Lucrare de documentare

Bistrita


Indrumator conf. dr. arh. AGACHI Mihaela Ioana
Facultatea de Arhitectura si Urbanism,
U. T. Cluj-Napoca





Student anul I SVINTI Ivona Carmen,
Facultatea de Arhitectura si Urbanism,
U.T. Cluj-Napoca


1.Introducere. Motivarea alegerii

Bistrita este una din cele 7 cetati medieval din Transilvania si a fost fondata de colonisti de
origine germana in sec al XII-lea. Atat peisajele deosebite din imprejurimile Bistritei cat si situarea lui
la incrucisarea unor drumuri comerciale importante a facut posibila o dezvoltare social-economica
considerabila. Ca orice oras vechi, cu o istorie indelungata si marcata de multe evenimente positive dar
si de conflicte si tragedii, Bistrita pastreaza inca din atmosfera orasului-cetate de odinioara, astfel
trezind curiozitatea si fascinatia oamenilor. Aceste lucruri, impreuna cu faptul ca este orasul meu natal
motiveaza alegerea mea de a studia evolutia acestui oras.

2. Geografie

Asezarea geaografica favorabila, calitatea solului, padurile bogate si minereurile din judetul
Bistrita-Nasaud au permis judetului si municipiului Bistrita sa se afle intr-o dezvoltare continua de-a
lungul timpului.


Relief: Orasul este amplasat pe un teren plat, la o altitudine de 356 m. Bistrita este inconjurata
de coline acoperite cu intinderi verzi si ocupa o suprafata de 14.547 ha impreuna cu cele 6 localitati
component.

Ape: Orasul este strabatul de raul Bistrita(caruia ii poarta si numele), izvorat de pe versantul
vestic al Muntilor Calimani.

Clima: Clima este temperat continentala, regimul temperaturii fiind determinat de cadrul
natural in care este amplasat orasul, precum si de urbanistica sa care creaza microclimatul specific
Bistritei.

Demografia: Pornind de la o populatie preponderant de origine germana constituita in
principal de colonisti (flandrezi, valoni, saxoni, bavarezi) cunoscuti sub denumirea generic de sasi,
miscarea demografie se schimba odata cu timpul. In 1930 populatia era de 14.128 din care: 5660
romani, 4.461 germani, 2177 everei, 1363 maghiari, etc. In prezent orasul are o populatie de 82.400 de
locuitori : 90,2% romani, 6% maghiari, 3,6%. Populatia de etnie germana a scazut considerabil de
mult ajungand la 0,2%.







3.Istoric.
Evenimente ce au marcat orasul de-a lungul evolutiei sale

1241: La 22 martie 1241 a aprut prima meniune documentar a oraului, n Codexul
de la Echternach, sub numele de Trgul Nosa.
1241-1242: Aezrile Bistriei i mprejurimile au fost devastate de hoardele ttare, n
drumul lor spre centrul Europei.
1264: n a doua parte a secolului al XIII-lea, la 16 iulie 1264, Papa Urban al IV-lea a
pomenit ntr-un document n limba latin inutul "Bistriche", adic Bistria, atunci cnd a intervenit
pentru returnarea de ctre tefan (fiul lui Bela al IV-lea) a satelor i pmnturilor Bistria, Rodna,
Jelna i Crainimt ctre regin, creia i-au aparinut din vremuri. Acesta este i primul document
pstrat care atest existena aezrii Bistria.
1295: Magistratura de comite era ocupat de ctre "magister Vivianus", comite al
camerei regale, fapt care presupune funcionarea unei monetrii n ora.
1330: La 29 decembrie 1330, oraul a intrat n jurisdicia regelui Ungariei, Lodovic de
Anjou, bistrienii fiind scoi de sub jurisdicia voievodal (de ctre regina Elisabeta, soia lui Carol
Robert). Tot n acest an s-a instituit ca prim for de judecat funcia de jude.
1349: Bistria a primit din partea regelui Ungariei, Lodovic de Anjou, statutul de
"civitas".
1353: Prin actul regelui Ludovic de Sigismund, din 24 aprilie 1353, oraul Bistria
capt dreptul de a avea pecete proprie i de a organiza un trg anual scos de sub jurisdicia voievodal
ori nobiliar.
1361: Apare documentat breasla mcelarilor. n a a doua jumtate a secolului al XIV-
lea, meteugurile s-au difereniat, au aprut primele organizaii ale meteugarilor - breslele. Mai sunt
amintii n aceast perioad: postvarii, aurarii, brutarii, blnarii, croitorii, curelarii, cizmarii i alii.
1405: Bistria a fost confirmat ca ora liber regal.
1409: Sigismund de Luxemburg acord bistrienilor dreptul de a ridica ziduri de
aprare n jurul oraului.

1452: Regele Ladislau Postumul doneaz oraul Bistria mpreun cu cele 20 de sate
din mprejurimi, lui Iancu de Hunedoara, cu titlul de Comite Perpetuu.
1458: Dup moartea lui Iancu de Hunedoara, conducerea oraului i-a revine lui
Szilagyi Mihaly, care a fost primit cu ur de ctre saii din Bistria i din district. Acetia, condui de
primarul Thummel, s-au rzvrtit mpotriva regimului fiscal la care a fost supus Bistria de ctre
Iancu de Hunedoara i apoi de ctre comiii regali care i-au urmat. Rscoala a fost nnabuit cu
repeziciune de ctre Szilagyi.
1464: S-a rscumprat libertatea oraului de la Matei Corvin pentru suma de 6000
forini.
1484: A fost ncheiat inelul interior al incintei fortificate.
1487: Erau finalizate sparea anurile de aprare. Ulterior, lucrrile au adus
mbuntiri sistemului de fortificaie prin dublarea incintei n zona Porii Spitalului, a Porii Ungureti
i a unor diguri n colul de nord-vest, n afara Turnului Croitorilor, ajungndu-se n final la un sistem
defensiv, ce cuprindea trei pori principale, cu 11 turnuri de curtin, fiecare dat n grija uneia din
breslele oraului.
1602: La 1 februarie 1602 generalul Basta a ajuns la zidurile oraului, pornind asediul
dinspre Aldorf.
1758: Marele incendiu.
1786: Oraul Bistria a devenit sediu al comitatului Bistria-Nsud.
1862: Dup aceast perioad, fortificaiile oraului au fost demolate, oraul
extinzndu-se treptat dincolo de ziduri.
1886: A fost inaugurat linia de cale ferat Dej-Bistria.
1900: A fost aprobat proiectul apeductului, fiind finalizat ntre 1906 i 1912.
1913: S-a definitivat sistemul de canalizare.
1913: A fost inaugurat uzina electric i s-a introdus n ora iluminatul electric.
1944: n toamna acestui an, majoritatea populaiei germane din Bistria i mprejurimi
a fost obligat de ctre autoritile hitleriste s se evacueze din cauza frontului. Majoritatea celor
evacuai s-au stabilit definitiv n zone din Austria i Germania. Doar o minoritate a revinit la sfritul
rzboiului, pentru ca mai trziu cei mai muli s emigreze n Germania.
1968: n urma reformei administrative din acest an, Bistria a devenit reedin a
judeului Bistria-Nsud.

4.Compozitia orasului

Silueta orasului Bistrita\
Tesutul urban variaza in functie de perioada cronologica in care s-a dezvoltat spatial la care
ne referim.
Perspectiva aeriana cu Piata Centrala
Astfel in centrul istoric intalnim un tesut urbam inghesuit cu strazi inguste fronturi continue,
pargele stamte si inghesuite, spatial de constructive fiind considerabil limitat de prezenta zidurilor
cetatii. Insulele aveau lungimi considerabile, singurul loc in care erau intrerupte fiind piata central in
care se afla si biserica. Trecerea de la o strada la alta se facea prin intermediul pasajelor care constituie
o caracteristica a tesutului urban din interiorul cetatii acestea fiind prezente in numar foarte mare(22 se
maipastreaza).

Pasajul nr, I,fig.1

Dup anul 1862, fortificaiile oraului au fost demolate, oraul extinzndu-se treptat dincolo de
ziduri, acolo unde au aprut noi edificii administrative, sociale i culturale: casa comitatului (1886),
cazrmile (1887, 1888-1890), Gewerberein (actuala cas municipal de cultur, 1896), gimnaziul
german (1910), coala primar de stat (1912), coala agricol (1870), Sinagoga (1856). Concomitent
s-a elaborat un program de sistematizare a localitii, de aliniere a strzilor i refacerea infrastructurii
urbane. Proiectul apeductului aprobat n anul 1900 a fost finalizat ntre 1906 i 1912, iar sistemul de
canalizare definitivat n anul 1913.
Cea mai importanta extindere a orasului a inceput in 1968 cand, in urma unei reforme
administrative, Bistrita devine oras resedinta de judet.








Repere

De departe cea mai interesanta zona a Bistritei este centrul
vechi in jurul careia s-a construit pana in orezent orasul.












Biserica Evanghelica, fig.2

In centrul cetatii se afla Biserica Evanghelica care prin dimensiunile ei impresionante
constituie o dominant vertical a
orasului, intreg orasul gravitand parca in jurul ei. Nu doar ca din turn se poate observa intreb
orasul dar si el(turnul) este vizibil din aproape toate colturile orasului, facand astfel Biserica
Evanghelica unui dintre cele mai importante repere ale Bistritei.
Un interes aparte trezete grupul de 13 cldiri cu arcade numite Suglete - sec. XV - XVI -
care formau complexul comercial i civil din fosta cetate. Construit n anul 1563, unic n stilul su,
complexul este format din 20 de arcade masive, semicirculare n
exterior, constituind un fel de galerie cu boli sprijinite pe 21 de stlpi.
Astzi, se presupune c bolile ar fi aprat marfa comercianilor pe
vreme rea.
Un alt monument care trezeste la fel de mult interes este si
ultimul turn al cetatii ce se mai pastreaza in present, Turnul Dogarilor
(str. M. Koglniceanu) - unul din cele 18 bastioane de aprare ale
oraului.
Sugalete, fig.4


Turnul dogarilor, fig.3
Alte monumente si obiective mai sunt:
-Monumente de arhitectur:

Casa Argintarului monument de arhitectur de la nceputul
Renaterii.
Casa lui Ion Zidarul - Casa lui Johannes Lapicida monument de
arhitectur de la nceputul Renaterii. Cea mai veche cldire din Bistria.
Palatul Culturii, Bistria
Colegiul Naional Liviu Rebreanu
Colegiul Naional Andrei Mureanu
Banca Naional, Bistria
Cldirea Potei Vechi, Bistria

Colegiul National Liviu Rebreanu, fig.5


-Lcae de cult:

Biserica Intrarea n Biseric a Maicii Domnului - fost biseric a
mnstirii minorite, devenit in secolul XIX, greco-catolic, este de stil gotic timpuriu
(1270-1280), cu influene cisterciene. Din 1948 este folosit de o parohie ortodox
romn. Din 1990 este revendicat ca biseric protopopial de ctre Biserica Romn
Unit (Greco-Catolic) BRU.
Catedrala Ortodox
Biserica Romano-Catolic
Sinagoga, Bistria



5.Concluzie

In concluzie Bistrita este un oras eterogen, cu un parcurs istoric si o mostenire foarte
complexa atat din punct de vedere arhitectural si urbanistic, dar si din punct de vedere cultural, social
si economic. Desi locuiesc de o viata in acest oras, mereu descopar lucruri noi, ca si cum orasul te
cheama sa-l descoperi.


6.Note:
1. Biserica evanghelica
2. Primaria municipiului bistrita
3. Primaria veche
4. Ansamblul sugalete
5. Casa argintarului
6. Colegiul national Liviu Rebreanu
7. Biserica romano-catolica
8. Posta veche
9. Biblioteca judetiana
10. C
11. Catedrala ortodoxa
12. Casa de cultura
13. Casa Ioan Zidaru
14. Capela
15. Sinagoga
16. Biserica manastirii minorite


7.Bibliografie
www.inbistrita.ro
www.kotib.ro
www.primariabistrita.ro
Museum.ici.ro
www.bn.ro