '(
%a s%op terapeuti% ? se refera ai%i la &%astigul' intera%tional al sistemului familial$ la evolutia
intregii familii %a organizatie. A%easta tendinta apare in terapia lui C. -hita.er$ *.3eith si
).2apier.
Ceea %e au in %omun terapeutii experentiali de familie %u alti tarapeuti de traditie existential(umanista
este %redinta %a drumul spre sanatatea emotionala este a%ela al dezvaluirii si des%operirii unor niveluri tot mai
profunde de experienta ? potentialul de autoimplinire zavorat in launtrul tuturor . 2umai %eea %e se afla in
launtrul nostru %onteaza .
S%opul terapiei de familie enuntate de 1.Satir in%lude trei s%himbari in sistemul familiei (!@A ) ,
. fie%are membru al familiei sa devina in stare d ea relata %ongruent$ %omplet si onest %eea %e vede si
aude$ simte si gandeste despre el insusi si %eilalti $ in prezenta %elorlalti . Cu alte %uvinte $ fie%are
trebuie sa fie el insusi in prezenta si la adresa %elorlalti B
A. fie%arei persoane din familie trebuie sa i se adreseze si sa se raporteze la ea in termenii uni%itatii
sale$ asa in%at de%iziile sa se poata lua mai %urand prin explorare si nego%iere $ de%at in termeni de
putere B
9. diferentele intre persoane trebuie sa fie %onstientizate in familie si folosite %u & %restere' .
Cand metodele experentiale se apli%a orientat spre familie %a sistem si nu spre indivizi asmablati
intamplator intr(un grup familial$ s%opul %resterii individuale fuzioneaza %u s%opul realizarii unei puterni%e
%oeziuni ( unitati ) familiale .
/ra%ti%a lui C.-hita.er intru%hipeaza intr(o maniera ineditaa%est s%op dual. /otrivit %on%eptiei lui$
%resterea personala ne%esita integrarea familiala si vi%eversa. Simtul apartenentei la familie si libertatea
individuala se inter%onditioneaza $ & merg mana in mana ' Astfel$ adeseori este ne%esar sa se realizeze o mai
mare apropiere intre parinti din pun%t de vedere emotional pentru a fa%ilita ple%area %opiilor de a%asa
( & desprinderea de %uib & ) $ intru%at multi %opii nu o pot fa%e da%a nu simt %a parintii lor pot fi feri%iti si fara
ei.
*obandirea autonomiei personale presupune $ asadar satisfa%erea nevoii de apartenenta$ unitate si
e%hilibru emotional$ familial.
/e langa s%opul general al %resterii %reativitatii familiei si fie%arui membru al sau$ terapeutii
experentiali in%ear%a $ de asemenea sa a7ute fie%are familie sa(si rezolve propriile probleme parti%ulare $
&lu%rand' asupra a%estora. *ar a%easta mun%a este realizata %u o minima %on%eptualizare sistemi%a ori
planifi%are( anti%ipare ) . *e fapt$ multe dintre s%opuri pot fi in%onstiente in timpul terapiei si pot fi
%onstientizate numai printr(o retrospe%tiva . ( 2apier$ !@@ )
Terapia experentiala in%lude elemente RAT=<2A4E si 2<2(RAT=<2A4E. /rimele sunt ne%esare
pentru a promova %onstientizarea si intelegerea$ %elelalte pentru a %reste spontaneitatea si sin%eritatea.
Exprimarea %onstienta a potentialurilor interne ( aspe%te$ fantezii$ impulsuri ) ii priveaza pe oameni de
influentele lor patogene si le elibereaza forta de viata . Rezultatul a%estei %resteri a %onstientizarii este o
reintegrare a partilor reprimate sau deposedate ale S=2E4C= .
Cei mai multi experientialisti a%%entueaza latura afe%tiva a naturii umane ,
%reativitatea
spontaneitatea
abilitatea de a se 7u%a
-hita.er a%%entueaza asupra valorii experientei & de dragul ei insasi '$ intreaga terapie fiind un pro%es
de extindere a experientei %are %ondu%e$ in %on%eptia lui$ %atre %restere. 2oua experienta traita de familie in
timpul terapiei se %onsidera %a rupe %onfluentele subterane$ distruge expe%tatiile rigide si deblo%heaza %
onstientizarea ? toate a%estea favorizand individuatia ( 3aplan si 3aplan$ !@> ).
Alti autori isi propun %a s%opuri terapeuti%e %resterea simtului %ompetentei$ a starii de bine si
autoapre%ierii ( +.si 6.*uhl$ !> ).
Cei mai multi terapeuti ai familiei sustin %a o sensibilitate sporita si o mai buna maturizare a indivizilor
serves% s%opul mai general al T.+. ? intensifi%area fun%tionalitatii familiei .
Se presupune %a familiile a7ung in tratament pentru %a sunt in%apabile sa fie des%hise si de a%eea
in%apabile de individuatie ( -hita.er$ !@" ) . A7utand menbrii familiei sa(si re%apete propriul lor potential
de experimentare se %rede %a ei sunt a7utati sa(si re%apete %apa%itatea de a se ingri7i unul de %elalalt .
III . CUPLU , CASATORIE , FAMILIE
Notiuni generale
+oarte mult timp$ %on%eptele de %uplu$%asatorie si familie au fost definite intr(o maniera extrem de
asemanatoare$ %ara%teristi%ile lor fiind deseori %onfundate. =n%er%and sa pre%izam %ontinutul lor notional$
dorim sa realizam o mai %lara delimitare a a%estor %on%epte si a relatiilor dintre ele$ fara a avea pretentia unei
tratari exhaustive. Cuplulpremerge$ de regula$ %asatoria ? in urma %areia ia nastere familia$ %uplul marital si
des%endentii sai.
Cuplul %a entitate sinergeti%D EnoFiunea de %uplu a apDrut Gn limba fran%ezD Gn se%olul al H==(lea$
pentru a desemna uniunea dintre un bDrbat Ii o femeie. A%easta a %oin%is %u debutul %DsDtoriei religioase$
fondate pe %onsimFDmJntul partenerilor. Termenul GIi are originea Gn latines%ul %opula (legDturD)$ din %are
provine Ii noFiunea de %opulaFie. 2u GntJmplDtor$ sexualitatea o%upD un lo% %entral Gn semnifi%aFia %on%eptului
de %uplu. Cuplul este definit$ Gn general$ %a o pere%he sau reunire de douD persoane bazatD pe o legDturD
%onstantD sau datoratD unei. apropieri momentane. Gn ambele %azuri$ GnsD. uniunea trebuie sD fun%Fioneze$
%hiar da%D a%est lu%ru este adesea difi%il.
Cuplurile a%%idental formate$ iarD tre%ut Ii iarD viitor$ fa% obie%tul de studiu al psihologiei so%iale.
=n %ontextul psihologiei %uplului Ii familiei ne intereseazD %uplurile %are tind sD se menFinD Gn timp$ Gn %are se
dezvoltD relaFii intime$ partenerii stimulJndu(se Ii potenFJndu( se re%ipro%. Mult timp$ %uplul a fost GnFeles %a
fiind dependent de %ara%teristi%ile individuale stabile ale membrilor unei diade. AbordDrile mai re%ente
defines% %upiui %a o entitate supra(individualD$ sistemi%D Ii organi%D$ %ara%terizatD prin %auzalitate mutualD$
interdependenFD$ nonrepetiFie. *a%D Gn se%olul tre%ut &%uplulK desemna ex%lusiv soFul Ii soFia$ astDzi$
a%%epFiunea lui s(a. diluat$ s(a lDrgit mult$ ea in%luzJnd Ii %uplurile prernaritale$ %onsen%uale sau
homosexuale. =n sens restrJns$ %uplul %onstD Gn %omplementaritatea bDrbat(temeie$ exprimatD Gn toate
aspe%tele vieFii lor %otidiene$ Gn %are afe%tivitatea Ii sexualitatea apar %a fiind %entrale. =n sens larg$ %uplul
reprezintD matri%ea %on%omitent biologi%D$ emoFionalD$ %ulturalD Ii so%ialD$ %are Gn %ondiFiile rupturii
definitive a legDturii sexuaiitate(pro%reare$ rezultatD din reunirea unor diferiFi parteneri (bDrbatfemeie$ bDrbat(
bDrbat sau femeie(femeie) Gntre %are existD relaFii afe%tive IiLsau sexuale Ii un puterni% mterdeterrninisni
mutual. Gn %ondiFiile %reIterii numDrului %uplurilor homosexuale$ ale re%unoaIterii legale a %DsDtoriei Gntre
partenerii de a%elaIi sex. aGe extinderii drepturilor lor Ii ale des%operirilor ItiinFifi%e privind sistemele de
reprodu%ere artifi%ialD$ ne putem Gntreba da%D Gntr(un viitor mai mult sau mai puFin GndepDrtat a%%epFiunea
restrJnsD a noFiunii de %uplu nu va deveni$ redundantD$ superfluDM Este greu de apre%iat.
*eo%amdatD$ %uplul heterosexual (de%i a%%epFiunea restrJnsD a termenului) mai %onstituie norma
relaFiilor intime. A%%epFiunea largD in%lude transversal atJt %uplul %on7ugal (%e ia naItere %lin momentul
%onsumDrii a%tului %DsDtoriei)$ %Jt Ii %el %onsensual sau %oabitarea heGero( sau homosexualD. A%%epFiunea
restrJnsD admite doar %upiui %on7ugal Ii &uniunea liberDK sau %oabitarea heterosexualD. Analiza longitudinalD
a a%estor a%%epFiuni ne permit sD distingem %uplul premaritaN de %el %on7ugal Ii %el pre%onsensual de
%oabitarea oropriu(zisD$ hetero( sau homosexualD$ Gn primul %az. Ii doar heterosexualD$ Gn al doilea. Am
analizat %u predile%Fie parti%ularitDFile Ii %ara%teristi%ile %uplului heterosexual. =n ambele a%%epFiuni$ pot fi
identifi%ate %ele %in%i tipuri de %upluri$ pre%izate de =rene Ther0 (!!9), ( %uplul %onfli%tuai este %el Gn %are
partenerii se aflD Gntr( o disputD permanentD$ dar provo%Drile lor vizeazD reanimarea pasiunii. /artenerii gDses%
un e%hilibru Gn %onfli%t$ altfel pli%tisindu(se. *e regulD$ a%est %uplu nu rezistD prea mult Gn timp.
Cuplul &/0gmalionE este %el al investirii inegale. Cnul din parteneri se des%hide Gn faFa %eluilalt$
relevJndu(Ii resursele$ din %are %elDlalt nu refuzD sD se hrDneas%D$ sDOIi %onstruias%D Ii sD(Ii dezvolte
identitatea$ iarD a oferi prea mult Gn s%himb. *ar$ adesea$ &elevulK sau &elevaK GIi pDrDseIte &maestrulKEB (
%uplul fuzional$ de tip Tristan Ii =solda$ este %el %are trDieIte Gn osmozD. /entru %a pasiunea a%estor parteneri
sD nu se termine tragi%$ ei trebuie sD Gn%eteze sD se priveas%D %u pasiune pentru a Gn%epe sD(Ii vorbeas%D sau sD
Gn%eteze sD se priveas%D prin o%hii %elorlalFi %onformiIti normelor so%iale ( pentru a(Ii impune alegereaB (
%uplai aflat Gn de%ala7 este spe%ifi% partenerilor a %Dror dispoziFie este Gntotdeauna diferitD. /asiunea lor se
hrDneIte din absenFa idealizatD a %eluilalt. =n %DsDtorie$ de%ala7ul dispoziFiilor$ nevoilor Ii sentimentelor
%reeazD permanente disputeB ( %uplul aso%iativ le permite partenerilor sD obFinD rezultate deosebite$ imposibil
de atins individual. Ei reuIes% sD alterneze Gn mod optim %ooperarea Ii autonomia$ dJnd naItere unuia dintre
%ele mai stabile$ mai sinergeti%e Ii mai satisfD%Dtoare %on%ubina7 e sau maria7e. *in%olo de modifi%Drile
produse Gn desfDIurarea Ii manifestarea relaFiilor afe%tive din %adrul %uplului$ a%este %in%i tipuri pot fi
observate de(a lungul Gntregii istorii a umanitDFii. Aspe%tul sinergeti% %onstD Gn a%Fiunea simultanD a %elor doi
parteneri$ GndreptatD spre a%eiaIi obie%tiv$ %are intensifi%D fie%are a%Fiune individualD. A%eastD %ara%teristi%D
este %onstruitD Gn timp. Gn a%est sens$ Ell0n 6ader Ii /eter /earson (!>>) %onsiderD %D$ ori%e relaFie de %uplu
se formeazD Ii evolueazD traversJnd mai multe etape,
. Fuziunea ( presupune abolirea diferenFelor dintre %ei doi parteneri %are$ atun%i %Jnd sunt
GmpreunD se simt %a &unulK (de exemplu$ =a restaurant dupD %e unul dintre ei s(a hotDrJt %e sD ia$ %elDlalt tinde
sD spunD, &1reau %e serveIti tuNK sau &1reau a%elaIi lu%ru %a Ii tineNK)B
A. Diferenierea ( impli%D re(afirrnarea propriei identitDFi Ii testarea soliditDFii legDturii (la
restaurant$ rea%Fia iniFialD se transformD Gn, &Cum poFi sD mDnJn%i aIa %evaM Mie Gmi dD frisoaneK)B
9. Exp!rarea ( este etapa de testare a %apa%itDFii de GndepDrtare ele partener (prin parti%iparea la
a%tivitDFi aso%iative diferite$ plimbDri %u proprii ami%i$ %hiar va%anFe separate) Ii a fidelitDFiiB
P. Re"apr!pierea ( se realizeazD da%D primele trei stadii au fost bine depDIite. A%um se defineIte
motivul rDmJnerii GmpreunD$ se stabileIte o &hartDK a %uplului$ se stabiles% sar%inile fie%Druia$ indivizii
GmbogDFindu(se prin diferenFele %eluilaltB
8. C!!perarea ( presupune anga7area din plin Gntr(o %onstru%Fie %omunD. Ea este Ii faza Gn %are
fie%are este atent la evoluFia %eluilalt$ Gn %are partenerii se intereseazD de %arierD Ii Gn %are %uplul Ii(a dobJndit
e%hilibrul fun%FionalB
". Siner#ia este stadiu %el mai Gnalt al evoluFiei$ Gn %are %ei doi %onstituie o veritabilD e%hipD$ uni%D$
%e realizeazD unitatea existenFei sale. Cuplul poate desfDIura o bogatD a%tivitate so%ialD Ii profesionalD Ii se
poate o%upa de %reIterea Ii edu%area %opiilor. *iminuarea %ooperDrii Ii sinergiei erodeazD$ treptat$ legDturile
dintre parteneri Ii %ondu%$ mai devreme sau mai tJrziu$ la ruptura afe%tivD Ii$ Gn final$ la disoluFia %apiului.
1iaFa Gn %uplu Gi permite omului sD evite dis%onfortul %reat de sentimentul solitudinii Ii inse%uritDFii
Ii va dDinui$ probabil$ atJta timp %Jt Gn spe%ia umanD va exista sentimentul iubirii Ii nevoia susFinerii
psihologi%e pe %are %ei doi parteneri vor simFi nevoia sD. le GmpDrtDIeas%D. TotuIi$ familia reprezintD matri%ea
de bazD. %are asigurD perpetuarea spe%iei Ii nu %uplul. *in a%est motiv el este GnFeles Ii resimFit %a &instrument
al unui s%op %are Gl depDIeIteK (5. 6ae%heler$ !!@).
Cstoria este o uniune dintre un bDrbat Ii o femeie. A%eastD parti%ularitate este %onsideratD a fi
atJt de fireas%D Gn%Jt$ legiuitorul nu a %onsiderat ne%esar sD o pre%izeze. Ea ex%lude %ategori% %DsDtoria Gntre
homosexuali Ii ridi%D unele probleme 7uridi%e Gn %azul transexualilor. Este validatD doar %DsDtoria
transexuaiului %are a efe%tuat operaFia de s%himbare de sex Ii dupD Gnregistrarea a%esteia la servi%iul de stare
%ivilD %u un partener de sex opus %elui dobJndit prin operaFie (a transexuaiului bDrbat$ devenit femeie$ %u un
partener mas%ulin sau a transexuaiului femeie$ devenit bDrbat$ %u o femeie). CDsDtoria este liber %onsimFitD. Gn
perioada interbeli%D$ a%eastD libertatea era GngrDditD Gn dreptul romJn unor %ategorii profesionale (membrii
%orpului diplomati% trebuiau sD obFinD aprobarea Ministerului Afa%erilor Externe$ iar ofiFerii nu aveau dreptul
sD se %DsDtoreas%D %u o femeie tarD zestre). AstDzi$ 4egea >#L!!8 privind statutul %adrelor militare prevede %D
a%estea nu se pot %DsDtori %u o persoanD apatridD sau %are nu are ex%lusiv %etDFenia romJnD de%Jt Gn baza
aprobDrii prealabile a Ministerului ApDrDrii 2aFionale. CDsDtoria este monogamD. +undamentul %DsDtoriei este
sentimentul iubirii dintre soFi$ iar ex%lusivitatea a%estui sentiment impli%D monogamia. 6igamia este
san%FionatD penal. CDsDtoria are un %ara%ter solemn.
Cara%terul solemn este realizat prin prezentarea soFilor GmpreunD %u %ei doi martori Ii$ eventual$ a
publi%ului (rudelor$ invitaFilor)$ Gn faFa ofiFerului de stare %ivilD$ Gntr(o anumitD zi I.a.m.d$ El este menit sD
evidenFieze importanFa a%tului 7uridi% Gn%heiat. CDsDtoria are un %ara%ter %ivil. Gn unele legislaFii %DsDtoria are
un %ara%ter ex%lusiv %ivil (%a Gn +ranFa$ )ermania$ 6elgia. <landa. ElveFia$ RomJnia et%.)$ un %ara%ter pur
religios ()re%ia$ FDrile musulmane) sau un %ara%ter mixt$ viitorii soFi putJnd opta pentru %DsDtoria %ivilD sau
%ea religioasD (SCA$ Canada$ Spania$ =talia$ +inlanda. *anemar%a$ =ndia$ 6razilia et%.). Gn RomJnia$ %DsDtoria
este %ivilD deoare%e se Gn%heie Gn faFa autoritDFilor de stat$ %are o GnregistreazD Ii nu se poate desfa%e de%Jt Gn
instanFele 7ude%DtoreIti.
CDsDtoria se Gn%heie pe viaFD. *eIi nu este prevDzutD Gn mod expres Gn Codul familiei$ a%eastD
%ara%teristi%D este evidentD$ din moment %e legea stipuleazD faptul %D ea Gn%eteazD prin moartea (sau
de%lararea 7ude%Dtoreas%D a. morFii) unuia dintre soFi. %hiar da%D se poate desfa%e prin divorF. CDsDtoria se
GntemeiazD pe deplina egalitate Gn drepturi dintre bDrbat Ii femeie. A%eastD trDsDturD a %DsDtoriei este subliniatD
%hiar Gn primul arti%ol al Codului familiei. Este vorba de egalitatea dintre soFi Gn momentul a%tului %DsDtoriei
Ii ulterior a%estuia$ Gn relaFiile dintre soFi Ii %opiii lor. CDsDtoria se Gn%heie Gn s%opul Gntemeierii unei familii.
+inalitDFile %DsDtoriei sunt Gntemeierea unei familii$ a unei %omunitDFi de viaFD Ii a pro%reDrii.
/ro%reearea nu mai este singurul s%op sau finalitatea uni%D a %DsDtoriei$ fiind admise Ii %DsDtoriile
Gntre persoanele %are nu pot pro%rea ( de exemplu$ %ele foarte Gn vJrstD).
=n a%%epFiunea psihologi%D$ %DsDtoria nu reprezintD numai momentul solemn Gn %are un bDrbat Ii o
femeie GIi leagD destinele pe( viatD$ %i Ii %onstru%Fia %ompli%atD a relaFiei psihologi%e dintre %ei doi soFi$
al%DtuitD din numeroase elemente subie%tive Ii obie%tive (. Mitrofan Ii C. Ciuper%D$ !!>$ p. 8). Ea nu mai
este GnFeleasD %a un eveniment$ %i %a un pro%es de %onstru%Fie$ desfDIurat Gn timp. in %Dsni%ie$ soFii nego%iazD
Ii re(nego%iazD permanent %ine sunt$ din respe%tul unuia pentru %elDlalt Ii pentru lumea Gn%on7urDtoare$ GIi
restru%tureazD viaFa unul Gn 7urul %eluilalt$ GIi %reeazD noi prieteni$ lo%uri %omune$ amintiri Ii un viitor %omun.
Se redefGnes% %a Ii %uplu Gn proprii lor o%hi Ii Gn %ei ai altora. =nvitaFiile sau s%risorile primite sunt
adesea adresate ambilor$ iar %heltuielile sunt suportate Gn %omun. /rietenii singuri$ neanga7aFi Gntr(o relaFie
imtimD$ pot ezita sD(i %aute din momentul Gn %are %ei doi au fost integraFi lumii %elor %are trDies% Gn %uplu.
=dentitatea de %uplu pe %are ei Ii(o %reeazD este %onstant (re)afirmatD nu doar prin %uvintele Ii a%Fiunile
%elorlalFi$ %i Ii prin modul Gn %are %eilalFi gJndes% relaFia lor. A%eastD %onfirmare publi%D %ontinuD le ofere un
lo% stabil Gn lumea so%ialD$ avJnd fun%Fia de a valida noua lor identitate so%ialD. Toate a%este s%himbDri au lo%
de(a lungul unor stadii evolutive %ara%terizate de sar%ini Ii provo%Dri spe%ifi%e.$ de buna rezolvare a
problemelor stadiului anterior$ depinzJnd traseul mai drept sau mai sinuos al %elui %are urmeazD. *a%D un
%uplu marital se des%ur%D bine Gn %adrul unei faze a %i%lului vieFii familiale$ Gntr(alta viitoare se poate
%onfrunta %u difi%ultDFi foarte mari. *e asmenea$ nu toate stadiile sunt ia fel de uIor de par%urs$ unele dintre
ele %reJnd$ Gn general$ mai multe probleme Ii difi%ultDFi. =n %adrul a%estei perspe%tive$ distin%Fia dintre publi%
Ii privat se modifi%D. Ea se situeazD ia interse%Fia unui vast domeniu publi% Ii a unui spaFiu minus%ul$ mai
degrabD se%ret de%Jt privat.
ExistD anumite lu%ruri benefi%e %are pot Gnflori numai Gn intimitatea domeniului privat, iubirea Ii
sexualitatea$ %on%eperea Ii Gngri7irea %opiilor et%. *omeniul privat poate as%unde perspe%tivei publi%e Ii unele
insatisfa%Fii$ diverse forme de negli7are domesti%D (a partenerului sau a %opiilor)$ %onfli%tele sau violenFa
domesti%D (). -. /eterson$ !!>). < experienFD privatD intrD prin relatarea ei unor persoane din afara
mediului familial Gn domeniul publi%. *e altfel$ distin%Fia dintre viaFa publi%D Ii %ea privatD variazD mult nu
numai de la o familie la alta$ %i Ii de la un mediu so%io%ultural la altul. Momentul iniFial al %Dsni%iei$
%onsfinFirea sa legalD$ religioasD Ii %omunitarD (sDrbDtorirea ei GmpreunD %u rudele$ prietenii Ii %unoItinFele
mai apropiate) Fine aproape Gn Gntregime de domeniul publi%$ dar experienFa %elor doi soFi din noaptea nunFii
are GnsD un %ara%ter privat. /ubli%e sunt Ii toate evenimentele Ii a%Fiunile pe %are partenerii %on7ugali ie
GmpDrtDIes%$ Gn de%ursul %onvieFuirii lor ulterioare$ %u %eilalFi membri ai %omunitDFii Gn %are trDies%.
/rivate sau se%rete rDmJn doar a%tivitDFile Ii experienFele %onsiderate prea intime pentru a ii relevate
%elorlalFi. Este vorba despre se%retele personale sau individuale$ de %uplu Ii familiale (A. /rost$ !!@$ p.88).
Se%retele personale in%lud visele$ dorinFele$ temerile$ regretele$ frustrDrile$ gJndurile fugare sau
persistente$ %are rDmJn neexprimate verbal. Gn %upru se%retul Fine$ mai ales. de apariFia ruIinii Ii pudorii
fiereIti legate de momentele de intimitate$ de autodezvDluirile profunde sau de %omportamente de &%uliseK.
1iaFa privatD familialD se %on%entreazD Gn anumite momente (Gn timpul meselor$ al a%tivitDFilor
realizate de toFi membrii familiei dumini%a et%.) Ii Gn anumite lo%uri (bu%DtDria$ sufrageria sau %amera de zi).
4a Gntrebarea &Cum modifi%D maria7ul viaFa femeilor Ii bDrbaFilorMK$ rDspunsurile tind sD a%%entueze
efe%tele pozitive Ii doar mai re%ent ele au devenit mai realiste$ subie%Fii intervievaFi afirmJnd %D &maria7ul
GmbogDFeIte Ii$ %on%omitent$ impune anumite limite vieFii %elor doi soFiK (4.4. 3ersten Ii 3.3. 3ersten$
!>). So%iologul *avid Ma%e (!>9) propune o perspe%tivD mai ade%vatD asupra %DsDtoriei$ prin analiza
%Jtorva dintre miturile %u privire la a%esta (mai 7os prezentate).
Miturile cstoriei
CJteva dintre %ele mai rDspJndite %redinFe false Ii %onfuzii %u privire la %DsDtorie sunt,
. CDsDtoria provine din rai. +aptul %J simpla atra%Fie dintre doi oameni Ii par%urgerea %eremonialului
sa%ru (Ii legal) ai %DsDtoriei =e oferD soFilor o dispensD spe%ialD ( %are Gi s%uteIte de efortul ne%esar$ Gn mod
normal$ Gn ma7oritatea Gntreprinderilor de su%%es ( este o iluzie romanti%D. =n realitate$ ori%e relaFie se menFine
numai Gn %ondiFiile impli%Drii %onstante Ii ale anga7amentului profund faFD de partener.
A. CDsDtoria este o %Dsni%ie. Cuvintele &%DsDtorieK Ii &%Dsni%ieEQ sunt utilizate interIan7abil.
*ar$ aIa %um arDtam Ii mai sus. %DsDtoria este atJt &un evenimentK$ %Jt Ii un pro%es de duratD.
Ceremonia %DsDtoriei este doar Gn%eputul %Dsni%iei$ al %onstru%Fiei relaFiei psihologi%e dintre %ei doi soFiB nu
este sfJrIitul unui drum Gn doi. %i Gn%eputul altuia nou.
9. Cuplurile %DsDtorite trebuie sD fie GmpreunD &ia bine Ii la rDuK Ii sD a%%epte %eea %e li se GntJmplD.
Este %a Ii %um niIte forFe impersonale ar a%Fiona deasupra soFilor (destinul) Ii ar de%ide %ursul vieFii lor. Gn
realitate$ %eea %e li se GntJmplD depinde$ Gn mare mDsurD$ de ei GnIiIi Ii de resursele pe %are le adu% %u ei Gn
maria7.
P. /artenerii trebuie sD fie &%ompatibiliK pentru %a maria7ul sD se realizeze. *eIi existD o parte de
adevDr Gn a%eastD %redinFD$ afirmaFia iui /laton potrivit %Dreia Kpartenerii &adevDraFiK se potrives% %a piesele
unui 7o% de puzzleK este un nonsens. <ri%e %DsDtorie impli%D un amplu pro%e. de a%omodare re%ipro%D
desfDIurat$ adesea$ de(a lungul Gntregii vieFi Gn %omun.
8. Cuplurile %on7ugale feri%ite nu se %eartD ni%iodatD. Toate %uplurile se %onfruntD %u dispute$ %onfli%te
Ii probleme. AtJta timp %Jt partenerii GIi menFin autonomia fireas%D$ este fires% %a ei sD gJndeas%D diferit Ii sD
aibD perspe%tive diferite asupra unuia Ii a%eluiaIi eveniment. Cuplurile mai feri%ite sunt a%elea %are dispun de
abilitDFi mai mari de %omuni%are$ nego%iere Ii rezolvare a divergenFelor Gn mod amiabil$ Gn timp %e %uplurile
%are evitD sau neagD %onfli%tele tind sD fie mai neferi%ite.
". Cuplurile %are rDmJn GmpreunD sunt %ele feri%ite. =maginea potrivit %Dreia maria7ele &stabileK sunt Gn
mod ne%esar feri%ite este nerealistD. 2umeroase %upluri %are nu a7ung ni%iodatD =a divorF au mai multe motive
sD divorFeze$ de%Jt unele din %ele %are re%urg la separarea legalD. +ie %J sunt prizonierii unor mentalitDFi
depDIite (&un %opil nu poate fi %res%ut ade%vat de un singur pDrinteK)$ fie de dragul unor %ondiFii materiale sau
de teama de a fa%e faFD unei singurDtDFi totale E(mai teribilD de%Jt %ea Gn doiM) et%.$ partenerii pot alege sD
rDmJnD &GmpreunDKK Gntreaga lor viaFD$ %hiar da%D au sufi%iente motive sD se despartD.
@. /roblemele personale nu trebuie dis%utate %u partenerul. A%est mit sugereazD faptul %D$ problemele
personale ar trebui pDstrate pentru sine. *ar$ da%D partenerii maritali nu pot obFine susFinerea Ii simpatia
re%ipro%D Gn suiIurile Ii %oborJIurile vieFii$ de la %ine sD ie mai obFinDM < relaFie afe%tuoasD Ii plinD de gri7D
pentru %elDlalt trebuie sD in%ludD tot %eea %e priveIte %uplul.

>. Cuplurile %DsDtorite nu trebuie sD dis%ute difi%ultDFile lor %on7ugale %u alte %upluri. A%eastD regulD
este numitD Ii &tabu(ui intermaritalK. Ea priveazD %uplurile de ori%e tip de suport sau de a7utor re%ipro%$ pe
%are Ii le(ar putea oferi.
!. SoFii nu au nevoie de %onsiliere sau terapie de%Jt atun%i %Jnd sunt profund afe%taFi. *e fapt$ atun%i
%Jnd partenerii sunt de7a prea afe%taFi de relaFia toxi%D Gn %are sunt prinIi$ a7utorul profesional ar putea veni
prea tJrziu deoare%e$ alienarea psihologi%D diminueazD motivaFia %uplului de a lu%ra la salvarea relaFiei. Gn
%on%luzie$ %DsDtoria este %alea unor prefa%eri ale personalitDFii prin experienFa %on7ugalitDFii Ii parentalitDFii.
*in pun%t de ( vedere psihologi%$ %DsDtoria deplinD nu este %reatD de un a%t al StDrii %ivile sau de 6iseri%D Ii
ni%i printr(o alegere prealabilD fragilD$ %i prin faptul duratei sale. AdevDrata %DsDtorie este legDtura fe%undD$
%are dureazD$ %are sfideazD moartea$ afirmD /h. Aries (!!>$ p. 8A).
Familia - dimensiuni, caracteristici i tipologii
2oFiunea modernD ele familie provine din latines%ul familia. 4a romani$ noFiunea desemna iniFial
proprietatea %uiva (pDmJntul$ %asa$ banii$ s%lavii) Ii$ mai apoi$ relaFiile de rudenie sau afiliere. Mult timp$
pJnD Gn prea7ma se%olului al HGH(lea$ familia a fost %onsideratD drept o aso%iere naturalD$ prepoiiti%D$
ierarhi%D$ indisolubilD Ii privatD Gntre pDrFile unui %uplu heterosexual Ii %opiii lor naturali (M. Mino: Ii M.4.
Shanle0$ A##). A%eastD %on%epFie asupra familiei s(a dovedit a fi profund sexistD, soFul avea autoritate asupra
soFiei$ era stDpJnul gospodDriei Ii reprezentantul Gntregii sale familii Gn sfera publi%DB ea nu a a%operit GnsD
Gntrega realitate a situaFiilor Ii raporturilor familiale. *iferenFa dintre imaginea familiei Gn teoria politi%D Ii
legislaFie$ pe de o parte$ Ii experienFele de viaFD Ii expe%taFiile multor indivizi$ pe de altD parte$ a sporit
%onsiderabil de =a mi7lo%ul se%olului al HlHlea Ii pJnD astDzi. Treptat$ %DsDtoria a fost GnFeleasD %a un %ontra%t.
Gn%heiat %u %onsimFDmJntul partenerilor$ uniunea putJnd fi desfD%utD atun%i %Jnd una dintre pDrFi nu respe%tD
%onvenFiile stabilite prin a%ordul %omun (aIa %um am vDzut Gn %adrul teoriei %ontra%tuale). *e la mi7lo%ul
se%olului al HlH(lea$ au fost a%%eptate tot mai mult adopFiile legale$ refle%tJnd faptul %D relaFiile de legDturD
dintre pDrinte Ii %opil pot fG %reate Ii prin voinFD Ii %onsimFDmJnt$ nu numai prin a%tivitatea biologi%D naturalD.
*in a doua 7umDtate a se%olului tre%ut$ a fost pus sub semnul GntrebDrii %ara%terul &naturalK al
subordonDrii femeii autoritDFii soFului ei$ iar %opiii au Gn%etat sD a mai fi trataFi %a o proprietate parentalD. Ca
urmare a imixtiunii tot mai mari a statului Gn domeniul privat familial$ legile au restrJns puterea absolutD a
soFului asupra soFiei$ a pDrinFilor asupra %opiilor (de exemplu$ Gn domeniul mun%ii a%estora)$ au lDrgit
libertDFile %opiilor Ii au impus soli%itarea opiniei lor pentru stabilirea %ustodiei Gn urma divorFului (M. Minovv
Ii M.4. Shanle0$ A##).
*in moment %e a%Fiunile membrilor familiei au fost %onsiderabil restri%Fionate de de%iziile politi%e Ii
legislative$ familia nu a mai putut fi analizatD %a o &entitate prepoliti%DK.
AstDzi$ familia este definitD %a o stru%turD dinami%D$ Gn permanent pro%es de modelare Ii rernodelare$
%onstJnd Gn ansamblul relaFiilor dintre membrii ei$ uniFi prin relaFii de %DsDtorie$ origine (filiaFie sau rudenie
prin des%endenFa dintr(un autor %omun) Ii adopFie. *in pun%t de vedere 7uridi%$ familia reprezintD o entitate
formatD din soFul$ soFia Ii %opiii lor sau ai ori%Druia dintre ei$ %are au a%eeaIi lo%uinFD. *ar$ familia poate
in%lude Ii pDrinFii soFilor (%u a%eiaIi domi%iliu %a Ii ei) sau poate fi al%DtuitD din persoana singurD
(ne%DsDtoritD$ divorFatD sau vDduvD) Ii %opiii aflaFi Gn GntreFinerea a%esteia. Cele mai importante reiaFii din
%adrul familiei sunt reglementate prin norme 7uridi%e. A%estea vizeazD totalitatea raporturilor de familie$
%lasifi%ate Gn urmDtoarele %ategorii (apud. ). 4upIan$ A###),
Q Raporturile de %DsDtorie$ legate de Gn%heierea$ %DsDtoriei$ %ondiFiile de fond Ii de formD$ efe%tele
personale Ii patrimoniale ale %DsDtoriei$ Gn%etarea Ii desfa%erea a%esteiaB
Q Raporturile de filiaFie$ privind modul Gn %are se stabileIte filiaFia fatD de pDrinFi$ situaFia legalD a
%opilului nDs%ut Gn %DsDtorie sau Gn afara ei.
Q Raporturile de adopFie$ prives% Gn%heierea Ii Gn%uviinFarea Gnfierii( persoanele Gntre %are adopFia poate
avea =o%$ raporturile personale Ii patrimoniale %are rezultD din adopFie$ desfiinFarea Ii desfa%erea adopFieiB
Q Raporturile privind o%rotirea parentalD$ in%luzJnd ansamblul drepturilor Ii obligaFiilor pDrinFilor faFD
de interesele personale Ii patrimoniale ale %opiilor lor minoriB
Cnele raporturi asimilate de lege raporturilor familiale. Este vorba despre relaFiile dintre foItii soFi$
unele relaFii dintre un soF Ii %opilul %eluilalt soF$ unele relaFii dintre fostul adoptat Ii fostul pDrinte
adoptiv et%.
*eIi rezultD din rudenie sau %DsDtorie$ unele raporturi rDmJn Gn afara reglementDrii dreptului familiei. Spre
exemplu$ drepturile su%%esorale ale membrilor unei familii suni reglementate de dreptul %ivil.
*in pun%t de vedere psihoso%ial$ familia reprezintD exemplul tipi% al grupului so%ial primar sau
restrJns. 2oFiunea de grup so%ial$ %entralD Gn psihologia so%ialD$ a fost definitD %a o pluralitate de indivizi$
aso%iaFi prin legDturi de tip normativ$ %omuni%ativ$ afe%tiv Ii fun%Fional.
)rupul primar este %ara%terizat prin dimensiunile sale reduse (de la minimum A$ ia .9#(P# de indivizi)$
prin existenFa relaFiilor psihologi%e expli%ite$ a unui sistem de intera%Fiuni dinami%e Ii a unul obie%tiv %omun$
prin existenFa unei reFele de roluri Ii statusuri$ a unui sistem de norme Ii valori re%unos%ute Ii a%%eptate. Ceie
douD %ara%teristi%i fundamentale ale ori%Drui grup so%ial sunt existenFa unui s%op %omun (%are %onstituie
motorul Ii %atalizatorul a%Fiunii grupale) Ii interdependenFa %are existD Gntre membrii grupului. +amilia
%onstD. Gntr(adevDr$ Gntr(un ansamblu de relaFii afe%tive Ii de %omuni%are$ legDturi formate prin %DsDtorie$
origine sau adopFie$ de roluri maritale$ parentale Ii filiale$ de interese$ aspiraFii$ s%opuri$ norme Ii valori
%omune$ re%unos%ute$ a%%eptate Ii interiorizate de membrii familiei$ impuse de viaFa Gn %omun.
Membrii familiei$ menFin Ii perpetueazD o %ulturD %omunD$ derivatD din %ultura so%ietDFii date$
prezentJnd Ii unele %ara%teristi%i proprii familiei respe%tive. *e asemenea$ relaFiile lor de tip &faFD Gn faFDK$
strJnsa lor interdependenFD Ii s%opul %omun sunt fa%ilitate de faptul %D membrii unei familii trDies% sub
a%elaIi a%operiI. +amilia prezintD GnsD Ii o serie de parti%ularitDFi diferenFiatoare$ %are GIi pun amprenta asupra
variaFiilor individualismului Ii %ole%tivismului$ ale autonomiei Ii solidaritDFii.
. Astfel$ faFD de ori%e alt %ontext so%ial$ familia are %alitatea uni%D de a influenFa %eie mai multe
domenii ale vieFii noastre$ de a obie%tivele noastre edu%aFionale$ la modul Gn %are fa%em faFD %onfli%telor$ de
la fGlosofia religioasD sau se%ularD pe %are o alegem$ la aspe%tele despre %are putem dis%uta %onfortabil 2i%i
un alt %adru so%ial nu influenFeazD atJt de multe aspe%te ale vieFii noastre %otidiene Ii nu %ompli%D ia fel de
mult raportul dintre gradul Gn %are ne afirmDm individualitatea$ Ii %el privind menFinerea legDturilor %u
%eilalFi.
A. Cn alt aspe%t distin%tiv este apartenenFa involuntarD. Este adevDrat faptul %D membership(ul
involuntar %ara%terizeazD Ii alte apartenenFe grupale ale noastre$ din moment %e nu ne putem alege etnia$
%ategoria so%ialD sau %ea sexualD Gn %are ne naItem. Este GnsD difi%il$ da%D nu imposibil$ sD abdi%Dm de la
mediul intim$ familial. Este %u siguranFD mai uIor sD s%himbDm relaFiile noastre de prietenie$ slu7ba$ proie%tele
profesionale$ opFiunea religioasD sau %hiar apartenenFa etni%D$ de%Jt sD s%himbDm relaFiile noastre familiale.
A%easta GnseamnD %D$ multe alte grupuri GnregistreazD s%himbDri mai numeroase ale membrilor %omponenFi$
%eea %e GnseamnD ( impli%it ( relaFii mai puFin intense (/eterson$ !>").
9. 4egDturile familiale par sD aibD o mai mare duratD$ %omparativ %u %ele din %adrul altor grupuri
so%iale. Expe%tanFa unei mai mari permanenFe este GntDritD de obligaFiile interpersonale autoasumate. de
san%Fiunile so%iale Ii aran7amentele legale %are defines% parametrii relaFiilor maritale Ii a %elor pDrinteL%opil.
Cnul din rezultatele a%estui tip de aran7ament formai este diminuarea gradului de autonomie sau
individualism al unei persoane Ii %ompli%area %onexiunilor dintre membrii familiei de aserFiunea
permanenFei.
P. +amilia se deosebeIte de alte grupuri so%iale Ii prin raportul dintre publi% Ii privat$ prin gradul mai
mare Gn %are a%tivitatea familialD poate fi as%unsD perspe%tivei publi%e ()elles Ii Strauss$ !@!B /eterson$
!>"). 5uriItii se %onfruntD %u mari difi%ultDFi Gn efortul lor de a pre%iza gradul pJnD la %are se poate vorbi
despre %ara%terul privat ai familiei Ii despre imunitatea a%esteia la intervenFia statului. (M. Mino: Ii M.4.
Shanle0$ A##). *omeniul privat in%lude universul se%retelor familiale.
< %lasifi%are a a%estora$ prezentatD de 1imaia /iliari (!>")$ in%lude, se%retele individuale$ interne Ii
GmpDrtDIite. Se%retul individual rDmJne neformulat$ neGmpDrtDIit ni%i unuia dintre membrii familiei. Se%retele
interne apar atun%i %el puFin doi membrii ai grupului familial deFin %Jte un se%ret pe %are Gl as%und re%ipro%
sau persoanelor din afara familiei. Se%retele GmpDrtDIite sunt. %ele %unos%ute de toFi membrii familiei$ %are
sunt forFaFi sD(i pDstreze unul faFD de altul ( toFi Itiu. dar nimeni nu vorbeIte ( Ii faFD de indivizii din afara
mediului familial. *e pildD$ pasiunea pentru bDuturD a anei mDtuIi poate fi %unos%utD de toFi membrii familiei$
dar subie%tul este %onsiderat tabu$ nimeni neavJnd dreptul sD o dis%ute Gn interiorul sau Gn afara familiei.
Se%retele de a%est tip indi%D faptul %D fie%are( persoanD dispune de privatitate Ii %D nimeni nu are
dreptul sD se ameste%e. Astfel$ familia GIi menFine homeostazia Ii poate fi privitD$ Gn %ontinuare$ %a fiind
normalD. Gn a%elaIi timp$ existD se%rete dul%i$ le7ere sau amuzante (pregDtirea unei aniversDri$ a unui %adou$ a
unei %ereri Gn %DsDtorie$ %Dutarea numelui %opilului) Ii se%rete toxi%e$ %are trimit la vulnerabilitatea personalD$
la %omplexele Ii difi%ultDFile individuale$ de %uplu sau familiale (de exemplu$ s%riitorul 4ouis Aragon sau
a%torul 5a%. 2i%hoison au aflat abia Gn adoles%enFD %D persoana %Dreia i(au spus &mamDK este Gn realitate
buni%a lor$ iar adevDrata lor mamD este %ea pe %are au %onsiderat(o &soraK lor.$ fapt %are i(a forFat la o re(
evaluare Ii re(stru%turare dureroasD a identitDFii lor psihoso%iale). 4umea privatD %onstituitD$ Gi permite
familiei sD %onstruias%D o perspe%tivD uni%D asupra realitDFii Ii sD regleze modul Gn %are individualismul Ii
solidaritatea sunt gestionate Gn %ondiFiile unei minime intervenFii ale forFelor exterioare.
8. < altD %ara%teristi%D distin%tivD a familiei este tendinFa membrilor sDi de a elabora o mentalitate
spe%ifi%D$ o &paradigmD familialDK$ o &%on%epFie asupra lumiiK. /aradigma se referD Gndeosebi la regulile
familiale privind relaFiile interpersonale$ modul Gn %are membrii familiei trebuie sD a%Fioneze aupra
mediului sau sD( interpreteze. Regulile %are guverneazD viaFa familialD sunt impli%ite$ nes%rise$ tind sD se
repete Ii sD devinD redundante. Ele dispun de autonomie Ii tind sD se menFinD Gn timp. /aradigma familialD
in%lude me%anismele %are %ontroleazD progresul spre autonomie$ %a Ii menFinerea solidaritDFii. *eIi
autonomia Ii solidaritatea %oexistD Gn fie%are familie$ gradul Gn %are ele sunt Gn%ura7ate sau tolerate diferD
de la o familie =a alta (Constantine$ !>"). Cnele %ondamnD individualismul$ Gn%ura7Jnd %oeziunea
membrilor$ GmpDrtDIirea a%eloraIi obie%tive Ii per%epFii asupra lumii. Altele$ GmpDrtDIes% o %on%epFie
despre lume %are Gn%ura7eazD autonomia Gn dauna s%opurilor %omune Ii a %onformitDFii la grup. Se%retele Ii
superstiFiile familiale sunt Ii ele elemente ale mentalitDFii. Multe dintre se%retele familiale in%lud informaFii
interzise sau diferenFiat GmpDrtDIite$ privind evenimente sau in%idente pre%um, relaFiile extramaritale$
in%estul$ experienFa. Gn%hisorii sau privDrii de libertate et%. SuperstiFiile reprezintD %redinFe Gn suranaturaG.
noro%$ %ulori$ numere sau Gn alte noFiuni in%ongruente %u faptele sau gJndirea raFionalD. <bi%eiul de a bate
Gn lemn pentru a alunga rDul sau %redinFa Gn faptul %D vinerea din data de 9 este plinD de ghinion membrii
familiei trebuind sD evite sD Gn%eapD %eva nou$ sunt doar douD exemple de superstiFii deprinse$ adesea$ Gn
familie.
". +amiliile diferD de alte grupuri restrJnse Ii prin intensitatea sentimentelor Ii emoFiilor trDite Ii
exprimate Gn graniFele lor (6o:en$ !@>). *eIi emoFiile puterni%e pot fi exprimate Il =a lo%ul de mun%D sau
Gn diverse aso%iaFii voluntare$ intensitatea$ varietatea Ii %ontinuitatea stDrilor afe%tive familiale sunt ne(
egalate de %ele din alte tipuri de relaFii. Membrii grupului familial sunt legaFi de expresiile puterni%e ale
iubirii$ ataIamentului$ loialitDFii Ii sensibilitDFii faFD de sentimentele %eluilalt$ %are se pot origina Gntru%Jtva
Gn unele tendinFe biologi%e (6o:en$ !@>B 6o:lb0$ !>>). +aFeta Gntune%atD a a%estei %ara%teristi%i vizeazD
sentimentele de respingere$ de frustrare$ de furie$ moderatD sau puterni%D$ %are %ondu% la violenFD.
ExperienFele emoFionale pozitive$ din %adrul familial$ %onstituie un suport psihologi% pentru
membrii familiei$ un imbold de a(Ii afirma individualitatea Ii de a explora mediul so%ial extern. Afe%tele
pozitive sunt %ele mai puterni%e Ii mai %ompli%ate elemente ale %onexiunilor %are menFin unit grupul
familial. Sentimentele negative trDite Gn unele familii$ pot %ataliza pro%esele de separaFie Ii destrDmarea
legDturilor familiale. < altD posibilitate este a%eea de a utiliza sentimentele pozitive sau negative pentru
GntDrirea legDturilor patologi%e$ %are sunt ex%esiv de Gn%hise Ii pentru a submina progresul unei persoane
spre autonomie.
@. =n fine$ trebuie subliniat faptul %D unele aspe%te biologi%e$ naturale$ pot 7u%a un anumit roi Gn modul de
exprimare a autonomiei Ii solidaritDFii din %adrul familiei. Comportamentele de ataIament dintre pDrinFi Ii
%opii (Ro:+o0$ !>>)$ pro%esele emoFionale primare %are guverneazD viaFa de familie (6o:en$ !@>)$ forFele
biologi%e %are %ondu% persoana atJt ia legDturi intime$ %Jt Ii ia dezvoltarea propriei personalitDFi pot %onstitui
dovada faptului %D individualitatea persoanelor Ii mediul familial au rDdD%ini biologi%e %erte. Altfel spus$ sub
aspe%tul sDu de %onstru%t so%ial$ familia este pun%tul din ordinea simboli%D a unei so%ietDFi Gn %are se rezolvD
tensiunea dintre &ordinea naturiiK Ii &%ea a legiiK$ dintre naturD Ii %ulturD$ tensiune ire%on%iliabDD la alte nivele
so%iale. +amilia reuIeIte sD reuneas%D %ele douD registre punJnd Gn evidenFD partea naturalD a familiei$ a
legDturilor de rudenie$ dar des%operind(o %a umanD$ diferitD de natura(animalitate. 2aturalitatea$ aIa se
prezintD ea Gn %ontextul familial$ este una GmblJnzitD$ raFionalizatD$ %ulturalizatD.
Mituri despre familie si cuplu
Miturile familiale ilustreazD %Jteva dintre regulile$ superstiFiile sau %redinFele in%onItiente sau slab
%onItientizate %are pres%riu Ii reglementeazD rolurile spe%ifi%e %ontextului familial. Ele exprimD subie%tele
mai puFin dis%utate$ rareori analizate logi%$ raFionai. Miturile familiei ameri%ane$ prezentate mai 7os Ii
identifi%ate de 1imala /illari (!>"$ pp. !(>)$ se regDses%$ Gn mare mDsurD$ Ii Gn universul familial romJnes%.
Miturile cu privire la existena familial

. Mi$u ar%!niei &pe'ifi'e. A%est mit$ %are prezintD tre%utul Ii prezentul familiei Gn termenii
feri%irii Ii armoniei totale$ impli%a utilizarea me%anismelor (GmpDrtDIite) de apJrDrare$ negare Ii
idealizare. /rezenFa lui poate fi indi%atD de afirmaFiile de tipul, &ToFi membrii familiei noastre
sunt feri%iFi R$ &2u existD ni%i o problema in familia noastra R sau R 1om fi intotdeauna feri%iti R
. TotuIi$ a%eastD perspe%tivD este irealD$ multe din familiile %are opereazD %u a%est mit
prezentJnd %omportamente de evitare a %onfli%telor Ii diverse probleme psihosomati%e. =luzia
intimitDFii pline de iubire le permite membrilor a%estor familii sD exludD din &istoriaK lor$ mai
GndepDratD sau mai re%entD$ neGnFelegerile Ii ostilitDFile Ii sD %imenteze imaginea armoniei lor.
A%est mit fa%e %a Gn itoria familialD sD fie res%risD la fel %um au res%ris istoria Rusie sau
)ermaniei autorii manualelor de istorie din perioada lui Stalin sau Sitler.
A. Mi$u apuui i&p()i$!r a fa%iiei. Ei apare atun%i %Jnd membrii unei familii a7ung la %on%luzia
%D toate problemele %are apar se datoreazD unei singure persoane. *a%D a%easta s(ar %omporta
&bineK$ arun%i totul ar fi Gn regulD. ExistenFa Fapului ispDIitor permite %analizarea furiei Gntregii
familii asupra unei singure persoane Ii &buna sa fun%FionareK Gn afara problemelor %auzate de
a%easta. Cn %opil tranformat Gn Fap ispDIitoare poate fi interpelat astfel, &*a%D nu ai fi existat$
toatD lumea ar fi fost feri%itDNK. CredinFa Gn %are se origineazD a%est mit este a%eea %onform
%Dreia oamenii pot transfera vina sau suferinFa lor unei alte fiinFe$ %are o va purta mai departe. Ea
este prezentD Gn multe din so%ietDFile arhai%e sau tradiFionale Ii provine din observaFia omului
primitiv %u privire la posibilitatea de a muta o povarD fizi%D din spatele unei persoane Gn %Jr%a
alteia Ii din %onfuzia dintre fizi% Ii mental$ material Ii spiritual (5.). +razer$ !A#).
9. Mi$u 'a$a&$!fi'. A%est mit spe%ifi%D faptul (%D$ ori%e %omportament din %ontextul familial
trebuie sD se Gn%adreze Gntre anumite limitele a%%eptabile. *a%D sunt depDIite$ unii membrii ai
familiei se vor %onfrunta %u greutDFi sau ne%azuri.$ %u boala sau %hiar moartea. *e exemplu$ un
bDrbat de 88 de ani$ %are nu a reuIit sD(Ii pDstreze slu7ba ni%iodatD mai mult de Iase luni$ era
vDzut de membrii famiei sale %a fiind nea7utorat Ii fragil. El GIi petre%ea ma7oritatea timpului Gn
faFa televizorului$ dar era GnFelegDtor Ii %ald %u %opii Ii %u soFia lui ( %are 7u%a rolul de martir.
Membrii familiei i(au a%%eptat neputinFa Ii iresponsabilitatea de teama %D este la fel de fragil
biologi% %a Ii tatDl sDu$ %are a murit de ata% de inimD %Jnd Gn%er%a sD %ureFe zDpada din faFa %asei.
P. Mi$u p&eu*!%u$uai$(ii. Conform a%estuia$ familiile fun%Fionale nu se %eartDL%onfruntD
ni%iodatD. Gn realitate$ Gn famiile sDnDtoase %limatul emoFional permite exprimarea sentimentelor
de furie$ ori de %Jte ori este %azul. *e exemplu$ o doamnD$ nemulFumitD de viaFa Ii statului sDu
finan%iar$ nu era %onItientD de furia Ii nemulFumirea sa. Ea nu GIi dorea sD devinD susFinDtorul
prin%ipal ai familiei$ GIi vedea soFul %a pe o povarD$ GIi %i%Dlea mai tot timpul %opiii Ii se plJngea
deseori de dureri de %ap. A%eeaIi doamnD GIi des%ria familia atun%i %Jnd vorba %u outsider(ii %a
fiind Kferi%itD Ii lipsitD de %onfli%te. 2eGnFelegerile sunt minoreK. Gn %onse%inFD$ divergenFele apar
%a intolerabile datoritD anxietDFii %reate de abaterea de a tipul relaFiilor stabilite. ApariFia a%estui
mit permite menFinerea iluziei unitDFii famiale.
8. Mi$u &upra#eneraiz(rii. E= pres%rie membrilor grupului familial roluri pre%ise$ Gn %are
indivizii %on%reFi sunt fere%aFi. Astfel$ fie%are persoanD a7unge sD fie per%eputD. Gn termenii
expe%tanFelor stri%te ale rolului primit. A%este roluri sunt ghidate de valori pozitive sau negative.
Astfel$ da%D unul %opil i se atribuie rolul de &bDiat rDuK$ tot %eea %e va fa%e a%esta va fi
interpretat prin prisma a%estei eti%hete. E= apare %a in%apabil sD fa%D vreodatD %eva bun$
devenind %aptiv rolului atribuit Ii Gn %ondiFiile generalizDrii &rDutDFiiK sale.
". Mi$u '!%uniunii. A%esta sugereazD %D ori%e persoanD extenorD famiei este un potenFial
duIman$ Gn %are nu putem avea prea multD Gn%redere. *e a%eea$ membrii unei familii trebuie sD
rDmJnD GmpreunD$ uniFi$ indiferent de problemele lor. A%est mit anuleazD stilurile sau gusturile
individuale$ propunGnd urmarea unui patern pres%ris al personalitDFii (de pildD$ toFi membrii
familiei sunt des%riIi %a avJnd simFul ritmuluiLsupraponderaliLso%iabiGiLdorni%i sD fa%D ex%ursii
et%.). =n a%este familii$ pres%ripFiile sunt atJt de puterni%e Gn%Jt membrii a%estora le vor respe%ta.
Gntreaga viaFD. <ri%e este fD%ut pentru familia %a Gntreg este important$ restul %omportamentelor
fiind minimalizate. *e exemplu$ relaFia in%estuoasD a tatDlui %u fii%a lui poate fi privitD %a un
se%ret familial$ %are nu trebuie sD anuleze %omuniunea familialD. *e altfel$ in%estul este
exemplul %lasi% al imperativului %a familia sD rDmJnD GmpreunD$ indiferent de %eea %e se
GntJmplD Gn interiorul ei.
@. Mi$u &a+(rii )i %,n$uirii. El pre%izeazD persoanele din interiorul sau exteriorul familiei %are
ar putea veni Gn a7utorul ei pentru a o salva sau mJntui, un un%hi %are Gi lasD o moItenire bogatD$
un prieten de familie$ un nou membru al famiei$ un terapeut et%. <datD intratD in familie$ a%eastD
persoanD ar putea rezolva toate problemele$ %u %ondiFia %a toFi membrii grupului familial sD
%oopereze (in%lusiv persona7ul identifi%at %a problemati% sau &vi%tima delegatDK). &1i%tima
delegatDK pute reuIi sau nu sD %oopereze$ iar prin faptul %D le permite %elorlaFi sD o vi%timizeze$
ea poate deprinde gustul puterii psihologi%e pe %are statutul aparte i( %onferD asupra %elorlaFi (=.
6oszormen0i(2ag0$ ). Spar.$ !@9). =ndiferent de perspe%tiva din %are am aborda(o$ familia
GndeplineIte un rol %omplex exprimat printr(o serie de fun%Fii de bazD %u %ara%ter biologi%$
7uridi%$ e%onomi%$ %ultural Ii edu%ativ.
Cele mai importante fun%Fii ale familiei nu%leare a%tuale rDmJn urmDtoarele, fun%Fia psihologi%D$ (de
asigurare a suportului emoFional$ al nevoilor de se%uritate$ prote%Fie$ =n%luzJnd a7utorul mutual bazat pe
sentimentul de egalitate$ respe%t Ii dragoste intre parteneri$ Gntre pDrinFi Ii %opii$ Gntre fraFi Ii surori)$ fun%Fia
identitarD (impli%Jnd asigurarea sentimentului apartenenFei Ii %oeziunii$ %onstru%Fia identitDFilor personale$
statutare Ii intime ale soFilor Ii %opiilor$ prin transmisia %apitalurilor moItenite, a numelui$ resurselor$ istoriilor
de familie$ tradiFiilor$ potrivit prin%ipiului genealogi%)$ fun%Fia e%onomi%D (de asigurare a veniturilor ne%esare
pentru satisfa%erea nevoilor de bazD ale membrilor familiei)$ fun%Fia sexualD (de satisfa%ere a %erinFelor Ii
nevoilor afe%tiv(sexuale ale partenerilor %uplului %on7ugal)$ fun%Fia de reprodu%ere (de asigurare a
des%endenFei Ii a %ondiFiilor igieni%o(sanitare de dezvoltare biologi%D normalD a tuturor membrilor familiei) Ii
%ea de so%ializare a %opiilor$ menitD sD asigure Gngri7irea Ii %reIterea lor$ pro%esul instru%tivedu%ativ familial Ii
%ondiFiile ade%vate edu%aFiei Ii pregDtirii I%olare Ii profesionale a %opiilor. Cupiui parental trebuie sD asigure
%opiilor$ prin intermediul unor faze evolutive %omplexe$ individualizarea lor progresivD$ so%ializarea
diferenFiatD dupD sex Ii buna lor integrare so%ialD. *e reuIita a%estui pro%es$ nota C. *ubar (A##9)$ depind
deopotrivD feri%irea individualD Ii e%hilibrul %ole%tiv.
Schimbarea structurilor familiale
+amilia a %unos%ut un amplu pro%es de s%himbare$ fapt observat de %er%etDtorii din Gntreaga lume$
indiferent de formaFia lor teoreti%D. =maginea idealD a familiei normale$ %are a %onstituit un modei formativ
pentru multe din persoanele de &vJrsta a treiaK Ii a &patraK de astDzi$ este a%eea a familiei nu%leare Gn %are
soFul este singurul susFinDtor ai familiei$ soFia fiind %asni%D$ ea o%upJndu( se de a%tivitatea din gospodDrie Ii
de %reIterea %opiilor. *a%D a%est model rDmJne un standard$ Gn fun%Fie de %are normalitatea familialD este
aspru 7ude%atD$ mai puFin de o familie din patru din S.C.A.$ spre exemplu$ se mai Gn%adreazD Gn a%est pattem.
Analizele statisti%e ale populaFiei planetei (). Masni%. Ii M.5. 6ane$ !>#B *. <rthner$ !!>) indi%a
faptul %D pattern(urile familiale s(au alterat semnifi%ativ Gn trei dire%Fii,
. CreIterea divorFurilorB
A. CreIterea numDrului de mame %are lu%reeazD Ii
9. Rata mai s%DzutD a naIterilor %orelatD %u %reIterea speranFei de viatD$ de%i a proporFiei populaFiei de
vJrsta a treia Ii a patra Gn ansamblul populaFiei globului.
Sistemele familiale divorate i recstorite.
*upD al doilea rDzboi mondial$ pro%esul divorFului s(a banalizat$ devenind o realitate fre%ventD a vieFii
%on7ugale. =ntre !8# Ii !@8$ statisti%ile europene indi%D o triplare a desfa%erilor %DsDtoriei (+=. *ruFD$ !!>).
=ntre !"8 Ii !>#$ rata divorFurilor s(a dublat Ii Gn S.C.A. unde$ una din trei %DsDtorii (este vorba de
prima %DsDtorie) tinde sD se sfJrIeas%D printr(un divorF (*. <rthner$ !!>). Gn a%elaIi timp$ una din %in%i
familii %u %opii este monoparentalD$ pDrintele susFinDtor fiind$ de regulD$ mama. Astfel$ patru din %in%i %opii
nDs%uFi Gn anii E@#$ Gn S.. A$$ Ii(au petre%ut %opilDria alDturi de unui dintre pDrinFi. Rata divorFiaiitDtii Gn Fara
noastrD s(a menFinut relativ redusD$ os%ilJnd ( Gn ultimele douD de%enii Gntre $P Ii $" divorFuri la mia de
lo%uitori (=$ Mitrofan Ii C. Ciuper%D$ !!>)$ %eea %e ne plaseazD pe unul din ultimele lo%uri Gn Europa
legDturilor familiale tot mai fragile. 1Jrful ei s(a situat Gn !!P ($@PL### lo%uitori)$ dupD %are a s%Dzut din
nou ($8 Gn !!8 Ii !!"). *in datele Re%ensDmJntului populaFiei din !!A$ M. 1oinea (!!9) observa faptul
%D$ din @$A>>."@" gospodDrii existente Gn RomJnia "$8T sunt %ele o%upate de familiile rnonop.arentale. =n
%ondiFiile Gn %are mulFi pDrinFi se re%DsDtores%$ s(au %reat un numDr tot mai mare de unitDFi familiale
re%onstituite (Gn %are partenerii au mai fost %DsDtoriFi Ii ambii au %opii din %DsDtoriile anterioare$ la %are se
adaugD %opiii noului %uplu) Ii reorganizate (al%Dtuite din doi parteneri divorFaFiLvDduvi farD %opii sau Gn %are
%ei puFin unul din parteneri nu are %opii din maria7ele anterioareB sau %ele al%Dtuite dintr(un partener divorFat(
vDduv %u sau fDrD %opii Ii altul la prima %DsDtorie).
=n %iuda %reIterii re%ente a ratei divorFurilor$ proporFia familiilor %are evolueazD spre disoluFie Ii re(
%DsDtorie nu este semnifi%ativ mai mare astDzi$ datoritD speranFei de viaFD mai reduse Ii vDduviei mai timpurii$
din perioadele istori%e anterioare. TotuIi$ divorFul %reeazD %ompli%ate sar%ini tranziFionale Ii probleme privind
%ustodia %opiilor$ difi%il de rezolvat de %Dtre sistemele familiale re%DsDtorite sau monoparentale$ a%estea din
urmD$ mai numeroase %a ori%Jnd.
Mamele %are lu%reeazD sunt tot mai numeroase. Gn S.C.A.$ mai mult de 7umDtate din mamele %u %opii
de vJrstD I%olarD Ii mai mult de P#T din %ele %u %opii mai mi%i au o slu7bD in afara %asei$ o 7umDtate de normD
sau %hiar o normD GntreagD (*. <rthner$ !!>). A%est pattern refle%tD nu numai s%himbDrile Gn aspiraFiile
personale ale femeilor$ %i Ii %reIterea nevoilor e%onomi%e. +amiliile Gn %are lu%reeazD ambii pDrinFi GIi spores%
venitul Gn mod esenFial$ pentru a putea atinge un standard moderat de viaFD Ii pentru a asigura %ondiFiile
ne%esare instru%Fiei I%olare medii Ii superioare a %opiilor.
AxeastD situaFie ne%esitD s%himbDri ale organizDrii fun%Fionale a sistemului familial Ii ai unitDFii %o(
parentale$ situaFii de mun%D mai flexibile Ii servi%ii pentru %reIterea Ii edu%area %opiilor. < parte din femeile
%are lu%reeazD trDies% GmpreunD %u unul din pDrinFi %are o a7utD Gn sar%inile %urente Ii Gn %reIterea %opiilor.
+amilii %u dubiu venit %onstituie tot mai mult norma vieFii familiale a%tuale Gn statele de tip o%%idental$
a %are se adaugD numDrul %res%Jnd al familiilor %u dublD %arierD.
Modifi%area unor variabile ale populaFiei. Tot mai mulFi tineri preferD sD rDmJnD singuri$ sD(Ii amJne
%DsDtoria$ sD aibD puFini %opii sau sD evite %reIterea %opiilor$ iar speranFa de viaFD a populaFiei a %res%ut mult Gn
%ursul se%olului al HH(lea. Cn efe%t %umulat ai a%estor fa%tori este s%Dderea ratei naIterilor Ii %reIterea
populaFiei Gn vJrstD. 2upFialitatea este Gn s%Ddere europeanD$ RomJnia plasJndu(se uIor peste medie$ StrJns
legat de a%easta$ rata fertilitDFii (numDrul de %opiii nDs%uFi de o femeie) este de $9 la noi$ Gn %ondiFiile Gn %are
Gn ma7oritatea statelor europene a%eastD ratD este %uprinsD Gntre $ Ii $8 (A fiind numDrul %are asigurD nivelul
%onstant al populaFiei). +ranFa Ii Marea 6rGtanie$ %are au $@$ au importante segmente de populaFie islami%D.
*oar Albania$ Malta Ii =slanda ating o ratD. a fertilitDFii de A$#. *eoare%e a existat tendinFa de a
%on%eptualiza viaFa familialD normalD %a fiind %entratD pe fun%Fiile privind %reIterea Ii edu%area %opiilor.$
lipses% astDzi modele ade%vate studiului Ii GnFelegerii familiilor fDrD des%endenFi Ii a %elor aflate Gn ultimul
stadiu ai %i%lului vieFii maritale. =n mod evident$ Gn so%ietDFile pluraliste nu existD un singur model
reprezentativ sau ade%vat$ al unei singure forme sau stru%turi familiale$ %i forme familiale diverse$ Gn a%ord %u
nevoile variabile ale stadiilor de viaFD$ %u orientDrile valori%e diferite$ %u resursele e%onomi%e variabile$ %u
stilurile intera%Fionale etni% diferite I.a.m.d. =n dezbaterile %u privire la s%himbDrile produse Gn mediul familial$
s(a a%ordat o prea mare atenFie proprietDFilor stru%turale$ negli7Jndu(se pro%esele familiale fundamentale
pre%um, abilitatea de a fa%e faFD noilor stresuri$ de a %omuni%a efi%ient$ de a adopta noi roluri$ noi patternuri
relaFionale Ii sexuale$ de a %ere asistenFD$ de a se adapta satisfD%Dtor modifi%Drilor din afara mediului familial.
Conturarea unui &stil de viaFD fDrD des%endenFiK s(a profilat treptat$ odatD %u sporirea familiilor fDrD
%opii$ a %oabitDrii %elibatului sau a %uplurilor homosexuale. Astfel$ %uplurile fDrD des%endenFi (%are reprezentau
A#T din gospodDriile din Fara noastD. =a re%ensDmJntul din !!A) sunt mai numeroase Gn mediile urbane Ii
printre %ei %u un nivel de instru%Fie mai ridi%at. A%est stil de viaFD apare$ Gn prin%ipal$ %a urmare a reorientDrii
%Dsni%iei dinspre %opii spre nevoile adulFilor. 2evoile de =ntimitate ale a%estora$ unele tabieturi Ii investirea
profesionalD devin extrem de importante$ apariFia %opiilor fiind amJnatD sau %hiar ex%lusD. Cn rol important
hotDrJtor Gi pot avea Ii fa%torii e%onomi%e pre%ari$ %are nu permit asigurarea premiselor ne%esare apariFiei
%opiilor$ %reIterii Ii edu%aFiei lor ade%vate. *e asemenea$ suprainvestirea profesionalD a femeii a favorizat
GnmulFirea formaFiunilor familiale =arD des%endenFi. A%est stil de viaFD poate deveni satisfD%Dtoare atun%i %Jnd
este rezultatul dorinFei Ii voinFei ambilor parteneri. Cuplurile %onsensuale$ apDrute %a o rea%Fie de revoltD
Gmpotriva so%ietDFii %onstrJngDtoare$ valorizeazD %alitatea relaFiei Ii autenti%itatea trDirii din %adrul ei$ Gn
detrimentul duratei %u ori%e preF. SusFinDtorii a%estei formaFiuni %onsiderD %D statul nu trebuie sD intervinD
pentru a reglementa o realitate atJt de intimD %um este relaFia de iubire dintre douD persoane.
A%esta trebuie sD fie rezultatul intera%Fiunii Ii de%iziei mutuale dintre membrii diadei intime. A%%entul
%ade pe satisfa%erea nevoilor autenti%e ale partenerilor$ apariFia %opiilor fiind$ de regulD mult amJnatD.
Adeseori$ dupD apariFia %opiilor$ relaFia tinde sD se ofi%ializeze pentru reglementarea drepturilor
patrimoniale ale %opiilor. *upD !9!$ %oabitarea 7uvenilD a devenit un fenomen fre%vent$ %e tinde sD fie trDit Ii
definit %a un simplu exer%iFiu Gn vedere %DsDtoriei ulterioare. =n %ontextul urbanizDrii Ii modernizDrii$ a
impunerii valorilor individualismului Ii a slDbirii rolului reFelelor %omunitare$ %elibatul a apDrut %a opFiune
benevolD$ alternativD la %DsDtorie sau %a un rezultat al fa%torilor evoluFiei so%io( e%onomi%e. Celibatul poate sD
aparD %a stil de viaFD satisfD%Dtor Gn %ondiFiile %reIterii autonomiei$ individualismului$ a independenFei Gn planul
vieFii sexuale$ a %reIterii nevoilor autorealizDrii profesionale$ a %elor e%onomi%e individuale$ dar numai la
indivizii %are au ales a%est mod de viaFD$ Gn mod %onItient Ii deliberat. Cei la %are %elibatul este rezultatul unor
%ir%umstanFe$ pot trDi singurDtatea %a pe o realitate indezirabilD$ frustrantD Ii neplD%utD. Ei a %ontribuit atJt la
s%Dderea natalitDFii$ %Jt Ii a nupFialitDFii. Cuplurile homosexuale$ %e reprezentau AT din gospodDriile existente
Gn Fara noastrD a re%ensDmJntul din !!A$ sunt tolerate astDzi din pun%t de vedere legal. Ele militeazD
a%tualmente$ pretutindeni Gn lume$ pentru re%unoaIterea ofi%ialD a %uplurilor homosexuale$ pentru sporirea
drepturilor homosexualilor$ in%lusiv Gn privinFa adopFiei. Se pune GnsD Gntrebarea, so%ietatea noastrD$ %are
a%%eptD astDzi s%himbarea relaFiilor dintre sexe$ va re%unoaIte %uplurile homosexuale (bDrbat(bDrbat$
femeiefemeie) %a fiind %apabile sD asigure edu%aFia ade%vatD a %opiilorM =n dezbaterile ItiinFifi%e Ii ideologi%e
%ontemporane pDrerile sunt GmpDrFite. Cn numDr mare de spe%ialiIti ai familiei insistD asupra faptului %D$
pentru a se dezvolta$ %opilul are nevoie de repere parentale mas%uline Ii feminine. A%estor argumente i sa
rDspuns prin pre%izarea faptului %D familia nu%learD (formatD din pDrinFi Ii %opiii lor$ %e lo%uies% GmpreunD Gn
a%elaIi %Dmin) s(a extins de %Jteva ze%i de ani Ii %D$ Gn de%ursul istoriei$ Gntr(o serie de so%ietDFi$ %opiii au fost
%res%uFi Gn mod %ole%tiv$ fDrD %a a%est fapt sD(i traumatizeze prea mult. GmbDtrJnirea populaFiei planetei ridi%D
alte semne de Gntrebare. /e de o parte$ Gn %ulturile de tip o%%idental valorizarea autonomiei Ii independentei
%ondu%e la devalorizarea persoanelor a7unse a vJrsta a treia Ii a patra$ la %are Gn%ep sD(Ii piardD a%este
atribute. +apt ilustrat prin numeroasele %liIee Ii eti%hete negative %u privire la bDtrJneFe Ii bDtrJni. /e de o
parte$ realitatea psihologi%D trDitD Gn %uplurile %on7ugale dupD %e %opiii pDrDses% %uibul familial este puFin
%on%eptualizatD$ iar pe de altD parte$ nu s(au analizat sistemati% efe%tele eruptive ( Gn viaFa maritalD a
vJrstni%ilor ( ale menopauzei$ pensionDrii Ii instalDrii sentimentului inutilitDFii so%iale$ a bilanFului negativ ai
anilor vieFii so%ialmente a%tive$ a instalDrii sentimentului disperDrii datorat apropierii inevitabile a sfJrIitului
vieFii$ a slDbirii unor fun%Fii psihi%e Ii fiziologi%e et%.
tapele vieii familiale
+amilia este un sistem des%his$ viu %u influenFe multe Ii diverse din partea mediului Ii numeroase tipuri
de intera%Fiuni %u a%esta. Sistemul familial ni%iodatD nu rDmJne a felB el se s%himbD de la un moment la altul
Gn fun%Fie de evenimentele %are apar Gn interiorul Ii exteriorul familiei. El trebuie sD se restru%tureze Ii
reorganizeze Gn fun%Fie de,
Q apariFia sau dispariFia unora dintre membrii ei (naIterea %opiilor a nepoFilor$ de%esul$ %DsDtoria %opiilor$
revenirea dupD un divorF a %opilului Gn %uibul familiei de origine)B
Q %reIterea Ii dezvoltarea membrilor (%opilul mi%$ adoles%entul$ %onIietentizarea rolului parental de %Dtre
pDrinte$ Gnaintarea Gn vJrstD et%.$)B
Q apariFia unor evenimente aIteptate sau neaIteptate (intrarea %opilului la grDdiniFD sau I%oalD$ divorFul$
pensionarea pDrinFilor$ obFinerea unui io% de mun%D pentru pDrinte$ o boalD et%.)B
*e%i$ o s%himbare Gntr(o generaFie determinD s%himbDri Ii Gn %elelalte generaFii. TransformDrile %are au
lo% Gntr(un susbsistem familial influenFeazD Ii %elelalte subsisteme. =mportant este sD reFii %D s%himbDrile prin
%are tre%e o familie nu se fa% Gn mod lin$ %i$ dimpotrivD$ Gn salturi$ unoeri presupunJnd %hiar zguduiri$ %are pot
fi plD%ute sau dureroase$ dar aproape Gntotdeauna stresante.
*e exemplu$ atun%i %Jnd %opilul merge la I%oalD$ toFi %eilalFi membrii ai familiei GIi vor s%himba
programul$ atitudinile Ii %omportamentele unul faFD de altul. *e asemenea$ problemele de %omuni%are Ii
relaFionale pe %are o fatD adoles%entD de 8 ani le are %u pDrinFii sDi se pot datora intera%Fiunii mai multor
fa%tori, adaptDrii ei la adoles%enFDB %rizei de P# de ani a tatDluiB Gngri7orDrii mamei sale pentru o boalD proprie
sau a unui pDrinte. Sau$ dupD ple%area %opiilor de a%asD Ii restabilirea e%hilibrului Ii a vieFii Gn doi a pDrinFilor$
ei pot fi %onfruntaFi %u Gntoar%erea %opilului Gn urma unui divorF Ii asta va presupune o nouD Ii difi%ilD sar%inD
parentalD.
=n felul a%esta$ a apDrut ideea %i%lului de viaFD familialD$ %are presupune par%urgerea mai multor stadii sau
etape.
Salvador Minu%hin identifi%D patru stadii de dezvoltare %are apar Gn ma7oritatea familiilor,
!onstituirea cuplului ( diada maritalD formeazD un sistem fun%Fional prin nego%ierea graniFelor
(intera%Fiunea %u so%rii)$ r%%on%ifiind stilurile de viaFD diferite Ii dezvoltJnd reguli referitoare la %onfli%t Ii
%ooperare.
Familia cu copii mici - sistemul marital se reorganizeazD atun%i %Jnd apar %opiii pentru a se adapta
%erinFelor %erute de parentali tate.
Familia cu copii colari i adolesceni ( familia intera%FioneazD a%um Ii %u sistemul I%olar. /e mDsurD %e
%opiii devin adoles%enFi$ familia trebuie sD se adapteze =a probleme %a influenFa prietenilor$ pierderea parFialD
a %ontrolului parental$ eman%iparea %opiilor$ et%.
Familia cu copii mari ( a%eItia devin de7a adulFi$ astfel %D relaFia dintre pDrinFi Ii %opii trebuie modifi%atD
pentru a deveni relaFie de tip adult ( adult.
So%iologii Evel0a Du+a Ii Reu-en .i au apli%at un %adru de dezvoltare familiilor din anii !P#$ prin
stabilirea unor etape dis%rete ale dezvoltDrii grupului familial$ %u sar%ini %e trebuie Gndeplinite pentru fie%are
dintre ele. A%estea sunt,
. Etapa %uplului fDrD %opii
A. Etapa familiei %u %opii de vJrstD I%olarD
9. Etapa familiei %u %opii deveniFi adulFi
P. Etapa familiei omului singur ( vaduvia )
TerapeuFii de familie Be$$/ Carter Ii Moni%a M'0re#!r (!>#$ !!!) au GmbogDFit a%est %adru, ei au
apelat la orientarea multigeneraFionalD$ re%unos%Jnd patternurile %ulturale diverse Ii avJnd Gn vedere Ii etape
%are nu sunt neapDrat spe%ifi%e$ %um ar fi divorFul Ii re%DsDtoria. Este $ de altfel$ %onsideratD %ea mai
%uprinzDtoare Ii demonstratD %lini% etapizare$ organizatD pe Iase etape distin%te,
iniFiativa tJnDrului adult
%DsDtoria
familiile %u %opii mi%i
familiile %u adoles%enFi
iniFiativele %opiilor Ii pDrDsirea %Dminului
familia la bDtrJnete .
Evident$ nu exista ni%i o versiune standard a etapelor vietii de familie. 2u numai %a familiile au o
diversitate de tipuri $ dar a%este tipuri pot avea norme si reguli foarte diferite pentru etape diferite. 1aloare
%on%eptului de %i%lu de viata %onsta in a re%unoaste %a familia$ adesea dezvolta probleme de tranzitie de la o
etapa la alta datorita inabilitatii sau temerilor membrilor si a sistemului familial de a fa%e tranzitia de la o etapa
la alta . *e a%eea$ te(as ruga sa nu le folosesti pentru a stabili si a 7ude%a %e este normal sau de asteptat in
anumite etape intr(o familie.
E$apee 'i'uui +ie$ii *e
fa%iie
"rocesele familiei
=n %adrul familiei au lo% numeroase pro%ese Ii fenomene familiale$ %um ar fi inter%unoaIterea.
%omuni%area$ %ooperarea$ %onfli%tul$ %ompetiFia$ nego%ierea$ formarea unor %oaliFii$ manipularea$ et%.
In$er'un!a)$erea
AlDturi de %omuni%are$ a%est pro%es de inter%unoaItere stD la baza formDrii Ii evoluFiei %uplului Ii familei.
Cei doi parteneri se GntJlnes%$ se pla%$ se GndrDgostes% (de %ele mai multe ori) Ii hotDrDs% sD se %unoas%D. *upD
%e %onsiderD %D se %unos% sufi%ient$ da%D existD Ii dorinFa de a forma un %uplu stabil$ de a rDmJne GmpreunD$ de
regulD se %DsDtores%. *ar pro%esul inter%unoaIterii nu s(a Gn%heiat$ %i dimpotrivD$ abia a%um se manifestD
plenar. < datD %e partenerii Gn%ep sD lo%uias%D GmpreunD$ sD realizeze sar%inile %asni%e GmpreunD$ sD fa%D faFD
influenFelor externe$ ei se %unos% din %e Gn %e mai mult pe diverse faFete ale personalitDFii. Astfel
inter%unoaIterea este un pro%es atJt voluntar, contient, %Jt Ii involuntar, automat. /artea voluntarD %onstD Gn
a%Fiuni dire%te de autode#vluire Ii de#vluire reciproc. /artea involuntarD %onstD Gn %omportamentele
obiInuite Ii automate pe %are fie%are partener le realizeazD Ii Gn urma %Drora partenerul poate %ulege informaFii
reprezentative despre %elDlalt. Cneori$ a%est tip de inter%unoaItere este ignorat sau minimalizat Gn unele
%upluri$ partenerii bazJndu(se mai mult pe %eea %e afirmD de%Jt pe %eea %e fa%. *e exemplu$ Gntr(o familie %u
un partener al%ooli% sau neimpli%at emoFional$ %elDlalt partener poate minimaliza %omportamentele de abuz de
al%ool sau %ele lipsite de afe%Fiune$ %rezJnd %D $%ntr-o #i se va s%himba pentru %D $aa spuneK. Asta va du%e la
o falsD inter%unoaItere Ii la un fenomen de autoiluzionare.
AutodezvDluirea Ii dezvDluirea re%ipro%D a7utD foarte mult la stabilirea intimitii Gn %uplu Ii familie. AtJt
%ei doi parteneri$ %Jt Ii pDrinFii Ii %opiii stabiles% relaFii mai bune$ mai des%hise Ii mai %alde to%mai prin
intermediul autodezvaluirii. Tot ea fa%iliteazD stimularea dragostei eroti%e$ dar mai ales %ea profundD$ maturD.
*ar nu este uIor Ii ni%i la GndemJnD sD te dezvDlui Ii sD as%ulFi dezvDluirea altei persoane$ ni%i %hiar a
soFului sau %opilului tDu. =atD %are sunt %Jteva dintre bara&ele inter%unoaIterii,
Q teama de a nu lDsa pe %elDlalt sD afle presupusele defe%tele propriiB

Q teama de respingere sau pierdere %are ar putea urma (Gn mod real sau doar fantasmaf) da%D %elDlalt
%unoaIte %eea %e tu apre%iezi %a fiind urJt$ nepotrivit$ defe%t$ et%.B
Q tendinFa de a 7ude%a propria dezvDluire sau %eea %e dezvDluie partenerul(a)B
Q tendinFa de a te arDta superior partenerului (%eea %e falsifi%D inter%unoaIterea),
' mitul conform cruia ,,partenerul trebuie sD GIi dea sema %um eIti$ da%D te iubeIte sufi%ient de multKB
Q deprinderi greIite de %omuni%are (vezi mai 7os$ la blo%a7ele %omuni%Drii)
Evident$ GnsD$ %eea %e fa%iliteazD inter%unoaIterea este autocunoaterea Ii %ncrederea %n sine. Ele a7utD atJt
Gn primele momente ale dezvDluirii$ %Jt Ii mai tJrziu$ la aprofundarea inter%unoaIterii. Ele a7utD la gestionarea
temerilor Ii la eliminarea sau redu%erea bara7elor .
C!%uni'area
Comuni%area este foarte strJns legatD de inter%unoaItere$ fiind mi7lo%ul prin %are a%easta din urmD se
realizeazD. *e a%eea$ o bunD %omuni%are va stimula inter%unoaIterea$ %are la rJndul ei va %ontribui la
satisfa%Fia Ii Gmplinirea %omuni%Drii.
Cele douD forme fundamentale de %omuni%are umanD sunt %ea verbal Ii %ea nonverbal. MenFionez doar
%D ambele sunt folosite Ii foarte utile Gn %uplu Ii familie. Ele pot a7uta la reglarea relaFiilor familiale Ii la
ree%hilibrarea sistemului familial.
< altD %lasifi%are a tipurilor de %omuni%are$ utilD %elor %are studiazD familia este %ea a lui )regor0
6ateson. El Gmparte %omuni%area Gn,
. Comuni%area digital(
). Comuni%area analogic.
=n comunicarea digital, fie%are mesa7 are doar un referent, aparFine doar unui tip logi% Ii %onstD Gn semne
arbitrare (6ateson Ii 5a%.son$ !">). *e exemplu$ %uvJntul KmasDK nu desemneazD nimi% alt%eva de%Jt o
piesD de mobilier. *in pun%tul de vedere al %omuni%Drii digitale$ o durere de %ap este o durere de %ap Ii nimi%
alt%eva.
=n comunicarea analogic, mesa7ul are mai mult de%Jt un referent$ putJnd exprima diferite grade. *e
exemplu$ strJngerea unui pumn este Gn a%elaIi timp un semn pentru un anumit tip de %omportament (ex.
ameninFare$ opoziFie$ frustrare$ agresivitate)$ dar$ totodatD$ este Ii o parte a a%estui %omportament. =n anumite
%ulturi$ manifestDri %a plJnsul$ Fipatul$ ruperea hainelor$ smulgerea pDrului$ lovirea %apului de un zid exprimD
Gn mod analog diferite grade de disperare. Cn mesa7 analogi% poate fi de%odifi%at doar prin luarea Gn
%onsiderare a altor mesa7e. AIa de pildD$ o durere de stoma% nu este doar o durere de stoma%$ %i$ %on%omitent$
exprimarea dezgustului$ un mod de a te sustrage de la a fa%e o treabD$ sau o %erere de afe%Fiune. *+urerea de
stomac* %omuni%atD %uiva %a mesa7 analogi% va depinde de situaFia Ii de %ontextul Gn %are mesa7ul analogi% a
fost emis (Madanes).
Astfel$ simptomele %are apar Gn familie sunt de fapt mesa7e %omuni%ate %elorlalFi membri %u s%opul de a
s%himba %eva Gn sistemul familial.
*e exemplu$ o soFie frustratD de lipsa de atenFie a soFului sDu preo%upat de alte probleme Gi poate
%omuni%a brus% o durere de stoma%$ Gn timpul %inei. Mesa7ul are mai multe semnifi%aFii. El poate Gnsemna
intenFia de a( deturna pe soF de ia problemele iui$ nevoia de a(i %apta atenFia Ii afe%Fiunea Ii$ totodatD$ o stare
fizi%D logi%D de dis%onfort epigastri%.
Sau *,m o durere de cap...*, %omuni%atD Gn momentul pregDtirii de %ul%are poate Gnsemna mai mult de%Jt
o stare internD$ deteriorarea relaFiilor sexuale sau refuzul a%estora.

*e asemenea$ stilul Ii modalitDFile de %omuni%are se GnvaFD Gn primul rJnd Gn familie. Apoi ele sunt
modelate Gn grupuri Ii so%ietate. *e a%eea$ in%lusiv blo%a7ele Gn %omuni%are vor fi preluate din familie Ii
folosite Gn viitoarele relaFii de %uplu Ii de familie ale %opiilor.
Elementele %are fa%iliteazD o bunD %omuni%are sunt,
Q sentimentele de afe%Fiune autenti%D ale membrilor familieiB
Q abilitDFile de gestionare ale sentimentelor %are se nas% Gn pro%esul %omuni%DriiB
Q onestitatea Ii promovarea adevDrului Gn ori%e %omuni%areB
Q des%hiderea la Ii preFuirea mesa7elor (verbale Ii nonverbale) %are vin de la %eilalFi membrii$ %a urmare a
%onItientizDrii faptului %D a%estea a7utD la pDstrarea e%hilibrului familialB
Q oferirea unui timp Ii spaFiu spe%ial pentru %omuni%are$ mai ales a %eea %e este important$ deli%at$
sensibilB
Q folosirea unui stil ade%vat partenerului de %omuni%are$ to%mai pentru a te asigura %D %eea %e ai transmis
a Ii fost re%epFionat %ore%t de %Dtre partener.
Cele mai fre%vente bloca&e ale %omuni%Drii Gn %uplu Ii familie sunt,
Q deprinderile greIite de %omuni%are, lipsa as%ultDrii$ Gntreruperea dis%ursului %eluilalt$ realizarea unor
alte a%tivitDFi Gn timpul dis%uFiei %u partenerul$ aIezarea pe o poziFie superioarD %um ar fi, $tiam asta-, $exact
asta voiam s spun i eu*, $eu tiu mai bine, nu trebuie s %mi spui tu . ignorarea a %eea %e spune partenerul
sau %opilul$ atitudinile de autoritate de genul ,,eu tiu cel mai bine ce e bine pentrun tine*- et%B
Q timiditatea$ 7ena de a spune$ de a exprima propriile opiniiB
Q teama de a se exprima$ de rea%Fiile partenerului$ pDrintelui sau %opiluluiB
' miturile - de exemplu- &nu e frumos sD vorbeIti despre sexLdespre defe%tele %eluilalt$ &nu trebuie sD GFi
spun astaB ar trebui sD GFi dai singur(D) seama da%D stai %u mine Ii spui %D mD iubeItiK$ &da%D ne simFim$ bine
Gn pat nu mai trebuie sD Ii vorbimK etc.
+imensiunea afectiv a familiei
+amilia Ii relaFiile familiale reprezintD prin%ipalul izvor al vieFii afetive a omului. RelaFia afe%tivD a
%opilului %u mama Ii tatDl sDu vor fi modelul de bazD al dezvoltDrii sentimentelor faFD de sine Ii %eilalFi. A%est
lu%ru este frumos Ii foarte %lar surprins de *oroth0 4avv 2olte Gn poemul sDu $!opiii %nva ceea ce triescE
(!8P),
+ac triesc %n critic i cicleal, copiii %nva s condamne(
+ac triesc %n ostilitate, copiii %nva s fie agresivi(
+ac triesc %n team, copiii %nva s fie anxioi(
+ac triesc %ncon&urai de mil, copiii %nva autocomptimirea(
+ac triesc %ncon&urai de ridicol copiii %nva s fie timi#i(
+ac triesc %n gelo#ie, copiii %nva s simt invidia(
+ac triesc %n ruine, copiii %nva s se simt vinovai(
+ac triesc %n %ncura&are, copiii %nva sa fie %ncre#tori(
+ac triesc %n toleran, copiii %nva rbdarea(
+ac triesc %n laud, copiii %nva preuirea(
+ac triesc %n acceptare, copiii %nva s iubesc(
+ac triesc %n aprobare, copiii %nva s se plac, pe sine(
+ac triesc %ncon&urai de recunoatere, copiii %nva c este bine s ai un el(
+ac triesc %mprind cu ceilali, copiii %nva s fie generoi(
+ac triesc %n onestitate, copiii %nva respectul pentru adevr(
+ac triesc %n corectitudine, copiii %nva s fie drepi(
+ac triesc %n bunvoin i consideraie, copiii %nva respectul(
+ac triesc %n siguran, copiii %nva s aib %ncredere %n ei i %n ceilali(
+ac triesc %n prietenie, copiii %nva c e plcut s trieti pe lume.
=ubirea este %el mai important sentiment din familie$ %are stD la baza dezvoltDrii noastre %a fiinFe umane Ii
despre intimitate %are reprezintD %ara%teristi%a fun%damentalD a vieFii de %uplu Ii de familie.
Restul te provo% pe tine sD %auFi Gn bibliografia pe %are Fi(o sugerez la finalul %apitolului Ii Gn alte %DrFi la
%are eu nu m(am gJndit sau nu le(am %itit sau nu au apDrut Gn%DN
/ubirea
=ubirea este sentimentul puterni% de afe%Fiune$ atra%Fie Ii unire a %elor doi parteneri %are formeazD %uplul
(marital sau nu). A%tualmente iubirea este prin%ipala motivaFie pentru transformarea %uplurilor eroti%e Gn
%upluri %on7ugale (%DsDtorie).
E. -heat (!9#$ apud =. Mitrofan$ !!@$ p. @@) des%rie %in%i forme de manifestare a iubirii,
. pithumia ( se referD la dorinFa fizi%D puterni%D$ re%ipro% exprimatD prin dragoste sexualD plinD de
satisfa%Fie. Satisfa%Fia sexualD este un indi%ator sigur al sDnDtDFii %Dsni%iei$ %hiar da%D$ dupD -heat$ relaFiile
sexuale nu sunt aspe%tul %el mai important al %DsDtoriei.
A. ros ( esteE forma de dragoste %e impli%D %el mai mult romantismul. Eros presupune mai ales ideea de
%ontopire$ unifi%are$ fuziune %u fiinFa iubitD$ dar Ii dorinFa de a o poseda total (fizi%$ mental$ spiritual). *e ai%i
( romantismul. Este o iubire pasionalD Ii sentimentalD Ii reprezintD %el mai adesea pun%tul de ple%are Gn
%DsDtorie.
9. Storge - este o formD de dragoste$ des%risD %a relaFie %onfortabilD$ %are GnglobeazD o afe%Fiune naturalD
Ii sentimentul de apartenenFD re%ipro%D. Se bazeazD pe loialitate mutualD Ii se manifestD Gn relaFiile dintre soFi$
pDrinFi Ii %opii$ fraFi Ii surori$ realizJnd sentimentul de apartenenFD la un grup unit.
P. Fileo ( este genul de iubire %are preFuieIte pe %el iubit manifestJnd(se %u gingDIie$ dar aIteptJnd
Gntotdeauna un rDspuns. Se tradu%e prin prietenie$ re%ipro%itate. +ileo %reeazD prieteni$ Gn strJnsD apropiere. Ei
GIi mDrturises% Ii GmpDrtDIes% gJnduri$ planuri$ sentimente$ atitudini$ visuri$ probleme intime$ pe %are nu le(ar
putea Gn%redinFa alt%uiva. Ei GIi Gmpart timpul Ii interesele$ %eea %e %onferD %DsDtoriei siguranFD$ atra%tivitate Ii
re%ompense. Chiar da%D existD multD pasiune Gn sexualitate$ absenFa lui +ileo GnnegureazD %DsDtoria Ii o fa%e
neinteresantD.
8. ,gape - este dragostea %ompletD$ lipsitD de egoism$ %are are %apa%itatea de a se oferi %ontinuu$ farD a
aItepta nimi% Gn s%himb. Ea preFuieIte Ii slu7eIte ne%ondiFionat$ spre deosebire de +ileo %are presupune
re%ipro%itate. Este modelul iubirii Christi%e$ din%olo de emoFii Ii sentimente pasionale$ fiind profund infuzatD
spiritual$ rod al unei opFiuni %onItiente$ al unei alegeri libere. Este definitD Ii %a o dragoste a a%Fiunii$
presupunJnd a7utorare$ a fa%e bine$ a avea %ompasiune pentru %elDlalt$ fiind mai %urJnd o atitudine Ii un
%omportament motivat spiritual$ Ii aproape delo% emoFie.
*in%olo de a%este modalitDFi$ putem diferenFia Gntre o dragoste sau iubire imaturD Ii una maturD.
/ubirea imatur se %ara%terizeazD printr(o intenistate mare$ printr(un ameste% de dependenFe Ii de%i de
Q
aItepDri %a partenerul sD satisfa%D mult din nevoile personaleB este de fapt dragostea fuzionalD$ despre %are
vorbeIte M. 6o:en Ii *. S%hnar%.$ %el %are a apli%at %on%epFia bo:enianD la relaFiile eroti%e sexuale ale
%uplurilor. Astfel$ dragostea imaturD este spe%ifi%D adoles%enFilor Ii tinerilor. < datD %u maturizarea
emoFionalD$ %u dezvDluirea re%ipro%D a partenerilor Ii dezvoltarea Gn%rederii Gn sine Ii Gn partener$ apare Ii
drasgostea maturD. +ragostea matur este mai puFin intensD (nu GFi &dD fluturi Gn stoma%K)$ dar este mult mai
profundDB impli%D Gn%redere$ respe%t Ii a%%eptarea partenerului aIa %um este el (tarD tendinFe de a( s%himba$
a( %ontrola sau manipula)B presupune a te bizui pe partener$ Gn ori%e situaFie$ indiferent da%D este sau nu de
a%ord %u tine$ da%D Gi pla%e sau nuB Itii %D este a%olo Ii te va a7uta Gn %eea %e fa%iB presupune Ii admiraFie Ii
valorizarea partenerului aIa %um este el. 6inenFeles. la o astfel de dragoste a7ung persoanele %are se iubes% Ii
pe sine$ persoane %u un eu bine diferenFiat$ %are pot sD fie autonome Ii totuIi sD fie impli%ate emoFional Gn
relaFia %u partenerul.
Multe relaFii de %uplu tre% de la dragostea imaturD la %ea maturD. Altele se destramD Gn a%eastD
tranziFie din %auza in%apa%itDFii unuia sau ambilor parteneri de a iubi matur. Tre%erea nu se fa%e uIor$ %i
dimpotrivD %u %onfli%te$ suferinFe adaptDri. *e altfel$ Eri%h +romm %onsidera %D iubirea este o artD$ un mod de
a trDi Gn artDK Ii milita pentru GnvDFarea a%estei arte aIa %um se pro%edeazD Gn ori%are artD (muzi%D pir%turD
et%.). Ceea %e a7utD GnsD la transformarea iubirii imature %n iubire matur, dupD +romm sunt,
+isciplina ( adi%D anga7area responsabilD a timpului Ii eu(lui personalB
!oncentrarea ( asupra partenerului$ pentru a( putea %unoaIte Ii GnFelegeB
0bdarea ( e nevoie de exer%iFiu$ Gn timp Ii treptat$ pentru a GnvDFa sD iubeItiB
Sensibilitatea U legatD mult de %onItientizarea propriilor erori$ flu%tuaFii de sentimente Ii auto%ontrolB
+epirea narcisismului ( ieIirea din propriul eu$ din propriile plD%eri$ din ego%entrism Ii egoism Ii a
manifesta modestie Ii disponibilitate Gn relaFie.
*e altfel$ toFi %ei %are au a7uns la dragostea maturD afirma %D satisfa%Fia maritalD este mult mai
%res%utD$ %D intimitatea Ii satisfa%Fia sexualD sunt in%omparabil mai plD%ute Ii pline de satisfa%Fii de%Jt Gn
timpul GndrDgostirii sau la tinereFe.
/ntimitatea
*ennis 6agarozzi$ do%tor Gn psihologie Ii %onsilier %are a lu%rat %u %upluri mai bine de 9# de ani$ Gn
%artea sa &Stimularea intimitDFii maritaleK publi%atD Gn A## plea%D Gn studiul sDu asupra intimitDFii Gn %uplu de
la definiFia datD de *i%Fionarul Random llouse al limbii engleze. A%esta defineIte intimitatea %a $relaie
personal apropiat, familar i de regul afectuoas sau de dragoste cu o alt persoan care presupune o
cunoatere detaliat sau o %nelegere profund a celeilalte persoane, precum i o exprimare activ a
g1ndurilor i sentimentelor ce ofer o ba# pentru familiaritate* (apud *. 6agarozzi$ A##$ p. 8). 6agarozzi
%on%luzioneazD %D intimitatea este $un proces interactiv care conine o serie de componente bine structurate
i interrelaionate* Gn %entrul presupune re%ipro%itate. Este modelul iubirii Christi%e$ din%olo de emoFii Ii
sentimente pasionale$ fiind profund infuzatD spiritual$ rod al unei opFiuni %onItiente$ al unei alegeri libere.
Este definitD Ii %a o dragoste a a%Fiunii$ presupunJnd a7utorare$ a fa%e bine. a avea %ompasiune pentru
%elDlalt$ fiind mai %urJnd o atitudine Ii un %omportament motivat spiritual$ Ii aproape delo% emoFie.
A%elaIi autor menFioneazD %a intimitatea este o nevoie umanD de bazD$ %e derivD din nevoia
fundamentalD de supravieFuire$ de ataIament. A%est lu%ru poate fi observat %u relativD uIurinFD la persoanele
%are au fost private Gn perioada imediat dupD naItere de un ataIament bun faFD de mamD Ii %are devenite
adulte$ au difi%ultDFi de dezvoltare a intimitDFii (Ains:orth$ 6lehar$ -aters$ -all$ !@>$ 6o:lb0$ !"!$ !@9$
!>>$ Sorner$ !>P). 2evoia de intimitate poate fi %on%eptual izatD. din pun%tul de vedere al dezvoltDrii$ %a o
manifestare mai maturD$ mai diferenFiatD Ii mai avansatD a nevoii biologi%e universale de apropiere$ de
%onta%t %u o altD fiinFD umanD. *e a%eea$ a%eastD nevoie de intimitate va varia Gn intensitate de la o persoanD
la alta. astfel Gn%Jt$ Gn fie%are %uplu$ partenerii vor avea nevoi de intimitate diferite atJt per global$ %at si pe
fie%are %omponenta a intimitatii in parte .
*. 6agarozzi (A##$ p. "(P) vorbeIte de nouD %omponente ale intimitDFii,
( intimitate emoFionalD
( intimitate psihologi%D
( intimitate intele%tualD
( intimitate sexualD
( intimitate fizi%D (non(sexualD)
( intimitate spiritualD
( intimitate esteti%D
( intimitate so%ialD Ii re%reaFionalD
( intimitate temporalD .
/ntimitatea emoional reprezintD nevoia de a %omuni%a Ii GmpDrtDIi %u partenerul toate sentimentele$
atJt pe %ele pozitive$ %Jt Ii pe %ele negative. ExistD %Jteva limite %are pot influenFa manifestarea a%estui tip
de intimitate, %redinFa %D numai sentimentele pozitive trebuie manifestate$ sau dimpotrivD %D$ doar %ele
negative$ pentru a Iti %e trebuie sD GmbunDtDFeItiB %redinFa %D doar anumite tipuri de sentimente pozitive sau
negative pot fi exprimate$ de ex$ doar bu%uria Ii iubirea$ dar nu Ii feri%irea sau ex%itarea$ sau doar tristeFea
Ii frustrarea$ dar nu Ii furia sau ura.
/ntimitatea psihologic reprezintD nevoia de a %omuni%a$ GmpDrtDIi Ii %one%ta %u o altD fiinFD umanD
prin dezvDluirea %ara%teristi%ilor propriului sine$ %ara%teristi%i semnifi%ative Ii foarte personale$ %um ar fi
speranFele$ visele$ fanteziile$ aspiraFiile$ dar Ii propriile Gndoieli$ nemulFumiri$ temeri$ probleme$
inse%uritDFi$ %onfli%te interioare %u partenerul. A%est tip de intimitate ne%esitD o mare putere interioarD a
%elui %are GmpDrtDIeIte$ deoare%e el devine Gn astfel de momente foarte vulnerabil$ dar Ii o mare %apa%itate
de susFinere a %elui %are as%ultD pentru a nu( rDni pe partenerul sDu. *e a%eea$ Gn%rederea re%ipro%D este
foarte importantD pentru %a a%eastD formD de intimitate sD se manifeste.
/ntimitatea intelectual este nevoia de a %omuni%a Ii GmpDrtDIi %u %elDlalt ideile importante$ gJndurile$
%redinFele. Ea nu presupune intele%tuaiizare sau raFionalizare (%ele douD me%anisme de apDrDre
in%onItiente)$ orgoliu sau demonstrarea superioritDFii$ sau %ererea de laudD$ re%unoaItere sau adulaFie.
Toate a%estea vor %rea distanFD Gntre parteneri Ii Gn ni%i un %az intimitate. *impotrivD ea presupune
%apa%itatea unui partener de a vedea lumea prin o%hii %eluilalt$ indiferent da%D este sau nu de a%ord %u
a%eastD perspe%tivD. /utem spune %D este varianta %ognitivD a empatiei.
/ntimitatea sexual reprezintD nevoia de a %omuni%a$ GmpDrtDIi Ii exprima %u partenerul a%ele gJnduri$
sentimente$ dorinFe Ii fantezii de naturD senzualD Ii sexualD. Ea du%e la trezirea dorinFei sexuale$ dar nu e
obligatoriu sD se a7ungD la a%tul sexual. A%est tip de intimitate presupune sDruturi$ GmbrDFiIDri$ atingeri$
dans$ 7o%uri eroti%e$ GmbDierea GmpreunD et%. evident$ ea este %one%tatD profund %u dragostea eroti%D$ nu %u
%ea pDrinteas%D$ fraternD$ ami%alD sau %ea nar%isi%D. *e asemenea$ aIa %um spuneam Ii mai sus$ dragostea
eroti%D trebuie sD a7ungD la maturitate pentru a fa%ilita intimitatea sexualD.
/ntimitatea fi#ic (nonsexualD) reprezintD nevoia de apropiere fizi%D de partener$ iarD a avea vreo tentD
sexualD. /resupune atingere sau simple GmbrDFiIDri$ mersul de mJnD$ dans$ masa7e nonsexuale et%.
/ntimitatea spiritual presupune nevoia de a GmpDrtDIi partenerului gJndurile$ sentimentele$ %redinFele
Ii experienFele referitoare la religie$ supranatural Ii aspe%tele spirituale ale existenFei$ viaFD moarte$ valori
morale$ et%. Spiritualitatea este o %hestiune foarte personalD. *e a%eea$ este nevoie de o mare des%hidere
din partea ambilor parteneri pentru a a7unge la a%est tip de intimitate$ deoare%e ea nu GnseamnD %D %ei doi
GmpDrtDIeIs% a%eleaIi valori$ idei$ pra%ti%i.
/ntimitatea estetic reprezintD nevoia Ii dorinFa de a GmpDrtDIi %u partenerul sentimentele$ gJndurile$
%redinFele$ valorile$ experienFele pe %are persoana le %onsiderD frumoase$ la %are sufletul rezoneazD sau
inspirD. Minunile naturii$ simple (un fulg de nea) sau %omplexe (%osmosul)$ pot fi baza unei asemenea
intimitDFi. Alte exemple sunt muzi%a$ poezia$ literatura$ pi%tura$ s%ulptura arhite%tura si alte forme de expresie
artisti%D. A%est tip de intimitate nu se aso%iazD Ii nu este preludiu pentru ni%i un alt tip de intimitate. Este o
experienFD %are se trDieIte$ se GmplineIte prin ea GnsDIi.
/ntimitatea social i recreaional este nevoia de a se anga7a Gn a%tivitDFi Ii experienFe plD%ute Ii de 7o%
%u partenerul. =n%lude a%tivitDFi pre%um, s%himbul de glume Ii povestiri haioase. GmpDrtDIirea evenimentelor
%urente de viaFD$ luatul meselor GmpreunD$ pra%ti%area de sporturi Ii 7o%uri$ dansatul de plD%ere et%. a%este
a%tivitDFi pot in%lude Ii prieteni %omuni sau rude.
/ntimitatea temporal impli%D timpul pe %are fie%are partener va dori sD Gl petrea%D zilni% %u %elDlalt
pentru a%tivitDFi intime. A%eastD %antitate de timp va fi diferitD pentru %ei doi parteneri. /entru unele persoane
8(A# de minute pot fi sufi%iente$ Gn timp %e pentru altele douD ore nu vor fi sufi%iente.
Comuni%area$ %um spuneam Ii mai devreme$ poate stimula sau diminua intimitatea %uplului. StimulativD
este '!%uni'area *ire'$( a nevoilor Ii dorinFelor fie%Drui partener$ adi%D atun%i %Jnd mesa7ele sunt %lare$
dire%te Ii sin%ere. In1i-i$i+e sunt,
Q mesa7ele mincinoase ( partenerii pot minFi fie %a sD se apere de eventualele refuzuri sau %onfli%te$ fie pot
avea tulburDri de %ara%ter. Gn ambele %azuri GnsD min%iunile erodeazD sentimentele de Gn%redere Ii iubire
dintre %ei doi.
Q mesa7ele confu#e ( %Jnd mesa7ele sunt ne%lare$ putJnd avea mai multe GnFelesuri. *e exemplu$ da%D
soFul Gi spune soFiei sale Gntr(o zi $$ /n sf1rit mi-au dat o prim consistent. ,cum ne permitem s ne facem
de cap * - Gn a%est %az$ soFia nu va Iti %u exa%titate da%D el se referD =a mult(visata %DlDtorie de la sfJrIitul
sDptDmJnii despre %are au tot vorbit sau la a(Ii %umpDra frigiderul de %are au nevoieB
Q mesa7ele paradoxale ( sunt %ele %are exprimD douD idei opuse Gn a%elaIi timp. *e exemplu$ un soF
dominator Ii agresiv %are Gi %ere soFiei sD GIi exprime mai %lar Ii mai des opiniile proprii sau o soFie %are
plJnge Gn urma unei %erte %u soFul Gi spune a%estuia sD nu FinD %ont de plJnsul ei.
Q mesa7ele agresive ( sunt %ele %are 7ignes%$ ridi%ulizeazD$ %riti%D$ mesa7ele in%ongruente .
)erard 4eleu vorbeIte Ii el %lar Ii pe GnFeles despre intimitatea Gn %uplu$ %are de altfel se %onstituie %a
fundament pentru intimitatea familialDB meritD sD menFionez ai%i %eea %e el %onsiderD %ondiFii pentru o bunD
intimitate psihi%D, auto%unoaItereaBGn%rederea Gn sine Ii intimitatea %u sineB a trDi Gn prezent$ adi%D &ai%i Ii
a%umKBGndepDrtarea barierelor fizi%e (mirosuri neplD%ute$ atmosferD neprielni%D$ eliminarea sau diminuarea
%omplexelor %orporale et%.)BGndepDrtarea barierelor psihi%e (Gn spe%ial temerile)B%rearea %adrului pentru
dezvoltarea Ii manifestarea senzualitDFii.
,bordarea transgeneraional a familiei
=n %adrul a%estor abordDrilor transgeneraFionale$ lo%ul %el mai important Gl o%upD teoria lui Murra0
6o:en$ denumitD$ dupD numele sDu$ teoria (Ii terapia) bo:enianD.
Murra0 6o:en$ medi% %u spe%ializare Gn psihiatrie$ Ii(a fD%ut rezidenFa la faimoasa %lini%D Menninger
(Menninger Clini%)$ re%unos%utD pentru orientarea sa psihanaliti%D. Ai%i$ 6o:en a devenit din %e Gn %e
mai nesatisfD%ut de %on%eptele psihanaliti%e %are nu puteau fi validate prin metode ItiinFifi%e a%%eptate Gn
mod %onvenFional. Ca urmare$ el a Gn%eput sD dezvolte o nouD teorie $conceput s corespund %n mod
precis cu principiile i evoluiei i cu omul ca fiin evolutiv-* (3err V 6o:en$ !>>$ p. 9"#). 6o:en Ii(
a perfe%Fionat teoria Ii dupD mutarea sa la
=nstitutul 2aFional pentru SDnDtate MentalD (=2SM) Gn 6ethesda$ Mar0land$ Gn !8P. 4a =2SM$ 6o:en a
admis familii Gntregi Gn B se%Fia de %er%etare psihiatri%D. Cer%etarea a%estor familii a fost ghidatD de teoria
bo:enianD$ Ii$ astfel$ teoria a fost extinsD Ii modifi%atD de fie%are datD %Jnd spe%ialiItii se %onfruntau %u
informaFii noi sau in%ompatibile. =n timpul %elor %in%i ani la =2SM$ %er%etarea lui 6o:en s(a %entrat pe
familiile %u %opii s%hizofreni$ Ii Gn parti%ular pe B relaFia simbioti%D observatD Gntre mame Ii %opiii lor. Gn
final$ teoria s(a dezvoltat pentru a in%lude Gntreaga familie$ adresJndu(se Ii altor tipuri de familii.
EsenFa teoriei bo:eniene este al%DtuitD din opt %on%epte fundamentale.E A%este %on%epte interrelaFionate
%onstruies% &piatra de temelieK (-alsh$ !!") a teoriei$ Ii anume sistemul emoional.
Sistemul emoFionai in%lude &forFa pe %are biologia o defineIte %a instin%t$ reprodu%ere$ a%tivitate automatD
%ontrolatD de sistemul nervos autonom$ stDri emoFionale subie%tive Ii sentimente Ii forFele %are guverneazD
sistemele de relaFie... Gn termeni largi$ sistemul emoFional guverneazD Wdansul vieFiiX Gn toate lu%rurile viiK.
(6o:en$ !@8$ p. 9>#).
Cn alt termen(%heie de la Gn%eputul mun%ii lui 6o:en este masa de ego familial nedifereniat. A%esta se
referD la &unitatea emoFionalD intensD Gntr(o familie %are produ%e emoFionalitate %e interfereazD %u gJndirea Ii
Gmpiedi%D diferenFierea individului de familieK. (6o:en$ !@>). Sali noteazD %D 6o:en nu mai utilizeazD
a%eastD terminologie$ termenul de &fuziuneK fiind %el preferat Gn mod %urent. Astfel$ teoria bo:enianD fa%e o
distin%Fie Gntre indivizii %are sunt fuzionaFi Ii %el %are sunt diferenFiaFi. Cara%teristi%a preferatD este %ea de
diferenFiere. /rezentDm mai 7os %ele opt %on%epte esenFiale ale teoriei bo:eniene$ Gn %are diferenFierea sinelui
este %onsideratD foarte importantD.
+iferenierea sinelui. Gn %ontextul unui sistem emoFional$ diferenFierea sinelui reprezintD gradul relativ de
autonomie pe care un individ %l pstrea#, %n timp ce rm1ne %n relaie semnificativ cu ceilali. A%eIti
indivizi pot trans%ede nu doar propriile emoFii$ %i Ii %ele ale sistemului lor familial. *e asemenea$ astfel de
persoane diferenFiate sunt mai flexibile$ adaptabile Ii mai autonome. Ca urmare$ ele GIi trDies% propriile emoFii
Ii$ deIi nu sunt lipsite de %onItiinFa emoFiilor %elor din 7urul lor$ sunt %apabile sD menFinD un grad de
obie%tivitate Ii distanFD emoFionalD faFD de problemele emoFionale proprii sau ale altora. *e a%eea$ se
%onsiderD %D indivizii %nalt difereniai au un eu solid (&solid seifE)$ mai integrat. A%esta reprezintD pentru
6o:en conceptul de eu care este ghidat %n principal de intelect, adi%D persoana poate a%Fiona sau lua de%izii
pe baza unor 7ude%DFi raFionale.
=ndivizii %u nivele sc#ute de difereniere tind sD fie mult mai rigizi Ii mai dependenFi emoFional de alFii$
%omportamentul fiind dire%Fionat mai degrabD de emoFii. Ei sunt ghidaFi preponderent de pseudo-eul
(&pseudo(selfE) lor. A%esta este un concept de eu care este negociabil cu alii, sensibil la emoFii Ii mai puFin la
7ude%DFile raFionale. Astfel de persoane vor lua de%izii bazate pe sentimente$ nu pe prin%ipii logi%e$ raFionale.
*e a%eea$ de%iziile luate Gn momente diferite de timp vor fi in%onsistente unele %u altele$ dar indivizii %u
pseudo(eu nu sunt %onItienFi de a%eastD in%onsistenFD. 6o:en (!@") des%rie pseudo(eu(ul %a un eu pretins,
adi%D un eu fals$ dupD %um ar spune -inni%ott$ pe %are persoana Gl poate simFi %a fiind real$ deIi este.
=n terapia de familie bo:enianD se urmDreIte gradul diferenFierii sinelui la fie%are membru al familiei$ Ii
Gn spe%ial al %opiilor (mai ales da%D a%eItia sunt adoles%enFi sau %hiar maturi). Este mult mai probabil %a
persoanele %u un grad mi% de diferenFiere a sinelui faFD de membrii familiei %are dezvoltD anumite simptome
sD prezinte Ii ele$ la rJndul lor$ alte$ sau %hiar a%eleaIi$ simptome$ %omparativ %u persoanele %u un grad mare
de diferenFiere. *e a%eea$ unul dintre s%opurile terapeuti%e va fi %reIterea gradului de autonomie a membrilor
familiei$ unii faFD de alFii.
Mai mult$ %on%eptele de diferenFiere Ii fuziune sunt foarte importante pentru 6o:en (%a Ii pentru ori%are
alt terapeut) Ii Gn %eea %e priveIte ipote#ele inter generaionale sau trans gene raionale. 6o:en %onsiderD %D
persoanele %are pDrDses% familia de origine %u un pseudo(eu sau %ele %are sunt fuzionate %u familiile lor de
origine tind sD se %DsDtoreas%D %u persoane %u %are vor putea$ de asemenea$ sD fuzioneze. Astfel$ douD
persoane nediferenFiate tind sD se gDseas%D unele pe altele. Rezultatul va fi separarea emoional de familia
de origine Ii fuzionarea soFilor. Asta presupune %D pseudo(eul unuia dintre soFi se va baza pe pseudo(eul
%eluilalt$ adi%D se vor uita unul la %elDlalt pentru a dete%ta diferite indi%ii pentru a alege modul de rea%Fie
emoFionalD Ii de luare a de%iziilor. =n felul a%esta$ $procesele familiale neproductive trec de la o generaie la
urmtoarea prin astfel de maria&e*. (6e%var Ii 6e%var. !!").
"rocesul emoional familial nuclear. A%est %on%ept des%rie gama de pattern-uri relaionale emoionale
din sisteme, dintre prini i copii. ExistD patru me%anisme utilizate de familie pentru a fa%e faFD anxietDFii
%Jnd a%easta devine prea intensD Gn familia nu%leu. Toate %ele patru me%anisme pot fi folosite$ dar$ de regulD$
o familie$ mai ales da%D este fuzionalD$ utilizeazD Gn mod predominant unul sau mai multe,
*istanFa emoFionalD. %ntr-un sistem familial fuzionai %u nivele Gnalte de anxietate$ un membru al familiei
poate mDri distanFa interpersonalD atun%i %Jnd el sau ea nu mai poate fa%e faFD rea%tivitDFii emoFionale
23o4en, 56789. Frecvent, aceasta poate determina o distan mai mare dec1t dorete, de fapt, individul.
!onflictul marital. !antitatea de conflict %ntr-un maria& este o funcie a gradului de fu#iune din relaie i
a intensitii anxietii corespun#toare. (/apero$ !!). /oate avea lo% un pro%es %i%li% Gn %are %onfli%tul
este urmat de distanFD emoFionalD$ o perioadD de apropiere %aldD$ apoi o %reItere a tensiunii %are pre%ipitD un
alt %onfli%t Ii$ astfel$ %i%lul se perpetueazD.
:ransmiterea sau proiecia problemei ctre copil. *e multe ori$ problemele dintre soi i anxietatea
acestora tind s fie evitate prin concentrarea lor pe unul sau mai muli copii. Cel mai %omun pattern este %a
mama sD(Ii %on%entreze o mare parte din energia sa emoFionalD pe un %opil (a7ungJndu(se %hiar la fenomenul
de fuziune simbioti%D Gntre mamD Ii %opil)$ Gn timp %e tatDl se distanFeazD Ii este evitat Gn a%elaIi timp.
Copilului pe %are pDrintele se %on%entreazD Gi spores% rea%tivitatea Ii fuziunea sistemului intele%tual Ii
emoFionai. *e a%eea$ ei este %el mai vulnerabil la dezvoltarea unor simptome.
+isfimcia %ntr-un so. Gn %azul unui %uplu %u un membru inade%vat sau disfun%Fional$ iar %elDlalt Gn mod
des%his ade%vat %u s%opul de a %ompensa$ se pot dezvolta roluri re%ipro%e. A%est pattern poate lua amploare Ii
poate deveni solid da%D un membru al familiei dezvoltD o maladie fizi%D sau mentalD %roni%D.
:riunghiurile sau triangularea. A%est %on%ept este mult legat de %el al proie%Fiei unei probleme asupra
unuia sau mai multor %opii. Cn triunghi este unitatea de ba# a interdependenei %n sistemul emoional
familial. /entru 6o:en$ o diadD$ adi%D un sistem de douD persoane$ este stabilD atJt timp %Jt ea este %almD.
*a%D apar fa%tori stresori %are determinD %reIterea nivelului de anxietate$ diada poate rDmJne stabilD$ dar %Jnd
anxietatea Gntr(o diadD atinge un nivel mai ridi%at$ o a treia persoanD va fi atrasD Gn %Jmpul emoFional al %elor
doi. *e exemplu$ naIterea primului %opil determinD apariFia unui triunghi format din %ei doi pDrinFi Ii %opil.
Sau$ atun%i %Jnd existD un %onfli%t Gntre soFi$ soFia poate apela la mama sa pentru a(Ii redu%e anxietatea$
impli%Jnd(o Ii pe a%easta Gn %onfli%tele %u soFulB Gn felul a%esta apare triunghiul format din soF$ soFie Ii mama
soFiei. Triunghiurile Gntr(o familie pot fi latente Ii sD nu se manifeste Gn mod des%his. TotuIi$ a%este triunghiuri
pot fi a%tivate (Ii se a%tiveazD fre%vent.) Gn timpul perioadelor de stres. 6ineGnFeles$ nivelul stresului sau al
anxietDFii ne%esar pentru destabilizarea diadei este Gn strJnsD legDturD %u gradul de diferenFiere al %elor doi.
"rocesul proiectiv al familiei. A%est pro%es se referD la faptul %D nivelul de difereniere al prilor trece
mai departe la unul scai mai muli dintre copiii lor. =n mod obiInuit$ un %opil dintr(o familie va avea o
impli%are emoFionalD %res%utD %u unul dintre pDrinFi. A%eastD suprai mp li%Dre poate varia de la pDrintele %are
e Gn mod ex%esiv Gngri7orat de %e se GntJmplD %u %opilul pJnD ia pDrintele %are este extrem de ostil a%Fiunilor
%opilului. *inami%a a%easta deterioreazD %apa%itatea %opilului de a fun%Fiona efi%ient Gn %ontexte so%iale.
)radul de diferenFiere al pDrinFilor Ii nivelul de stres Gn familie determinD intensitatea pro%esului proie%tiv
ai familiei.
/ntreruperea 2distanarea9 emoional. =n Gn%er%area de a fa%e faFD fuziunii Ii absenFei diferenFierii Gn
relaFiile lor interne$ membrii familiei sau segmente ale sistemului extins se pot distana unul de altul i pot
deveni separai emoional (Sali$ !>). *eIi individul %are Gntrerupe poate pDrea %D fa%e faFD relaFiei %u
familia$ individul rDmJne mai vulnerabil la alte relaFii intense. 3%rr (!>) sugereazD %D %ntreruperea
emoional indi%D o problemD ( fuziunea dintre generaFii ( $ rezolvD o problemD ? s%ade anxietatea aso%iatD %u
%onta%tul familial ( Ii %reeazD o problemD ( izoleazD indivizii %are ar putea benefi%ia de %onta%t. Ca rezultat al
separDrii emoFionale$ individul rDmJne prins Gn sistemul emoFional al familiei Ii poate fi mai puFin %apabil sD
rDspundD efi%ient la situaFiile de rezolvare a problemelor. *isfim%Fia %onse%ventD se poate manifesta Ii Gn alte
moduri$ %um ar fi reiaFii superfi%iale$ boalD fizi%D$ depresie Ii %omportamente impulsive (-aish$ !>#).
/ro%esul de transmitere multigeneraFionalD. TendinFa puterni%D de a repeta pattern(urile disfun%Fionale ale
%onduitei emoFionale Gn generaFii su%%esive %ulmineazD %u nivele s%Dzute de diferenFiere a eului pentru
anumiFi membri ai generaFiilor meu tinere 2;ali, 56859. 3o4en
%onsiderD %D indivizii ia niveluri e%hivalente de diferenFiere$ de%i fie diferenFiaFi$ fie fuzionaFi$ se gDses%
unul pe altui Ii se %DsDtores% Ii pot avea unul sau mai mulFi %opii %u niveluri mai s%Dzute de diferenFiere. *e
a%eea$ ne putem aItepta %a a%este ataIamente sau distanFDri sD fie mai a%%entuate la %opii de%Jt au fost la
pDrinFii lor. *eoare%e pattern(ul repetitiv determinD Gn mod su%%esiv nivele mai s%Dzute de diferenFiere ia
generaFiile urmDtoare$ pro%esul %ulmineazD %u un ultim nivel de disfun%Fie$ adi%D ataIam%ntele (adi%D
fuziunile) sau distanFDrile emoFionale %are determinD apariFia diferitelor simptome %are fa% %a persoana sau
familia sD re%urgD la terapie .
"o#iia de frate sau sor. 1Jrsta mai mare Ii distribuFia pe sexe Gntre fraFi Gn a%eleaIi generaFii au o
puterni%D influenFD asupra %omportamentului (Sali. !>). Cer%etDrile lui -alter Toman (!"!) des%riu roluri
diferite pe %are indivizii le manifestD %a rezultat al poziFiei lor Gn familiile de origine$ %um ar fi %opilul %el mai
mare$ sora mai mi%D$ %el mai mi% %opil. *e exemplu$ Gntr(o familie %u mulFi %opii$ ultimul %opil$ %el mai mi%$
poate sD fie %u totul ignorat din pun%t de vedere afe%tiv$ din %auza preo%upDrii Ii stresului pDrinFilor pentru
asigurarea hranei Ii se%uritDFii familiei. 6o:en sugera$ de asemenea$ %D pattern(urile intera%tive dintre
%uplurile maritale pot fi legate de roiurile indivizilor din familiile lor de origine.
"rocesul emoional al societii 2regresia social9. A%est %on%ept(%heie al lui 6o:en are Gn vedere
faptul %D pro%esele %ara%teristi%e familiilor pot fi observate Ii Gn intera%Fiunile la nivel so%ial. *e exemplu$
deoare%e existD o anxietate %res%utD Ii un stres %ontinuu %auzate de %rimD$ Ioma7 Ii poluare$ existD Ii o tendinFD
so%ialD %Dtre rea%tivitate emoFionalD Ii o probabilitate s%DzutD a individului de a(Ii utiliza efi%ient pro%esele
emoFionale. 6o:en observa %D istoria re%entD a so%ietDFii noastre pare sD refle%te a%est tip de regresie$ adi%D
so%ietatea poate fa%e faFD %u su%%es unor fa%tori stresori situaFionali a%uFi$ dar eIueazD %Jnd fa%torii stresori se
%roni%izeazD . *in pri%ina stresului %roni%$ atJt so%ietatea$ %Jt Ii familia pierd %onta%tul %u prin%ipiile
sistemului lor intele%tual Ii vor a%Fiona Gn virtutea sistemului emoFional$ pierzJndu(Ii obie%tivitatea.
IV . TENSIUNEA SI SANATATEA CUPLULUI
=n %iuda progresului sDu intele%tual$ omul nu a GnvDFat prea multe Gn %eea %e pri%eIte %onvieFuirea Gn
armonie %u natura ori %u semenii. El Gn%D nu Itie %um sD GnlDture %onfuziile din 7urul sDu$ produse de propria
sa vanitate Ii Gn general %ele %e apasD Gntreaga omenire. <amenii %a dovadD a evoluFiei lor$ ar trebui sD devinD
mai atenFi Ii mai plini de GnFelegere faFD de %ei din 7ur Ii impli%it ar trebui sD(Ii gDseas%D timpul ne%esar unei
autoanalize. Astfel oamenii devin niIte automate Gn lupta pentru existenFD$ fapt %u puterni%e impli%aFii
psihologi%e Gn viaFa so%ialD Ii Gndeosebi Gn viaFa de %uplu$ Gn familie.
*upD %um bine Itim$ familia reprezintD primul mediu organizat Gn %are este anga7at individul Ii$ ea are %ea
mai GndelungatD influenFD asupra devenirii omului. A%eastD instituFie se bazeazD pe alegerea re%ipro%D a
partenerilor de viaFD. Are originea Gn %DsDtorie Ii %onstituie unul din %ele mai %omplexe mi%ro(sisteme so%iale.
CDsDtoria este o problemD personalD Ii individualD a fie%Druia Ii %are poate fi %ore%t rezolvatD numai de %ei
%are sunt personal impli%aFi. Trebuie sD remar% faptul %D$ un sfDtuitor din afarD asupra a%estor probleme nu
este indi%at Ii arareori util.
2e%unos%Jndu(se pe sine$ nu este de mirare %D$ atJtea vieFi nu reuIes% ori sunt Gntristate de ne%azuri ale
spiritului Ii ale %orpului sau torturate de des%ura7are$ GndoialD$ disperare.
2u este de mirare %D omul Gn dorinFa lui oarbD Ii pasionatD de libertate Ii satisfa%Fii rebele Ii violente$ sD se
revolte deseori %u violenFD Ii sD Gn%er%e adesea a(Ii %alma %hinul lDuntri% arun%Jndu(se %u %apul aple%at Gntr(o
viaFD de a%tivitDFi febrile$ de agitaFie %onstantD$ de emoFii violente Ii inutile Ii de aventuri GndrDzneFe.
< instituFie (%DsDtoria$ familia) %e se vrea %onstru%tivD are astfel$ de suferit %D%i fie%e individ %e aderD la
a%eastD formD de %omuni%are ( familie$ adu%e %u sine un bogat baga7 de obi%eiuri$ ritual uri$ %utume$
transferJndu(le partenerului$ mar%Jnd relaFia Gntre %ei doi.
*a%D la Gn%eput fie%are tinde sD arate %e are mai bun$ apoi din %auza oboselii$ a rutinei (pe %are nu o
foloses% %onstru%tiv) Gn%ep a(Ii elibera ve%hi %onfli%te intrapsihi%e$ de%lanIJnd adevDrate rDzboaie
psihologi%e$ distrugJnd a%ea legDturD afe%tivD$ a%el %ordon de argint ( afe%tivitatea %u aspe%tul ei$ dragostea
Astfel starea de normalitate a dispDrut lDsJnd lo% %eFei dense$ Gntuneri%ului.
Cneori$ dupD o s%urtD perioadD de %onvieFuire$ %DsDtoria GIi pierde farme%ul Ii se dovedeIte arareori a fi o
reuIitD. AmJndouD pDrFile trebuie sD %aute %a prin efortul propriu sD da%D din ea o reuIitD Ii nu trebuie
pre%upeFit nimi% pentru a realiza un %Dmin feri%it. Cred %D sunteFi Gn mDsurD sD apre%iaFi %D pa%ea Ii feri%irea
adevDrate se realizeazD numai atun%i %Jnd ne GndreptDm gJndul Ii iubirea %Dtre *umnezeu. A%easta ne
obiInuieIte sD gJndim limpedg. Gn a%est fel vom fi Gn stare sD nu Finem seama de greIelile Ii abaterile
partenerului de viaFD Ii vom putea trDi laolaltD Gntr(un mod mulFumitor. Cio%nirile familiale se produ% atun%i
%Jnd unul din parteneri se aIteaptD %a %elDlalt sD deFinD %alitDFile unui Gnger$ ori atun%i %Jnd unul aspirD la
dominarea totalD a %eluilalt. Astfel$ v(aI statui sD fa%eFi %a viaFa dumneavoastrD de familie sD fie feri%itD Ii sD
%JItigaFi inima partenerului dumneavoastrD prin iubire (da%D nu %umva este prea tJrziu).
Armonia familiei nu se %uvine sD fie distrusD din %auza unor diferenFe de opinie. SoFul Ii soFia sunt ambii
obligaFi sD fa%D din %DsDtorie o reuIitD Ii o pot fa%e %u puFin ta%t$ %ooperare Ii afe%Fiune.
<ri de %Jte ori apar diferenFe este mai bine sD vD aIezaFi GmpreunD la o masD Ii sD se dis%ute lu%rurile %alm
Ii sin%er$ Gntr(un moment potrivit Ii sD se a7ungD la o GnFelegere$ la o soluFie satisfD%Dtoare. Gn general greIeala
este de ambele pDrFi. 2u se poate bate dintr(o singurD palmD.
4egDturile de familie nu trebuie %onsiderate atJt de lipsite de importanFD Gn%Jt pentru lu%ruri mDrunte soFii
sD simtD unul faFD de %elDlalt aversiune. 2u existD doi oameni %are sD gJndeas%D la fel$ dar a%easta nu
GnseamnD %D nu trebuie sD(Ii uneas%D forFele Gn viaFD.
CDsDtoria este o relaFie importantD Gn sine$ %DsDtoria nu este ni%iodatD un su%%es$ dar trebuie transformatD
Gn su%%es de pDrFile impli%ate.
SDnDtatea %uplului lasD de dorit Ii de fapt nimi% nu se leagD mai ultimativ Ii mai uni% de existenFD de%Jt
sDnDtatea psihi%D.
*ar %e este &(n($a$ea2 Cn e%hilibru Gntre organism Ii fa%torii externi$ de mediu. A%eastD to%itD definiFie
se rosteIte %a o formulD stereotipD Ii numai %heamD Gn e%ou ni%i o verifi%are.
Spuneam %D toate atitudinile Ii influenFele familiale %e exprimD fie%are Gn parte nea7unsuri edu%ative sau
%ondiFii de edu%aFie patogene$ %ondiFioneazD atJt nedezvoltarea aptitudinilor so%iale ale individului$ %Jt Ii un
anumit grad de fragilitate Ii %hiar de imaturitate %a personalitDFii tJnDrului$ mai ales Gn plan afe%tiv$ volitiv Ii
moral.
Gn viaFa %otidianD se %onfundD Gn%er%Drile disperate pe %are le fa%e %onItiinFa noastrD (de a ne dovedi %D este
realD)$ %u realitatea GnsDIiK. MD pri%ep la a%easta$ de%i lumea trebuie sD mD pla%D. Am a%este sentimente reale
Ii tangibile de%i eu trebuie sD fiu %apabil sD desfid organizarea so%ialD. /ot rezolva 8# de probleme deodatD$
de%i sunt %Jt de %Jt isteaFD$ de%i sunt aproape nemuritoareK$ spune Gn %ontinuare mintea umanD. Gn fie%are
moment$ mentalul improvizeazD o mie de asemenea raFionamente pentru a(Ii dovedi existenFa$ liberul arbitru.
*ar toate a%estea adu% %onfuzie Gn viaFa %uplului dezvoltJnd ideea de Ka fiK Gn lo% de Ka i0biK. /rintr(o
a%Fiune ne%ugetatD ori o vorbD Karun%atD la GntJmplareK$ se poate spulbera tot %eea %e s(a %onstruit ani de(a
rJndul.
Atun%i %Jnd se adunD o grDmadD de deIeuri Ii vrei sD o arzi$ ai nevoie de un bDF de %hibrit. *ar Itii bine
%Jt de multe pregDtiri sunt ne%esare pentru a fa%e un bDF de %hibrit$ iar atun%i %Jnd vrei sD( foloseIti nu GFi ia
de%Jt o %lipD sD( aprinzi Ii sD dai fo% Gntregii grDmezi.
Ceea %e trebuie subliniat$ este faptul %D$ printr(un gest$ o a%Fiune$ putem de%lanIa o %rizD %e impli%D, un
eveniment stresant %e nu are o soluFie imediatD$ o ameninFare ma7orD lam adresa identitDFii Ii a rutinei
adu%Jnd Gn a%tualitate probleme nerezolvate din tre%utul apropiatB rea%Fii %e %ondu% la un model tipi% al
dezorganizDrii.
*a%D %elDlalt partener nu GnFelege impasul soFieiLsoFului$ familia %a instituFie GIi poate pierde noFiunea$
de a%eea ea trebuie sD fie o realitate %on%retD$ dinami%D$ %e se adapteazD permanent s%himbDrilor. TotuIi$ sD nu
uitam %D forFa prin%ipalD a omului este iubirea. 2u putem GnFelege ni%i omul %a pun%t de ple%are$ ni%i
progresul farD a%este douD forFe motri%e, a 're*e Ii a iu-i. *ar %redinFa GnsDIi provine din iubire. A iubi
GnseamnD Ii a vrea Ii$ esenFialul este sD vrei. A iubi$ iatD desprindem adevDratul suport al fiinFelor umaneB a
iubi$ iatD singurul fapt %e stDpJneIte eternitatea iar %unoaIterea de sine este elanul iubirii Ii totodatD al minFii
devenitD prieten$ spre un KmisterK. Astfel$ %Jnd spunem %D ne iubim soFiaLsoFul$ nu existD lo% pentru greIeli$
pentru es%apade Gn afara %uplului.
2e minFim pe noi GnIine %rezJnd %D vom putea fi a%elaIi Gn faFa %elorlalFi. Ar fi bine sD nu uitDm %D
pentru un bDrbat toate femeile se redu% la soFie$ iar pentru femeie$ toFi bDrbaFii se redu% la soF. Este %ondiFia
armoniei Gn %uplu Ii so%ietate.
2umai astfel vom putea deveni un exemplu de bunDtate Ii altruism pentru partener$ pentru %opiii
noItri.
SD Gn%er%Dm sD nu ne pierdem firea ni%iodatD sau sD folosim un limba7 agresiv faFD de nimeni. /ornirile
agresive demonstreazD absenFa unei gJndiri limpezi Ii Gn afara faptului %D ne Gmpiedi%D progresul spiritual$ ne
afe%teazD Gn mare mDsurD Ii sDnDtatea
Yi sD nu uitDm %D o ranD fD%utD trupului %u o armD as%uFitD se vinde%D Gn de%ursul timpului dar nu tot
aIa se GntJmplD %u rana pe %are o vorbD$ o faptD$ o produ%e Gn inima unui om.
2u existD limite pentru GnDlFimile la %are poate a7unge o fiinFD omeneas%D ni%i pentru adJn%urile Gn %are
se poate %ufunda *umneavoastrD aveFi de ales Gntre %ulmile bu%uriei Ii feri%irii Ii adJn%urile %hinului Ii
suferinFei.
2u gDses% %uvinte pentru a exprima ne%esitatea unei vieFi morale pure. Cara%terul moral superior este
esenFial pentru progresul spiritual. 2u existD nimi% %e nu poate fi Gnvins prin iubire$ bunDtate$ ta%t Ii
GnFelegere.
*ragostea Ii pofta nu pot exista laolaltD A%eIti termali sunt perfe%t antagoni%i pre%um lumina Ii
Gntuneri%ul. Cnde este pofta *ragostea nu are lo%. A%olo unde vine *ragostea$ pofta se risipeIte.
V . TIPOLO0II SE3UALE
A.Sasnard raporteazD tipurile sexuale la aspe%tul psihologi% al individului$ vorbind Gn sensul
a%esta despre o &sexomorfologieK. Analiza sexsomorfologi%D$ pleaZD de la dimorfismul sexual sau
deosebirea anatomi%D %onstD Gntr(oKsuitD de diferenFe$ fie aparente$ fie disimulateK.
*imorfismul sexual are o mare diversitate Ii %omplexitate stru%turalD$ pe a%eastD bazD
Gntemeindu(se tipologia sexualD$ remar%Jndu(se la toate nivelurile de organizare a biologi%ului.
4a om$ dimorfismul sexual se manifestD prin %ara%terele sexuale. A.Sesnard le Gmparte Gn trei
%ategorii,
( %ara%terele sexuale primareB
( %ara%tere sexuale se%undareB
( %ara%tere sexuale terFiare.
/e baza a%estor %ara%tere se menFioneazD urmDtoarele diferenFe intre sexe,
Fe%eia prezintD miI%Dri diferite de %ele ale bDrbatului$ %u %ara%ter de eleganFD %DutatD$ %ultivatD$
Gn s%opul de a atrage atenFia$ de a se fa%e plD%utD$ de a fi admiratD.
Mersul ei este mult mai suplu$ ondulat Ii mar%at de %urburi %orporale$ pe %are %autD sD Ii le s%oatD
Gn evidenFD Mimi%a ei este mult mai mobilD Ii mai nuanFatD. Expresia emoFionalD e dominatD de %o%hetDrie
Ii instin%tul de sedu%Fie. 1o%ea ei are o anumitD tonalitate.
B(r-a$u are miI%Dri energi%e$ ferme$ %u %ara%ter voluntar$ se impune prin forFa fizi%D. Mersul sDu
este hotDrJt$ sigur Ii voluntar. Mimi%a sa$ fermD$ exprimD hotDrJre Gn a%Fiune Ii siguranFD de sine. /rivirea
pDtrunzDtoare %autD Ii %omandD *ominant emoFional$ bDrbatul este posesiv Ii agresiv. El se impune Ii prin
vo%ea s(a groasD.
VI. TIPOLO0IILE SOMATO 4ENDOCRINE
:ipologiile somato-endocrine feminine
Sunt reprezentate prin,
a) tipul ovarian(foli%ulini%, des%hisD$ extravertitD$ femininD$ dorni%D sD aibD o familie Ii %opii$ predominD
fun%Fia ovarianD$ are un interes a%tiv pentru viaFa sexualD$ preo%upDri mondeneB
b) tipul suprarenalian(%orti%ist, rezervatD$ visDtoare$ preo%upatD de a%tivitDFi intele%tuale$ interese
profesionale sau artisti%e. Cara%tere sexuale se%undare de tip virilizant de diferite intensitDFi$ tendinFD spre
dominanFD$ preo%upDri mai reduse pentru viaFa sexualD$ adesea lungi perioade de abstinenFD sau frigiditate.
TendinFa %Dtre astenie$ insomnii. Este tipul bovari%$ geloasD$ visDtoareB
%) tipul tiroidian$ %e se %ara%terizeazD prin instabilitate$ impulsivitate$ nervozitate$ dorinFa sexualD exageratD$
dar lipsitD de satisfa%Fie$ tendinFD spre nevroze$ a%uze somati%e$ tendinFD spre %rize de tip pitiati%$ labilitate
emoFionalDB
d) tipul hipofizar, ego%entri%D$ re%e$ interiorizatD$ permanent preo%upatD de propria sa persoanD$ temperament
s%hizoid$ indiferenFD mar%atD faFD de sexul opus$ %are poate merge pJnD la refuzul a%tului sexual$
frigiditate$ amenoree. Se poate %ompli%a %u episoade de anorexie mintala.
:ipologiile somato-endocrin si masculine
Sunt reprezentate prin,
a) tipul gonati%(endrogen ( tipul viril$ des%his$expansiv$ %u%eritor$ dominant pJnD la agresivitate$ %autD
partenerele$ este intens preo%upat de a%tivitatea sexualDB
b) tipul suprarenalian(%orti%ist ( asteni%$ introvert$ sentimental Ii visDtor$ tipul idealist$ adesea %u Gn%linaFii
%Dtre ina%tivitate$ se lasD uIor %u%erit$ dar este mai puFin a%tiv sexual. /reo%upat de familie$ %opii$ tendinFe
megalomania%e sau supraestimare de sine$ gelozie$ orgasm lent$ adesea impotenFD sexualDB
%) tipul tiroidian ( nervos$ dezordonat$ instabil$ %u diverse a%uze somati%e$ a%tivitate sexualD disritmi%D Ii fDrD
satisfa%Fii %ompleteB
tipul hipofizar ( tipul asteni%$ introvert$ s%hizoid$ re%e$ detaIat de problemele sexuale$ %a Ii de %ele de ordin
familial$ ego%entri%. A%tivitate sexualD slabD sau absentD.
VII . TIPOLO0IILE PSI.OLO0ICE Y= MORALE
*a%D din pun%t de vedere somato(endo%rin se pot delimita anumite tipologii sexuale$ nu a%elaIi lu%ru
se poate spune atun%i %Jnd Gn%er%Dm sD delimitDm tipurile sexule de naturD psihologi%D sau moralD$ Gntru%Jt
a%este douD aspe%te sunt intim legate Gntre ele. AIadar sD deosebim tipurile sexuale de fa%turD psihomoralD$ la
femei %Jt Ii la bDrbaFi.
C.). 5ung spunea %D ni%io personalitate nu este absolut mas%ulinD sau absolut femininD. Gn fie%are
personalitate$ individ %oexistD atJt prin%ipii mas%uline$ de tipul animus$ %Jt Ii prin%ipii feminine$ de tip anima$
dar Gn proporFii diferite.
Astfel$ &animaK este %ara%teristi%D personalitDFii femeilor$ pe %Jnd &animusK este %ara%teristi%D
personalitDFii bDrbaFilor. A%este diferenFe &sexualeK sunt absolut evidente Ii %ara%teristi%e.
:ipologiile psihomorale feminine
M. *ide re%unoaIte existenFa unor tipuri psihomorale la femei$ pe %are le ilustreazD %u persona7e luate
din literaturD. /entru autor$ tipurile feminine sunt mar%ate de sensibilitate$ pasionalism$ emotivitate$
teatralism. El des%rie patru tipuri feminine si anumeB
a) <lga ( tipul slav sedu%Dtoare$ ino%enta$ %are dD frJu liber fanteziilor sale sexuale$ %Jt Ii propriilor
frustrDriB
b) +ran%ine ( tipul latin(fran%ez$ %e exer%itD fas%inaFie Ii dupli%itate. Este preo%upatD de satisfa%erea
propriilor sale %apri%ii$ gusturi Ii de luxul ostentativ. Ea GIi vi%timizeazD partenerii$%Drora le dD iluzia
devotamentului 7u%Jnd %omedia iubirii. Teatralism Ii mimetism aso%iatD %u indiferenFD sexualDB
%) Rosina( tipul latin(sadi%$ %e afiIeazD o pasiune dezordonatD prin 7o%uri de noro%$ GIi %reeazD o
%elebritate prin u%iderea amanFilor$ de %are se elibereazD Gn a%est fel %a dintr(o s%lavie. Este tipul de femeie
%riminalD. *e fapt este vorba de o %rimD prin %ulpabilitate Ii vanitate homo%idarD. =nsensibilD emoFional faFD
de %eilalFi$ ea este sensibilD numai la propria sa vanitate. Este tipul femeii egoiste$ vanitoase Ii agresiveB
d) Martha ( tipul german$ %are preferD fantasmele$ fabulaFiile romanti%e Ii sentimentale$ Gn lo%ul realitDFii.
Ea trDiIte Gntr(o lume %onstruitD de propriile sale imagini$ Gn %are se ameste%D detaliile eroti%e %orespunzJnd
dorinFelor nesatisfa%ute. Ea aspirD %ontinuu la rDzbunare$ vanitate Ii mitomanie.
:ipologiile psihomorale masculine
Se pot diferenFia Ii pentru bDrbaFi %orespondentele %elor patru tipuri psihomorale feminine. CtilizJnd
a%eleaIi linii de orientare %a M. *ide$ se pot des%rie patru tipuri mas%uline$ Ii anume,
a) tipul eroi%$ dominant$ sedu%Dtor$ aventurier$ des%his$ %u%eritor$ destinat marilor a%Fiuni$ dar %are
sfJrIeIte tragi%B
b) tipul agresiv$ tirani%$ tenebros$ violent$ brutal$ impulsiv$ %riminal$ exploziv$ gelos$ rDzbunDtor pJnD la
%ruzimeB
%) tipul pasional$ orgiasti%$ dezlDnFuit$ extravert$ senzual$%u%eritor Ii hipersexualB
d) tipul romanti%$ retras$ visDtor$introvert$ idealist$ %are se %ulpabilizeazD Ii suferD$ se autovi%timizeazD Ii
sfJrIeIte prin a se sinu%ide.
Analiza tipurilor sexuale pune Gn evidenFD faptul %D Gn interiorul sexelor existD o mare varietate de
nuanFe$ trDsDturi Ii parti%ularitDFi %ara%teristi%e$ %are nu numai %D diferenFiazD Gntre %ele douD sexe$ dar
%ontribuie la o anumitD diferenFiere interioarD a personalitDFii$ Gn %adrul a%eluiaIi sex.
/entru a menFine viu farme%ul dragostei trebuie sD GnFelegem partenerul Ii sD(i satisfa%em nevoile. /e
par%ursul vieFii$ ne dDm seama %D partenerul nu este %hiar aIa perfe%t %um ne(am Gn%hipuit Ii %D trebuie sD
avem gri7D de relaFia noastrD$ pentru %D partenerul este o fiinFD omeneas%D %u anumite lipsuri Ii predispus la
greIeli.
Apar frustrDrile Ii dezamDgirile $ nu mai este aIa uIor sD dDm Ii sD primim afe%Fiunea de %are avem
nevoie. *es%operim %D nu suntem Gntotdeauna mulFumiFi Ii afe%tuoIi. 2u aIa ne(am imaginat dragostea.
A%esta este momentul %Jnd Gn relaFiile noastre luDm %onta%t %u durerile nevinde%ate sau %u eul nostru
as%uns. Este o perioadD de evoluFie solitarD$ %Jnd trebuie sD %DutDm afe%Fiune Ii satisfa%Fie mai mult Gn noi
GnIine de%Jt la partener. *upD %e neam vinde%at singuri Ii simFim bine%uvJntarea speranFei de iubire$ suntem
din nou Gn stare sD ne des%hidem inimile Ii sD simFim dragostea .
VIII. PROFILUL PSI.OLO0IC AL SO5ULUI 6 SO5IEI IDEAL 6
IDEALE 7N FAMILIE
Rezu%a$
+amilia reprezintD gruparea so%ialD %u %e mai mare Gn%Dr%DturD afe%tivD Ii Gn %are relaFiile dintre
membrii sunt Gn stri%tD dependenFD$ studierea %on%retD a familiei are o serie de parti%ularitDFi. /omindu(se de
la faptul %D a%Fiunile Ii %onItiinFa umanD sunt internaFionale$ Gn ItiinFele so%iale s(a Gn%etDFenit pra%ti%a de a
interoga subie%tul despre propriile valori$ atitudini$ %onduite prin metode dire%te Gn %adrul an%hetelor
psihoso%iale. Maria7ul este o instituFie %e se gDseIte Gn ori%e so%ietate Ii %ulturD. El este o uniune dintre
indivizi de sex opus$ re%unos%utD Ii legitimatD so%ial.
+amilia reprezintD &o formD de %omunitate umanD al%DtuitD din doi sau mai mulFi indivizi$ uniFi prin
legDturi de %DsDtorie IiLsau paterne$ realizJnd mai mult sau mai puFin$ latura biologi%D IiLsau %ea
psihoso%ialDK(Mitrofan$ Ciuper%D$ !!>).
/ntroducere
&6Drbat ( femeieK$ &mas%ul ( femelDK$ &mas%ulin ( femininK ( iatD stru%tura arhetipalD bazatD pe
polaritatea prin%ipiilor$ identifi%abilD de la planurile %ele mai subtile$ metafizi%e$ ale existenFei$ pJnD la
%ele grosiere$ adi%D biologi%ul primar.
Avem aIadar un %uplu de forFe %omplementare %are tind %Dtre armonie Ii se defines% prin
intera%Fiune Ii integrare.
!uprins
*omeniul psihologiei familiei se o%upD de studiul teoreti% Ii apli%ativ al me%anismelor psihologi%e
ale %onstituirii$ menFinerii Ii disoluFiei familiei$ pre%um Ii al pro%eselor Ii fenomenelor %are au lo% Gn %adrul
unei familii.
Cer%etDri experimentale au arDtat %D Gn situaFia de ex%itabilitate$ a%tivare$ tensiune nervoasD$
provo%atoare de fri%D$ obosealD$ sau alte Gmpre7urDri$ da%D oamenii au Gn prea7ma lor persoane atra%tive$ au
tendinFa sD interpreteze a%eastD stare (de arousal) %a efe%t al GndrDgostirii. +elul Gn %are aratD fizi% semenii
noItri nu este farD importanFD Gn relaFiile de afinitate Gn general$ %u atJt mai mult Gn dragoste Ii %DsDtorie.
Efe%tul &Romeo Ii 5ulietaK Ii efe%tul &greu de %u%eritK sunt elemente %are relevD expli%aFiile %reIterii
intensitDFii dragostei Ii dorinFei de a fi alDturi de %elDlalt atun%i %Jnd pDrinFii ridi%D obsta%ole (efe%tul &Romeo
Ii 5ulietaK). CJnd intrD Gn 7o% efe%tul &greu de %u%eritK Ii me%anismele de estimare a eu(lui se %onstatD atra%Fia$
pentru un bDrbat$ fiind mult mai mare faFD de &femeia greu de %u%eritKB a%easta fiind mult mai interesantD
pentru el.
R. -in%h (!8>) a supus atenFiei teza %D indivizii se sele%teazD re%ipro% Gn fun%Fie de nevoile
%omplementare. Complementaritatea impli%D sD fie diferite niveluri ale a%eleiaIi nevoi$ fie niveluri Gnalte ale
unor nevoi %e pot fi satisfD%ute doar GmpreunD.
6. Murstein (!@") a dezvoltat un model al alegerilor maritale %a pro%esualitate multifa%torialD %u trei
stadii premaritale (%er%etarea partenerului$ pe sistem valori%o atitudinal Ii pe nevoile Ii aIteptDrile de rol).
CDsDtoria %a un pro%es %e se Gntinde de la simpla remar%are a %uiva Gntr( un %Jmp Gn%his de eligibilitate sau Gn
unul des%his Ii pJnD la ofi%ializarea legalD a relaFiei este nu numai unul Gn etape %i Ii fluid$ sinuos$ %u
nedumeriri Ii GntrebDri. Ceea %e indivizii Gntr(o anumitD %ulturD se aIteaptD din partea unui bDrbat sau din
partea unei femei$ de la un tatD sau de la o mamD se %onfundD Gn mare mDsurD %u stereotipiile %are %ir%ulD Gn
legDturD %u a%este aIteptDri. Respe%tivele stereotipii Ii %liIee sunt deseori afirmaFii false$ dar %are la nivelul
%onItiinFei %omune %ir%ulD %u valoare de adevDr Ii au %onse%inFe a%Fionale.
=n %eea %e priveIte %on%eptul familie$ etnologia$ antropologia$ istoria Ii so%iologia insistD asupra
%ara%terului %ontextual istori% al ori%Drei definiFii. Singularul &familieK este tot mai mult evitatB realitatea
extrem de variatD impune utilizarea pluralului &familiiK.
Starea %ivilD, cstorit < cstorit este o %ategorie de autoidentifi%are %DutatD sistemati% de tineri$
indiferent de generaFie Ii de sex$ Ii stimulatD de pDrinFi. RaFiunile %DsDtoriei sunt multiple$ iar de la o generaFie
la alta intensitatea atmosferei romanti%e Fesute Gn 7urul evenimentelor pe %are ea le impli%D %reIteB simultan$
rolul tinerilor Gn a%este evenimente %reIte. Rolul familiilor Gn s%himb se diminueazD.
2evoile femeii Gn relaFia de %uplu sunt multiple$ dar foarte importante, nevoia de siguranFD Gn %are
soFul sD fie un suport %onstant$ nevoia manifestDrii iubirii prin %omuni%are (%onfort psihologi%) nevoia de
%omuni%are verbalD. /entru femeie %omuni%are verbalD este mai importantD de%Jt %ea fizi%D. 2evoia de %Dmin
Ii dorinFa de a avea %opii %onstituie a doua nevoie de bazD a unei femei$ GntreFinerea %asei Ii a%el &%uibK
familial sunt printre nevoile esenFiale ale femeii.
2evoile bDrbatului sunt Gn primul rJnd nevoia de respe%tare Ii apre%iere a eu(lui$ nevoia de %onfort
psihi% Ii psihosexual. A%easta a doua nevoie este importantD pentru bDrbat deoare%e hrana Ii sexul nu sunt
separate evident de %onfortul psihologi% relaFional al soFului. /roblemele %ele mai difi%ile apar Gntr(o %Dsni%ie
%Jnd fie%are se gJndeIte la propriile sale nevoi Ii nu ale %eluilalt.
-. Yt. +remont %onsiderD %D Ii Gn %azul Gn %are &femeia nu are o dorinFD aIa puterni%D de dragoste
fizi%DK$ ea trebuie sD(Ii aminteas%D totuIi %D una din nevoile de bazD ale bDrbatului este a%easta.
Cna dintre %ele mai %unos%ute Ii %omplete tipologii ale iubirii Gn %Dsni%ie aparFine *r. E. -heat %are
des%rie %in%i forme de manifestare a iubirii,
. E/=TSCM=A ( se referD la dorinFa fizi%D puterni%D$ re%ipro% exprimatD prin dragoste sexualD plinD
de satisfa%Fie. Satisfa%Fia sexualD este un indi%ator sigur al sDnDtDFii %Dsni%iei$ %u toate %D dupD *r.
-heat$ relaFiile sexuale nu sunt aspe%tul %el mai important al %DsDtoriei.
A. ER<S ( este forma de dragoste %e impli%D %el mai mult romantismul. Eros presupune ideea de
%ontopire$ unifi%are$ fuziune %u fiinFa iubitD$ dorinFa de a o poseda total (fizi%$ mental$ spiritual)
fDrD a fi Gntotdeauna o dragoste senzualD.
9. ST<R)E ( este o formD de dragoste des%hisD Gn %Dsni%ie %a relaFie %onfortabilD. A%eastD formD de
dragoste GnglobeazD o afe%Fiune naturalD Ii sentimentul de apartenenFD re%ipro%D.
P. +=4E< ( este genul de iubire %are preFuieIte pe %el iubit manifestJndu(se %u gingDIie$ dar aIteptJnd
Gntotdeauna un rDspuns. +ileo %reeazD prieteni Gn strJnsD legDturD.
8. A)A/E ( este dragostea %ompletD$ lipsitD de egoism$ avJnd %apa%itatea de a se oferi %ontinuu$ fDrD
a aItepta nimi% Gn s%himb. Este modelul iubirii Christi%e$ din%olo de emoFii Ii sentimente
pasionale. Este profund infuzatD spiritual$ este rod al unei opFiuni %onItiente Ii al unei alegeri
libere. Evident %D o %DsDtorie %are experimenteazD dragostea A)A/E poate supravieFui ori%Dror
situaFii stresante$ %hiar Ii atun%i %Jnd %elelalte forme de iubire se sting una %Jte una. Ea presupune
o transformare Ii elevare de sine.
AIa %um sublinia Claude 4evi(Strauss (!8") viaFa familialD se prezintD pra%ti% pretutindeni Gn
so%ietDFile umane$ %hiar Ii Gn %ele ale %Dror obi%eiuri sexuale Ii edu%ative sunt foarte GndepDrtate de ale
noastre. +amilia este un fenomen universal %e presupune pe de o parte o alianFD (%DsDtoria) Ii pe de o alta o
filiaFie (%opiii).
+amilia Ii relaFiile familiale reprezintD prin%ipalul izvor al vieFii afe%tive a omului. RelaFia afe%tivD a
%opilului %u mama Ii tatDl sDu vor fi modelul de bazD al dezvoltDrii sentimentelor faFD de sine Ii %eilalFi.
=ubirea imaturD se %ara%terizeazD printr(o intensitate mare$ printr(un ameste% de dependenFe Ii de%i de
aIteptDri %a partenerul sD satisfa%D mult din nevoile personaleB este de fapt dragostea fuzionalD$ despre %are
vorbeIte M. 6o:en Ii *. S%hnar%.$ pe %Jnd dragostea maturD este mai puFin intensD$ dar este mult mai
profundD deoare%e impli%D Gn%redere$ respe%t$ a%%eptarea$ admiraFie Ii valorizarea partenerului aIa %um este
el.
=ntimitatea psihologi%D reprezintD nevoia de a %omuni%a$ GmpDrtDIi Ii %one%ta %u o altD fiinFD umanD
prin dezvDluirea %ara%teristi%ilor propriului sine$ %ara%teristi%i semnifi%ative Ii foarte personale$ %um ar fi
speranFele$ visele$ fanteziile$ aspiraFiile$ dar Ii propriile Gndoieli$ nemulFumiri$ temeri$ probleme$ inse%uritDFi$
%onfli%te interioare %u partenerul. Q
4ui Aristotel Gi datorDm des%rierea neGndoielni% %ea mai interesantD a modelului sexului uni%. *upD
pDrerea lui$ prima uniune ne%esarD ordinii naturale este %ea a unui mas%ul %u o femelD. SDmJnFa bDrbatului
este suveranD deoare%e ea %onFine &prin%ipiul formeiK$ Gn timp %e a femeii nu este deoare%e ea nu e de%Jt
&materia %are primeIte formaK. =ar %Jnd Aristotel expli%D faptul %D mas%ulul este fiinFa %are zDmisleIte Gntr(o
alta$ iar femeia e fiinFa %are zDmisleIte Gn sine$ el vrea sD spunD %D doar sperma zDmisleIte Ii genereazD %opilul
%are Gi va semDna.
Cu toate a%estea sexualitatea fetei se organizeazD Gn 7urul fali%ismului, ea vrea sD fie bDiat Ii GIi doreIte
un %opil de la tatD. Contrar bDiatului$ ea trebuie sD se desprindD de un obie%t de a%elaIi sex$ mama$ pentru a
avea un obie%t de sex diferit. /entru ambele sexe$ ataIamentul faFD de mamD este elementul primordial (S.
+reud).
Altfel spus$ Gn o%hii lui +reud dualitatea este Gns%risD Gn unitate Ii pulsiunea sexualD nu are nevoie de
alteritate sexuatD. =ndiferent %D eIti bDrbat sau femeie$ iubeIti Ii doreIti Gn %onformitate %u a%eleaIi pasiuni.
=n &Sexualitatea femininD. 4ibidoul genital Ii destinul sDu femininK %elebra psih(analistD fran%ezD
+ran%oise *olto spune, &/entru %a dorinFa sD aparD Gn zona genitalD a femeii$ Gn %onformitate %u ne%esitDFile
fun%Fionale ale penisului$ adi%D pentru %a ea sD fie penetrabilD$ e ne%esar %a spe%ifi%ul ei de fatD sD fi fost bine
primit la naItere Ii %a perioada oralD a %opilDriei$ in%lusiv sevra7ul$ sD se fi desfDIurat %um trebuieK.
Este %u mult mai important sD fii %um trebuie de%Jt sD te %DsDtoreIti %u %ine trebuie$ este unul din
sloganele lui [ig [iglar Gn %artea sa &Se%retul %Dsni%iei feri%iteK. /entru a a7unge la o %Dsni%ie pe termen lung
s(a %onstatat %D ideal este a%el &simF %omunK. *e a%eea este nevoie de urmDtoarele,
Q un efort zilni% atJt din partea soFului %Jt Ii a soFiei pentru a ierta Ii a fa%e un efort suplimentar pentru
partenerB
Q nu este important %ine are dreptate %i %e este dreptB
Q trebuie sD fii dispus sD laIi de la tine$ GmbrDFiIJndu(Fi %u afe%Fiune partenerul Ii vinde%Jnd GmpreunD rana prin
iubireB
Mesa7ul este urmDtorul, %alea dreaptD e %alea %ea bunDB fidelitatea faFD de partener este indispensabilD
reuIitei Ii feri%irii Gn %Dsni%ieB tonul blJnd Ii amabil %u %are sunt purtate dis%uFiile Gntre parteneriB atenFia
a%ordatD Gn ori%e momentB se fa%e %urte unul altuia multD vreme dupD %e nunta Gn biseri%D devine o amintire
frumoasD.
*ouD lu%ruri %onteazD pentru un om$ indiferent %ine ar fi el$ Ii a%estea sunt, afe%Fiunea Ii GnFelegerea
familiei. Studiile aratD %D pentru %Dsni%ii stabile este nevoie de %Jteva %alitDFi,
fidelitatea faFD de partenerul de viaFDB
impli%area Gn viaFa de familieB
asumarea unei anumite %redinFeB
stil de viaFD e%hilibratB
o iubire adevDratD faFD de oameni.
Este adevDrat %D un mediu familial stabil %onstituie baza idealD %hiar Ii pentru reuIita profesionalD. <
relaFie frumoasD %u partenerul GFi va spori %reativitatea Ii GFi va GmbunDtDFi nivelul de trai$ iar viaFa ta va deveni
%u adevDrat una de o valoare in%ontestabilD.
+ilozoful gre% So%rate era Ii el Gn favoarea %DsDtoriei. Se pare %D el le(a spus dis%ipolilor sDi,
&CDsDtoriFi(vD neapDrat. *a%D veFi du%e o viaFD frumoasD veFi deveni foarte feri%iFi. *a%D nu$ veFi deveni
filozofi ( Ii ni%i asta nu(i %hiar aIa de rDuK.
/sihologul Charles 4o:er0 %onsiderD %D Gn marea GnIelD%iune$ problema apare de obi%ei atun%i %Jnd se
a7unge la %on%luzia %D te(ai %DsDtorit %u %ine nu trebuia sau %D nu te(ai %DsDtori %u %ine %redeai %D te(ai
%DsDtoritB %on%luzie inevitabilD foarte repede apDrutD Gn %Dsni%ie$ dar prin%ipalul vinovat de marea GnIelDtorie
este %hiar persoana mult prea preo%upatD sD %urteze %u gJndul la %DsDtorie. =mportant este %a totul sD %ontinue
Ii pe mai departe.
/entru %a o %Dsni%ie sD devinD infinit mai bunD este nevoie de, Gn perioada Gn tare douD persoane GIi fa%
%urte$ fie%are Gn%ear%D sD pluseze pentru a mulFumi pe %elDlalt Ii Gn perioada Gn %are ne fa%em %urte Gnainte de
%DsDtorie abia aIteptDm sD le spunem Ii altora %Jte %alitDFi are viitorul nostru partener. +iind rDbdDtori$
GnFelegDtori$ amabili$ Gndeplinim un ex%elent exer%iFiu pentru viitoarea %Dsni%ie. AIadar este nevoie sD %DutDm
&aurulK din partenerul nostru.
Andre: Carnegie spune, &2imeni nu se poate GmbogDFi fDrD sD(i GmbogDFeas%D Ii pe %eilalFiK. =ar
)oethe spunea aIa, &*a%D( tratezi pe om aIa %um este$ aIa va rDmJne. *a%D( tratezi %um ar trebui sD fie Ii
ar putea sD fie$ va deveni mai bun Ii mai mDreF.K AIadar mesa7ul este, oferD(i partenerului un motiv de a fa%e
progrese Ii nu de a regresa.
/arteneriatul trebuie sD pre%eadD momentul Gn %are devenim pDrinFi. 6Drbatul este mai GntJi soF Ii apoi
tatD Ii abia Gn al treilea rJnd om de afa%eri. +emeia este mai GntJi soFie$ apoi mamD Ii Gn al treilea rJnd o
femeie de %arierD. < %Dsni%ie solidD stD la baza unei familii puterni%e. CDsni%ia este %entrarea. +aptul %D eIti
pDrinte este se%undar. CDsni%ia este osia$ %opii sunt spiFele. /artenerul este Gntotdeauna pe primul lo%$ Gnainte
de %opii$ de profesie sau de %arierD. 6Drbatul trebuie sD(Ii iubeas%D femeia %a pe sine GnsuIi$ iar femeia$ sa(
onoreze pe bDrbat (Efeseni 8,9) (*r. 5. Allan /etersen).
[ig [iglar %onsiderD %D &%el mai bun lu%ru pe %are( poate fa%e un pDrinte pentru %opilul sDu este sD(Ii
iubeas%D partenerul de viaFDK. A%elaIi autor spune urmDtoarele, &%u siguranFD poFi fa%e %eva pentru a %ultiva o
relaFie la %are te(ai gJndit$ %u %ondiFia sD %JntDreIti restul existenFei tale avJnd %a unitate de mDsurD
dragosteaK.
Cn autor anonim a %ontribuit %u urmDtorul gJnd, &<ri%e soF sau soFie ar trebui sD(Ii aminteas%D faptul
%D intri Gn %Dsni%ie %u o%hii larg des%hiIi$ dar poFi rDmJne a%olo doar da%D(i Fii pe 7umDtate Gn%hiIi. Gn rest
trebuie sD(i Fii larg des%hiIi Gn privinFa %alitDFilor partenerului Ii(n toate momentele de bunDtate Ii afe%Fiune.K.
)eorge Trueth %onsiderD, &6Drbatul Ii femeia ar trebui sD se aleagD pe viaFD pentru simplul motiv %D o
viaFD abia de a7unge astfel Gn%Jt %ei doi sD se %unoas%D Ii sD se GnFeleagD$ iar a GnFelege GnseamnD a iubiK. /e
%Jnd Ri%hard +urman %onsiderD, &< soFie GIi doreIte un soF %are sD o as%ulte$ sD o GnFeleagD$ sD(i inspire
Gn%redere$ sD aibD o slu7bD sigurD$ sD reuIeas%D Gn viaFD$ sD fie energi% Ii umil Gn a%elaIi timp$ Ii sD Gn%er%e sD
transforme %Dsni%ia Gn una mai bunDK.
/rimul pas Gntr(o %Dsni%ie idealD este, respe%tD(Fi partenerulB al doilea pas, GmprieteneIte(te %u
partenerulB al treilea, %onstruiFi %Jteva %astele de nisipB al patrulea pas, impli%D(te. Gn a%elaIi timp impli%area
trebuie sD fie pentru totdeauna. Al %in%ilea pas, re%onstruirea fundaFieiB iar al Iaselea, deveniFi parteneri pe
viaFD.
Cn alt %itat din &Se%retul %Dsni%iei feri%iteK a lui [ig [iglar este &4u%rurile neGnsemnate %onteazD
enorm Ii adesea fapta pre%ede sentimentul.K. Gn a%elaIi timp logi%a nu poate s%himba sentimentele$ dar fapta
poate. /e %Jnd *esales spune, &2imi% nu e mai puterni% de%Jt blJndeFeaB nimi% nu e mai blJnd de%Jt
adevDrata putere.K.
/artenerul trebuie sD fie so%otit %el mai bun$ sD aibD simFul umorului. Este re%omandat$ pentru o
%Dsni%ie durabilD sD se rJdD Ii sD se dezvolte simFul umorului GmpreunD.
Este ne%esar %a Gn fie%are zi sD se fa%D %eva pentru partener. E nevoie sD ai obligaFia sau rDspunderea
sD( a7uFi$ fiind un gest nobil. E nevoie sD se aleagD gesturi mDrunte zilni%e. A%easta apropie Ii mai mult
partenerii Gntr(un %uplu.
< importantD faFetD a unei %Dsni%ii sDnDtoase este sD GnFelegem %D pe lJngD faptul %D bDrbaFii Ii femeile
sunt diferiFi$ au Ii interese Ii per%epFii diferite. CJnd soFii Ii soFiile GnvaFD sD abordeze a%este diferenFe %u
amabilitate$ iubire Ii graFie$ Iansele de a avea o relaFie romanti%D Gntreaga viaFa spores% enorm. Cn poet
spunea %Jndva %D oamenii %are nu(Ii manifestD iubirea nu iubes%. ExistD mulFi soFi Ii soFii %are sunt iubiFi sau
iubite$ dar nu sunt siguri ori sigure de a%eastD iubire. A%est lu%ru poate fi un motiv pentru %are oamenii se
GnstrDineazD$ dar de multe ori GnstrDinarea nu se bazeazD pe un motiv Gntemeiat. AIadar$ dialogul %hiar da%D
nu(l putem numi talent de %omuni%are$ este ne%esar.
=atD %JFiva paIi %are se pot fa%e pentru a deveni un bun as%ultDtor,
a%ordD(i toatD atenFia %elui %are vorbeIteB
aratD(i %D eIti atent Ii prin limba7ul trupuluiB
refrazeazD sau reitereazD frazele %heieB
lasD(Fi partenerul sD(Ii termine frazaB
exprimD(Fi sentimenteleB
ai gri7D Gn privinFa furnizDrii de soluFiiB
nu uita, sD as%ulFi GnseamnD sD iubeIti. =atD se%retul %apa%itDFii de a as%ulta. Cn bun as%ultDtor
are %apa%itatea %are presupune pra%ti%D$ empatie Ii o realD preo%upare faFD de %elDlalt.
*r. 5. Allan /etersen susFine, &Sexul este superb$ Gn%JntDtor Ii ne%esar. AIa a lDsat *umnezeu. Este o
exprimare a sinelui$ o impli%are totalD$ o dDruire absolutD$ o obligaFie sfJntD. Sexul nu este un drept pe %are sD
Gl soli%itDm %u egoism$ dar ni%i o favoare pe %are sD o tratDm infantilB aIa %um nu e ni%i o armD pentru a(
domina pe %elDlalt Ii ni%i o rDsplatD pentru bunD purtareK. Sexul nu a fost ideea omului iar relaFia sexualD
dintre bDrbat Ii femeie a fost a *omnului Ii 6iblia este %el mai bun manual de edu%aFie sexualD %are a fost
s%ris vreodatD (CJntarea CJntDrilor).
RelaFia sexualD este o parte semnifi%ativD a %Dsni%iei$ dar Ii a ideii %D trebuie sD %ontinui sD fa%i %urte Ii
dupD nuntD. Apropierea fizi%D GmpDrtDIitD de doi oameni %are Ii(au 7urat %redinFD pe viaFD poate fi aspe%tul %el
mai intim Ii mai in%itant al unei %Dsni%ii sDnDtoase. /rin%ipalul organ sexual este %reierul. Afe%Fiunea$
intimitatea$ bunDtatea Ii respe%tul sunt %omponentele %ele mai importante ale ori%Drei relaFii.
SoFiei %Dreia i se %ere sD satisfa%D nevoile Ii dorinFele soFului fDrD a fi luate Gn %onsiderare Ii nevoile Ii
dorinFele ei i se va pDrea %D este folositD Ii$ Gn %ele din urmD se va so%oti %hiar$ nimi% mai mult$de%Jt o simplD
prostituatD$ iar soFul %are este respins permanent$ nerespe%tJndu(i(se nevoile Ii dorinFele$ se va simFi mai puFin
bDrbat$ pentru %D$ aIa %um spun psihologii$ respingerea sexualD este o respingere resimFitD %a totalD Gn %azul
bDrbaFilor. =atD Iansele obFinerii unei relaFii mai satisfD%Dtoare %u partenerii urmDrite pe paIi, sD se evite
absenFele prelungite$ legDtura fizi%D lipsitD de senzual$ sD se Gn%eapD ziua %u dragoste$ sD se GntJmpine %u
optimism$ sD se plDnuias%D timpul petre%ut GmpreunD$ partenerii sD(Ii foloseas%D imaginaFia$ sD se dea o%azia
satisfa%Fiei nevoilor de o%azii spe%iale Ii sD nu se uite %eea %e a vrut *umnezeu de la noi.
1i%tor <liver spunea, &GnFelep%iunea *umnezeias%D Ii iubirea Gn %el mai adevDrat sens al %uvJntului Gi
fa% pe bDrbaFi Ii pe femei sD(Ii re%unoas%D pun%tele tari Ii sD le foloseas%D Gn %onsolidarea relaFiei lorK.
=ar 5ohn +lovio spunea, &Cel %e n(a slu7it nu va putea %ondu%e ni%iodatDK
=ar Car0l S. Aver0 spunea, &*eIi Gn%rederea Gn partener se referD la diverse lu%ruri Gn fun%Fie de diferiFi oameni
( loial de nDde7de$ %instit$ fidel ( Gn esenFD$ este vorba de se%uritate emoFionalD. Gn vreme %e sentimentele de
iubire sau entuziasmul sexual pot pDli %u timpul$ Gn mod ideal$ Gn%rederea este o %onstantD. CJnd ai Gn%redere$
ai totul.K. =ar unde nu e Gn%redere nu e ni%i feri%ire.
+idelitatea Ii feri%irea sunt legate indis%utabil. 2i%iodatD nu poate fi GntJlnitD o persoanD %are sD fie
feri%itD Gn %Dsni%ie fDrD sD dovedeas%D fidelitate sutD la sutD faFD de partener.
Mar. T:ain spunea, &ExistD %Jteva modalitDFi bune de apDrare Gmpotriva ispitelor$ dar %ea mai sigurD
este fri%a de ele.K
=ar Robert Muller spunea, &*oar %ei %ura7oIi Itiu sD ierte. 4aIul nu iartD ni%iodatD. 2u(i stD Gn fire.K Yi
Reinhold 2iebuhr spunea, &RugD%iunea seninDtDFii, *oamne$dD(ne nouD puterea de a a%%epta %u seninDtate
lu%rurile pe %are nu le putem s%himba$ %ura7ul de a s%himba lu%rurile %are trebuie s%himbate Ii GnFelep%iunea
de a fa%e distin%Fia Gntre ele.K
Cu toFii tJn7im dupD iubire. Spune *r. 5o0%e 6rothers. Tot el spune, &SD fi iubit Ii sD iubeIti e %ea mai
bine%uvJntatD stare de spirit imaginabilD. *ar %e este iubireaM Cea mai bunD definiFie %red %D este sD Fii atJt de
mult la s%opurile Ii binele %eluilalt pe %Jt Fii la ale tale. /rea multD lumeE%onfundD dul%egDriile Ii entuziasmul
ameFitor al unei GntJlniri romanti%e %u dragostea adevDratD.K. Se spune %D te %DsDtoreIti nu pentru a fi feri%it %i
pentru a( fa%e feri%it pe %elDlalt.
C!n'uzie
Se%retul tinereFii fDrD bDtrJneFe a iubirii Ii a entuziasmului Gn %Dsni%ie sunt, pDstrarea romantismului$
bu%uria unei relaFii sexuale %are sD adu%D Gmplinire Ii %are sD permanetizeze iubirea Ii prietenia %u partenerul$
Ii nevoia de tandrete mereu exprimata si prezenta in %uplu .
I3. A&pe'$e p&i1!!#i'e n!r%ae ae +ieii *e 'upu. C!n*iiie feri'irii
'!n8u#ae
+a%torii de infrastru%turD psihologi%DB
Responsabilitatea superioarD a soFuluiB
Armonia sexualDB
A7ustarea per%epFiilor re%ipro%eB
Sistemul de aIteptDri.
=n sens %omun$ su%%esul unei %DsDtorii sau al unui %uplu se defineIte prin durata sa$ prin absenFa
%onfli%telor %are sD fa%D problemati%D %oexistenFa$ Ii prin impresia subie%tivD de feri%ire la %ei doi parteneri.
=mpresia de feri%ire a %elor doi soFi este rezultanta mai multor fa%tori, %alitatea legDturii %on7ugale Ii
feri%irea de a fi GmpreunD. 4a a%estea$ GnsD$ se adaugD Ii satisfa%Fii exterioare intimitDFii, a fi mulFumit de sine$
de mun%a sa$ de tipul de viaFD pe %are o du%e$ de relaFiile %u pDrinFii et%.
ExistD un prin%ipiu bine%unos%ut$ potrivit %Druia frustrDrile Ii insatisfa%Fiile a %Dror origine este
exterioarD familiei se exprimD Gn familie$ Gn timp %e persoanele %ele mai apropiate din pun%t de vedere
afe%tiv$ a7ung %el mai uIor Gn postura de Fapi ispDIitori. =n a%este %ondiFii$ intimitatea %on7ugalD poate fi
afe%tatD$ prin nemulFumiri venite din %u totul alte surse. Re%ipro%$ GnsD$ %alitatea relaFiei %on7ugale Ii feri%irea
de a fi GmpreunD au o putere extraordinarD de %onsolare Ii de %ompensare.
/rintre '!n*iiie feri'irii '!n8u#ae, %are pot du%e la normalitate$ dar Ii la patologie$ se numDrD,
\ +a%torii de infrastru%turD psihologi%D
Ai%i ne referim la %ondiFii de dezvoltare individualD %a fie%Druia dintre parteneri$ %are GIi spun
puterni% %uvJntul Gn atitudinile partenerilor.
Imaginea pozitiv asupra mariajului, n sine. +ie%are dintre parteneri vine Gn %DsDtorie %u o
imagine a priori an%oratD$ Gn %ea mai mare parte$ Gn experienFa pe %are ei au avut(o Gn raport %u mariajul
propriilor prini. Su%%esul Ii reuIita %DsDtoriei pDrinFilor se regDseIte %a unul dintre
fa%torii determinanFi ai %Dsni%iei proprii.
Relaii de ncredere fa de sexul opus. Complexele personale$ %a Ii non(a%%eptarea
propriului sex$ Ii %onfli%tele %u sexul opus sunt fa%tori ai eIe%ului %on7ugal. A%este %omplexe sunt Gn raport
%u imaginea tatDlui Ii a mamei Ii %u relaFiile stabilite de %Dtre a%eItia unul Gn raport %u altul. RelaFia bunD a
soFului %u propriul tatD sau %onsideraFia pe %are a%esta o avea pentru propriul sDu tatD este un fa%tor important
al su%%esului %DsDtoriei$ Gntr(un mod mai determinant de%Jt relaFia pozitivD a soFiei %u propria sa mamD.
Maturitatea afectiv a celor doi soi. Cuplurile feri%ite sunt %ara%terizate prin maturitatea
partenerilor Gn momentul %DsDtoriei$ adi%D prin,
( stabilitate emoional i afectiv (spre deosebire de instabilitatea pe %are o regDsim la partenerii
din viitoarele %upluri neferi%ite)B
( consideraie fa de !ellalt %n general i altruism (spre deosebire de atitudinea %riti%D a priori Ii
ego%entrism$ la partenerii din %uplurile neferi%ite)B
( comple#en, capacitatea de a drui (faFD de atitudinea dominatoare Ii tendinFa de a %ere$ farD a da$
la partenerii din %uplurile neferi%ite)B
N
( sociabilitatea (faFD de tendinFa la izolare Ii fuga de raporturile umane)B
( %ncrederea %n sine (faFD de lipsa de Gn%redere Gn sine)B
( dependena afectiv (a%esteia i se opune$ la partenerii din viitoarele %upluri neferi%ite$ indiferenFa
afe%tivD sau nevoia de independenFD %u ori%e preF).
\ Responsabilitatea superioarD a soFului
Toate studiile asupra %ondiFiilor feri%irii %on7ugale au pus Gn luminD responsabilitatea soFului.
Caracterul soului are o importanFD mai mare de%Jt %el al soFiei Gn realizarea feri%irii
%on7ugale. 4.M.Chr (!8@) a efe%tuat %er%etDri longitudinale (examene psihologi%e Gnainte Ii pe tot par%ursul
perioadei de evaluare)$ timp de > ani$ asupra unor %upluri %DsDtorite$ unele &feri%iteK$ altele &neferi%iteK. El a
des%operit %D Gn %DsDtoriile neferi%ite,
( bDrbaFii aveau$ Gn%D Gnainte de %DsDtorie$ tendinFe nevroti%e$ o tendinFD mai mare %Dtre
introversie$ o tendinFD mai a%%entuatD de a(Ii pune GntrebDriB
( femeile aveau$ Gnaintea %DsDtoriei$ doar o so%iabilitate mai s%DzutD. /e de altD parte$ Chr a
demonstrat %D$ dupD > ani de %DsDtorie$ nu mai
existD diferenFe per%eptibile Gn personalitDFile femeilor feri%ite Ii neferi%ite Gn %uplu$ Ii %D nu mai existau ni%i
diferenFe semnifi%ative Gntre soFii din %ele douD grupuri$ %u ex%epFia faptului %D soFii neferi%iFi deveniserD Ii
mai puFin so%iabili. S(a a7uns astfel la %on%luzia %D trDsDturile de personalitate ale soFului la %nceputul
csniciei, %n fa#a de a&ustare la viaa con&ugal, antreneazD insu%%esul viitor al %uplului. Cu alte %uvinte$
reuIita sau eIe%ul %Dsni%iei se 7oa%D Gn timpul primilor ani$ Ii ( Gn a%eastD fazD ( fa%torul prin%ipal al feri%irii
sau neferi%irii este reprezentat de stilul general de %omportament$ de ansamblul trDsDturilor de personalitate$
de modul de a fi$ de a gJndi Ii de a rea%Fiona al soFului. Ameliorarea GnregistratD dupD %ei > ani de %Dsni%ie
analizaFi nu este sufi%ientD pentru a restabili situaFia %on7ugalD. *eze%hilibrul %on7ugal %are a luat naItere Gn
primii ani ai %Dsni%iei nu poate fi reparat.
Atitudinile soFului Gn raport %u soFia Gn primii ani de %Dsni%ie sunt foarte importanFi pentru
adaptarea soFiei la %Dsni%ie. ntrun articol intitulat ,9:$arria#e Re&ear'1 an* C!nfi'$ !"#$%&, '.(.)arr*
concluzioneaz c importana rolului soului n fericirea conjugal are dou explicaii cumulative+
. +emeia trebuie sD fa%D %el mai mare efort de adaptare Gn %Dsni%ie. SituaFia de %DsDtorie este$ Gn
sine$ mai traumatizantD pentru femei de%Jt pentru bDrbaFi. A%est lu%ru este mai ales valabil Gn timpul
perioadei de adaptare$ Gntru%Jt pentru femeie$ Gntreaga existenFD (%on7ugalD) este nouD. /entru bDrbat$
a%easta reprezintD doar o parte a vieFii saleB
A. +emeia are nevoi %res%ute de se%uritate Ii de susFinere Gn timpul %elor douD perioade tranziFionale$
%ea Gn %are devine soFie Ii %ea Gn E%are devine mamD. Gn timpul a%estor perioade$ anxietatea sporeIte$
Gn timp %e Gn%rederea Gn sine s%ade Ii %reIte$ de asemenea$ %onItiinFa difi%ultDFilor a%estei vieFi pline
de responsabilitate (mai %res%utD la femei de%Jt la bDrbaFi). Gn a%este %ondiFii$ ori%e frustrare sau
resentiment al femeii se va Gndrepta asupra soFului$ %are trebuie sD Itie sD preia Ii sD %almeze a%eastD
anxietate.
*in a%est motiv$ atitudinile soFilor sunt determinante. SoFul este Ii trebuie sD reprezinte$ pentru soFia
sa$ un susFinDtor$ un generator de se%uritate Ii de Gn%redere$ mai ales Gn primii ani$ Ii GnsD mai mult Gn
momentele difi%ile ale %elor douD adaptDri, de la tJnDrD la soFie Ii de la soFie la mamD.
(titudinile pozitive ale soului fa de soie sunt funcie de imaginea pe care soul o are
despre el nsu,i. Cu %Jt soFul are o imagine de sine mai stabilD Ii %are Gl mulFumeIte (fDrD %onfli%te interioare
ma7ore)$ %u atJt atitudinile sale spontane Gn raport %u soFia vor mai pozitive$ se%urizante Ii satisfD%Dtoare
pentru soFie. Comportamentul partenerului mas%ulin are un efe%t mai mare asupra %omportamentului
partenerului feminin de%Jt invers. +emeia negli7atD are tendinFa de a demisiona rapid de la ideea de %Dsni%ie
feri%itD.
=n %Dsni%ie$ atitudinea %on%iliantD$ asiguratoare Ii %ooperantD a soFului Gn timpul primilor ani$ mai
ales$ sunt singurii fa%tori ai reuIitei %on7ugale$ pentru %D doar Gn a%est fel$ el GIi poate a7uta soFia sD se
regDseas%D Gn noile sale roluri existenFiale.
\ Armonia sexualD.
Satisfa%Fia sexualD a femeii este rezultatul pri%eperii sexuale a
soFului.
*in a%est pun%t de vedere,
( durata &preludiuluiK realizat de %Dtre bDrbat este unul dintre fa%torii
orgasmului feminin.
( durata a%tului sexual propriu(zis este unul dintre fa%torii orgasmului
feminin.
Statisti% demonstrat$ dupD A# minute de &pregDtireLpreludiuK (datoritD spe%ifi%itDFii trezirii
sexualitDFii feminine)$ trei sferturi dintre femei vor atinge orgasmul. =nvers$ absenFa preludiului sau un
preludiu prea s%urt nu(i vor permite femeii sD atingD orgasmul.
Yi din a%est pun%t de vedere$ soFul (a %Drui satisfa%ere sexualD nu ridi%D probleme atun%i %Jnd el nu are
probleme de dinami%D sexualD) poartD responsabilitatea feri%irii %on7ugale.
\ A7ustarea per%epFiilor re%ipro%e.
A%est fa%tor a%FioneazD pe 9 planuri,
;. C!re'$i$u*inea per'epiei <n 'eea 'e pri+e)$e &en&u '!%p!r$a%en$uui 'euia$. Ca urmare a %adrului
nostru propriu de referinFD$ a sistemului propriu de valori Ii de opinii$ a grilei noastre in%onItiente de
interpretare a informaFiilor$ avem tendinFa de a proie%ta asupra %elorlalFi un sens$ atribuim %eluilalt intenFii.
Capacitatea de a nelege !sau de a g-ici& sensul real al comportamentului partenerului conjugal !sensul
pe care acesta l d n mod real conduitei sale& este un factor al fericirii conjugale.
+ie%are are tendinFa sD proie%teze un sens asupra %omportamentului %eluilalt Ii rea%FioneazD Gn fun%Fie
de a%est sens pe %are Gl atribuie. CelDlalt per%epe a%eastD rea%Fie Ii Gi %onferD$ la rJndul sDu$ un sens parti%ular$
%are determinD ( din partea sa ( o anumitD rea%Fie$ logi%D Gn raport %u a%est sens proie%tat$ dar farD ni%i un
raport %u realitatea.
A fi %apabil$ prin de%entrarea pe %are o permite iubirea %on7ugalD Ii printr(un efort informat$ sD
GnFelegi %ore%t %eea %e fa%e %elDlalt$ de a(Fi a7usta mai bine per%epFia devine un fa%tor de apropiere Ii armonie
(prin inter( %omprehensiune) Ii un fa%tor in%ontestabil de progres Gn inter(%unoaItere
a. A8u&$area, a fie'are, a i*eii pe 'are ! are *e&pre &ine 'u i*eea pe 'are 'e(a$ )i"! fa'e *e&pre e.
2umeroIi %er%etDtori au stabilit %D dis%ordanFa Gntre opinia pe %are soFul o are despre el GnsuIi Ii opinia pe
%are soFia o are despre el (Ii invers) este sursD de dizarmonie %on7ugalD. Satisfa%Fia Gn %DsDtorie este mai
puterni%D atun%i %Jnd opinia soFului asupra lui GnsuIi Ii opinia pe %are soFia o are despre soFul ei %oin%id.
Re%ipro%a (%oin%idenFa Gntre opinia soFiei despre ea GnsDIi Ii opinia soFului despre ea) nu este ne%esarD
feri%irii %on7ugale.
Cuplurile feri%ite sunt Gn a%ord Gn %eea %e priveIte opiniile fie%Druia asupra propriei persoane Ii a
%eluilalt asupra sa. SoFul se re%unoaIte Gn imaginea pe %are soFia sa o are despre el Ii re%ipro%. Gn %DsDtoriile
neferi%ite$ ni%i unul nu se re%unoaIte Gn opinia pe %are %elDlalt o are despre e. SoFiile feri%ite merg %hiar pJnD
la a atribui %alitDFilor soFului mai multD valoare$ pe %are a%esta nu Ii(o atribuie.
SoFiile neferi%ite GIi 7ude%D soFii mai dur Ii mai re%e. SoFii neferi%iFi estimeazD %D soFiile respe%tive
sunt mai puFin afe%tuoase Ii mai puFin organizateK.
Coin%idenFa imaginilor re%ipro%e trebuie %DutatD nu doar la nivel imediat (opinia soFului asupra
propriei persoane Ii a soFiei asupra soFului)$ %i Ii la nivelul a %eea %e se numeIte meta-perspectiv, adi%D
opinia soFului asupra propriei persoane Gn raport %u ideea pe %are soFul Ii(o fa%e asupra opiniei soFiei sale
asupra lui$ Ii %hiar la nivel de meta-meta-perspectiv (de exemplu$ la %ele anterioare$ se adaugD ideea pe %are
femeia Ii(o fa%e asupra ideii pe %are soFul Ii(o fa%e despre opinia pe %are ea o are asupra lui).
Atun%i %Jnd toate a%este imagini sunt Gn dis%ordanFD$ partenerii se simt neferi%iFiB ei se simt feri%iFi
atun%i %Jnd se re%unos% Gn imaginile %elorlalFi despre ei.
AlFi fa%tor %are intervin Gn feri%irea %on7ugalD,
b. Con%ordanFa Gntre Eul fie%Druia Ii propriul sDu =deal al Eului.
CJnd fie%are dintre %ei doi estimeazD %D este pe %alea %ea bunD %Dtre propriul sDu ideal (farD a avea per%epFii
eronate asupra propriei persoane$ farD a se subestima sau supraestima)$ %uplul este feri%it. =n %uplurile
neferi%ite$ fie%are dintre %ei doi (sau unul dintre %ei doi$ %el puFin) se simte $ru %n pielea sa*, nemulFumit de
sine Ii Gn stare de %onfli%t interior (are lo% o transformare a %onfli%tului interior Gn agresivitate %ontra
partenerului).
%. C!n'!r*ana <n$re i%a#inea par$eneruui )i Eu i*ea, altfel spus &$i%a re'ipr!'(. SoFul are
%alitDFile pe %are soFia GIi doreIte sD le aibD Ii invers.
d. AbsenFa %onfli%tului Gntre fie%are dintre soFi Ii pDrinFii lor.
Confli%tele neli%hidate Gntre soF Ii pDrinFii sDi$ Gntre soFia sa Ii pDrinFii sDi$ au efe%t asupra vieFii %on7ugale Ii se
proie%teazD asupra a%esteia, soFul$ de exemplu$ manifestD faFD de soFia sa o agresivitate %are$ este de fapt
diri7atD Gmpotriva mamei sale sau a tatDlui sDu$ sau a ambilor.
=. C!n'!r*ana <n$re per'epiie *e r! re'ipr!'e. *upD A.R.Mangus$ armonia %on7ugalD este realizatD
atun%i %Jnd soFul$ de exemplu$ per%epe rolul pe %are Gl 7oa%D Gn a%elaIi fel Gn %are Gl per%epe Ii soFia sa.
*e obi%ei$ se insistD asupra '!n'!r*anei <n$re r!u 8u'a$ *e '($re unu *in$re par$eneri )i r!u
a)$ep$a$ *e '($re 'e(a$. Man#u& pune a%%entul asupra %on%ordanFei la nivelul per'epii!r. Este important
%a rolurile sD poatD fi de%odifi%ate %u a7utorul a%eluiaIi sistem de referinFD. Ne%nelegerea i conflictul sunt
dificil de evitat, atunci c1nd partenerii aparin unor contexte culturale absolut divergente.
> Si&$e%u *e a)$ep$(ri. Cna dintre %ondiFiile feri%irii %on7ugale este %a fie%are dintre parteneri sD
fie %apabil sD per%eapD aIteptDrile %eluilalt Ii sD rDspundD la a%este aIteptDri. 2esatisfa%erea a%estor aIteptDri
du% la frustrDri foarte mari Ii la neferi%ire %on7ugalD.
+ie%are dintre parteneri aIteaptD de la %elDlalt sD Gi Gndeplineas%D anumite nevoi. +ie%are poartD o serie
de aIteptDri faFD de %elDlalt, fie%are are nevoie %a %elDlalt sD manifeste faFD de el anumite %omportamente.
A%este aIteptDri sunt organizate Gntr(un sistem. *in a%est pun%t de vedere$ fie%are dintre parteneri este un
ansamblu de aIteptDri orientate %Dtre partenerul sDu %on7ugal Ii a%est ansamblu este dotat %u o anumitD
%oerenFD internD (a%este aIteptDri nu sunt %ontradi%torii Ii toate se susFin re%ipro%).
A%est sistem de aIteptDri este legat de alte douD sisteme,
ansam.lul rolurilor a,teptate de la cellalt, fa de elementele constitutive ale vieii comune+
aIteptDrile unor atitudini faFD de problemele de interes %omun$ aIteptDri de rol bine definite Gn %eea %e priveIte
%opiii$ expe%tanFe de atitudini %u privire la so%rii et%.B
sistemul de repulsii, %are este ansamblul atitudinilor (%omportamente$ moduri de expresie et%.)
%eluilalt$ %are sunt insuportabile pentru soFul luat Gn %onsiderare. Atun%i %Jnd partenerul %reeazD o situaFie Gn
%are ia una dintre a%este atitudini repudiate$ rea%Fia %eluilalt este ex%esivD Ii automatizatD (agresiune$ furie$
respingere$ %rizD de la%rimi sau de nervi et%.).
Astfel$ fie%are dintre soFi$ Gn existenFa %on7ugalD$ aIteaptD %a %elDlalt sD prezinte anumite %onduite faFD
de el$ 7oa%D roluri definite.
ExistD$ Gn %uplu$ o zonD privilegiatD Gn %are totul este important pentru %ei doi$ mai pre%is z!na
$ranza'i!na( '!%un(. Este un spaFiu Gn %are aIteptDrile unuia prives% %omportamente pre%ise ale %eluilalt
%u privire la el Ii invers. Este zona Gn %are se 7oa%D realmente feri%irea sau neferi%irea %on7ugalD.
A. Soul i soia au aceleai ateptri (fie %D sunt permanente sau %D se referD la o situaFie
parti%ularD)B
6. SoFul Ii soFia au nevoi in%ompatibile unul faFD de %elDlalt$ sau aIteptDri inverse.
C. SoFul Ii soFia nu Itiu sD dezvolte a%ele atitudini %are ar satisfa%e aIteptarea %eluilalt.
/roblema se %ompli%D atun%i %Jnd frustrDrile sistemelor de aIteptDri re%ipro%e (numite &expe%taFii de
rolK) determinD roluri reacionate. R!u rea'i!nai este o %onduitD %are se organizeazD Gmpotriva de%epFiilor
nDs%ute Gn situaFia diadi%D sau familialD.
= +ecepia cronic %ondu%e la adoptarea de noi roluri, %are nu GnseamnD delo% abandonarea
nevoilor$ %i roluri rea%tionale.
E 7
= *e%epFia poate conduce, de asemenea, la adoptarea unui rol rigid Ii uni%$ %a rDspuns la toate
%ererile %eluilalt$ agresiune, ironie, refu# sau mutism.
= >rice manipulare a relaiei diadice poate avea ca scop s impun celuilalt un rol anume,
indispensabil pentru repetiFia patologi%D a unui s%enariu personal stabil. Gn a%este %ondiFii$ avem de(a fa%e %u
%uplul %on7ugal vDzut %a un teatru de roluri mai mult sau mai puFin nevroti%e.
CJnd toFi a%eIti fa%tori a%FioneazD Gntr(un mod neade%vat$ apar *i&fun'ii ae 'upuui '!n8u#a, %are
sunt modalitDFi ne%orespunzDtoare$ defe%tuoase de adoptare Ii exer%itare a rolurilor %on7ugale. Adoptarea Ii
exer%itarea parFialD$ inade%vatD sau deformatD a rolului %on7ugal adu%e pre7udi%ii grave fun%FionDrii Ii feri%irii
%on7ugale.
3. EPIDEMIOLO0IA ?CLASIFICAREA TULBUR@RILORA IN VIATA DE
CUPLU
/ntroducere
Cuplul %are apeleaza la un terapeut ii prezintD problema %u %are se %onfrunta pentru a in%er%a sa o
depaseas%a si a ramane impreuna (ex%eptJnd %azul in %are unul dintre ei a luat de7a de%izia de a divorFa dar
urmeaza pro%esul terapeuti% pentru a da senzaFia %a a in%er%at tot %e era posibil si nu s(a putut).
/roblemele diferD de la %az la %az in fun%Fie de persoanele impli%ate$ de durata ei$ si de modalitatea de
abordare.
Cnele probleme ne%esita o abordare dire%ta$ in %are membrii familiei sunt in%ura7ati sa vorbeas%a %at
mai des%his despre situatia lor$ terapeutul fiind de a%ord %u a%eItia %a situatia este foarte difi%ila$ folosind
disperarea lor %a motivatie in a%%eptarea sfaturilor lui.B altele ne%esita o abordare indire%ta$ in %are a%eItia
vorbes% despre tot %e au in%er%at sa fa%a pentru a rezolva problema$ iar prin enumerarea nereuIitelor sa
%onItientizeze %a au nevoie de a7utorul terapeutului.
Cand terapeutul traseaza o sar%ina$ a%easta poate fi indeplinita total$ parFial sau delo%. =n primul %az$
membrii familiei trebuies% feli%itati iar in %azul al doilea este ne%esar sa li se expli%e de %e nu a fost
indeplinita in totalitate$ inlaturand probabilitatea %a ei sa nu indeplineas%a urmatoarea sar%ina. *a%a a%eItia nu
au indeplinit delo% sar%ina$ terapeutul este nevoit sa le arate %a au pierdut o oportunitate de a iesi din impas.
Trebuie sa se evite a%%entuarea vinovDFiei$ deoare%e exista ris%ul %a partenerii sa nu se mai simtD motivati sa
rezolve sar%inile urmatoare.
Este foarte important felul in %are este pusa problema$ eventual sar%inile %e trebuies% rezolvate. Totul
trebuie sa fie pre%is si %lar formulat pentru a nu exista ris%ul %a membrii familiei sa nu inteleaga %are sunt
asteptarile terapeutului de la ei.
*e asemenea$ ori%Jt de minora poate fi problema in realitate$ terapeutul trebuie sa ii a%orde atentia
ne%esara pentru a evita premisa %a nu intelege gravitatea situatiei.
El nu trebuie sa se prindD intr(o %oaliFie %u unul sau %u %elalalt membru al familiei deoare%e %el
defavorizat va tinde sa nu mai %ontinue terapia $ %onsiderJnd %a nu este tratat asa %um merita.
=n %azul expunerii problemelor si identifi%Drii posibilelor soluFii$ terapeutul trebuie sa ii fa%a pe
membrii sa inteleaga %a rolul prezentului este mult mai important de%Jt %el al tre%utului. 2u mai %onteaza %e a
determinat situatia respe%tiva$ %i %onteaza %um se rezolva a%easta.
*ialogul dintre a%eItia trebuie sa fie %oordonat intr(un mod flexibil$ %are sa permitD partenerilor sa
adopte poziFii %e pot fi s%himbate in fun%Fie de situatie.
=ndiferent da%a problema %uplului este de natura sexuala$ materiala$ autoritara$ da%a %opii sunt %ei %are
produ% o ruptura intre membrii$ sau poate %hiar interventia familiei de origine a fie%Drui membru$ divergente
de opinie$ diferente etni%e$ religioase sau politi%e et%.$ toate ne%esita un pro%es lung de traversare.
Cuplul trebuie invatat sa isi revizuias%a mentalitatea$ sa gandeas%a pozitiv$ este a7utat sa identifi%e
adevarata problema si toate soluFiile posibile %e du% la rezolvarea ei. *e(a lungul terapiei ei sunt invatati sa
fun%Fioneze %a un %uplu$ %a o familie$ sa se respe%te$ sa se a7ute$ sa in%er%e sa se inteleaga astfel in%at sa
depaseas%a impreuna %hiar si %ele mai difi%ile situatii.
=n%apa%iatea de a rezolva un %onfli%t$ lipsa indemanarii in a detensiona dizarmonia predispune %uplul la
a%umularea unei serii de %onfli%te nerezolvate %are pot %rea un %ontext negativ$ in %are anga7area partenerilor
in rezolvarea %onstru%tiva a problemelor sa fie puFin probabila.
/roblemele s(ar rezolva mult mai uIor da%a %uplurile ar fi in stare sa %omuni%e. < buna %omuni%are
inseamna %a partenerul sa inteleaga %eea %e ai vrut sa ii transmiti$ mesa7ul fiind %at mai puFin distorsionat.
Chiar da%a este transmis %lar$ mesa7ul are nevoie de un feed(ba%. pentru %a transmitatorul sa se asigure %a
per%epFia lui nu este deformata. *e %ele mai multe ori mesa7ul este distorsionat datorita folosirii unui ton al
vo%ii neade%vat$ datorat de multe ori stDrii de spirit proasta.
)reasala apare in momentul in %are ple%am de la presupunerea %a partenerul are %apa%itatea de a ne %iti
gJndurile si obligaFia de a ne dDrui un feed(ba%.$ astfel a7ungand sa ignoram faptul %a poate a%esta nu a reuIit
de la in%eput sa inteleaga mesa7ul nostru.
Compli%aFiile apar si in momentul in %are mesa7ul a fost re%eptat. *e %eleXmai multe ori avem tendinta de
a genera dis%uFii %olaterale$ a7ungand la rezolvarea unor probleme %e nu au ni%i o legDturD %u problema
iniFiala.
=n multe situatii se evita %omuni%area sin%era din teama de a nu pierde din iubirea pe %are partenerul o
oferD. =ntervine fri%a de a nu a ni se observa lipsurile si vulnerabilitDFile %e astfel pot deteriora armonia
%uplului$ s%oFJnd in evidenta ne%on%ordanta dintre parteneri.
=n momentul in %are dorim sa adrseam o plJngere partenerului$ a%easta trebuie sa fie o plJngere spe%ifi%a$
nu una generala si sa fie astfel formulata in%at sa nu aiba un aspe%t negativ$ %i unul pozitiv. Spre exemplu ,
"l1ngere generala , K2u te intereseaza ni%iodata %e fa% eu.K
"l1ngere specifica , K2i%iodata nu ma intrebi %um mi(am petre%ut si eu ziua. *e obi%ei imi povestesi
doar %e ai fD%ut tuK.
"l1ngere specifica negativa , K2i%iodata nu ma intrebi %um mi(am petre%ut
ziua.K
"l1ngere specifica po#itiva , KAs vrea sa ma intrebi si pe mine %um mi(am petre%ut ziua.K
Comuni%area in%lude deasemenea si politete %are se refle%ta %el mai bine prin as%ultarea a%tiva$ sa dai de
inteles prin gesturi$ mimi%a si vorbe %a esti atent la %eea %e partenerul iti %omuni%a. Este indi%at sa te impli%i
in %onversaFie$ sa pui si tu intrebari la rJndul tau si sa iti Gn%ura7ezi partenerul sa detalieze subie%tul %are pe el
il fas%ineaza.
Toate problemele pornes% de la lipsa de %omuni%are sau %omuni%area neade%vata. 6arierele
%omuni%ationale apar atun%i %and exista diferente %ulturale$ diferente de gen(rol$ %omuni%area indire%ta$
folosirea diferita a %uvintelor$ presupuneri in%ore%te si generalizDri$ %omuni%area %ontradi%torie$ monologul$
%omuni%area defensiva.
*e multe ori atun%i %and %omuni%am %u partenerul$ avem tendinta de a as%unde anumite idei$ impresii$
dorinFe$ insatisfa%Fii$ framantari$ %are$ as%unse mai mult timp$ se vor amplifi%a. Astfel partenerii vor in%epe sa
se simtD singuri %hiar da%a trDies% impreuna$ vor uita %um sa se bu%ure de viata %hiar da%a vor avea gri7a sa
exteriorizeze o aparenta liniItitoare.
.
Existenta a%estor idei tinute pentru sine vor determina toate %elelalte fapte si intamplari sa guverneze in
7urul a%estor idei. Mesa7ele venite din partea partenerului vor fi interpretate greIit prin prisma a%estor idei
negative as%unse. Este indi%at %a dupa fie%are mesa7 re%eptat sa reformulam %eea %e am inteles (sa rezumam
%eea %e a spus partenerul) pentru a avea siguranFa intelegerii mesa7ului %ore%t.
<amenii adopta patru tipuri de atitudini,
) de %on%iliere ( %ei %are in%ear%a sa rezolve impa%iuitor o situatie problemati%aB
A) de blamare ( %ei %are arun%a vina pe %eilalFi pentru situatiile aparateB
9) raFionala ( %ei %are iau in %al%ul toate datele pentru a gasi soluFia %ea mai potrivitaB
P) nerelevanta ( %ei %are sunt evazivi si lasa pe alFii sa de%idD.
Cn alt fa%tor des intalnit %e survine in %adrul ma7oritatii %uplului este reprezentat de monotonie. <data
%u asimilarea maritala$ %u a%omodarea %ompleta a personalitatilor maritale$ se a7unge si la pierderea
autonomiei si integritatii psihologi%e. *impotrivD$ ea %reaza %ondiFiile dezvoltDrii si autorealizarii fie%aruia
prin intermediul si %u susFinerea %eluilalt$ pe fundalul unui %limat psihoso%ial e%hilibrat si se%urizant.
)Jndurile $ sentimentele$ a%Fiunile$ la in%eput diferite$ in pro%esul intera%Fiunii sunt supuse unor modelDri
%ontinue$ pana a7ung la un inalt grad de interpenetrare si fuziune
Monotonia poate fi depDIitD uIor atat timp %at avem un pi% de imaginaFie. Este sufi%ient sa ne gJndim
%e ne(ar fa%e plD%ere sa fa%em$ sa vorbim %u partenerul$ sa as%ultam si ideile lui$ sa sele%tam %eva %at de %at in
%omun si sa punem in pra%ti%a atun%i. 2u trebuie sa amanam efe%tuarea a%estor a%Fiuni pe alta zi$ %a%i nu vor
mai fi privite %u a%elaIi interes. =n %azul mai simplu si mai feri%it$ ele pot fi realizate spontan $ fara prea mult
efort
Cand o %DsDtorie a7unge intr(o situatGe difi%ila$ probabilitatea divorFului este mai mare da%a partenerii
merg separat la un terapeut sau da%a numai unul dintre ei alege %alea %onsilierii. Este indi%at %a ambii
membrii ai %uplului sa doreas%a depasirea impasului$ mergJnd impreuna la a%elaIi %onsilier.
=n fun%Fie de problema %u %are se %onfrunta si de asentimentul lor$ terapeutul ii poate %onsilia$ fie
separat$ fie impreuna %u alte %upluri %are prezintD probleme asemanatoare$ formandu(se astfel %a un fel de
grup de dis%uFie$ in %are membrii unui %uplu au o%azia sa observe si din afara %um se %omporta membrii unui
alt %uplu in situatii asemanatoare$ avand o%azia sa isi %onstate propiile greIeli in tratarea problemei. *e
asemenea$ in %adrul terapiei %u grup de %upluri$ indivizii au o%azia sa observe %a problemele lor maritale nu
sunt uni%e si ni%i atat de grave pe %at par.
*atorita faptului %a nu se %unos% intre ele$ timiditatea si 7ena sunt diminuate$ iar gradul de sin%eritate
%reste %onsiderabil.
/entru %a un %uplu sa aiba speranFe la KstabilitateK$ partenerii trebuie sa fie sin%eri$ des%hisi$ %ore%Fi si
demni de Gn%redere$ sa dovedeas%a in %ontinuu onestitate si sa fie %apabili sa se in%reada unul in altul. Sa isi
imparta in mod e%hitabil sar%inile si rDspunderile %e revin relaFiei (a%easta obligaFie diferD de la %uplu la
%uplu. =n unele %upluri$ amandoi membrii au servi%iu si isi impart si sar%inile de a%asa$ iar pentru alFii$
regulile stau diferit$ unul dintre ei lu%rJnd in %adrul familiei si %elalalt avand o slu7ba).
Cei doi trebuie sa fie prieteni si sa isi a%orde suport$ empatie si simpatie atun%i %and este ne%esar.
Comuni%area este foarte importanta. Comuni%area efi%ienta soli%ita in egala masura si as%ultarea si emiterea
mesa7elor verbale si non( verbale. /e de alta parte$ partenerul are nevoie de afe%Fiune si satisfa%tie sexuala.
MenFinerea monogamiei fara monotonie soli%ita initiativa in a asigura$ de(a lungul anilor varietate si situatii
stimulative si re%ompansatorii in %adrul relaFiei$ GnFelegerea exa%ta a dorinFelor sexuale ale partenerului poate
sa imbunatateas%a modul de Gndeplinire a rolului sexual.
Confli%tul '!n8u#a este o iminenFD Gn evoluFia intera%FionalD %on7ugalD$ avJnd Gn esenFD o valoare
dinamogenD Ii %atharti%D Gn pro%esul evolutiv al sistemului familial.
=ntensitatea$ forma de manifestare$ %onFinutul Ii fre%venFa %onfli%telor pot altera Gntr(o mDsurD mai
mare sau mai mi%D relaFiile dintre soFi sau dintre pDrinFi Ii %opii.
Confli%tul %on7ugal patogen se %ara%terizeazD prin %apa%itate de penetraFie distru%tivD la nivelul
personalitDFii %onsorFilor$ dezorganizJnd pattern(urile Ii habitusurile adaptative$ mutilJndu(le afe%tiv Ii uneori
%hiar moral Ii Gmpiedi%Jnd fun%Fiile fireIti ale familiei.
AnalizJnd %onfli%tul %on7ugal din perspe%tiva delimitDrii Gntre normal ( dinamogen Ii patogen (
dezorganizator$ s(a %onturat o posibilD tipologie (prof. Mitrofan) a %onfli%tualitDFii %on7ugale$ %uprinzJnd mai
multe situaFii de %onfli%t marital,
Cupurie 'u '!nfi'$uai$a$e %a8!r(, 'u a&pe'$ %anife&$, '!n$inuu, 'u $en&iune 're&'u$(. A%este %upluri
prezintD un mare potenFial de dizolvare Ii un potenFial psihopatogen pentru unul sau ambii parteneri. S(a
%onstatat %D !8T dintre subie%Fii divorFaFi %are prezintD stDri nevroti%e rea%tive la psihotraumele %on7ugale$
provin din %upluri %ara%terizate prin a%est tip de %onfli%tualitateB
Cuplurile %u %onfli%tualitate manifestD$ intermitentD$ %u tensiune %res%utD.
A%estea prezintD$ de asemenea$ potenFial de dizolvare %res%ut$ %are nu Gntotdeauna se finalizeazD prin
separarea soFilor$ dar Gn %are relaFiile %on7ugale sunt sau devin disarmoni%e. Abandonul$ al%oolismul$
sustragerea de la Gndatoririle materiale$ infidelitatea$ %onfli%tul %u so%rii sunt fre%vent %auze$ dar Ii efe%te ale
a%estui tip de %onfli%tualitateB
Cuplurile %u %onfli%tualitate manifestD$ %ontinuD$ %u tensiune moderatD. Au
o evoluFie instabilD$ %u tendinFD la deteriorarea esenFei %on7ugale$ dar menFine stru%tura de %uplu Gntr(o
formulD de pseudo(%Dsni%ie Ii Gn a%este situaFii adulterul$ al%oolismul %ompensator sau supravieFuirea
profesionalD %oexistD %u menFinerea parFialD a exer%itDrii rolului %on7ugalB
Cuplurile %u %onfli%tualitate manifestD$ intermitentD$ %u tensiune moderatD.
Constituie o alternativD printre %uplurile %u parteneri normali din pun%t de vedere psihi%$ %are se aflD Gn
perioada de prea%omodare Ii de a%omodare interpersonalD. A%est tip de %onfli%tualitate poate fa%ilita
%unoaIterea
Si
interpersonalD$ avJnd fun%Fia de %ore%Fie re%ipro%D a %onduitelor de rolB
Cuplurile %u %onfli%tualitate submanifestD$ %ontinuD$ %u tensiune moderatD.
Este o situaFie fre%ventD Gn %uplurile normale$ %onfli%tualitatea Gn a%est %az fiind rezultatul unui grad de
frustrare re%ipro% GntreFinutB
Cupurie 'u '!nfi'$uai$a$e &u-%anife&$(, in$er%i$en$(, 'u $en&iune %!*era$(. Au o evoluFie
armonioasD$ fa%iliteazD a%omodarea interpersonalD$ prezintD forme de manifestare benigne$ %u %ara%ter de
stimulare re%ipro%D$ %um ar fi, ironia$ persiflarea$ %omportamentul pseudo(ludi% verbal$ folosind a%este
simulDri %a supape de des%Dr%are a unor tendinFe %u nuanFD agresivDB Cupurie 'u '!nfi'$uai$a$e
&u-%anife&$(, '!n$inu(, 'u $en&iune &'(zu$(. A%est tip favorizeazD efortul de a%omodare re%ipro%D$
produ%Jnd %ore%Fii permanente ale %onduitelor intera%Fionale$ Gn sensul sin%ronizDrii lorB Cupurie 'u
'!nfi'$uai$a$e &u-%anife&$(, in$er%i$en$(, 'u $en&iune &'(zu$(.
Este asemDnDtor oare%um %u tipul anterior$ doar %D deza%ordurile Ii %onfruntDrile fiind intermitente$ nu
au un %ara%ter frustrant$ %i$ din %ontrD$ de fa%ilitare$ partenerii preluJnd re%ipro% pun%te de vedere iniFial
diferite.
=n %on%luzie$ se poate formula ideea %D no%ivitatea %omportamentului intera%Fional %onfli%tual este
%ertD numai pentru anumite formule manifeste$ saturate tensional$ %ontinuu sau intermitent. Gn a%este %azuri$
%onfli%tul %on7ugal devine fa%tor de alienare a stru%turii familiale. 4a polul opus$ anumite tipuri de
%onfli%tualitate pot %DpDta valenFe dinamogene$ %ore%tive Ii intermodelatoare Gn %uplu$ putJnd deveni %hiar o
ne%esitate Gn GntreFinerea Ii dezvoltarea a%estuia.
3I. CONFLICTUL CON9U0AL BI FACTORUL INDIVIDUAL
;. !onflictul con&ugal si criteriul normalittii sau anormalitii psihice
=ntr(o %er%etare s(au luat Gn studiu trei tipuri de %upluri, unul ( %u ambii
parteneri normali din pun%t de vedere psihi%$ al doilea ( %u un partener normal Ii
unul anormal$ avJnd nevrozD$ psihopatie sau psihozD Ii al treilea ( %u ambii
parteneri anormali din pun%t de vedere psihi%. S(au %onstatat urmDtoarele,
( Confli%tul %on7ugal patogen este semnifi%ativ fre%vent Gn %uplurile asimetri%e din pun%t de vedere al
normalitDtii psihi%e$ respe%tiv Gn %uplurile Gn %are unul din parteneri este nevroti% sau psihopat. RelaFia
%ondu%e$ Gn final$ la tulburDri nevroti%e sau dezvoltDri disarmoni%e ale personalitDFii soFului normal.
( =n %uplurile simetri%e$ %u ambii parteneri normali$ %onfli%tul patogen fa%iliteazD$ Gn timp$ dezvoltarea
rea%Fiilor Ii %omportamentelor nevroti%e sau psihopati%e la unul sau la ambii parteneri. A%est lu%ru
%onstituie o sursD de stres psihopatogen %are %ondu%e$ de obi%ei$ la divorF.
A
( =n %uplurile %u ambii parteneri nevroti%i se %onstatD perpetuarea unui model intera%Fional nevroti% %are
Gn mod paradoxal menFine uniunea %on7ugalD.
( =n %uplurile %u ambii parteneri psihopaFi$ s(a %onstatat existenFa unor posibilitDFi de inter%ompensare
patologi%D Ii de relativ e%hilibru interpersonal$ relaFiile lor %u exteriorul GnsD fiind profund defi%itare.
C. !onflictul con&ugai si structura personalitii
S(a Gn%er%at stabilirea unei %orelaFii Gntre stru%tura personalitDFii Ii gradul de manifestarea
%onfli%telor Gn %uplul %on7ugal. S(a %onstatat o %orelaFie semnifi%ativD Gntre unele %ara%teristi%i ale %onfli%telor
%on7ugale Ii unele trDsDturi de personalitate ale unuia dintre soFi sau ambilor$ dupD %um urmeazD,
( fre%venFa mare a %onfli%telor %oreleazD %u explozivitatea$ impulsivitatea$ a%tivismul$ tendinFele
autoritarist(dominatoare Ii nevrozismulB
( durata mare a %onfli%telor %oreleazD %u rigiditatea psiho(afe%tivD$ suspi%iunea$ spiritul %riti%$
ego%entrismul$ rD%eala afe%tivDB
%uplurilor %omplementare$ existD o tendinFD spontanD mai a%%entuatD la exa%erbarea unor trDsDturi psihi%e
opuse$ %eea %e Gn timp sporeIte ris%ul pentru %onfli%t Ii %reIte durata intera%omodDrii maritale.
Prin'ipiu &i%iari$(ii %onstituie un prin%ipiu fun%Fional$ de dezvoltare a relaFiei maritale$ prin
me%anismul de identifi%are Gntre %ei doi$ realizJnd %eea %e poartD denumirea de K%upluri Gn oglindDK.
/artenerii se re%unos% mutual unul prin altul Ii unul Gn altul$ %eea %e %onferD un grad sporit de
siguranFD.EA%este %upluri nu sunt lipsite de %onfli%te. /rezenFa unor trDsDturi de personalitate de tip %onfli%tual
la ambii parteneri (rigiditatea$ suspi%iunea sau impulsivitatea) GntreFin Ii amplifi%D tensiunile %on7ugale. D.
C!nfi'$u '!n8u#a &i fa'$!rii ex$erni
Cer%etDtorii Gn domeniul familiei au relevat Gn %azul %uplurilor %onfli%tuale in%idenFa unor fa%tori
mi%roso%iali pre%ipitatori Ii de ris% disfun%t ional,
. relaiile tensive ale %uplului prin unul sau ambii parteneri %u mi%rogrupul familial de orientare (%onfli%tele
Gntre norD(soa%rD$ ginere(so%ru$ norD(so%ru). A%estea sunt situaFii favorizante Ii de absenFa spaFiului
lo%ativ propriu Ii de nivelul e%onomi% s%Dzut al familiei tinere.
A. relaiile deficitare cu grupul de prieteni, %olegi$ ve%ini ale unuia sau ambilor soFi favorizeazD$ de
asemenea$ disfun%Fiile %on7ugale.
9. de#echilibrul produs %n bugetul cuplului prin in%apa%itatea de gospodDrire$ prin %ondiFiile materiale
ne%orespunzDtoare sau printr(un buget insufi%ient sunt$ de asemenea$ fa%torii de %onfli%t. SDrD%ia Ii
Ioma7ul %onstituie surse de deze%hilibru familial semnifi%ativ.
P. factorulincidental situaional poate pre%ipita %onfli%tualitatea %on7ugalD. Gn a%eastD %ategorie se
in%lud in%identele somati%e Ii so%iale %u %are se pot %onfrunta unul sau ambii soFi. Cn exemplu Gn a%est sens
este %uplul de navetiIti Gn %are unul sau amJndoi GIi desfDIoarD a%tivitatea profesionalD la distanFD de %asD$
%eea %e s%ade %onsiderabil bugetul de timp al familiei$ subminJnd %oeziunea %uplului Ii evoluFia sa
interpersonalD.
3II. Me$!*e *e in$er+enie <n '!n&iierea *e 'upu
=ndividul uman este %onsiderat un sistem energeti% Ii informaFional %are tinde %Dtre armonie Ii
Gmplinire$ %eea %e depinde esenFial de aptitudinile sale de a se dezvolta de a K%reIte K biologi% Ii spiritual$ de a
%rea Ii produ%e Gntr(o manierD %onvenabilD sieIi Ii grupului %Druia Gi aparFine. Gn %ondiFiile Gn %are existD tot
mai multe dileme %u privire la evoluFia %uplului Ii familiei$ %red %D este foarte ne%esar sD se %onstruias%D
strategii %reative Ii atra%tive$ %are sD aibD %a s%op edu%area %opiilor Ii tinerilor pentru viaFa de familie Ii
pentru viaFa sexualD. 2umDrul tot mai mare al divorFurilor dupD o s%urtD perioadD de maria7$ al sar%inilor
adoles%entine$ al %opiilor pDrinFilor adoles%enFi$ numDrul mare al avorturilor Ii al bolilor transmisibile sexual$
a vi%timelor abuzurilor sexuale Ii ale violenFei familiale %red %D vorbeIte de la sine Gn favoarea unei astfel de
edu%aFii.
Edu%aFia pentru viaFa de familie ar avea %a s%op pregDtirea tinerilor pentru a avea o viaFD de familie
mai satisfD%Dtoare Ii mai stabilD. Ea s(ar putea realiza prin,
= +ormarea Ii dezvoltarea identitDFii psihosexuale a adoles%enFilorB
= Auto%unoaIterea Gn vederea realizDrii inter%unoaIterii Ii intimitDFii satisfD%Dtoare Gn %upluB
= ConItientizarea unor pattern-uri emoFionale Ii de %omportament preluate din familia de origine Ii
%are ar putea fi un fa%tor inhibitor al dragostei Ii intimitDFii Gn %uplu Ii familieB
= ConItientizarea a %eea %e presupun rolurile familiale Ii a modalitDFilor prin %are se pot Gndeplini
rolurile %on7ugale Ii parentaleB
= *obJndirea unor a%hiziFii psiho%omportamentale Gn vederea realizDrii unei bune intimitDFi Gn viaFa de
familieB
= Stimularea resurselor personale pentru optimizarea abilitDFilor de relaFionare Ii %omuni%are Gn %uplu
Ii familieB
= ModalitDFi de abordare Ii gestionare a %onfli%telor familiale et%.
=n %eea %e priveIte edu%aFia sexualD$ o an%hetD <2C datD publi%itDFii Gn !!> (apud M. Si%.ling$
A###$ p. >) arDta %D,
= &Edu%aFia sexualD tinde sD(i Gn%ura7eze pe %ei %are o primes% sD GIi Gn%eapD viaFa sexualD mai tJrziuB
. Elevii %are benefi%iazD de edu%aFie sexualD au un numDr mai mi% de parteneri sexuali$ se %onfruntD
mai rar %u sar%ini neplanifi%ate Ii suferD de mai puFine boli %u transmitere sexualD de%Jt %ei lipsiFi de a%est tip
de edu%aFieK. /e de altD parte$ faptul %D atJt %opii %Jt Ii adoles%enFii %unos% elemente de psihosexologie Gi
apDrD de eventualele abuzuri sexuale. S(a %onstatat %D$ de regulD$ pedofilii GIi aleg %a vi%time %opiii &ino%enFiK$
%are nu Itiu %e li se GntJmplD$ devin %urioIi Ii pot fi mai uIor manipulaFi Ii speriaFi. A%eastD modalitate de
rea%Fie a %opilului Gn faFa unor avansuri sexuale Gi %omuni%D pedofilului %D are de a fa%e %u un %opil neinstruit$
%are ni%i nu are relaFii strJnse %u pDrinFii$ de%i Iansele sD divulge %eea %e i se GntJmplD vor fi mai mi%i.
Edu%aFia pentru viaFa de familie Ii edu%aFia sexualD trebuie sD aibD Gn vedere spe%ifi%ul vJrstei la %are
se adreseazD. Ea %uprinde un aspe%t informaFional Ii unul formativ$ referitor la deprinderi %ore%te de viaFD
sexualD Ii relaFionalD. Edu%aFia Gn%epe pra%ti% de %Jnd se naIte %opilul$ astfel %D nu existD &o anume vJrstDK la
%are &trebuie sD Gn%epiK sD fa%i edu%aFie$ mai ales %ea sexualD.
*upD opinia multor autori edu%aFia sexualD ar impli%a noFiuni Ii dezvoltarea abilitDFilor de,
= =gienD personalD Ii sexualDB
= +un%Fionarea sexualD la ambele sexeB
= RelaFiile eroti%e dinaintea Gn%eperii raporturilor sexualeB
= A%tul sexual %ompletB
= Aspe%tele psihologi%e ale relaFiilor sexualeB
= Aspe%tele morale ale relaFiilor sexuale
= *ifi%ultDFile GntJmpinate Gn raporturile sexuale$
= 6olile transmisibile sexualB
= /osibilele a%%idente din timpul a%tivitDFii sexualeB
= *eviaFiile psihosexuale Ii tulburDrile sexualeB
= <rientarea alternativD a sexualitDFii.
Cu alte %uvinte$ edu%aFia sexualD ar avea %a s%op %ontrolul efi%ient (raFional Ii emoFional) al
impulsului sexual$ stabilirea rolului sexualitDFii Gn dezvoltarea personalitDFii umane Ii$ mai ales$ %reIterea
responsabilitDFii faFD de sine Ii %eilalFi Gn viaFa de familie Ii sexualD. /rin%ipalele persoane %are ar putea
realiza atJt edu%aFia pentru viaFa de familie$ %Jt Ii edu%aFia sexualD sunt prinii. *e altfel$ toate studiile
efe%tuate pe a%eastD temD aratD %D Ii %opiii Ii adoles%enFii Ii(ar dori sD poatD sta de vorbD %u pDrinFii pe teme
sexuale. TD%erea pDrinFilor poate determina la %opii anxietate$ tulburDri sexuale$ pierderea Gn%rederii Gn sine$
sentimente de 7enD$ %ulpD$ distanFare emoFionalD$ %eea %e se va reper%uta asupra vieFii sexuale proprii a
%opilului a7uns la maturitate$ Gn sensul diminuDrii sau %hiar inexistenFei satisfa%Fiei eroti%o(sexuale. *in
pD%ate$ pDrinFii din zilele noastre Gn%D GntJmpinD difi%ultDFi Gn exer%itarea a%estui drept al lor$ %are$ de fapt$ este
Ii o datorie. A%este difi%ultDFi sunt,
= 2u au ni%i ei %unoItinFe despre sexualitateB
= CitD sau ignorD propriile probleme avute Gn adoles%enFa Ii tinereFea lorB
= ConsiderD %D problemele legate de sex nu se dis%utD %u %opiiB ei ar trebui sD GnveFe doar din
experienFDB
= ManifestD reFinere$ 7enD$ ruIine de teamD sD nu GIi piardD autoritatea sau imaginea Gn faFa %opilului$
sau pentru a nu greIiB
= ManifestD temeri %D ar putea provo%a Io% sau spaimD %opiluluiB
= AlFi pDrinFi$dimpotrivD$ au un ex%es de zel$ dJnd %opilului prea multe detalii Ii expunJndu( la multe
imagini Ii situaFii %u %ara%ter sexual$ fD%Jnd astfel un abuz.
/e lJngD pDrinFi$ alFi posibili edu%atori sunt profesorii$ %adrele medi%ale (medi%i Ii asistente)$
psihologi$ pedagogi$ diferite organizaFii %are au astfel de preo%upDri. 4a noi au devenit bine%unos%ute Gn
spe%ial douD fundaFii %are promoveazD edu%aFia sexualD, &Tineri pentru TineriK Ii &SECSK. TotuIi$ fie%are
dintre noi putem %ontribui$ Gn felul nostru$ la lo%ul nostru$ la edu%aFia pentru viaFa de familie Ii viaFa sexualD$
da%D devenim %onItienFi %D Gn a%est fel ne prote7Dm prietenii$ %olegii$ %opiii.
MeritD menFionat %D$ deIi multD lume %onsiderD altfel$ ni%i %onsilierea Ii ni%i terapia de %uplu nu
presupun %a %ei doi parteneri sD rDmJnD GmpreunD sau$ dimpotrivD$ sD se despartD. S%opul este de %ele mai
multe ori %7arifi%area7
A
laFie7$ a resurselor 7] bara7elor reCFiona7e$ Ii va %ontinua atJta vreme %Jt %ei doi
parteneri dores% a%est lu%ru. Cnul din s%opurile %onsilierii Ii terapiei maritale este modelarea stilurilor
nepotrivite de %omuni%are Ii relaFionare dintre %ei doi parteneri Ii obFinerea unor stiluri noi Ii efi%iente. A%est
lu%ru se obFineprin %larifi%area Ii GnFelegerea de %Dtre %ei doi a propriului %omportament. =nevitabil$ %Jnd
intrDm Gntr(o relaFie intimD$ ne sunt puse la Gn%er%are vA%hGGelnodaStDFide %omportament pe %are le foloseam
zi de zi. A%um GnsD$ ele nu ne mai sunt de folos$ deoare%e ele erau efi%iente doar pentru noi Ii eventual pentru
familia din %are provenim. CJnd doi oameni trDies% GmpreunD$ se GmbinD de fapt douD tipuri de %on%epFii
despre viaFa de %uplu Ii familie$ fapt %are$ de %ele mai multe ori$ dD naItere la tensiuni Ii %onfli%te$ fie%are
%rezJnd %D modul sDu de a%Fiune este %el potrivit. Astfel$ %onsilierul are rolul de ghid Ii Gn a%elaIi timp de
oglindD neutrD a %eea %e se GntJmplD Gntre parteneri. Consilierul va a7uta %uplul sD GIi mobilizeze resursele$
%alitDFile pentru a stimula pun%tele lor tari$ astfel Gn%Jt sD gDseas%D GmpreunD %Jt mai multe soluFii reale Ii
posibile laEdffi%ultDpr%u%Drese %onfruntD.
Terapia de familie nu presupune neapDrat prezenFa Gn terapie a tuturor membrilor familiei$ de%Jt da%D
intervenFia este de aIa naturD Gn%Jt soli%itD a%est fapt. *e regulD$ o parte din membrii familiei parti%ipD la
IedinFD$ dar s%opul fie%Drei intervenFii vizeazD familia %a Gntreg. Ca psihologi$ avem datoria de a ne impli%a
a%tiv Gn %reIterea gradului de %onItientizare a a%estei nevoi Ii a oportunitDFii pe %are edu%aFia Ii %onsilierea le
oferD pentru GmbunDtDFirea relaFiilor din %adrul familiei$ pentru o mai bunD dezvoltare Ii evoluFie personalD Ii
familialD. AlDturi de noi$ medi%ii$ asistenFii so%iali$ pDrinFii$ profesorii pot %ohtriburEITei la a%est efort de
edu%are. =ar atun%i %Jnd edu%aFia nu mai este efi%ientD$ %onsilierea Ii terapia pot adu%e GmbunDtDFiri
%onsiderabile Gn relaFiile familiale. ExistD mai multe orientDri terapeuti%e$ sistemi%D$ stru%turalD$
experienFialD$ strategi%D$ narativD$ psihanaliti%D$ %entratD pe soluFie$ %ognitiv(%omportamentalD. +ie%are este
efi%ientD$ dar %a Gntotdeauna$ su%%esul terapeuti% depinde de gradul de impli%are al familiei Ii de
disponibilitatea ei pentru s%himbare$ pentru restru%turare.
/entru familie$ %omuni%are alDturi de inter%unoaItere este prin%ipalul instrumement de dezvoltare a
stru%turii Ii relaFiilor de rol familial. Gn a%est sens 5.Ris7n Ii E. +.+aun%e 7aloneazD %D prin%ipalele aspe%te ale
evaluDrii stilului Ii %alitDFii%omuni%Drii intrafamiliale sunt%laritatea elo%uFiunii$ s%himbDrile de subie%t$
raportul Gntre a%%ord Ii deza%%ord$ intensitatea$ semnifi%aFia din pun%t de vedere al relaFiei$ ordinea
s%himburilor verbale$ impli%area$ respe%tarea promisiunilor$ %onfiguraFia se%venFialD.
Metoda anali#ei tran#actionale i al tratamentului psihologic al familiei bazat pe a%easta$lansatD de
E. 6erne introdu%e %on%eptul(%heie de &stDri ale EgouluiK trDite Ii asumate Gn plan intele%tual Ii afe%tiv %a
experienFe %orelate %u anumite modele de rDspunsuri date Gn diferite situaFii$ %e defines% trei tipuri de
atitudini spedifi%e fie%Drui individ, atitudinea de pDrinte$ atitudinea de adult Ii %ea de %opil (apud. =.
Soldevi%i$ =./. 1asiles%u$ !>>). A%este atitudini exprimD %ele trei stDri ale ego(ului %are stau la baza
dezvoltDrii personalitDFii unui individ.
Stilul %omuni%aFional al unei persoane poate fi mobil$ des%his utilizJnd ade%vat toate modalitDFile de
%omuni%are sau rigid$ folosind predominant un tip.TerapeuFii familiei %ontinuD sD a%orde un rol important
dialogului familial atJt %a mod de diagnozD %Jt Ii %a tehni%D de %ore%Fie a raporturilor interpersonale. /entru
ma7oritatea terapeuFilor familiei %omuni%area este aIadar %ae mai importantD problemD (=. /erez$ !@"). 1.
Satir %onsiderD %D existD %in%i %Di de %are indivizii umanii se foloses% pentru a %omuni%a, %on%ilierea$
dezaprobarea$ rezonabilitatea$ irelevanFa mesa7ului$ %on%ordanFa.
Mesa7ele %onItiente Ii in%oItiente Ii Gn spe%ial &7o%ul imprevizibil al a%estoraK devin relevante pentru
GnFelegerea %omportamentului de rol familial.
Consilierea Ii terapia de %uplu Ii de familie fa% parte din a%ele tipuri de intervenFii %u s%op de asistare
psihologi%D a %uplurilor Ii familiilor aflate Gn impas$ %are GmbinD o anumitD orientare teoreti%D$ %u un set de
metode Ii tehni%i spe%ifi%e de intervenFie. *iferenFa dintre ele$ deIi nu toFi autorii %onsiderD a%est lu%ru$
%onstD Gn formularea s%opului$ durata$ efe%tele lor,
= Consilierea are un s%op limitat la o singurD problemD. ,ceast problem poate fi?
. a %uplului$ %um ar fi relaFiile %u familiile de origine ale partenerilor$ sau %omuni%area emoFiilor
negativeB
A. a familiei$ %um ar fi GnFelegerea rea%Fiilor %opilului la intrarea Gn pubertate. =n %onse%inFD$
%onsilierea dureazD mai puFin$ iar efe%tele sunt de %ele mai multe ori la a%ea problemD.
= Terapia are ca s%op restru%turarea intera%Fiunii psihologi%e dintre membrii %uplului sau familiei %u
s%opul fun%FionDrii mai bune a relaFiilor dintre ei. +e aceea, de regul, durea# mai
mult %a timp$ iar efe%tele sunt pe multiple planuri$ datD fiind restru%turarea %uplului sau familiei.
MeritD menFionat %D$ deIi multD lume %onsiderD altfel$ ni%i %onsilierea Ii ni%i terapia de %uplu nu
presupun %a %ei doi parteneri sD rDmJnD GmpreunD sau$ dimpotrivD$ sD se despartD. S%opul este de %ele mai
multe ori %larifi%area relaFiei$ a resurselor Ii bara7elor relaFionale$ Ii va %ontinua
= +un%Fionarea sexualD la ambele sexeB
= RelaFiile eroti%e dinaintea Gn%eperii raporturilor sexualeB
= A%tul sexual %ompletB
= Aspe%tele psihologi%e ale relaFiilor sexualeB
= Aspe%tele morale ale relaFiilor sexuale
= *ifi%ultDFile GntJmpinate Gn raporturile sexuale$
= 6olile transmisibile sexualB
= /osibilele a%%idente din timpul a%tivitDFii sexualeB
= *eviaFiile psihosexuale Ii tulburDrile sexualeB
= <rientarea alternativD a sexualitDFii.
Cu alte %uvinte$ edu%aFia sexualD ar avea %a s%op %ontrolul efi%ient (raFional Ii emoFional) al
impulsului sexual$ stabilirea rolului sexualitDFii Gn dezvoltarea personalitDFii umane Ii$ mai ales$ %reIterea
responsabilitDFii faFD de sine Ii %eilalFi Gn viaFa de familie Ii sexualD. /rin%ipalele persoane %are ar putea
realiza atJt edu%aFia pentru viaFa de familie$ %Jt Ii edu%aFia sexualD sunt prinii. *e altfel$ toate studiile
efe%tuate pe a%eastD temD aratD %D Ii %opiii Ii adoles%enFii Ii(ar dori sD poatD sta de vorbD %u pDrinFii pe teme
sexuale. TD%erea pDrinFilor poate determina la %opii anxietate$ tulburDri sexuale$ pierderea Gn%rederii Gn sine$
sentimente de 7enD$ %ulpD$ distanFare emoFionalD$ %eea %e se va reper%uta asupra vieFii sexuale proprii a
%opilului a7uns la maturitate$ Gn sensul diminuDrii sau %hiar inexistenFei satisfa%Fiei eroti%o(sexuale. *in
pD%ate$ pDrinFii din zilele noastre Gn%D GntJmpinD difi%ultDFi Gn exer%itarea a%estui drept al lor$ %are$ de fapt$ este
Ii o datorie. A%este difi%ultDFi sunt,
= 2u au ni%i ei %unoItinFe despre sexualitateB
= CitD sau ignorD propriile probleme avute Gn adoles%enFa Ii tinereFea lorB
= ConsiderD %D problemele legate de sex nu se dis%utD %u %opiiB ei ar trebui sD GnveFe doar din
experienFDB
= ManifestD reFinere$ 7enD$ ruIine de teamD sD nu GIi piardD autoritatea sau imaginea Gn faFa %opilului$
sau pentru a nu greIiB
= ManifestD temeri %D ar putea provo%a Io% sau spaimD %opiluluiB
= AlFi pDrinFi$dimpotrivD$ au un ex%es de zel$ dJnd %opilului prea multe detalii Ii expunJndu( la multe
imagini Ii situaFii %u %ara%ter sexual$ fD%Jnd astfel un abuz.
/e lJngD pDrinFi$ alFi posibili edu%atori sunt profesorii$ %adrele medi%ale (medi%i Ii asistente)$
psihologi$ pedagogi$ diferite organizaFii %are au astfel de preo%upDri. 4a noi au devenit bine%unos%ute Gn
spe%ial douD fundaFii %are promoveazD edu%aFia sexualD, &Tineri pentru TineriK Ii &SECSK. TotuIi$ fie%are
dintre noi putem %ontribui$ Gn felul nostru$ la lo%ul nostru$ la edu%aFia pentru viaFa de familie Ii viaFa sexualD$
da%D devenim %onItienFi %D Gn a%est fel ne prote7Dm prietenii$ %olegii$ %opiii.
MeritD menFionat %D$ deIi multD lume %onsiderD altfel$ ni%i %onsilierea Ii ni%i terapia de %uplu nu
presupun %a %ei doi parteneri sD rDmJnD GmpreunD sau$ dimpotrivD$ sD se despartD. S%opul este de %ele mai
multe ori %7arifi%aiAa7Alatiei$ a resursei or7ii bara7elor relaFionale$ Ii va %ontinua atJta vreme %Jt %ei doi
parteneri dores% a%est lu%ru. Cnul din s%opurile %onsilierii Ii terapiei maritale este modelarea stilurilor
nepotrivite de %omuni%are Ii relaFionare dintre %ei doi parteneri Ii obFinerea unor stiGurTnoi I+efi%ienteTA%est
lu%ru se obFine prin %larifi%area Ii GnFelegerea de %Dtre %ei doi a propriului %omportament. =nevitabil$ %Jnd
intrDm Gntr(o relaFie intimD$ ne sunt puse la Gn%er%are ve%hile modafitSFTde %omportament pe %are le foloseam
zi de zi. A%um GnsD$ ele nu ne mai sunt de folos$ deoare%e ele erau efi%iente doar pentru noi Ii eventual pentru
familia din %are provenim. CJnd doi oameni trDies% GmpreunD$ se GmbinD de fapt douD tipuri de %on%epFii
despre viaFa de %uplu Ii familie$ fapt %are$ de %ele mai multe ori$ dD naItere la tensiuni Ii %onfli%te$ fie%are
%rezJnd %D modul sDu de a%Fiune este %el potrivit. Astfel$ %onsilierul are rolul de ghid Ii Gn a%elaIi timp de
oglindD neutrD a %eea %e se GntJmplD Gntre parteneri. Consilierul va a7uta %uplul sD GIi mobilizeze resursele$
%alitDFile pentru a stimula pun%tele lortari$ astfel Gn%Jt sD gDseas%D GmpreunD %Jt mai multe soluFii reale Ii
posibile =a9ffi%ult8tiGe %u %JreOse %onfruntD.
Terapia de familie nu presupune neapDrat prezenFa Gn terapie a tuturor membrilor familiei$ de%Jt da%D
intervenFia este de aIa naturD Gn%Jt soli%itD a%est fapt. *e regulD$ o parte din membrii familiei parti%ipD la
IedinFD$ dar s%opul fie%Drei intervenFii vizeazD familia %a Gntreg. Ca psihologi$ avem datoria de a ne impli%a
a%tiv Gn %reIterea gradului de %onItientizare a a%estei nevoi Ii a oportunitDFii pe %are edu%aFia Ii %onsilierea le
oferD pentru GmbunDtDFirea relaFiilor din %adrul familiei$ pentru o mai bunD dezvoltare Ii evoluFie personalD Ii
familialD. AlDturi de noi$ medi%ii$ asistenFii so%iali$ pDrinFii$ profesorii pot %ohtribmEIrer
A
=ar atun%i
%Jnd edu%aFia nu mai este
efi%ientD$ %onsilierea Ii terapia pot adu%e GmbunDtDFiri %onsiderabile Gn relaFiile familiale. ExistD mai multe
orientDri terapeuti%e$ sistemi%D$ stru%turalD$ experienFialD$ strategi%D$ narativD$ psihanaliti%D$ %entratD pe
soluFie$ %ognitiv(%omportamentalD. +ie%are este efi%ientD$ dar %a Gntotdeauna$ su%%esul terapeuti% depinde de
gradul de impli%are al familiei Ii de disponibilitatea ei pentru s%himbare$ pentru restru%turare.
/entru familie$ %omuni%are alDturi de inter%unoaItere este prin%ipalul instrumement de dezvoltare a
stru%turii Ii relaFiilor de rol familial. Gn a%est sens 5.Ris7n Ii E. +.+aun%e 7aloneazD %D prin%ipalele aspe%te ale
evaluDrii stilului Ii %alitDFii%omuni%Drii intrafamiliale sunt%laritatea elo%uFiunii$ s%himbDrile de subie%t$
raportul Gntre a%%ord Ii deza%%ord$ intensitatea$ semnifi%aFia din pun%t de vedere al relaFiei$ ordinea
s%himburilor verbale$ impli%area$ respe%tarea promisiunilor$ %onfiguraFia se%venFialD.
Metoda anali#ei tran#actionale i al tratamentului psihologic al familiei bazat pe a%easta$lansatD de
E. 6erne introdu%e %on%eptul(%heie de &stDri ale EgouluiK trDite Ii asumate Gn plan intele%tual Ii afe%tiv %a
experienFe %orelate %u anumite modele de rDspunsuri date Gn diferite situaFii$ %e defines% trei tipuri de
atitudini spedifi%e fie%Drui individ, atitudinea de pDrinte$ atitudinea de adult Ii %ea de %opil (apud. =.
Soldevi%i$ =./. 1asiles%u$ !>>). A%este atitudini exprimD %ele trei stDri ale ego(ului %are stau la baza
dezvoltDrii personalitDFii unui individ.
Stilul %omuni%aFional al unei persoane poate fi mobil$ des%his utilizJnd ade%vat toate modalitDFile de
%omuni%are sau rigid$ folosind predominant un tip.TerapeuFii familiei %ontinuD sD a%orde un rol important
dialogului familial atJt %a mod de diagnozD %Jt Ii %a tehni%D de %ore%Fie a raporturilor interpersonale. /entru
ma7oritatea terapeuFilor familiei %omuni%area este aIadar %ae mai importantD problemD (=. /erez$ !@"). 1.
Satir %onsiderD %D existD %in%i %Di de %are indivizii umanii se foloses% pentru a %omuni%a, %on%ilierea$
dezaprobarea$ rezonabilitatea$ irelevanFa mesa7ului$ %on%ordanFa.
Mesa7ele %onItiente Ii in%oItiente Ii Gn spe%ial &7o%ul imprevizibil al a%estoraK devin relevante pentru
GnFelegerea %omportamentului de rol familial.
Consilierea Ii terapia de %uplu Ii de familie fa% parte din a%ele tipuri de intervenFii %u s%op de asistare
psihologi%D a %uplurilor Ii familiilor aflate Gn impas$ %are GmbinD o anumitD orientare teoreti%D$ %u un set de
metode Ii tehni%i spe%ifi%e de intervenFie. *iferenFa dintre ele$ deIi nu toFi autorii %onsiderD a%est lu%ru$
%onstD Gn formularea s%opului$ durata$ efe%tele lor,
= Consilierea are un s%op limitat la o singurD problemD. ,ceast problem poate fi?
. a %uplului$ %um ar fi relaFiile %u familiile de origine ale partenerilor$ sau %omuni%area emoFiilor
negativeB
A. a familiei$ %um ar fi GnFelegerea rea%Fiilor %opilului la intrarea Gn pubertate. Gn %onse%inFD$
%onsilierea dureazD mai puFin$ iar efe%tele sunt de %ele mai multe ori la a%ea problemD.
' Terapia are ca s%op restru%turarea intera%Fiunii psihologi%e dintre membrii %uplului sau familiei %u
s%opul fun%tionDrii mai bune a relaFiilor dintre ei. +e aceea, de regul, durea# mai
mult %a timp$ iar efe%tele sunt pe multiple planuri$ datD fiind restru%turarea %uplului sau familiei.
MeritD menFionat %D$ deIi multD lume %onsiderD altfel$ ni%i %onsilierea Ii ni%i terapia de %uplu nu
presupun %a %ei doi parteneri sD rDmJnD GmpreunD sau$ dimpotrivD$ sD se despartD. S%opul este de %ele mai
multe ori %larifi%area relaFiei$ a resurselor Ii bara7elor relaFionale$ Ii va %ontinua atJta vreme %Jt %ei doi
parteneri dores% a%est lu%ru. Cnul din s%opurile %onsilierii Ii terapiei maritale este modelarea stilurilor
nepotrivite de %omuni%are Ii relaFionare dintre %ei doi parteneri Ii obFinerea unor stiluri noi Ii efi%iente. A%est
lu%ru se obFine prin %larifi%area Ii GnFelegerea de %Dtre %ei doi a propriului %omportament. =nevitabil$ %Jnd
intrDm Gntr(o relaFie intimD$ ne sunt puse la Gn%er%are ve%hile modalitDFi de %omportament pe %are le foloseam
zi de zi. A%um GnsD$ ele nu ne mai sunt de folos$ deoare%e ele erau efi%iente doar pentru noi Ii$ eventual$
pentru familia din %are provenim. CJnd doi oameni trDies% GmpreunD$ se GmbinD de fapt douD tipuri de
%on%epFii despre viaFa de %uplu Ii familie$ fapt %are$ de %ele mai multe ori$ dD naItere la tensiuni Ii %onfli%te$
fie%are %rezJnd %D modul sDu de a%Fiune este %el potrivit. Astfel$ %onsilierul are rolul de ghid Ii$ Gn a%elaIi
timp$ de oglindD neutrD a %eea %e se GntJmplD Gntre parteneri. Consilierul va a7uta %uplul sD GIi mobilizeze
resursele$ %alitDFile$ pentru a stimula pun%tele lor tari$ astfel Gn%Jt sD gDseas%D GmpreunD %Jt mai multe soluFii
reale Ii posibile la difi%ultDFile %u %are se %onfruntD.
Terapia Si&$e%i'(?M. B!EenA
Murra0 6o:en a dezvoltat o teorie psihodinami%D de familie bazatD pe ideea %D fie%are familie este un
sistem de relaFii emoFionale. +re%vent$ Gn abordarea sa$ 6o:en se %on%entra asupra unui membru al familiei Ii
a felului %um se relaFioneaza a%esta %u restul familiei. Terapia de familie a lui 6o:en are drept nu%leu opt
%on%epte inter%one%tate,diferenFierea Sinelui$ sistemul emoFional familial nu%lear$ triangularea$ pro%esul
proie%tiv al familiei$ distantarea emoFionalD$ pro%esul de transmitere multigeneraFionalD$ poziFia de frate sau
sorD$ regresia so%ialD.*iferenFierea Sinelui reprezintD Kgradul relativ de autonomie pe %are un individ Gl
pDstreazD$ Gn timp %e rDmJne Gn relaFie semnifi%ativD %u %eilalFiK(=olanda Mitrofan$ *iana 1asile$ A##$ p.A#).
Gn ori%e sistem familial$ dar nu numai$ existD douD forFe opuse$ a %Dror intera%Fiune dau spe%ifi%ul familiei,
forFa %are Gi determinD pe membrii familiei sD ramJna GmpreunD Ii %ea %are %are Gi Gmpinge spre
individualitate. Rolul primar al %onsilierului este de(a a7uta fie%are persoanD sD se desprindD din
nediferenFierea familialD simbioti%D$ %D%i$ %u %Jt diferenFierea va %reIte$ %u atJt persoana va fi mai puFin
vulnerabilD la stres$ mai reponsabilD Ii mai rezistentD la presiunile familiei. /ersoanele slab diferenFiate sunt
mai dependente emoFional$ %ele %u un nivel ridi%at al diferenFierii iau de%izii Gn %onformitate %u evidenFa
empiri%D Ii mai puFin %u fa%tori emoFionali.
Scopul
( a7utD membrii familiei sD gDseas%D problema pentru a se %onfrunta %u ea Ii a explora propriile lor
roluri din problemele familieiB stimuleazD %apa%itDFile pDrinFilor de a(Ii gestiona propria anxietate pentru a
deveni mai %apabili sD se o%upe de %omportamentul %opiilorB fortifi%D nivelul fun%FionDrii emoFionale a
%upluluiB GmbunDtDFeIte %on%entrarea( diminueazD rea%tivitatea emoFionalDB modifi%Dpattern-urile
disfun%Fionale (terapia maritalD).
:ehnici? genogrameleB terapia de familie multiplDB experimentele reiaFionaleBtriunghiul
terapieiBantrenareaB &poziFia ECKB poveItile de Gnlo%uire.
0e#ultate ( evaluare ), expli%D %um sD redu%em emoFionalitatea Ii %um sD ne deplasDm spre un
auto%ontrol maturB %entratD pe individ Ii relaFia sa %u familia extinsD$ negli7Jnd familia nu%learDB nu poate fi
%onsideratD adevDratD sau falsD$ %i folositoare sau nefolositoareB teoriile sistemi%e sunt sufi%ient de spe%ifi%e
pentru a asigura strategii %lare de tratament.
Terapia S$ra$e#i'(
Scopul? s%himbD rDspunsurile %omportamentale ale oamenilor la problemele lorB reorganizeazD
stru%tural familia$ Gn spe%ial ierarhia a%esteia Ii graniFele intergeneraFionaleB se fo%alizeazD asupra problemei.
:ehnici? %ontraintuitive (de exemplu intervenFii paradoxale)B folosirea dire%tivelorB reformularea
simptomuluiB &Gn%er%Drile greleKB %onotaFia pozitivDB ritualurileB tehni%a GntrebDrii %ir%ulare.
0e#ultate ( evaluare ) s%op terapeuti% %larB s(a %onstatat %D este efi%ientD Gn tratarea grupului de
delin%venFi$ tratarea adi%Fiilor de heroinD.
Terapia S$ru'$ura(
Scopul, s%himbD stru%tura familialDB fa%iliteazD %reIterea sistemului pentru a rezolva simptomeleB
Gn%ura7eazD %reIterea personalD$ pDstrJnd Ii spri7inul re%ipro% al familieiB diferenFiazD indivizii Ii subsistemele
prin GntDrirea graniFelor din 7urul lor.
:ehnici, alDturarea Ii a%omodareaB lu%rul %u intera%FiuneaB diagnosti%ul stru%turalB s%oaterea Gn
evidenFD Ii modifi%area intera%FiunilorB formarea %ompetenFeiB stabilirea graniFelorB deze%hilibrul.
0e#ultate, efi%ientD Gn %azul %opiilor %u boalD psihosomati%D severD$ Gn %azuri de anorexie nervoasD$ Gn
tratamentul asmati%ilor psihosomati%iB efi%ientD Gn redu%erea %omuni%Drii negative$ a %onfli%telor Gntre
adoles%enFi$ Gn tratamentul tulburDrilor adoles%enFei. ExistD mai multe orientDri terapeuti%e$ sistemi%D$
stru%turalD$ experienFialD$ strategi%D$ narativD$ psihanaliti%D$ %entratD pe soluFie$ %ognitiv(%omportamentalD.
+ie%are este efi%ientD$ dar$ %a Gntotdeauna$ su%%esul terapeuti% depinde de gradul de impli%are al
familiei Ii de disponibilitatea ei pentru s%himbare$ pentru restru%turare.
Terapia Experienia(
Scopul, stimuleazD %reIterea personalD.
:ehnici, s%ulptura familieiB %oregrafiaB interviurile pDpuIii familieiB desenele familiei uniteB 7o%ul de
rol.
0e#ultate, %entrarea pe individ Ii pe experienFa sa emoFionalD (vDzutD atJt %a avanta7$ %Jt Ii %a
dezavanta7).
Terapia P&i1anai$i'(
Scopul? elibereazD membrii familiei de restri%Fiile in%onItienteB Gn%ura7eazD separarea$
individualizareaLdiferenFierea.
:ehnici? as%ultareaB empatiaB interpretareaB neutralitatea analiti%D.
0e#ultate? indiferent de abordarea terapeuti%D$ teoria psihanaliti%D nu trebuie uitatD.
Terapia C!#ni$i+" '!%p!r$a%en$a(
Scopul, eliminD %omportamentul nedorit Ii GntDreIte alternativele pozitive aIa %um sunt definite de
familieB determinD GnvDFarea deprinderilor de %omuni%are Ii de rezolvare a problemelor.
:ehnici, prin%ipiul /rema%.B time(out(ulB %ontra%tarea GntJmplDtoare.
0e#ultate? este forma %ea mai atent studiatD a tratamentului familieiB fo%alizarea a%estei abordDri
asupra modifi%Drii %onse%inFelor %omportamentului problemDB 7ustifi%D forFa Ii slDbi%iunea a%estei abordDri.
Terapia Nara$i+(
Scopul? a7utD oamenii sD se separe ei GnIiIi de poveItile saturate de problemD$ pentru a des%hide un
spaFiu unor vederi noi Ii mai %onstru%tive despre ei GnIiIi.
:ehnici, extemalizarea, persoananu este problemaB %ine este responsabilul$ persoana sau problemaM
%itirea printre rJndurile poveItii(problemDB res%rierea Gntregii poveItiB GntDrirea noii poveItiB demolarea
ipotezelor %ulturale distru%tive.
0e#ultate? abordarea narativD respinge modelul %iberneti% Ii nu Fine %ont ni%i de %ara%teristi%ile
definitorii ale terapiei de familieB baza %onstru%Fionist(so%ialD a terapiei dD abordDrii o formD politi%D Ii nu
subliniazD dinami%a Ii %onfli%tele de familie.
Terapia Cen$ra$( pe &!uie
Scopul? rezolvD difi%ultDFile prezentate prin a7utarea %lienFilor sD fa%D %eva diferit (Gn aIa fel Gn%Jt sD
devinD mai satisfD%uFi de vieFile lor)B a7utD sD vorbeas%D nu numai despre problemD$ %Jt Ii despre soluFie.
:ehnici? formula sar%inii din prima IedinFDB Gntrebarea de ex%epFieB Gntrebarea mira%olB GntrebDrile
gradateB %omplimentele.
0e#ultate? a%est tip de terapie este popular Gn lumea psihoterapieiB este o abordare de s%urtD duratDB
GntruneIte Ii multe %riti%i$ fiind %onsideratD simplistD.
Se poate evita sau %ore%ta oare defi%itele de %omuni%are afe%tivDM Se poate stimula dezvoltarea
intimitDFii Gn %upluM +DrD GndoialD$ %D &remediileK psihologi%e pe %are terapeuFii familiei le propun sunt
promiFDtoare. Ei %onsiderD %D terapia defi%itului de intimitate trebuie sD debuteze %u stimularea %apa%itDFii de a
stabili o bunD intimitate non(verbalD (senzorialD$ %orporalD$ fizi%D )$ Gn primul rJnd %u sine Ii apoi %u
partenerul. A%%eptarea propriului %orp Ii posibilitatea de a se %omuni%a prin intermediul a%estuia de &a se
arDtaK sau dezvDlui ( nu Gn sensul nar%isi%( de a se exhiba$ %i Gn %el natural$ lipsit de pudoare Ii inhibiFii
inutile)$ %ondiFioneazD realizarea unui bun nivel de intimitate Gn %uplu. A%%eptarea de sine Ii a propriului %orp$
farD %omplexe$ adi%D Gntr(un mod armoni% sDnDtosK &de a fi %u tine GnsuFiK$ asigurD Gn mare mDsurD %apa%itatea
de a nu refuza sau repudia apariFia %orporalD a partenerului$ de a nu simFi dezgust Ii intoleranFD Gn faFa
manifestDrilor non(eroti%e ale a%estuia.4u%rul este expli%abil %onform prin%ipiului %D da%D GFi refuzi propriul
%orp este difi%il sD( a%%epte pe al altuia( E. Mas%herpa Ii E. Me%%o). A%est element atitudinal Ii
%omportamental este relevant pentru gradul de intimitate realizat Gntr(un %uplu.
=ntimitatea non(verbalD se %reeazD printr(o bunD %omuni%are senzorialD. =n relaFiile eroti%e simFurile
7oa%D un rol important$%uplul existJnd %a o realitate dinami%D$ Gn mDsura Dn %are mesa7ele sen0oriale %ir%ulD
liber Gn interiorul sDu produ%Jnd$ GntreFinJnd Ii amplifi%Jnd %ontinuu intimitatea afe%tivD.
+ireIte mesa7ele verbale seintegreazD alDturi de %ele senzitive Gn orientarea$ susFinerea Ii %reearea
atmosferei de intimitate.*e a%eea$ %omuni%area verbalD expresivD a emoFiilor$trDirilor$ sentimentelor Ii a
ideilor este la fel de imporatantD Ii de indu%tivD pentru intimitate. *ar avanta7ul limba7ului %orporal(senzitiv
este a%ela de a fi imediat$ greu %onfundabil Ii produ%Dtor de gratifi%aFie.
Cuplul Gn%eteazD sD existe atun%i %Jnd partenerii nu se mai pot atinge spontan$mai %urJnd de%Jat atun%i
%Jnd nu(Ii mai pot vorbi$ %hiar da%D ei %ontinuD sD existe Gn a%elaIi spaFiu. =n a%est %az ei Ii(au pierdut sau au
evadat KspaFiul psihologi% al %omuniiunii lorK.
+amilia este matri%ea geneti%D Gn %are se plDmDdes% modelele primelor relaFii umane$ ale primelor
relaFii %u sexul opus$ primelor %omuni%Dri Ii atitudini fundamentale faFD de semeni Ii faFD de viaFD...Yi tot ea
este Ii rDmJne de(a lungul Gntregii existenFe sursa primordial a satisfa%erii nevoilor noastre emoFionalede
%onta%t$ apartenenFD Ii afiliere so%ialD$ de siguranFD$ de dragoste Ii respe%t faID de sine.
3III. TESTE BI METODE OPERATIVE DE PSI.ODIA0NOSTIC 7N
CONSILIEREA DE CUPLU
Rezu%a$F
<ri%e %uplu GIi doreIte dragoste Ii GnFelegere. /entru %ei mai mulFi dintre noi dragostea GnseamnD
uniunea minFii Ii a inimii$ atra%Fie fizi%D$ admiraFie faFD de %alitDFile %eluilalt Ii dorinFa de a petre%e timpul
GmpreunD. Gn %iuda iubirii Ii a uniunii emoFionale pe %are s(a Gntemeiat relaFia %uplului$ %ei doi sunt douD
persoane diferite %u personalitDFi diferite a %Dror dorinFe Ii nevoi nu %oin%id Gntotdeauna. A%este diferenFe du%
la %onfli%te Ii %erturi$ %hiar la despDrFiri sau divorFuri.
Rolul psihologului este de a a7uta %uplul sD(Ii rezolve %onfli%tele pentru a %onvieFui Gn armonie Ii
GnFelegere.
*efiniFia %uplului este una nu prea uIoarD. Sunt impli%ate foarte multe trDiri$ gJnduri$ valori$ Gn%Jt
aproape fie%are dintre noi ar putea da o definiFie a %uplului.
<ri%e %uplu presupune douD persoane$ de regulD de sex diferit$ dar nu obligatoriu$ %are au sentimente
de afe%Fiune unul pentru %elDlalt$ atra%Fie sexualD$ s%opuri %omune$ timp petre%ut Gn %omun$ dorinFa de a fi
GmpreunD pentru o perioadD mai GndelungatD.
+ie%are persoanD %unoaIte %upluri$ %DsDtorite sau nu$ %are nu Gndeplines% %ara%teristi%ile menFionate
anterior. ExistD %upluri %are nu au ni%i atra%Fie sexualD$ dar GmpDrtDIes% sentimente de afe%Fiune unul faFD de
%elDlalt$ sau %upluri %are nu mai lo%uies% GmpreunD$ nu mai petre% timp GmpreunD de%Jt la telefon.
=olanda Mitrofan defineIte %uplul %a fiind K o stru%turD bipolarD de tip biopsihoso%ial$ bazatD pe
interdeterminism mutual (partenerii se satisfa%$ se stimuleazD$ se dezvoltD Ii se realizeazD %a individualitDFi
biologi%e$ afe%tive Ii so%iale$ unul prin intermediul %eluilalt)K.
CJnd a%este elemente sunt statuate prin lege$ %uplul eroti% devine %uplu %on7ugal prin intermediul
%DsDtoriei.
A trDi Gn %uplu %DsDtorit sau ne%DsDtorit$ impli%D manifestarea Ii dezvoltarea omului %a fiinFD. Gn %uplu
se GnvaFD %e este iubirea eroti%D$ %e GnseamnD intimitatea %u o altD fiinFD$ total strDinD$ %e este iertarea$
toleranFa$ dar Ii %um se manifestD emoFiile negative, furia$ mJnia$ frustrarea$ ura$ dezgustul. Tot Gn %uplu se
GmplineIte sexualitatea. A trDi Gn %uplu este o mare provo%are pentru om. Este o provo%are de autodezvoltare
Ii autoevoluFie. CJnd relaFia este foarte profundD Ii satisfD%Dtoare diferenFele se %ompleteazD re%ipro%. *ar
pJnD a a7unge la a%eastD %ompletare sunt perioade de dezamDgiri$ %erturi$ %onfli%te$ momente de separare
emoFionalD. <ri%e relaFie presupune a se a7unge Kpe %ulmile raiului Ii Gn adJn%urile iaduluiK (+errini).
AbilitDFile de %omuni%are sunt %ele %are permit oamenilor sD formeze un %uplu eroti%. A%este abilitDFi
se formeazD de timpuriu$ Gn%D din uterul matern$ Gn fun%Fie de atitudinea pDrinFilor faFD de fat. Apoi se dezvoltD
foarte mult Gn prima %opilDrie Ii se definitiveazD Gn adoles%enFD Ii tinereFe. 4a vJrsta adultD apare nevoia de a
petre%e timpul Ii de a trDi alDturi de o singurD persoanD. A%eastD hotDrJre du%e la ofi%ializarea relaFie$ la
%DsDtorie Ii la Gntemeierea unei familii.
+amilia este o KformD de %omunitate umanD al%DtuitD din doi sau mai mulFi indivizi$ uniFi prin legDturi
de %DsDtorie sau paterne$ realizJnd$ mai mult sau mai puFin$ latura biologi%D sau %ea psihoso%ialDK (Mitrofan$
Ciuper%D).
/sihosexologia %uplului se %entreazD pe uni%itatea fie%Drei familii dar Fine %ont de influenFele exer%itate
asupra ei.
+amilia GndeplineIte mai multe fun%Fii. Cna dintre a%estea este de a(Ii susFine membri. CJnd unul
dintre ei este tensionat$ %elDlalt$ sau %eilalFi$ Gn familiile %u %opii$ simt nevoia sD se adapteze a%estei s%himbDri$
deoare%e ei urmDres% pDstrarea integritDFii stru%turii familiale.
+amilia disfun%FionalD este familia %are Gn urma stresului se va rigidiza$ adi%D se va petre%e un
fenomen de regresie.
-alsh Ii M%)ro: vorbes% de patru elemente de patologie %are pot afe%ta fun%Fionalitatea unei familii,
patologia graniFelor$ patologia relaFiilor intrafamiliale$ patologia aran7amentelor intrafamiliale %Jnd mai mulFi
membri ai familiei se pot alia Gmpotriva %eluilat$ patologia ierarhiei %Jnd %opiii au mai multD putere de de%izie
de%Jt pDrinFii. +amilia Gn %are se regDse% a%este disfun%FionalitDFi este o familie nefun%FionalD.
+amilia disfun%FionalD neagD prezenFa vreunei probleme sau %reazD probleme a%olo unde nu existD.
+amilia fun%FionalD este familia %ara%terizatD prin des%hidere$ %u graniFele bine %onturate$ flexibile.
Evaluarea familiei sau a %uplului este pro%esul de analizD Ii GnFelegere a fun%FionDrii familiei$
in%luzJnd rezultatele obie%tive ale tehni%ilor de studiu al familiei Ii impresiile subie%tive ale %er%etDtorului
(evaluatorului$ psihoterapeutului). Evaluarea este %onsideratD psihodiagnozD familialD.
CJnd se realizeazD o diagnozD familialD se au Gn vedere urmDtoarele,
( stru%tura %uplului$ %omponenFa subsistemelor Ii graniFele dintre ele
( %um sunt Gndeplinite fun%Fiile Ii rolurile de %Dtre %ei doi$ %ine adu%e bani Gn %asD$ afe%Fiunea dintre membrii
familiei$ %uplul mai GntreFine relaFii sexuale sau a%estea sunt realizate Gn afara %uplului %on7ugal
( stru%tura de autoritate Ii putere$ %ine Ii %um %ondu%e familia
( %are sunt regulile ofi%iale Ii %ele neofi%iale ale %uplului$ %ine se o%upD de treburile %asni%e$ %ine du%e %opiii
la I%oalD$ %ine fa%e le%Fiile %u ei$ %ine are gri7D de un pDrinte bolnav$ relaFiile %u ve%inii$ rudele. Regulile
neofi%iale se pot referi la modul de manifestare al emoFiilor Gn familie (respe%t$ iubire$ frustrare) sau modul
%um se iniFiazD un a%t sexual
( %um este %limatul afe%tiv al %uplului$ %ald$ distant$ %onfli%tual
( modul Gn %are se interrelaFioneazD Ii %onFinutul %omuni%Drii Gn %uplu
Toate a%estea s% pot observa Gn %adrul terapiei de %uplu %u a7utorul apli%Drii unor instrumente de
psihoterapie Ii evaluare a %uplului Ii a familiei a%estuia (%opii). A%este instrumente sunt interviurile luate
membrilor familiei$ %hestionarele$ tehni%ile proie%tive$ desenul familiei$ desenul %uplului marital$ modela7ul$
tehni%ile dramati%e (7o%ul de rol$ psihodrama)$ genograma$ harta %ronologi%D a evenimentelor familiale.
2u existD %riterii standard de evaluare a gradului de sDnDtate Ii fGm%Fionaliate a unei familii. +amiliile
se Gntind pe un %ontinuum Gntre fun%Fional Ii disfim%Fional.
/entru apli%area ori%Drei dintre tehni%ile Ii metodele ne%esare psihodiagnozei familiei sunt ne%esare
%unoItinFe temeini%e de psihologie a familiei. *eprinderile de interpretare se dobJndes% dupD mult exer%iFiu Ii
Gn %adrul unor %ursuri postuniversitare.
+esenul familiei este un test proie%tiv de desen$ relativ simplu$ prin %are se pot %ulege o mulFime de
informaFii despre membrii familiei$ relaFiile dintre membrii ei$ atmosfera de familie. A%est test poate fi apli%at
atJt adulFilor %Jt Ii %opiilor Gn%epJnd %u vJrsta de P ani. Totul este relevant pentru anxietatea$ frustrDrile$
tensiunile$ %onfli%tele din %adrul familiei. =nterpretarea se fa%e Gn fun%Fie de %alitatea exe%uFiei$ dimensiunea
persoan7elor$ ordinea Ii alDturarea lor$ relaFiile dintre persona7e$ persona7e omise$ persona7e fi%tive introduse in
desen.
Astfel dimensiunea mare a desenului Ii a elementelor %omponente (persoane$ obie%te$ animale)
sugereazD tendinFa subie%tului de a umple spaFiul psihologi%$ iar desenele de dimensiuni mi%i indi%D tendinFa
de depresie sau de izolare. *imensiunea persona7elor indi%D gradul de valorizare pentru subie%t.
AIezarea Gn paginD este importantD pentru interpretare. Astfel aIezarea Gn partea de sus a paginii indi%D
tendinFa de a se orienta spre ideal$ spre viitor a subie%tului$ spre dorinFe$ dar mai puFin legat de realitate$ poate
Gnsemna Ii fuga de %eva %e trDieIte dureros. *a%D desenul este Gn 7osul paginii atun%i subie%tul este legat de
tre%ut$ de %eea %e trDieIte$ este %uprins de emoFii puterni%e %Jnd deseneazD despre familie. /rezenFa desenului
Gn stJnga imaginii sugereazD legDturD emoFionalD %u latura femininD$ mamD$ soFie. /lasarea desenului Gn partea
dreaptD indi%D legDturi emoFionale %u partea mas%ulinD (tatD$ buni%$ soF). *esenul plasat Gn %entrul imaginii
indi%D un e%hilibru Gntre a%este tendinFe.
*istanFa Ii raportul dintre persona7e sugereazD %alitatea relaFiilor dintre membrii familiei desenaFi.
Tipul de relaFii dintre membrii familiei este dat de plasarea lor Gn imagine, deasupra %elorlalFi$ unul Gn %asD$
unul afarD$ et%.
/rezenFa sau absenFa unor persona7e$ omiterea unui membru indi%D sentimente de respingere sau
agresivitate faFD de a%el membru. AdDugarea unor persoane %are nu fa% parte din familie indi%D sentimente de
afe%Fiune Ii de apartenenFD faFD de ele.
Culorile %alde$ intense %u %are sunt desenate persona7ele indi%D tendinFa la sentimente pozitive$ pe
%Jnd %ulorile Gn%hise indi%D sentimente negative.
/rea multe elemente de mediu GndepDrteazD atenFia privitorului de la familie %eea %e indi%D o tendinFD a
subie%tului de a evita dezvDluiri despre familia sa$ %eva %onsiderat de el neplD%ut$ dureros.
=dentifi%Drile sau diferenFierile sexuale se remar%D prin prezenFa tipurilor de GmbrD%Dminte$ a%%esorii
feminine sau mas%uline. 4ipsa elementelor tipi%e fie%Drui sex poate indi%a o relaFie %onfli%tualD %u membrul
familiei de sexul respe%tiv.
S%himbarea sexului$ a vJrstei$ a situaFiei unui persona7 poate indi%a un fenomen regresiv datorat unor
trebuinFe nesatisfa%ute %u respe%tivul persona7.
Tipurile de detalii pot indi%a nevoi$ sentimente sau tendinFe ale subie%tului. Casa poate sugera nevoia
de stabilitate$ unitate familialD$ soarele este simbol al %Dldurii$ puteriiB %opa%i$ iarbD$ flori$ se pot interpreta %a
nevoie de relaxare a familieiB nori$ ploaie tendinFa depresivD.
Toate a%este %ara%teristi%i ale desenului ne vor da informaFii despre sistemul familial$ subsistemele
sale$ %oaliFiile din familie$ tipurile de relaFii$ %onfli%tele paterne$ fraterne$ dezvoltarea sexualD.
TotuIi a%est test trebuie aso%iat %u altD tehni%D de evaluare.
/nterviul reprezintD o modalitate de a realiza un s%himb verbal Gntre indivizi$ %are GIi transmit idei$
opinii$ pDreri %u s%opul unei informDri re%ipro%e.
Ca metodD de investigare psihologi%D interviul Gn%ear%D sD de%opere Ii sD ofere %er%etDtorului o serie
de informaFii fatD de o anumitD situatie Gn %are se aflD
8 X 5
subie%tul.
Su%%esiunea GntrebDrilor Ii(o fixeazD examinatorul$ Gn raport %u s%opul interviului$ Gn fun%Fie de
personalitatea %elui %u %are poartD dis%uFia.
CerinFele unui interviu bine realizat se referD atJt la personalitatea Ii pregDtirea investigatorului$ %Jt Ii
la subie%t$ %a individualitate %are rea%FioneazD diferenFiat la situaFia respe%tivD.
2u existD o tehni%D generalD a interviului$ existD tehni%i de a intervieva. ExistD o multitudine de
sugestii privind modul de abordare a subie%tului$ astfel Gn%Jt %e doi (subie%tul Ii intervievatorul) sD se
gDseas%D pe a%eeaIi Klungime de undDK. Cnii propun dis%utarea$ la Gn%eputul interviului a plD%erilor$
intereselor$ dominantelor$ alFii se referD la nuanFarea limba7ului pentru %opii$ adoles%enFi$ adulFi.
).-.Allport este de pDrere %D ori%e interviu %are urmDreIte %unoaIterea psihologi%D a %uplului
%on7ugal trebuie sD %uprindD un minim de itemi$ printre %are, sexul Ii vJrsta$ pregDtirea I%olarD Ii
profesionalD$ evoluFia profesionalD Ii planurile de viitor$ legDturile sentimentale dintre membrii familiei$
a%ti0itDFile extraprofesionale$ preo%upDrile %ulturale Ii situaFia materialD$ legDturile sentimentale$ temerile Ii
gri7ile pDrinFilor$ atitudinea faFD de a%tivitatea sexualD$ difi%ultDFi Gn adaptatea la situaFii noi$ %omuni%area
interfamilialD.
/sihologul %are investigheazD familia trebuie sD Gndeplineas%D unele %alitDFi$ %um ar fi, ta%t$
sensibilitate$ GnFelegere$ perseverenFD$ vo%e %almD$ aptitudinea de a as%ulta mai mult de%Jt a vorbi$ spirit de
observaFie$ re%eptivitate$ bun re%enzor prin %onduita diferenFiatD faFD de %opii Ii adulFi$ %ei timizi$
independenFi$ negaFiviIti.
Conform modelului de %onsiliere al lui 6ramer intreviul terapeuti% trebuie sD urmDreas%D urmDtorii
paIi, stabilirea unei relaFii apropiate %u %lientul Ii impli%area a%estuia Gn rezolvarea propriilor probleme$
identifi%area Ii %larifi%area problemei Ii stabilirea obie%tivelor$ analiza alternativelor posibile de soluFionare a
problemei$ %ulegerea de informaFii relevante$ %larifi%area sistemului de valori ale %lientului (a%esta trebuie sD
Itie %e doreIte)$ formularea unui plan de a%Fiune pentru atingerea obie%tivului propus$ testarea planului
elaborat pe baza unor reevaluDri periodi%e realizate pe baza noilor informaFii a%umulate Ii FinJnd seama de
posibile modifi%Dri ale Gmpre7urDrilor externe.
*e regulD subie%Fii$ %uplul sau familia$ GIi pDstreazD problema la nivel superfi%ial$ dupD %are$ GmpreunD
%u psihologul elaboreazD noi alternative de definire a problemei Ii de%id %are vor fi paIii Gn %adrul terapiei.
!onclu#ie,
Edu%aFia pentru viaFa de familie Ii pentru viaFa sexualD$ %onsilierea Ii terapia de %uplu Ii a familiei
reprezintD niIte ne%esitDFi datorate numDrului mare de divorFuri$ separDri$ s%himbDrii de mentalitate Gn legDturD
%u rolul bDrbatlui sau al femeii Gn noua so%ietate$ a numeroaselor %azuri de adoles%ente gravide Ii %opii
nDs%uFi Ii abandonaFi. Ca psihologi avem datoria de a ne impli%a a%tiv Gn %reIterea gradului de
%onItientientizare a a%estei nevoi Ii a oprtunitDFii pe %are edu%aFia Ii %onsilierea le oferD pentru GmbunDtDFirea
relaFiilor din %adrulfamiliei$ pentru o mai bunD dezvoltare Ii evoluFie personalD Ii familialD. CJnd edu%aFia nu
este efi%ientD %onsilierea Ii terapia pot adu%e GmbunDtDFiri Gn %adrul relaFiilor de %uplu Ii familiale. *ar pe
lJngD efortul terapeutului Gn a%est sens$ foarte important este gradul de impli%are alfamiliei Ii dorinFa a%esteia
pentru s%himbare Ii vinde%are.
3IV. CALITATILE PSI.OLO0ULUI
=storia vie a umanitatii$ sub dimensiunile sale biologi%a$ psihologi%a$ so%io%ulturala$ e%onomi%a
Ii politi%a aparFine familiei$ %oexistentei barbatului si a femeii$ a relaFiilor dintre ei$ a relaFiilor %u %opiii.
+amilia s(a dovedit a fi una din %ele mai ve%hi si stabile forme de %omunitate umana$ %ea %are asigura
perpetuarea spe%iei umane$ evoluFia si %ontinuitatea vieFii so%iale$ iar istoria evoluFiei familiei nu este
alt%eva de%Jt istoria dezvoltDrii si modifi%Drii rolurilor %on7ugale.
+amiliile din so%ietatile %ontemporane$ au suferit in ultimele de%enii transformDri profunde.
S%himbDrile %are au intervenit in interiorul ei sunt atat de importante$ in%at si termenul de familie a devenit
tot mai ambiguu$ el tinzJnd sa a%opere astazi realitati diferite de %ele %ara%teristi%e generaFiilor pre%edente.
+amilia este %ea mai fidela posesoare a traditiilor si a valorilor naFionale. Ea este una din %ele mai
%onservatoare (in sensul bun al %uvJntului) segmente ale so%ietatii. Contrar a%estei idei$ familia a devenit tot
mai sensibila la toate transformDrile petre%ute in so%ietate. *e exemplu$ una din fun%Fiile tradiFionale$ %ea de
ingri7ire a vJrstni%ilor este pe %ale de dispariFie$ iar fun%Fia de so%ializare a %opiilor$ este impartasita %u alte
institutii so%iale. S%himbarea statutului so%ial al femeii prin impli%area ei in a%tivitati profesionale
extrafamiliale determina noi %onfiguraFii ale raporturilor dintre %ei doi parteneri$ in sensul unor redefiniri ale
rolurilor a%estora. Astfel$ apariFia si proliferarea %arierei profesionale si a traie%toriei so%iale feminine au
%ompli%at destul de mult relaFiile interpersonale$ in general$ %u partenerul de viata$ in spe%ial. Asupra
%uplului$ %ariera profesionala a femeii ridi%a probleme de o alta natura. =n primul rand$ exista tendinta %a
femeia sa se %on%entreze foarte mult asupra %arierei si sa ignore la fel de mult viata de familie. *a%a a%easta
tendinta este valabila si pentru barbat$situatia devine %riti%a pentru fun%Fionalitatea familiei %a institutie
so%iala. )radul de impli%are in viata de familie depinde de per%epFia asupra modifi%Drii rolurilor$ in
%ondiFiile existentei %arierei profesionale la unul sau ambii parteneri. Astfel$ atun%i %and unul dintre
parteneri este %on%entrat mai mult asupra %arierei$ %elalalt trebuie sa preia o parte din sar%inile domesti%e ale
partenerului$ dar preluarea poate fi formala sau anga7anta .
< alta situatie interesanta ar fi a%eea %a in familiile %u dubla %ariera$ %and soFul si soFia si(au in%eput
%arierele profesionale in a%elaIi timp$ su%%esul rapid al unuia poate deveni o problema ma7ora pentru
%elalalt.
+amilia devine din %e in %e mai mult un lo% de refugiu afe%tiv %a rea%Fie la %ondiFiile stresante ale
mediului exterior. *e%i$ familia si(a pierdut mult din %ara%terul ei de institutie so%iala. Cuplul este mai
mult interesat de satisfa%erea propriilor interese si mai puFin de realizarea sar%inilor pe %are so%ietatea le
atribuie institutiei familiale. A%easta noua perspe%tiva a indus s%himbDri ma7ore la nivelul fun%Fiilor
familiale$ deoare%e perturbDrile manifestate la nivelul uneia dintre ele au avut un impa%t dire%t si asupra
%elorlalte .
/roblemati%a organizarii vieFii de familie si a %onse%inFelor ei fun%Fionale$ a evoluFiei rolurilor
mas%uline si femenine apare in lu%rDrile gJnditorilor anti%i si a %elor renas%entiIti$ iar o data %u %onstituirea
so%iologiei %a stiinta$ familia a reprezentat un obie%t de studiu privelegiat. *a%a la in%eput$ %er%etarea
familiei s(a fD%ut in %adrul unor modele etnolingvisti%e si istori%e$ ulterior familia a devenit obie%tul unor
studii analiti%e$ de ordin psihologi%$ so%iologi%$ psihoso%ial$ sexologie si psihopatologi%$ tinzJnd sa fie
definita in termeni de %omuni%are si inter%omuni%are interpersonala. *ar abia in%epand %u anii E"#$ si pana
in prezent$ %er%etDrile so%iologi%e au %unos%ut o dezvoltare fara pre%edent. A%easta se datoreaza faptului %a
in ultimele de%enii$ familia a suferit mutatii profunde in %eea %e priveIte stru%tura si fun%Fiile sale .
Apartinand unor orientDri %on%eptuale diverse$ sub aspe%tul analizei spe%ifi%ului si fun%Fiilor
familiei$ au fost intreprinse numeroase %er%etDri privind rolul de sot si soFie. Toate a%este %er%etDri in%ear%a
sa expli%e modul de fun%Fionare a familiei$ %are sunt etapele prin %are tre%e un %uplu$ %are sunt rolurile
soFului si ale soFiei$ %are sunt relaFiile %e se stabiles% intre membrii ei. Cer%etDtorii romani =olanda
Mitrofan$ Maria 1oinea si /etru =lut au efe%tuat un sir de studii privind viata de familiei .
So%iologia analizeaza traditionalitatea %a o %omponenta de baza a vieFii so%iale$ a so%iabilitatii. Ea
este prezenta in toate sferele si nivelele de organizare a so%ietatii$ in pro%esele de so%ializare si manifestare
a personalitatii a%torilor so%iali. Traditionaliatea indi%a un tip distin%t de institutii so%iale$ obiInuinFe si
obi%eiuri$ moduri de a a%Fiona$ a simFi si a gJndi %are sunt KmoItenite din tre%utK. *ar traditionalitatea nu
reprezintD numai amintiri din tre%ut$ ea este %ontinuarea tre%utului in prezent si %a atare amintirile sunt la
fel de a%tuale %a si relaFiile date in experienFa prezentului. 4a rJndul ei$ familia tradiFionala are o serie de
trasaturi$ %um ar fi loialitatea fata de familie %are e mai presus de interesul propriu$ femeia e subordonata
%a soFie si %a mama$ %opiii de ambele sexe au roluri pre%ise$ prestabilite$ sunt Gn%ura7ate %a valori
supunerea$ %onformismul .
Cer%etarea familiei tradiFionale a reliefat %a valoarea fo%ala a stilului de viata o %onstituie
autoritatea. =n general$ autoritatea impli%a raporturi de inegalitate. *in a%est pun%t de vedere$ in familia
tradiFionala raporturile de inegalitate sunt foarte mari si unidire%Fionale$ si a%easta datorita faptului %a
femeia este supusa. Rolurile sunt distribuite in fun%Fie de ierarhie$ %onformism$ putere. A%estea defines% un
stil de viata a familiei %e %onsa%ra superioritatea pDrinFilor asupra %opiilor$ vJrstni%ilor asupra tinerilor$ a
barbatilor asupra femeilor$ a fraFilor mai mari asupra %elor mai mi%i et%. Autoritatea barbatului este rar pusa
sub semnul intrebarii pentru %a asa se perpetueaza modelul$ preluat prin imitatie$si ori%e atitudine de negare
a a%estuia du%e la eti%hetare$ marginalizare$ stigmatizare.
<pusa$ dar nu totalmente$ familiei tradiFionale este familia moderna. Modernitatea este diferita sau
%hiar opusa per%epFiilor tradiFionale$ referindu( se la produse ale %ulturii$ institutii$ forme de organizare
so%iala$ moduri de %omportare. So%ietatea moderna este mereu in s%himbare$ iar in momentul in %are
modul de viata traditional e Gnlo%uit de unul mult mai %omplex$ avansat tehnologi%$ modernitatea apare %a
efe%t al a%estor s%himbDri. /rin %ontrast$ familia moderna se bazeaza pe individualism %a valoare (%eea %e
expli%a %reIterea spe%ta%uloasa a numDrului divorFurilor si toleranta din %e in %e mai mare fata de a%est
fenomen so%ial$ femeia %apata independenta e%onomi%a$ %opiii au un mai mare %ontrol asupra propriului
destin.). /e langa avanta7ele aduse de modernitate oamenii trebuie sa fa%a fata unor noi provo%Dri$ unor noi
%onfli%te si dezavanta7e.
1alorile familiei moderne intemeiaza un stil de viata distin%t de %el al familiei tradiFionale, autoritarii
i se substituie %a valoare fo%ara %ooperarea.Si ea este sustinuta de valori %a, egalitatea$ s%himbarea$
%omuni%area. +amilia moderna se %ara%terizeaza printr(o a%%entuata flexibilitate a stru%turii de autoritate si
putere. 2u mai exista un model uni%$ dominant$ in %are barbatul de%ide$ atat in privinFa hotararilor %are
vizeaza viata %on7ugala$ %at si a %elor %are prives% relaFia parentala$ asa %um se intampla in traditionalitate.
RelaFia moderna surprinde re%ipro%itatea puterii si autoritatii$ pe diferite nivele si in diferite intensitati$ in
%ontextul mai general al unui egalitarism afirmat si$ tot mai des$ pus in pra%ti%a. /le%Jnd de la a%este
%onsiderente si analizand a%tualele tendinte$ %a o alternativa la a%este stiluri de viata$ putem apre%ia %a$ in
viitor$ valoarea fo%ala ar fi individualitatea$ sustinuta de %ompetitie$ non%onformism$ singuratate. Autoritatea
si puterea in familia moderna se afla intr(un permanent pro%es de %onstru%tie si re%onstru%Fie$ in fun%Fie de
nego%ierile %e au lo% intre parteneri$ de atitudinile si %omportamentele a%estora vis(a(vis de rolurile pe %are le
Gndeplines% in familie si de statusurile o%upate in afara ei.
/entru o mai buna GnFelegere a s%himbDrilor efe%tuate in stru%tura si fun%Fiile familiei trebuie amintita
%on%luzia la %are au a7uns =. Mihailes%u si M. 1oinea. Ei %onsidera %a familia si(a pierdut mult din %ara%terul
ei de institutie so%iala$ %uplul familial fiind interesat mai mult de satisfa%erea propriilor interese si mai puFin
de realizarea fun%Fiilor pe %are so%ietatea le atribuie institutiei familiale. A%easta perspe%tiva a favorizat
s%himbDri ma7ore la nivelul fun%Fiilor familiale$ deoare%e perturbDrile manifestate la nivelul uneia dintre ele
au avut un impa%t dire%t si asupra %elorlalte. Astfel$ in %ontinuare vom prezenta s%himbDrile %e au antrenat
fie%are fun%Fie in parte.
> Fun'ia e'!n!%i'a
/rin tre%erea de la familia extinsa ia %ea nu%leara sau la alte forme atipi%e ale ei$ s(au reformulat
%omponentele fun%Fiei e%onomi%e. A%easta are lo% atat in %eea %e priveIte produ%erea de bunuri$ %at si in
administrarea bugetului de venituri si %heltuieli. Si familia nu mai este o unitate produ%tiva autosufi%ienta$
membrii ei fiind dependenFi de venituri %astigate in afara gospodDriei. Apoi$ s(a redimensionat si %omponenta
privind pregatirea profesionala a des%endenFilor. Transmiterea o%upaFiilor de la pDrinFi la %opii se GntJlneIte
din %e in %e mai rar. A%easta se intampla datorita deplasarii lo%ului de mun%a al individului din interiorul
familiei in exterior$ in Gntreprinderi si servi%ii so%iale. 2u in ultimul rand$ latura finan%iara a %unos%ut si ea
importante modifi%Dri. Astfel$ familia %ontemporana este %ara%terizata print(un buget deze%hilibrat$ datorat
surselor sporadi%e de venit siLsau %heltuielilor exagerate intr(o anumita dire%Fie$ de obi%ei$ %heluieli pentru
subzistenta.
> Fun'ia *e &!'iaizare
A%easta fun%Fie a fost afe%tata si ea de mutatiile lumii %ontemporane. Sistemul I%olar %reat a inlo%uit$ in
mare masura$ pro%esul instru%tiv(edu%ativ al familiei. =n a%est %az$ putem aminti faptul %a pDrinFii nu mai pot
asigura transmiterea de %unoItinFe %opiilor lor. Ei nu le mai pot satisfa%e nevoia de instru%tie la standardul
exigentelor a%tuale. *in motive finan%iare$ in marea ma7oritate a familiilor lipseste %omputerul$ atat de
ne%esar in %ondiFiile de astazi. =n alta ordine de idei$ lu%rJnd in afara familiei$ de multe ori %hiar ple%aFi peste
hotare$ pDrinFii sunt mai puFin timp impreuna %u %opiii. =ar %opiii sunt dusi ( de la %ele mai fragede vJrste in
institutii spe%ializate (%rese$ grDdiniFe)$ sau sunt lasati in gri7a buni%ilor$ rudelor sau ve%inilor %are de multe ori
nu pot oferi %ondiFii ne%esare dezvoltDrii normale a %opilului. Astfel$ pDrinFii nu numai %a nu dispun de timpul
ne%esar realizarii unei so%ializari fireIti dar$ de multe ori$ ni%i nu realizeaza ne%esitatea a%Fiunilor edu%ative.
Astazi exista o diversitate de moduri in %are pDrinFii isi asuma responsabilitatea so%ializDrii %opiilor.
*in a%easta perspe%tiva$ au aparat forme atipi%e de autoritate (a %opiilor fata de pDrinFi$ a tinerilor fata de
vJrstni%i et%.). Referindu(ne la formele atipi%e de autoritate$ sa menFionam %a$ in literatura so%iologi%a si
psihopedagogi%a se impune %u tot mai multa putere un nou %on%ept, educaia inversa. A%easta sintagma se
refera la faptul %a pDrinFii admit %a au de invatat de la si mai ales impreuna cu %opiii lor. Cu alte %uvinte$
%omuni%area intre pDrinFi si %opii se realizeaza in ambele sensuri, %u %at %opilul se dovedeIte mai as%ultator si
intelegator$ %u atat este ( la rJndul lui ( as%ultat si inteles mai mult (Stan%iules%u$ !!>). Copiii isi iau si li se
a%orda mai multa libertate$ mai multa autonomie$ mai multa responsabilitate$ separarea si individualitatea
devenind probleme fireIti. /arasirea %Dminului inseamna$ intr(un fel$ o a doua naItere iar %opiii se pregDtes% si
sunt pregatiti de la o varsta din %e in %e mai mi%a pentru a%easta$ in %ondiFiile in %are ( ori%um ( %onvieFuirea
ar fi fost destul de difi%ila$ date
8 8 @
fiind divergentele de valori$ atitudini$ mentalitati$ stiluri de viata.
\ Fun'ia *e &!i*ari$a$e fa%iiaa
*iminuarea a%estei fun%Fii se datoreaza$ in spe%ial$ mobilitatii so%iale$ mobilitate %e fa%e %a lo%ul de
mun%a sa difere de %el rezidenFial. A%easta nu fa%e de%Jt sa influenFeze negativ solidaritatea familiala$ %are
este ma%inata de separarea fizi%a si afe%tiva existenta intre membrii familiei. /e de alta parte$ relaFiile
%on7ugale$ datorita unui %omplex de fa%tori %a eman%iparea femeii$ diviziunea moderna a rolurilor in %adrai
familiei$ satisfa%Fia legata de viata sexuala$ au in%eput sa fie dominate de framantari si %ontradi%Fii. A%elaIi
lu%ru se intampla si %u relaFia parentala$ din %auza adan%irii diferentelor dintre modelele %ulturale
apartinand diferitelor generaFii.
\ Fun'ia &exuaa &i repr!*u'$i+a
Ca si %elelalte fun%Fii$ fun%Fia sexuala a %unos%ut importante s%himbDri. A in%eput sa se a%orde o tot
mai mare importanta performantelor sexuale. 2i%iodata nu s(a dis%utat %a a%um despre Ksatisfa%Fie
sexualaK$ Kapetit sexualK et%. =mportanta a%ordata a%estor aspe%te fa%e %a indivizii sa adopte o serie de
%omportamente %e %ad de multe ori$ in %ele doua extreme (dorinFa de a poseda versus inhibiFia sau teama
de a nu fi destul de KbunLbunaK in a%tul sexual). A%este %omponente sunt$ de regula$ KvinovateK de
satisfa%FiaLinsatisfa%Fia indivizilor fata de relaFia de %uplu$ de insasi %ontinuitatea si viabilitatea
maria7ului.*e asemenea nu putem ignora faptul %a$ intr(o perioada relativ s%urta de timp$ s(a tre%ut de la
familia extinsa$ din pun%t de vedere numeri%$ la %ea restransa. 2umDrul de %opii a s%Dzut %ontinuu$
a7ungandu(se la (A %opii in so%ietatea %ontemporana. Apoi$ se %ontureaza tot mai %lar tendinta %uplurilor
de a renunFa la %opii si de a tre%e la un alt mod de viata ( Kfamilia axata pe adulFiK .
Avand in vedere a%este modifi%Dri$ pot apare doua efe%te ma7ore,
) Realizarea unui %ompromis intre tendinta femeii de a deveni o fiinFa mobila ( a%tiva ( autonoma si
a%%eptarea de %Dtre barbat a unei forme atenuate de sedentarism$ pasivitate(dependenta. Cu alte %uvinte$ o
intalnire a %elor doua sexe intr(un pun%t de e%hilibru$ o simbioza intre viata publi%a si %ea privata$
valorizate$ atat de %Dtre barbat$ %at si de %Dtre femeie. A%est X model de relationare intre %ele doua sexe ar
reprezenta forma %ea mai viabila si fun%Fionala de uniune si$ poate$ uni%a soluFie de a salva familia$ %a
institutie so%iala$ in perspe%tiva anilor %e vor urma.
2erealizarea %ompromisului intre tendinta femeii de a deveni o fiinFa mobila ( a%tiva ( autonoma si
a%%eptarea de %Dtre barbat a unei forme atenuate de sedentarism pasivitate( dependenta. 2u va exista$
pra%ti%$ un pun%t de e%hilibru$ %i o permanenta intre%ere intre femeie si barbat (in a(si dovedi lor insisi$ dar
si %eluilalt %a sunt mai buni)$ o %ompetitie a sexelor in %are %uplul nu are prea mult de %astigat. *esigur$ in
anumite domenii femeile vor intre%e barbatii$ in altele vor ramane in urma lor$ manipularea fiind una din
modalitatile la %are se va apela in a%easta infruntare %are pune mai presus mandria si nu raFiunea$ ambiFia
si nu sentimentul .
*in %ele relatate mai sus$ se observa %a toate fun%Fiile au fost afe%tate$
@
!
@
intr(o masura mai mare sau mai mi%a. Si este fires% sa fie asa$ deoare%e perturbDrile %e se manifesta intr(o
fun%Fie isi gDses% rezonanta si in %elelalte.
Avand in vedere s%himbDrile intervenite in tre%erea de la traditionalitate la modernitate$ se %onsidera
%a so%ietatea %ontemporana impune generalizarea a trei tipuri de femei ,
59 +emeile %are adopta o orientare & mas%ulina "refera ocupaiile re#ervate barbatilor,
manifesta opoziFie fata de relaFiile eroti%e si fata de %DsDtorie. *a%a intra$ totuIi$ in asemenea relaFii$ le
perturba prin straduinta de a(si impune dominaFia$ de a fi superioare partenerului. 4e putem numi femei
agresive.
A) +emeile %are nu refuza rolul lorfeminin$ dar %are %onItientizeazD %a sunt inferioare
barbarilor, osJndite sa 7oa%e un rol se%undar. Ele isi indeplines% rolul mai mult din obligaFie si mereu
in%ear%a sa s%himbe %ate %eva$ in lupta %u ele insele si %u %eilalFi$ nerenuntand uIor$ %hiar da%a
intampina difi%ultati. 4e putem numi femei izolate. .
9) Femeile care nu vor sa-si schimbe rolul, pentru ca nici nu contienti#ea# ca se poate acest lucru. Ele
isi Gndeplines% rolul Itiut$ %onvinse fiind %a a%easta este menirea lor. =n %eea %e fa% pun pasiune$
valorizeaza uneori ex%esiv iubirea si devotamentul. 4e putem numi femei do%ile.
/e de alta parte$ se %onsidera %a parteneriatul modern impli%a existenta a trei tipuri de barbati,
) 3arbatul care accepta noul rol si il efectuea#a din convingere, punJnd pasiune in tot %e fa%e si %reJnd
%ondiFiile unei relaFii fun%Fionale$ bazate pe intelegere si respe%t re%ipro%. =i putem numi barbati do%ili.
A) 3arbatul care nu accepta noul rol, dar il efectuea#afara convingere, impli%andu(se atat %at relaFia
sa nu devinD disfun%tionala. =i putem numi barbati izolaFi.
9) 6arbatul %are nu a%%epta noul rol si ni%i nu il efe%tueaza$ consider1nd ca relaia de tip traditional e
indi%ata pentru fun%Fionalitatea %uplului. =i putem numi barbati agresivi.
A%este trei tipuri de barbati pot fi raportate la %ele trei tipuri de femeie$ prezentate anterior .
=n %ontinuare$ da%a se suprapun a%este %ombinaFii peste tipologia %onstruita de lolanda Mitrofan
(!>!)$ tipologie %e ia in %al%ul trei parametrii$ si anume,
. gradul de tensiune generat de natura %onfli%tului (ridi%atLmoderatLs%azut)B
A.forma de manifestare predominanta a %onfli%tului (manifestaLlatenta)B
durata %onfli%tualitatii (%ontinuaLintermitenta)$ vom putea emite urmatoarele ipote#e ?
\ Cuplul %onstituit din barbat agresiv - femeie agresiva este %ara%terizat prin %onfli%tualitate
manifesta$ %ontinua$ %u tensiune %res%utD$ %e prezintD mare potential dizolvant si psihopatogen
pentru unul sau ambii parteneri.
\ Cuplul %onstituit din barbat agresiv @femeie i#olata este %ara%terizat prin %onfli%tualitate manifesta$
%ontinua$ %u tensiune moderata$ %e are o evoluFie instabila$ %u tendinta de deteriorare a esenFei
relaFiei
8 O 8 8
%on7ugale$ dar %u menFinerea stru%turii de %uplu intr(o formula de pseudo%on7ugalitate.
\ Cuplul %onstituit din barbat i#olat - femeie agresiva este %ara%terizat prin %onfli%tualitate manifesta$
%ontinua$ %u tensiune moderata$ %e are o evoluFie instabila$ %u tendinta de deteriorare a esenFei
relaFiei
8 O 8 8
%on7ugale$ dar %u menFinerea stru%turii de %uplu intr(o formula de pseudo%on7ugalitate.
\ Cuplul %onstituit din barbat i#olat -femeie i#olata este %ara%terizat prin %onfli%tualitate manifesta$
intermitenta$ %u tensiune %res%utD$ %e prezintD potential dizolvant semnifi%ativ$ %are nu totdeauna se
finalizeaza %u separarea soFilor$ dar fa%iliteaza dezvoltarea dizarmoni%a a relaFiei %on7ugale.
\ Cuplul %onstituit din barbat docil -femeie i#olata este %ara%terizat prin %onfli%tualitate manifesta$
intermitenta$ %u tensiune moderata$ %e prezintD potential dizolvant s%Dzut.
\ Cuplul %onstituit din barbat i#olat - femeie docila este %ara%terizat prin %onfli%tualitate latenta$
%ontinua$ %u tensiune moderata. =n a%est %uplu$ %onfli%tualitatea planeaza deasupra relaFiei %a urmare
a unui grad de frustrare re%ipro% intretinut.
\ !uplul constituit din barbat do%il ( femeie agresiva este caracteri#at prin conflictualitate
latenta$ %ontinua$ %u tensiune s%DzutD$ ce
favorizeaza efortul de a%omodare re%ipro%a$ produ%Jnd %ore%Fii permanente ale %onduitelor
intera%tionale pe linia sin%ronizDrii lor.
\ Cuplul %onstituit din barbat agresiv -femeie docila este %ara%terizat prin %onfli%tualitate latenta$
intermitenta$ %u tensiune moderata$ %e fa%iliteaza a%omodarea interpersonala$ datorita %ara%terului
ei de stimulare re%ipro%a prin forme agreabile %um ar fi, ironia$ persiflarea et%.
. Cuplul %onstituit din barbat docil -femeie docila este %ara%terizat prin %onfli%tualitate latenta$
intermitenta$ %u tensiune s%DzutD$ %e evolueaza rapid %Dtre asimilare interpersonala$ partenerii preluJnd si
asimiland re%ipro% pun%te de vedere iniFial diferite.
Exista anumite elemente de spe%ifi%itate %are diferentiaza %ele doua sexe ( Ciuper%a$ !!@)$ %a sa
nu mai vorbim %a$ de la un %uplu la altul$ exista deosebiri in %eea %e priveIte rolurile asumate$ in fun%Fie de
parti%ularitatile persoanelor si relaFiei respe%tive.
Sa vedem$ insa$ %e fa%tori au determinat flexibilizarea raporturilor de putere in %uplul modern. /n
primul rand, eman%iparea femeii$ bazata in spe%ial pe %reIterea nivelului de %ultura si informare$
eman%ipare %are nu neaparat a diminuat impli%area sexului feminin in a%tivitatile tradiFionale$ %i a ridi%at
pretentiile vis(a(vis de posibilitDFile barbatului de a se impli%a in %eea %e trata$ pana nu demult$ %u
pasivitate si indiferenta. /n al doilea rand, independenta e%onomi%a a femeii este un fa%tor %are a generat
%onItientizarea ideii potrivit %areia raporturile de putere nu mai pot fi unidire%Fionale$ in %ondiFiile in %are
femeia nu mai este intretinuta de barbat si poate singura sa(si asigure subzistensa si sa ia de%izii in nume
propriu$ fara teama de a fi supusa reproIurilor sau abandonata. /n al treilea rand, impli%area tot mai
a%%entuata a femeii in viata so%iala a dus la ruperea a%esteia de universul Gngust al familiei si la largirea
orizontului ei privind rolul si lo%ul femeii in relaFia de %uplu. Astfel$ %u %at este mai mare numDrul de relaFii
interpersonale$ altfel spus %u %at este mai deasa reFeaua so%iala a membrilor unui %uplu$ %u atat este mai
mare probabilitatea %a repartiFia autoritatii si puterii in respe%tivul %uplu sa fie egalitara. *impotrivD$ %u %at
este mai mi%a a%easta reFea so%iala$ %u atat %reste probabilitatea apariFiei unui model unidire%Fional de
putere si autoritate (in spe%ial de la barbat %Dtre femeie).
Cum so%ietatea %ontemporana impli%a$ %a o nevoie so%iala$ o %reItere a relaFiilor interpersonale$ e
de presupus %a flexibilizarea autoritatii se va generaliza intr(un viitor mai apropiat sau mai indepartat. 2u
in ultimul rand, devalorizarea sentimentului in relaFia de %uplu a provo%at importante reasezari in stru%tura
de autoritate si putere. +emeia$ independenta e%onomi%$ isi permite %u o mai mare largheFe sa
experimenteze relaFii diverse$ in %ontextul dorinFei de a se realiza si a evolua pe plan profesional.X =n
a%elaIi timp$ barbatul$ din teama de a nu fi dezamagit sau pDrDsit$ ori ( pur si simplu ( din nevoia de a
%u%eri$ in%ear%a sa nu se impli%e emoFional si sentimental prea mult$ sa nu %reeze o stare de dependenta fata
de partenera. =n general$ %uplul sfarsitului de se%ol HH minimalizeaza valoarea sentimentului$ fapt %are are
reper%usiuni asupra distribuFiei autoritatii si puterii in relaFia dintre %ele doua sexe. 4ipsa sentimentului
impli%a$ pe undeva$ si lipsa dominaFiei$ pentru %a existenta relaFiei fun%tional(sexuale impli%a$ ea insasi$ o
renunFare la autoritate si putere$ a%%eptandu(se deliberat echilibrul deci#ional.
=n %on%luzie$ so%ietatea %ontemporana amplifi%a apariFia %onfli%telor in familie$ prin faptul %a ne
aflam intr(o perioada de redefinire a rolurilor mas%uline si feminine$ perioada a%%elerata de feminism. /e
de alta parte$ atat redefinirea rolurilor$ %at si GnFelegerea eronata a ei$ favorizeaza apariFia unor
%omportamente de sex(rol foarte diversifi%ate si ambigue$ %are intretin dizarmonia si disensiunea in %adrul
%uplului. /ra%ti%$ traversam o perioada de anomie a rolurilor mas%uline si feminine$ si nu se stie %at va mai
dura pana %and vor aparea doua modele de %omportament a%%eptate de ambele sexe si puse in pra%ti%a fara
frustrDri si nemulFumiri interioare .
$$ /rin %uvJntul$ fapta Ii %omportamentul nostru$ fie%are poate zidi ori dDrJma$ stimula ori inhiba$ bu%ura
sau Gntrista$ motiva sau des%ura7a$ %hema ori alunga$ aduna sau risipi voinFa Ii aIteptarea
%elor din 7ur.K
(4. Yoitu$ E. 1rD7maI$ E. /Dun$ Consiliere familialD$ A##$ p. @)
(.ilitatea psi-ologului de a realiza o relaie .un cu famila/cuplul
pe care il consiliaz
,rgument
Familia<cuplul poate repre#enta cea mai important surs de confort i de dragoste, dar poate fi i
cel mai important i#vor al durerii i al suferinei, ,, o reflectare i o consecin a haosului %n care se mic
lumea contemporan*2:.3%rsanu, )AA6, p.)9. xistena unei relaii conflictuale, divorul sau separarea,
decesul unei persoane apropiate, naterea unui copil, problemele financiare( situaia de boal, schimbarea
domiciliului, oma&ul sau perspectiva oma&ului, pensionarea, pot amenina structura i linitea familiei %n
general, a persoanei %n particular. !onsilierul de familie<cuplu poate a&uta persoanele aflate %n dificultate s
treac peste aceste momente, s le %neleag i s gseasc soluii pentru problemele aprute, poate repara
relaii %ncordate care exist %ntre membrii familiei sau a cuplului i poate %mbunti modul %n care
funcionea# familia<cuplul ca un tot unitar. l are menirea $ s restabileasc un echilibru fr1nt sau
contorsionat undeva i s-l redea pe cel %n cau# lui %nsui, familiei, comunitii i vieii* 2S.:rifu, )AA),
p.B79.
!onsilierea psihologic a familiei sau a cuplului implic de#voltarea unor atitudini i abiliti
fundamentale ale psihologului, fr de care procesul de consiliere nu poate duce la efectele dorite.
4u%rarea noastrD Gn%ear%D sD surprindD sinteti% %Jteva aspe%te teoreti%e privind atitudinile Ii abilitDFile
ne%esare %onsilierului de %upluLde famile pentru a susFine o relaFie bunD Gn pro%esul %onsilierii %u partenerii
%uplurilor$ %u membrii familiilor. *e asemenea$ vom aborda Ii %Jteva modalitDFi de formare Ii GmbunDtDFire a
abilitDFilor %onsilierului$ absolut ne%esare Gn pro%esul %onsilierii familieiL%uplului.
Cuvinte c-eie+ %onsilierea familieiL%uplului$ alianFaLrelaFia de %onsiliere$ a%%eptarea ne%ondiFionatD$ empatia$
%ongruenFa$ %olaborarea$ gJndirea pozitivD$ responsabilitatea$ respe%tul$ as%ultarea a%tivD$ observarea$
adresarea GntrebDrilor$ oferirea de feed(ba%.$ furnizarea de informaFii$ parafrazarea$ sumarizarea$ refle%tarea .
A. N!iuni in$r!*u'$i+e
Aso%iaFia 6ritani%D pentru Consiliere (6.A.C.$!@@) definea %onsilierea %a fiind &utilizarea Ii
prin%ipialD a relaFiei interpersonale pentru a fa%ilita auto(%unoaIterea$ a%%eptarea ri maturizarea$ dezvoltarea
optimD a resurselor personale. S%opul general este a%ela de a de a lu%ra Gn dire%Fia unei vieFi mai
satisfD%Dtoare Ii pline de resurse. RelaFiile de %onsiliere variazD Gn fun%Fie de %erere$ dar pot fi %entrate pe
aspe%te ale dezvoltDrii$ pe formularea Ii rezolvarea unor probleme spe%ifi%e$ luarea de de%izii %ontrolul
stDrilor de %rizD$ dezvoltarea unui insight personal$ pe lu%rul asupra trDirilor afe%tive sau a %onfli%telor interne$
ori pe GmbunDtDFirea relaFiilor %u %eilalFiK (=. *afinoiu$ A##$ p.!).
C!n&iierea fa%iiei6'upuui reprezintD forma teoreti%D Ii metodologi%D de asistare psihologi%D a
%uplurilor Ii familiilor aflate Gn impas$ %u s%op bine pre%izat Ii limitat la o problemD$ de s%urtD duratD Ii efe%t
de rezolvare a problemei avute. =ndiferent de orientarea abordatD (sistemi%D$ stru%turalD$ experienFialD$
strategi%D$ narativD$ psihanaliti%D$ %entratD pe soluFie$ %ognitiv(%omportamentalD) su%%%esul %onsilierii depinde
atJt de gradul de impli%are al familiei$ de disponibilitatea ei pentru s%himbare$ pentru restru%turare$ %Jt Ii de
%apa%itatea %onsilierului de a restru%tura modelul de %omportament al %lienFilor$ &model destru%tiv %are
impli%D negli7are$ %riti%D$ %erturi$ expe%taFii Ii %onvingeri negative %u privire la partener Ii la relaFia Gn sineK
(Soldevi%i$ A###$ p.A@!).
<ri%e demers de %onsiliere psihologi%D a %upluluiLfamiliei %uprinde Gntre elementele sale %omponente$
unul de importanFD ma7orD$ respe%tiv$ aiana *e '!n&iiere (numitD$ Gn %adrul terapeuti%$ &relaFie
terapeuti%DK). A%eastD relaFie este o relaFie spe%ialD$ este o &relaFie de parteneriatK (=. Mitrofan$ *.1asile$
A##) Gntre %lient Ii %onsilierB ea trebuie sD fie %ara%terizatD de %olaborare$ Gn%redere re%ipro%D$ respe%t$
impli%are Ii autenti%itate.
=n %onsilere$ %a Ii Gn psihoterapie$ planul relaFional are o valoare deosebitD$ relaFia devenind &prin ea
GnsDIi un instrument al s%himbDriiK (<. )GrlaIu(*imitriu$ A##P$ p. 9) .
B. Si&$e%u *e +a!ri a '!n&iieruui, a$i$u*ini )i a-ii$(i fun*a%en$ae
Asumarea de %Dtre %onsilier a responsabilitDFii respe%tDrii unui sistem de valori Ii %oduri (stabilite de
aso%iaFiile de spe%ialitate) este primul pas Gn debutul pro%esului de %onsiliere.
Sistemul de valori al %onsilierului se fundamenteazD pe ideile de bazD ale psihologiei umaniste$ %are
afirmD uni%itatea$ valoarea fie%Drei persoane Ii manifestarea a%estora prin resposabilitatea propriilor de%izii.
Consilierul fa%iliteazD %onItientizarea de %Dtre %lient a %on%eptului de uni%itate Ii de valoare ne%ondiFionatD
ale ori%Drei persoane. Cnul din obie%tivele %onsilierii este a%ela de a(i GnvDFa pe %lienFi sD ia de%izii
responsabile Ii sD(Ii asume %onse%inFele a%Fiunilor lor.
Atitudinile fundamentale ale %onsilierului <n a-&ena '(r!ra pr!'e&u *e '!n&iiere nu <)i a$in#e
&'!pu f!r%a$i+, &au '1iar %ai %u$, p!a$e a+ea '!n&e'ine '!n$rare, &un$F a%%eptarea ne%ondiFionatD$
empatia$ %ongruenFa$ %olaborarea$ gJndirea pozitivD$ responsabilitatea$ respe%tul.
(cceptarea necondiionat este atitudinea %are are la bazD urmDtoarele prin%ipii, fiinFa umanD este
valoroasD Ii pozitivD prin GnsDIi esenFa sa$ are %apa%itatea sau potenFialul de a fa%e alegeri responsabile$ are
dreptul sD ia de%izii asupra vieFii personale Ii de a(Ii asuma propria viaFD. A%%eptarea este atitudinea de
re%unoaItere a demnitDFii Ii valorii personale ale %lientului$ %u pun%tele lor tari sau slabe$ %alitDFi sau defe%te$
atitudini pozitive sau negative$ interese %onstru%tive sau sterile$ gJnduri$ trDiri sau %omportamente$ farD a
%riti%a$ 7ude%a$ %ontrola Ii mai ales farD a %ondiFiona apre%ierea.
A%%eptarea ne%ondiFionatD este premisa fundamentalD a pro%esului de dezvoltare personalD Ii de
optimizare a fun%FionDrii persoanei. 1alorizarea %lientului nu trebuie sD fie %ondiFionatD de grupul so%ial de
apartenenFD$ de rasD$ sex$ religie$ nivelul performanFelor profesionale$ valori Ii atitudini personale$
%omportamente.
A%%eptarea ne%ondiFionatD nu este e%hivalentD %u aprobarea ori%Drei atitudini sau a ori%Drui
%omportament$ %u neutralitate sau ignorare$ %u simpatie Ii toleranFD. A%%eptarea unei persoane nu presupune
ni%i aprobarea ni%i dezaprobarea a %eea %e spune sau simte persoana. Este a%%eptarea modului Gn %are
persoana simte sau %rede Gn mod diferit de %eilalFi. Ris%ul aprobDrii sau dezaprobDrii este %D persoana GIi
per%epe valoarea numai prin interpretDrile Ii evaluDrile pe %are le fa%e %onsilierul Gn situaFia de aprobare sau
dezaprobare a %omportamentelor sale.
A%%eptarea nu GnseamnD sD ai o atitudine de neutralitate sau indiferenFD faFD de modul Gn %are gJndeIte
sau mai ales simte o persoanD. A%%eptarea este o atitudine pozitivD$ de GnFelegere a persoanei Ii nu una neutrD.
2u GnseamnD ni%i simpatie$ ni%i toleranFD. Simpatia poate %ondu%e Ii la atitudini dis%riminative faFD de %eilalFi
%lienFi$ Gn %onsiliere %onteazD mai puFin per%epFiile Ii sentimentele %elui %are %onsiliazD$ %Jt sentimentele %elor
%onsiliaFi. ToleranFa este o altD difi%ultate Gn dezvoltarea a%%eptDrii ne%ondiFionate. A fi tolerant GnseamnD a
a%%epta diferenFele individuale. ToleranFa nu trebuie sD se manifeste doar la nivel general Ii de%larativ %i
trebuie dublatD de GnFelegere Ii respe%t.
0mpatia
Cer%etDrile din domeniu subliniazD importanFa unor %alitDFi personale ne%esare %onsilieruluiL
terapeutului Gn relaFia %u %lientul$ %ele mai efi%iente fiind $cldura uman sau empatia, %omuni%area Ii
%oerenFa Gntre %eea %e spune Ii %eea %e fa%e sau trDieIte.K(A.Moreau$ A##@$ p.">)
< relaFie bunD Gntre %onsilierul de familieLde %uplu Ii %ei %onsiliaFi nu poate exista fDrD &un %onta%t
nemi7lo%it Ii ne%esar$... o %omuni%are expli%itD de tip verbal IiL sau nonverbal$... o %omuni%are impli%itD de
naturD empati%DK (<. )GrlaIu(*imitriu$ A##P$ p. 99)
Empatia este abilitatea de a te transpune Gn lo%ul unei alte persoane. Empatia nu este e%hivalentD %u
identifi%area %u o altD persoanD$ situaFie Gn %are se preia modul ei de gJndire$ de relaFionare atitudinalD$
emoFionalD Ii %omportamentalD. Empatia este abilitatea de a GnFelege modul Gn %are gJndeIte$ simte Ii se
%omportD o altD persoanD. Empatia este atitudinea de a fi K%uK persoana Ii nu K%aK persoana %ealaltD. Cn
indi%ator al empatiei este sentimentul %lientului %D este GnFeles Ii a%%eptat.
Empatia nu trebuie %onfundatD %u mila sau %ompasiunea faFD de o altD persoanD Gn difi%ultate. 2imDnui
nu Gi fa%e plD%ere sD fie %ompDtimit$ %hiar da%D sentimentul este sin%er. Empatia GnseamnD Ka fi alDturiK de
persoanD$ atitudine %are fa%iliteazD exprimarea emoFiilor$ %onvingerilor$ valorilor Ii GmbunDtDFeIte
%omuni%area dintre %onsilier Ii %lient.
Empatia se dezvoltD prin GnsuIirea abilitDFilor de %omuni%are verbalD Ii nonverbalD. *intre a%este
abilitDFi$ amintim, utilizarea GntrebDrilor des%hise %are fa%iliteazD %omuni%area$ as%ultarea %lientuluiL%lienFilor$
evitarea moralizDrii$ a Gntreruperilor Gn timpul %onversaFiei. Eti%hetarea este o barierD Gn dezvoltarea unei
relaFii empati%e$ ea distorsioneazD GnFelegerea$ de a%eea trebuie eliminatD$ la fel$ feed(ba%.(urilor negative$
%riti%ile sar%asti%e$ et%. ModalitDFile de GmbunDtDFire a %omuni%Drii empati%e se referD la, oferirea de
rDspunsuri s%urte$ %lare Ii a%urateB a%ordarea unui timp de gJndire Gnainte de a da un rDspunsB fo%alizarea pe
mesa7ele transmise de %lientB utilizarea unei tonalitDFi potrivite a vo%iiB un ton pli%tisit sau dimpotrivD$ prea
intens$ %omuni%D mesa7ul %D este neimportant pentru tine sau iritantB evitarea Gn rDspuns a %liIeelor$ et%
C!n#ruena
CongruenFa se referD la %on%ordanFa dintre %omportamentul %onsilierului Ii %onvingerile$ emoFiile Ii
valorile sale personale. Cu alte %uvinte$ %ongruenFa defineIte autenti%itatea %omportamentului persoanei. Este
indi%at sD nu se exprime %onvingeri Ii idei Gn %are nu se %rede %u adevDrat. *e%ala7ul dintre %eea %e se simt
sau se gJndeIte se va transpune Gn maniera falsD de exprimare sau de %omportament$ uIor sesizabilD de
%eilalFi. CongruenFa este generatD de a%ordul dintre %onvingere$ trDirea emoFionalD Ii exprimarea verbalD Ii
nonverbalD. 4ipsa de autenti%itate du%e la pierderea relaFiei de Gn%redere %u %lientul.
C!a-!rarea
Colaborarea este abilitatea %onsilierului de a impli%a persoana sau grupul de persoane Gn de%iziile de
dezvoltare personalD. RelaFia este de respe%t Ii parteneriat$ Ii nu de transmitere de informaFii de la KexpertK la
Knovi%eK. Rolul %onsilierului este sD( a7ute pe membrii %upluluiLfamiliei sD gDseas%D %ele mai relevante
informaFii pentru %a a%eItia sD poatD lua de%izii responsabile. Consilierul nu trebuie sD se eri7eze Gntr(o
persoanD %ompetentD %are oferD soluFii de rezolvare pentru problemele %lienFilor. Consilierul este un
%atalizator Ii fa%ilitator al pro%esului de dezvoltare personalD a %lientului$ abilitJndu( sD gDseas%D soluFii
proprii la problemele %u %are se %onfruntD.
0,n*irea p!zi$i+(
+ilosofia %onsilierii este definirea omului %a fiinFD pozitivD %are poate fi a7utatD sD(Ii GmbunDtDFeas%D
aspe%tele sale mai puFin dezvoltate. A%tivitDFile de %onsiliere trebuie sD fie fo%alizate pe dezvoltarea imaginii
Ii respe%tului de sine ale %lientului$ a responsabilitDFii personale. *a%D viziunea generalD a persoanei %are vrea
sD ofere %onsiliere asupra lumii nu are nota pozitivD datD de Gn%rederea Gn ea GnsDIi Ii Gn oameni$ nu este
indi%at sD se impli%e Gn a%tivitDFile de %onsiliere.
Re&p!n&a-ii$a$ea
< atitudine de bazD a %onsilierului de familieL%uplu este responsabilitatea %a efort %on7ugat Ii asumat
pentru dezvoltarea personalD permanentD. Teoreti%$ %onsilierul nu se poate impli%a Gn pro%esul %onsilierii da%D
nu GIi asumD responsabilitatea atitudinilor Ii a%Fiunilor sale. Responsabilitatea se tradu%e prin respe%tarea
prin%ipiilor fundamentale ale %onsilierii$ prin prevenirea utilizDrii greIite a %unoItinFelor Ii metodelor de
%onsiliere$ prin evitarea ori%Drei a%Fiuni %are interfereazD %u starea de bine a %elor %onsiliaFi.
A-ii$(ie '!n&iieruui
/ro%esul de %onsiliere este un demers ItiinFifi%$ dar Ii Ko adevaratD aventurD %reativD %are provoa%D
insight(uri Ii restru%turDri la nivelul personalitDFiiK(=. Mitrofan$ A##9$ p.8@).
/e tot par%ursul pro%esului de %onsiliere sunt absolut ne%esare anumite abilitDFi fundamentale
(%apa%itDFi) %are permit desfDIurarea %u su%%es a a%tivitDFilor Ii du% la efe%tele pozitive s%ontate. Cele mai
importante abilitDFi ne%esare %onsilierului de familieL%uplu pentru desfDIurarea a%tivitDFilor de %onsiliere sunt,
ascultarea activ, observarea, adresarea %ntrebrilor, oferirea de feed-bacC, furni#area de informaii,
parafra#area, sumari#area, reflectarea.
(scultarea activ
As%ultarea a%tivD este abilitatea de bazD Gn %onsiliere %e oferD suportul unei bune %omuni%Dri Gntre %onsilier Ii
%lient. As%ultarea a%tivD este %ea %are Gn%ura7eazD soFulLsoFiaL%opilulL partenerul %uplului sD vorbeas%D des%his
Ii liber. /rin as%ultare a%tivD se %omuni%D respe%t pentru %eea %e gJndeIte sau simte interlo%utorul Ii se
transmite mesa7ul nonverbal %D este GnFeles. Consilierul trebuie sa FinD %ont de anumiFi fa%tori %are susFin
pro%esul de as%ultare a%tivD. Astfel$ %omuni%area nonverbalD (tonul Ii intensitatea vo%ii$ mimi%a$ gesti%a)
trebuie sD fie ade%vatD %onFinutului Ii stDrii
A
afe%tive a interlo%utorului iar %onta%tul vizual %u interlo%utorul$
sD se realizeze fDrD a( fixa %u privireaB as%ultarea sD fie autenti%D Ii neevaluativD ( %onsilierul sD fie sin%er
interesat de problemaLsubie%tul abordatL7ude%DFile de valoare sD nu fie fD%ute Gn fun%Fie de propriile atitudini Ii
%onvingeriB as%ultarea sD nu se %entreze numai pe mesa7ul verbal ( %ele mai multe informaFii le obFin din
mesa7ele non( verbale pe %are le transmite persoana, rea%Fii vegetative (paloarea sau roIeaFa feFei)$ tonul vo%ii$
gesti%a$ respe%tare momentelor de tD%ere Ii pauzele %lientului Gn vorbire et%.
1.servarea
AbilitDFile de observare ale %onsilierului de familieL%uplu permit o GnFelegere mai realD a mesa7ului
transmis$ a stDrii afe%tive a interlo%utorului. <bservarea are doi indi%atori importanFi, %omportamentul
nonverbal (mimi%D$ gesti%D$ vo%e$ modifi%Dri vegetative) Ii %omportamentul verbal (%onFinutul mesa7elor).
<bservarea dis%repanFei dintre %ele douD %omponente oferD de multe ori informaFii suplimentare despre
persoanaLsituaFia Gn %auzD.
*ifi%ultDFile Gn pro%esul de observare apar atun%i %Jnd se tre%e de la simpla observare a unor
%omportamente la interpretDri personale ale a%estora %u s%opul de a fa%e inferenFe asupra parti%ularitDFilor
%lientului. Efe%tul a%estei abordDri greIite este pierderea relaFiei de Gn%redere %u %lientul Ii a autenti%itDFii ei.
<bie%tivul orelor de %onsiliere nu este o Gn%er%are din partea %onsilierului de a Gn%adra Ii eti%heta %lienFii Gn
%ategorii$ %i de a le oferi %adrul Gn %are ei sD se %unoas%D mai bine$ sD se dezvolte personal$ sD se respe%te pe
sine Ii sD Gi respe%te pe %eilalFi$ sD GnveFe sD ia de%izii responsabile.
(dresarea ntre.rilor
/e lJngD as%ultare$ tehni%a adresDrii GntrebDrilor este prin%ipala %ale de intervenFie Gn %onsilierea
membrilor familiei sau a partenerilor %uplului. GntrebDrile &trebuie sD le semnalizeze a%estora interes pentru
problemati%a abordatD Ii trDirile afe%tive$ sD(i liniIteas%D$ sD le elimine suspi%iunile Ii neGn%rederea Gn felul de
a(Ii enunFa mai greu problemele Ii sD fa%D punFi de legDturD Gntre momentele de tD%ere sau de GntrerupereK (*$
)ogleazD$ A##A$ p."P). Consilierul adreseazD GntrebDri %lientului pentru a( a7uta Gn %larifi%area sentimentelor$
%onvingerilor$ atitudinilor Ii valorilor personale. GntrebDrile pot fi, <n$re-(ri <n'1i&e (GntrebDri %are genereazD
rDspunsuri Gn termeni de KdaK sau KnuKB a%este GntrebDri du% de %ele mai multe ori la Gntreruperea
%omuni%Drii.)B <n$re-(ri 8u&$ifi'a$i+e (Kde %eK$ inutile Gn %onsiliere$ pentru %D GndeamnD interlo%utorul sD
identifi%e %auze sau motive Ii nu a%esta este s%opul %onsilierii. A%est tip de GntrebDri sunt aso%iate %u
sentimentul de vinD)B <n$re-(ri ip!$e$i'e (utile pentru vizualizarea %onse%inFelor pozitive sau negative ale
unor a%Fiuni Ii pentru luarea Gn %onsiderare a unor alternative diferite de a%FiuneB GntrebDri de genul KCum ai
vrea sD fii peste ... aniMK$ K*a%D ai fi ...$ %e ai fiMK sunt utile Gn abordarea de Gn%eput a unor teme %a stima de
sine$ %onfli%tul$ luarea de%iziilor. Ele asigurD %lientului o stare de %onfort prin abordarea ipoteti%D a problemei
Ii nu prin fo%alizDri spe%ifi%e sau individuale)B <n$re-(ri *e&'1i&e (sunt a%ele GntrebDri %are %omuni%D
interlo%utorului %D este as%ultat Ii %onsilierul este interesat de informaFiile pe %are le aude. A%este GntrebDri Gl
a7utD pe interlo%utor sD(Ii exprime atitudinile$ valorile$ sentimentele Ii opFiunile asupra unei probleme
abordate. /rin urmare$ este indi%at sD se utilizeze Gn %ea mai mare mDsurD GntrebDrile des%hise. GntrebDrile
des%hise fa%iliteazD pro%esul de %omuni%are prin invitaFia de a des%riere situaFia, KAi putea sD(mi spui mai
multe despre ...MK$ K/oFi sD des%rii situaFia ... MK)
/entru folosirea %ore%tD a GntrebDrilor adresate %lientului este re%omandabil sD se utilizeze GntrebDri
%are nu %onFin fraze lungi$ %uvintele pe %are le preferD %lientul$ sD nu se repete GntrebDrile pe %are %lientul nu
le(a GnFeles pentru %D pot indu%e sentimentul %D a fD%ut o greIealDB sD nu se rea%Fioneze la fie%are rDspuns %u o
nouD Gntrebare$ et%.
1ferirea de feed.ac2
<ferirea unui feed(ba%. efi%ient este o abilitate %are susFine %omuni%area bunD dintre %onsilier Ii
%lient. +eed(ba%.(ul se va fo%aliza pe aspe%tele pozitiveB el trebuie sD fie %onstru%tiv Ii nu distru%tiv. S%opul
este de a( susFine Ii a7uta pe %lient Ii nu de a( evalua sau 7ude%a. El trebuie sD fie spe%ifi% Ii %on%ret$
fo%alizat pe un %omportament spe%ifi% Ii nu pe unul general. ExprimDrile vagi sau referirile indire%te la
%omportamentul Gn general sau la persoanD nu Gl a7utD pe %liet sD progreseze.
+eed(ba%.(ul trebuie sD fie des%riptiv$ Ii nu evaluativ sau %riti% Ii trebuie oferit pentru a%ele
%omportamente Ii atitudini %are pot fi s%himbateI i %are sD ofere alternative %omportamentaleB da%D se oferD
feed(ba%. pentru a%ele aspe%te %are nu pot fi s%himbate$ %onse%inFa imediatD va fi o stare de %onfli%t Ii
tensiune emoFionalD trDite de %lient. +eed(ba%.(ul trebuie oferit imediat pentru GntDrirea %omportamentului Ii
nu dupD o perioadD de timp. El trebuie sD se adrese %omportamentului persoanei Ii nu persoanei Gn general .
3urnizarea de informaii
Consilierul identifi%D pe par%ursul IedinFelor de %onsiliere %are sunt %unoItinFele$ atitudinile Ii
abilitDFile pe %are le are %lientul. Gn fun%Fie de a%urateFea informaFiilor dobJndite$ %onsilierul oferD informaFii
noi$ %ore%te =nformaFiile trebuie transmise Gntr(o manierD %are du%e la GnFelegerea a%estora.
Atun%i %Jnd %onsilierul %onstatD la%une informaFionale este important %a el sD nu ofere un feed(ba%.
negativ %lientului Gn legDturD %u a%este omisiuni sau distorsiuni$ sD nu %riti%e persoana %are le(a exprimat.
A%est %omportament du%e la blo%area %omuni%Drii Ii astfel %onsilierul nu mai are posibilitatea de a Gn%ura7a
autoexplorarea Ii dezvoltarea %lientului.
2u pro%esul de evaluare a %unoItinFelor este important Gn %onsiliere. =mportant este %adrul Ii maniera
intera%tivD de a furniza informaFiile ne%esare$ astfel %a persoana %onsiliatD sD poatD lua de%izii responsabile.
=n furnizarea informaFiilor %onsilierul trebuie sD foloseas%D un limba7 %omun %u %el al %lientului$ sD
exploreze GmpreunD alternativele$ sD GnveFe %lientul sD %aute singur informaFii Ii sD le evalueze %riti%$ sD
transmitD informaFii %are sunt %ore%te$ sD analizeze Ii modifi%e GmpreunD %u %lientul informaFiile in%ore%te pe
%are a%eItia le deFin$ oferind argumente pe %are le GnFeleg Ii le a%%eptD.
4arafrazarea
/arafrazarea este abilitatea de reformulare a %eea %e este esenFial Gn mesa7. Are %a obie%tiv %larifi%area
aspe%telor legate de subie%tul sau tema Gn dis%uFie. /arafrazarea se realizeazD prin utilizarea unor fraze %are
%omuni%D %lientului %D mesa7ul a fost GnFeles, KCeea %e spui tu se referD la ...K$ KCu alte %uvinte ...K.
/arafrazarea permite totodatD Ii %onsilierului sD GIi %larifi%e da%D a GnFeles %ore%t mesa7ul transmis de
%lient. Este important %a persoana %are %onsiliazD sD nu utilizeze alte %uvinte sau informaFii$ pe %are %lientul
nu le(a transmis Gn mesa7$ pentru a nu da o interpretare personalD a mesa7ului Ii pentru a nu influenFa dire%Fia
%omuni%Drii.
/entru utilizarea parafrazDrii este re%omandabil sD se evite definirea problemelor Gn lo%ul %lientului.
Consilierul nu trebuie sD 7ude%e Ii sD minimalizeze %eea %e %omuni%D %lientul$ sD utilizeze sar%asmul sau
ironia Gn feed(ba%.(ul pe %are Gl oferD.
5umarizarea
Sumarizarea este o modalitate de a %on%entra Gntr(o manierD organizatD %ele mai importante aspe%te ale
dis%ursului interlo%utorului. S%opurile sumarizDrii sunt de a re%apitula %onFinutul unui dis%urs sau de Gn%heiere
a dis%uFiei. Sumarizarea se utilizeazD Ii pentru stabilirea prioritDFilor Ii alternativelor de abordare a unei teme
sau subie%t sau pentru %larifi%area perspe%tivelor %lientului asupra alternativelor de abordare a a%elui subie%t.
Sumarizarea este utilD Ii %a formD de des%hidere a unei noi etape a dis%uFiei pe tema stabilitD$
reamintind astfel %on%luziile etapelor anterioare. Sumarizarea se realizeazD GmpreunD %u %lientul Ii se %larifi%D
Gn a%eastD fazD subie%tele %are ne%esitD o abordare ulterioarD Ii %ele %are au fost de7a identifi%ate Ii %larifi%ate.
Reflectarea
Refle%tarea este exprimarea GnFelegerii de %Dtre %onsilier atJt a %onFinutului informaFional %Jt Ii a stDrii
emoFionale transmise de %lient. Cneori este mai relevantD refle%tarea emoFiilor de%Jt a %onFinutului.
Refle%tarea dD %lientului sentimentul %D este as%ultat Ii %D %eea %e exprimD sau trDieIte este important. S%opul
fundamental al refle%tDrii este mai ales %el de validare a trDirilor emoFionale ale %lientului. /rin folosirea
refle%tDrii %onsilierul poate sD verifi%e GnFelegerea %elor relatate de interlo%utor$ sD Gi GnFelegerea Ii a%%eptarea
ne%ondiFionatD sD stabileas%D o relaFie bazatD pe Gn%redere.
Refle%tarea emoFiilor Gl fa%e pe %lient sD devinD %onItient de %eea %e simte Ii Gl Gn%ura7eazD sD se
%onfrunte %u problemele emoFionale Ii nu sD le evite. Gn mod fre%vent$ unii %lienFi evitD sD(Ii exploreze
sentimentele deoare%e vor sD evite durerea aso%iatD %u emoFiile puterni%e %um ar fi tristeFea$ dezamDgirea$
furia sau anxietatea. Confruntarea %u sentimentele lor le permite %lienFilor abordarea problemelor Ii
soluFionarea lor.
/entru %rearea unui bun raport psihologi%$ %onsilierul trebuie sD adopte un %omportament parti%ipativ$
sD utilizeze ade%vat %uvintele$ modulaFiilor vo%ii$ %orpului$ posturilor$ gesturilor Ii al expresiilor mimi%e$ et%.
(=. *afinoiu$ 4. 1argha$ A##8$ pp.!9(#) .
Pr!fiu )i r!u &(u 're&'u$ <n &!'ie$a$ea a'$ua( r!%,nea&'( <n '!n&iierea reaiei *e fa%iie6'upu
+amilia %a realitate so%iala %omplexa este subie%t si obie%t a numeroase %er%etDri inter si multi(dis%iplinare$
asa %um arata =. Mitrofan si C. Ciuper%a (!!>)$ intre %afe %ele de psihologie so%iala$ so%iologie$ antropologie$
psihoterapie si psihopatologie deFin poziFii prioritare.
Ca urmare$ o serie de paradigme$ fie%are %u %on%epte$ metode proprii de investigare$ %u virtuti si limite$
in%ear%a sa expli%e fun%Fionalitatea familiei.
Teoreti%ienii dezvoltDrii trateaza %i%lurile vieFii individuale si familiale in termeni de stadii spe%ifi%e.
S%hema %i%lurilor vieFii familiale$ elaborata de R. Sill (!@#) pre%izeaza intervalele de timp in %are se
produ% s%himbDri in dezvoltarea familiei. A%este stadii sunt urmatoarele (%f. =. Mitrofan$ C. Ciuper%a$
!!>),
( stadiul iniFial al relaFiilor familiale ale %uplului fara %opii ( %uplul este dominat de expansiunea dorinFei de
intretinere a %onfortului afe%tivB
( stadiul vieFii %uplului %u %opii preI%olari este stadiul in %are se (re)stabiles% regulile de baza ale vieFii
%on7ugale$ zonele de toleranta si intoleranta in %reIterea %opiilor %are sunt in%a mi%iB
( stadiul familiei %u %opii de varsta I%olara reprezintD stadiul in %are rolul de pDrinte al fie%Drui partener
devine mai difi%il datorita intrDrii %opiilor in I%oalaB este o perioada &propi%eK %rizelor in %adrul relaFiilor de
%uplu$ %rize %are se pot solda %hiar %u inevitabila destramare a %upluluiB
( stadiul familiei pDrDsitD de %opiii deveniFi adulFi ( rolul parental devine mai %omplex prin ple%area %opiilor
din %asa parinteas%aB asistam$ de multe ori$ si la o %riza a identitatii profesionale datorata dezagregDrii rolului
profesionalB in general$ a%easta perioada este %ara%terizata fie prin tensiune (nervozitate$ anxietate a mamei$ %a
urmare a menopauzei)$ fie prin liniIte sufleteas%a (reinstalandu(se$ la un nivel mai inalt$ iubirea si tandretea$
pentru a infrange singurDtatea si batranetea)B
( stadiul &omului singur (vaduvia)K ( apar probleme noi legate de pierderea sotuluiLsotieiB in s%himb$ apariFia
nepoFilor refa%e e%hilibrul vieFii.
Teoria dezvoltDrii analizeaza$ aIadar$ s%himbDrile la %are se pot aItepta membrii familiei pe par%ursul
existentei lor.
Teoria stru%turala adu%e in dis%uFie problema s%himbDrilor %are intervin in interiorul %uplului, tranzitia
%uplului de la stru%tura de tip institutional (traditional) la %ea de tip demo%rati% (modern) ( se dezbate$ %u
deosebire$ problema rolului fie%Drui partener in %uplu ( rolul ^ %omportamentele pe %are %eilalFi le asteapta de
la individul %are o%upa o poziFie so%iala determinanta$ un statut so%ial ( Stoetzel$ !"9)). Tranzitia %uplului de
la stru%tura de tip traditional la %ea de tip modern a adus o serie de s%himbDri in %eea %e priveIte fa%torul
afe%tiv.
N
+amilia tradiFionala era in primul rand o unitate de produ%Fie si reprodu%Fie si$ nu in mod deosebit$
afe%tiva. Ea %onstituia un me%anism de transmitere a proprietDFilor si a rangului so%ial din generaFie in
generaFie.
AstDzi$ ordinea a%estor prioritati s(a inversat. 4egaturile %u lumea exterioara au slDbit$ in timp %e
relaFiile dintre membrii %uplului s(au intarit. =n so%ietatea moderna$ fa%torul afe%tiv primeaza atat in relaFia %u
partenerul$ %at si in relaFiile dintre %opii si pDrinFi.
Consilierii de %uplu si familie ii pot a7uta pe oameni sa fa%a fata si sa depaseas%a difi%ultDFile din
relaFiile lor. Consilierul de %uplu isi a7uta %lienFii sa(si imbunatateas%a stilurile de %omuni%are si abordeaza
probleme pre%um divorFul sau %onfli%tul in %reIterea %opiilor.
TotuIi$ nu e nevoie %a un %uplu sa aiba probleme %a sa %aute un %onsilier de %uplu si familie. *e
exemplu$ a%esta ii poate a7uta pe partenerii %are dores% sa(si intareas%a legaturile si sa invete noi modalitati de
a(si %onsolida relaFia.
+ara sa ne dam seama petre%em luni de zile$ poate %hiar ani studiind metode de a reuIi si de a %reste
din pun%t de vedere profesional sau legat de hobb0(ul favorit$ insa intampinam difi%ultati atun%i %and vine
vorba de a %analiza energie si timp pentru a imbunatati relaFiile %u %ei dragi.
Modifi%Dri pozitive ( s%himbarea intervine$ iar partenerii lu%reaza impreuna pentru a fa%e progrese in
%eea %e priveIte %omuni%area asteptarilor fata de relaFia lor.
*espartirea ( s%himbarea nu intervine$ deoare%e unul dintre parteneri nu doreIte a%est lu%ru$ insa
gasesti resursele ne%esare pentru a tre%e peste. GnveFi mai multe despre asteptarile tale de la o relaFie astfel
in%at data viitoare vei putea investi in dire%Fia buna pentru a %onsolida relaFia.
/sihoterapia %uplului si familiei din perspe%tiva sistemi%a vede %uplu %a pe un sistem %ompus din doua
elemente iar %omportamentul fie%aruia are un impa%t asupra %eluilalt %reJnd un tot. A%easta idee este deosebit
de importanta pentru in %a in a%est fel in sistemul familiei nu exista Ktap ispasitorK %hiar si in a%ele relaFii %are
pot parea groazni%e membrilor ei. Multe se pot fa%ea atata timp %at partenerii sunt dispusi sa fa%a un pas in
spate si sa observe felul in %are fie%are %ontribuie la %eea %e nu e. se simte bine in relaFie. =n a%est fel biroul
terapeutului devine un spaFiu sigur unde %uplul poate explora felul %um fie%are membru isi poate s%himba
partea sa din KsistemK pentru a oferi %eluilalt libertatea de a a%Fiona diferit.
=n a%elaIi timp$ %onsilierea de %uplu nu este doar despre %omportamente %i si despte sentimentele %are
determina a%este %omportamente si %are sunt parte integranta a sistemului. Sentimentele de dragoste$
in%redere$ tandrete si pasiune $ ingropate poate de multa vreme pot sa iasa la suprafaFa.
Consilierea de %uplu poate fi de s%urta sau lunga durata si$ %a si %onsilierea individuala$ este mereu sub
%ontrolul %lientului.
Situatii probleme de %uplu Rareori se intampla %a %ei %are apeleaza la spri7inul %onsilierului sa afirme,
&Este prea devreme pentru relaFia noastraK. =n ma7oritatea %ovarsitoare a o%aziilor$ %uplurile afirma, &Am
in%er%at totul... %onsilierea este ultima speranFaNK
/rea multe %upluri vin la %onsiliere %and este de7a prea tJrziu. Este nevoie sa trea%a ani plini de suferinFa si
resentimente$ pentru a programa o simpla intalnire. *a%a te %onfrunFi %u una dintre situatiile de mai 7os$ este
%azul sa te gJndeIti la a7utorul unui %onsilier,
(vorbeIti %u partenerul si ai senzaFia %a dis%uFi %u un perete
(dis%uFiile se repeta$ intra intr(un %er% vi%ios$ fara ni%i o rezolvare
(dis%uFi$ insa la sfarsit ramai %onfuz si %u o senzaFie de frustrare
(dis%uFiile normale se rezuma la %ateva minute$ dupa %are in%ep %erturile
(eviFi un subie%t pentru a nu inrautati situatia
(nu mai exista nimi% sa va spuneFi .
=n %azul ideal$ la %onsiliere se prezintD ambii parteneri$ deoare%e se %onsidera %a nu poti %onstruiK o e%hipa
%and doar o 7umatate din 7u%Dtori este pe teren. *eseori insa$ in momentul in %are unul dintre parteneri de%ide
sa apeleze la %onsilierea de %uplu$ %elalalt il insoteste.
+ie%are relaFie tre%e la un anumit moment prin %lipe neplD%ute$ insa atitudinea si felul in %are te raportezi la
problema existenta te a7uta sa fa%i diferenFa intre a ramane impreuna si a te desparFi. Consilierea individuala
iti oferD posibilitatea de a explora difi%ultDFile %u %are te %onfrunFi pre%um si asistenta in analiza modului tau
de a gJndi$ de a simFi si de a rea%Fiona$ toate a%estea intr(un ambient plD%ut$ prietenos si %el mai
important$ axat pe %onfidenFialitate. Consilierea individuala te a7uta ,
(sa intelegi felul in %are valorile personale$ religia$ filosofia de viata si lo%ul de
provenienFa ( mediul familial iti afe%teaza relaFiile %u %ei din 7ur
(sa des%operi efe%tele si %onse%inFele a%Fiunilor tre%ute$ refle%tate in prezent
(sa explorezi me%anismele de repetitie %are intervin in momentele de %riza
Multitudinea %unoItinFelor a%umulate la nivelul diferitelor ItiinFe Ii dis%ipline privind %omuni%area$
deprinderea Ii %onsolidarea regulilor de intera%Fiune umanD Gi a7utD pe subie%Fi sD(Ii ade%veze relaFiile %u
semenii lor$ %hiar sD dispunD de o mai bunD GnFelegere Ii mai profunda a stilului lor de a intra Gn legDturD %u
alFii.
=n mod obiInuit metodele din psihologia so%ialD$ psihologia %lini%D$ psihoterapie se %entreazD pe intervenFia
Gn %azul de non(%omuni%are$ de relaFii negative$ de relaFii %ompromise$ inade%vate$ Gn %azuri de nenoro%iri Ii
impli%aFii asupra psihi%ului uman. AIa s(au stru%turat metode Ii mi7loa%e de intervenFie psiho%lini%D$ Gn
%azuri de maria7 neferi%it$ Gn familiile Gn %are %opii devin KproblemDK pentru pDrinFii lor. Cu oare%are tradiFie
se utilizeazD %onsilierea Ii psihoterapia de %Dtre psihologi$ psihiatri$ sistem so%ial$ se Gn%ear%D Ksfatul
geneti%K$ terapie individualD premaritalD$ terapie de familie et%.
*in de%eniul > al se%olului HH$ spe%ialiItii evaluJnd modalitDFile pra%ti% infinite de distorsionare a
interrelaFiei umane$ de Kvira7K spre destru%turarea familiei Ii a rolului pDrinFilor Gn %reIterea Ii edu%area
%opiilor s(au Gndreptat %a Ii Gn medi%ina spre prevenirea tulburDrilor psihoso%iale la nivel individual Ii grupai.
=n a%est sens putem spune %D au apDrut Ii s(au perfe%Fionat metode %are se referD atJt la individ %Jt Ii la
%uplu$ la familie ( %u s%opul de a oferi modele pentru dobJndirea abilitDFilor %are sD permitD subie%Filor
prevenirea ori minimalizarea problemati%ii.
S(au efe%tuat numeroase studii privind %onsolidarea relaFiilor armonioase de tip non( stresant ( prin
identifi%area ori ade%varea unui nivel Gnalt de satisfa%Fie Ii %ompetenFe. =n paralel$ a%eleaIi studii %a Ii altele
anume imaginate au %Dutat sD pregDteas%D subie%Fii pentru GnFelegerea vieFii$ a difi%ultDFilor ei$ %a Ii a
s%himbDrilor din %adrul existenFei umane ( %are pot traversa %DsDtoria$ interrelaFiile de servi%iu et%. Gn prezent
existD numeroase manuale Ii tratate %are dores% sD sugereze subie%tului uman %um sD GnveFe singur sD se
prote7eze (tea%h ( 0ourself manuals) Ii astfel sD previnD stresul intrafamilial. ExistD$ de asemenea$ metode
%are GIi propun sD GmbogDFeas%D pe subie%t %u dovezi de auto(%unoaItere %u metode pentru o mai bunD
%unoaItere a %uplului$ a familiei$ %u sfaturi pentru pra%ti%ienii %are sugereazD soluFii privind prietenia$
Gntemeierea familiei$ %onsiliere Gn probleme religioase$ respe%tarea ve%inDtDFii$ %onsolidarea simpatiilor et%.
Chiar da%D ma7oritatea a%estor persoane %are dau sfaturi nu pot efe%tua terapii Ii %onsiliere bazate pe
reguli bine fondate ItiinFifi%$ trebuie preluat a7utorul pe %are Gl dau dire%t$ sugerJnd subie%Filor prezentarea la
psihoterapeut.
A%este metode opereazD$ de fapt$ Gn planul interrelaFiei intime a7utJnd totodatD la deprinderea unor
%apa%itDFi de GnvDFare Gn plan profesional Ii de abilitare %hiar Gn interiorul relaFiei.
=ntre metodele de GnvDFare Ii tratament pentru relaFiile de tip inter%omun%iare$ enumerDm,
\ psihoterapia$
\ deprinderea abilitDFilor so%iale$
\ sfat pre(marital$
\ sfat marital$
\ terapie %omportamentalD maritalD$
\ terapie de familie$
\ maximizarea interrelaFiilor de %uplu$
\ auto(a7utorarea pentru pDrinFi singuri$ persoane divorFate et%.
=n prezentul material noi nu insistDm Ii nu detaliem a%este metode$ deIi ele sunt extrem de importante
atJt Gn stabilirea %onta%tului$ a %omuni%Drii$ %Jt mai ales a alDturDrii sau estompDrii anxietDFii$ a ostilitDFii$ a
%onfli%telor interumane. Comuni%area verbalD sau non(verbalJ$ %u reguli sau farD reguli %onItientizate de
partenerii Ke%uaFieiK$ flexibilD ori %u difi%ultDFi per%epute de ambele pDrFi$ operJnd indiferent de sex$ vJrstD$
%ulturD$ nivel so%io(material ( este apana7ul vieFii umane fiind Gn a%eeaIi mDsura aptD sD degenereze Gn
%onfli%te$ Gn stres ori %hiar Gn autism (Gn %azurile patologi%e).
*e a%eea$ studii extrem de laborioase au formulat ipoteze Ii metode de intervenFie Gn KGnvDFareaK
interrelaFiei umane. =nteresant este faptul %D Gn%er%Drile de %unoaItere umanD merg paralel %u strategiile de
intervenFie Ii tratament a relaFionDrii umane defe%tuoase sau insufi%iente. Ceea %e se prezintD fre%vent Gn
ultimii ani Gn a%est domeniu al psihologiei este dorinFa spe%ialiItilor de a %lasifi%a$ ordona$ a7uta$ sintetiza
modalitDFile de relaFionare %a Ii regulile de prevenire a impa%tului Gntre parteneri$ Gn %uplu$ Gn familie. 2oi am
prezentat Gn paginile anterioare un set de reguli pentru stabilirea unor bune relaFii Gn familie$ Gn a%tivitatea
profesionalD$ Gntre prieteni$ Gntre ve%ini et%.
*in perspe%tiva terapiei Ii prevenirii %onfli%telor Gn %adrul %omuni%Drii dorim sD menFionDm %DutDrile
psihologilor Ii so%iologilor %are se referD generi% la,
a) Reguli privind s%himbul de idei$ informaFii Ii intimitateB

b) Reguli privind %onfli%tul ( ambele tipuri de reguli presupunJnd %onfruntarea Ii de%linarea (evitarea)
responsabilitDFilor la %omuni%area umanD.
Atun%i %Jnd membrii familiei sunt %apabili sD se as%ulte unii pe alFii$ sD se Gntrebe Ii sD %omenteze
asupra subie%telor Gn raport %u %are dores% sD se GnFeleagD$ sD se foloseas%D de %uvinte pe %are le aIteaptD sau
sD se pronunFe pentru a obFine %onsens informaFional$ ei pot %onlu%ra Ii intera%Fiona optim$ astfel Gn%Jt fie%are
sD fie stimulat Gn a se dezvolta Ii a resimFi satisfa%Fie.
/rin intermediul analizei %omuni%Drii Gn mi%rogrupul familial se pot %onstata eventuale in%oerenFe Gn
modul Gn %are rolurile familiale sunt asumate Ii exer%itate. Astfel$ se pot stru%tura %onfiguraFii defe%tuoase ale
rolurilor %on7ugale$ prin hipertrofia sau hipotrofia rolurilor de sex (amplifi%area sau diminuarea unor
%omportamente spe%ifi%e mas%ulinitDFii Ii feminitDFii)$ inversarea rolurilor de sex prin dezvoltarea unor
%omportamente maritale de substituFie re%ipro%D (Ktravestiul psihoso%ial %on7ugalK)$ desin%ronizarea rolurilor
%on7ugale$ in%ompletitudinea rolurilor maritale Ii parentale.
=n relaFiile %on7ugale Ii familiale$ membrii mi%rogrupului GIi pot asuma Gn diferite %on7un%turi diverse stDri
ale eu(lui$ uneori impietJnd asupra raporturilor normale de e%hilibru Gn %adrul stru%turii familiei. Astfel$
putem %onstata$ prin intermediul %omuni%Drilor pe %are Ii le adreseazD$ existenFa unor in%oerenFe Gn maniera
de a(Ii 7u%a rolurile.
Metodele %omportamentale de rol ale soFilor (pDrinFilor) sunt de %ele mai multe ori preluate din familiile lor
de origine$ de la propriii lor pDrinFi. Stilurile de %omuni%are Ii de a%Fiune ale a%estora expli%D Gn mare mDsurD
%omportamentul %omuni%aFional al %opiilor$ deveniFi adulFi Ii pDrinFi la rJndul lor$ prefigurJnd aIa(numita
Kmatri%e a s%enariului de viaFDK.
/e par%ursul dialogului familial$ se utilizeazD toate modalitDFile de %omuni%are posibile, GnFelegerea$
dezaprobarea sau impunerea$ supunerea sau %on%ilierea$ intele%tualizarea sau K%elebrizareaK$ indiferenFa sau
neutralitatea$ uneori detaIarea sau neimpli%area. +ie%are din a%este posibilitDFi pot sJ alterneze situaFional la
fie%are din membrii familiei$ dar pot deveni Ii dominante prin fre%venFa lor$ adevDrate tipare de %omuni%are
proprii unuia sau altuia din membrii familiei.
Clasifi%Dri Ii sistematizDri moderne apre%iazD %J stilul %omuni(%aFional al unei persoane poate fi mobil$
des%his$ utilizJnd ade%vat toate modalitDFile de %omuni%are$ sau rigid$ folosind predominant un tip (de ex.$
stilul dominator(autoritar$ sau stiful submisiv(supus). Gn general$ puFini oameni sunt Gn%linaFi sD a%Fioneze
permanent pe o singurD %ale$ deIi existD persoane stru%turate astfel Gn%Jt sJ utilizeze predominant una. /entru
ma7oritatea terapeuFilor familiei$ %omuni%area este %ea mai importanta problemD $ esenFa terapiei %onstJnd Gn
GnvDFarea KdeprinderilorK de a %omuni%a.
=n a%elaIi sens$ 1. Satir %onsiderD %D existD %in%i %Di de %are indivizii umani se foloses% pentru a
%omuni%a, %on%ilierea$ dezaprobarea$ rezonabilitatea$ irelevanFa mesa7ului$ %on%ordanFa.
Ameliorarea %omuni%Drii intrafamiliale$ aIa Gn%Jt sJ devinD satisfD%Dtoare Ii se%urizantJ pentru nevoile
tuturor membrilor familiei %onstituie un obie%tiv %entral al terapiilor familiale. Gn %adrul pra%ti%Drii a%estor
terapii este ne%esar %a terapeutul sD fie preo%upat Ii de propriul mod de %omuni%are %u pa%ienFii$ Gntru%Jt
poate emite el GnsuIi$ in%onItient$ duble mesa7e.
Modul Gn %are membrii familiei se aran7eazD Gntre ei Gn spaFiul terapeuti% (stau Gn pi%ioare$ stau 7os$ se
miI%D)$ refle%tD %onsiderabil gradul de Gn%ordare sau relaxare$ %alitatea Ii intensitatea stDrilor lor emoFionale$
natura %omuni%Drilor.
=n ultimele de%enii psihoterapia de familie nu GIi propune numai o GnsDnDtoIire a tiparelor de %omuni%are
defe%tuoase$ %i Ii o estetizare a a%estora$ Gn sensul stimulDrii armoniei interpersonale a nu%leului familial.
/entru a%easta trebuie identifi%ate mai GntJi stilurile de %omuni%are %are predominD Gn familie %a Ii
semnifi%aFiile lor pentru e%hilibrul Ii dezvoltarea a%esteia.
Bi-i!#rafie
. B<r&anu, T., (A##>)$ "sihosexologie, Sinteze de %urs$ CE6
A. C!e, 9, Reia$e, ?CGGHA, Fa %n fa cu infidelitatea, Editura Curtea 1e%he$ 6u%ureIti
9. *afmoiu$ $(A##)$ lemente de psihoterapie integrativ, Editura /olirom$ =aIi
P. 6afinoiu, I., 7arg-a, 89, 2)AAD9, /sihoterapii s%urte, strategii$ metode$ tehni%i$ ditura
"olirom, /ai
8. 0nc-escu, C., !:%%$&, Tratat de psihanalizD Ii psihoterapie$ ditura "olirom, /ai
". 0<ra)u"Di%i$riu, O., (A##P)$ mpatia %n psihoterapie, Editura 1i%tor$ 6u%ureIti
@. 0<ra)u"Di%i$riu, O., (A##P)$ :ehnicipsihoterapeutice, Editura 1i%tor$ 6u%ureIti
>. ;ogleaz, 6.,!:%%:&, /sihoterapia$ %a relaFie a s%himbDrii individuale$ ditura polirom, /ai
!. Soldevi%i$ =.$ (A###)$ ;<ndirea pozitiv, E*i$ura Dua"Te'1, Bu'ure)$i Mitrofan$ =.$ 1asile$
*. (A##)$ =erapii de familie, E*i$ura SPER, Bu'ure)$i
#. Mitrofan, I., !:%%>&, Cursa %u obsta%ole a dezvoltDrii umane. /sihologie$ psihopatologie$
psihodiagnozD$ psihoterapie %entratD pe %opil Ii familie$ ditura polirom, /ai
.Mi$r!fan I., Mi$r!fan, N.,?;IIDA, lemente de psihologie a cuplului, Casa de Editura Ii /resD
&YansaK$ 6u%ureIti
A. Moreau, (.,!:%%$&, /sihoterapie. Metode Ii tehni%i$ ditura :rei, 3ucureti
9. Yoitu$ 4.$1rD7maI$ E.$ /Dun.$ E.$ (A##)$ Consiliere 3amilial, E*i$ura In&$i$u$u Eur!pean, Ia)i
P. Trifu, S., (A##A)$ !uplul - o entitate veche ca 3iblia %nsi, Editura 1iaFa Medi%alD RomJneas%D$
6u%ureIti
8. Tu*!&e, F., Marian$ A.$ (A##P)$ ,lfabetar de sexologie, Editura =nfomedi%a$ 6u%ureIti