Sunteți pe pagina 1din 4

Universitatea Tehnic Cluj-Napoca

Facultatea de Arhitectur i Urbanism


Departamentul de Urbanism
Disciplina Proiectare Specializat - Urbanism

An Universitar 2016 - 2017


An de studiu V, semestrul I

RENOVARE URBAN CENTRU FINANCIAR


IN MUNICIPIUL CLUJ-NAPOCA
Calendarul proiectului:
Lansarea temei: - 3 oct. ora 15.00
Faza I : Predare cu susinere - 12 oct. ora 14.00
Faza II : Predare cu susinere - 17 oct. ora 14.00
C : Corectur la panou obligatorie 24 oct. ora 14.00
Faza III : Predare cu susinere - 31 oct. ora 14.00
Predrile fazelor se vor face la nceputul orelor de atelier, timp de h., dup care urmeaz susinerile.
Corecturile individuale se realizeaz in cadrul grupei, iar cele obligatorii in cadrul anului.

Consideraii generale:
n scopul consolidrii statutului de centru financiar, municipiul Cluj-Napoca trebuie sa-i configureze o
strategie pentru construirea unui centru de afaceri. n prezent exist o presiune important asupra centrului
vechi al oraului, bncile tinznd s ocupe locuri reprezentative aici. Consecina imediat n timp a acestei
situaii va fi depopularea zonei istorice dup ora de nchidere a bncilor, precum si alterarea centrului istoric
atta timp ct nu s-au decelat atitudini privind protejarea sa.
Alegerea unui amplasament adecvat este o premiz incitant pentru studierea unor aspecte legate de
constituirea unui spaiu public, in scopul crerii de noi poli urbani reprezentativi, prin reconsiderarea unor
zone destructurate aflate n intravilanul oraului.

Definirea termenilor:
-

Renovare urban aciunea de a demola un sector urban pentru a construi ceva nou, justificat
fie de slaba calitate a construciilor, fie de neadecvare funcional, fie de slaba densitate a
cldirilor.

Centru financiar loc al vieii comerciale, sociale si civice a oraului (definit in 1929 de sociologul
American E. Burgess). Caracteristicile structurale ale unui centru financiar sunt: accesibilitatea,
cea mai mare concertare de cldiri nalte din orae, traficul auto si pietonal intens, concentrare
de afaceri din ntreaga regiune si amestecul tuturor grupurilor etnice i al tuturor claselor sociale,
valoarea ridicat a solului. J. Beaujeu Garnier descrie funciunile unui centru de afaceri astfel:
proporia cumprturilor fcute in comer necotidian este cea mai important, domin
tranzaciile verbale i financiare asupra transportului de mrfuri, aici se desfoar cele mai
rafinate servicii pentru populaie, iar suprapunerea activitilor duce la invadarea aproape
complet a spaiului urban.. Caracteristicile spaiale ale unui centru de afaceri sunt determinate
de ierarhizarea funcional: astfel, zona central cuprinde restaurante si comer foarte
specializat; in jurul acestor spaii se afl servicii, activiti financiare, hoteluri, iar spre margine se
afl administraia i echipamentele. ntreg ansamblu fiind acompaniat de parcaje subterane sau
supraterane pe nlime.

Elemente de tem:
Pentru realizarea centrului financiar se propune urmtorul amplasament:
-

Terenul situat n zona Pieei Abator i zona Parcului Feroviarilor.

Caracteristicile acestui amplasament sunt: aspectul destructurat al esutului urban, potenialul deosebit al
cadrului natural, poziia de element de articulare major in contextual urban, att d.p.d.v. fizic ct si
semnificant, existena in vecintate a unor dotri cu caracter de reper urban important.
Funciunile care trebuie grupate aici sunt financiare, administrative, completate cu cazare, comer de lux,
alimentaie public, loisir, locuire i educaie, cu parcajele necesare supra- si subterane. Se va cuta realizarea
unor suprafee construite maxime.
Orientativ, se propun urmtoarele valori pentru suprafeele amenajate si volumele construite:
-

centru de afaceri (birouri, administraie, bnci, comer, loisir, hotel) cca 50 000 mp;

locuine intre 250-300 de apartamente;

Sal de concerte - Suprafa desf. aprox. 3000 mp

amenajri peisajere spaii verzi, min. 50% din suprafaa de intervenie;

parcaje supra- i subterane, cca 1000 locuri.

Obiectivele proiectului:
-

constituirea unui spaiu cu adevrat urban, prin reconsiderarea valorilor tradiionale ale oraului
european: spaiul strzii, mixarea funciunilor, complexitatea parcelarului;

proporionarea si configurarea unui spaiu public in concordan cu caracterul intrinsec al locului,


precum si in scopul conferirii unei individualiti marcante;

crearea unei ambiane antrenante specific unui pol comunitar;

valorificarea cadrului natural;

mbuntirea circulaiei auto si pietonale in zon;

stabilirea unor legturi fireti cu vecintile prin asigurarea coerenei spaiale si funcionale,
articulare i continuitate a spaiilor i arhitecturilor;

refacerea esutului urban.

Mod de lucru:
-

se vor constitui colective a cte 4 studeni; echipa de 4 studeni elaboreaz mpreun faza I i faza
III, iar pentru faza II, n cadrul grupei de 4 se organizeaz cte 2 colective a cte 2 studeni, fiecare
colectiv prezentnd o variant de propunere urbanistic.

Mod de apreciere:
Faza I 3 puncte
Faza II 2 puncte
Faza III 5 puncte
Nota final = (nota F1 x 3 + nota F2 x 2 + nota F3 x 5) : 10

Piesele proiectului:

Faza I
Analiza situaiei existente:
a. cartri reprezentate in planuri de situaie sc. 1/5000 sau 1/2000 cuprinznd aprecieri ale aspectelor
cantitative:
-

regim de nlime;

funciuni i stare cldiri;

cote maxime i minime ale terenului, declivitatea terenului in procente, seciuni caracteristice
teren, linia de cea mai mare pant;

vegetaie;

circulaii (auto i pietonale, amenajate i ad-hoc, parcri, staii taxi i autobuz);

b. cartri reprezentate in planuri de situaie sc. 1/5000 sau 1/2000 cuprinznd aprecieri ale aspectelor
calitative:
-

Repere;

Sectoare;

Noduri;

Trasee;

Limite;

puncte logice de intrare i ieire din sit;

stabilirea liniilor de for ale sitului i a perspectivelor valoroase;

montaj fotografic caracteristic zonei;

c. analiza secvenial (situaia existent);


d. harta cognitiv - reprezentarea elementelor procesului psihologic, prin care omul i amintete, codeaz
i decodeaz mediul construit. Aceast cunoatere include cunoaterea rutelor (cilor) i locaia
elementelor cheie ale mediului (vezi punctul b). Sunt definite trei criterii pentru determinarea acestor hri
cognitive: direcia (unde se dorete s se ajung), identificarea (identificarea obiectelor, funciunilor sau a
destinaiei) i reasigurarea (semne repetitive care fac pietonul s fie reasigurat de poziia lui n spaiul
urban).
e. Map documentar minimum 3 exemple adecvate sitului i temei.

Faza II
- Variante de mobilare urbanistica a zonei studiate (dou propuneri) cuprinznd urmtoarele piese:
planuri de situaie i seciuni desfurri caracteristice la scara 1/2000.
Faza III
Proiectul propriu zis: mobilare urbanistic a zonei studiate in varianta aleas.
Coninutul proiectului:
piese desenate
-

plan de situaie sc. 1/1000 cuprinznd indicarea reglementrilor privind organizarea circulaiei,
sistematizarea vertical, funciunile propuse, regimul de aliniere, regimul de nlime, POT i CUT,
plastica arhitectural;

plan propunere de etapizare a proiectului sc. 1/2000;

analiza secvenial i harta cognitiv a situaiei propuse;

2 seciuni desfurri caracteristice sc. 1/500;

perspective libere de atmosfer;

machet volumetrie sc. 1/1000;

piese scrise
-

memoriu coninnd descrierea soluiei urbanistice adoptate si motivaia ei;

bilanul teritorial;

2-3 formate A3 cu prezentarea proiectului (fr scar).

Se va propune o denumire pentru ntreg ansamblul in funcie de modul de abordare, intenia i gradul de
intervenie in zona.
Redactarea pieselor desenate la toate fazele se face pe hrtie format multiplu de A3 si pe CD (Piesele desenate
apar pe cd in dou moduri pentru fiecare plan JPG 150 DPI si PDF un singur format pentru fiecare plan,
nu mprite pe A4 sau A3) respectarea formatului fiierelor de pe CD menionat anterior este OBLIGATORIE
i condiioneaz promovarea.

Material documentar anexat:


1.

situaie existenta in format electronic vectorial;

2.

Extras PUG zon;

3.

Regulamentele locale de urbanism din PUG.

Bibliografie:
Agachi M.I.M., Clujul Modern aspecte urbanistice, UTPress Cluj-Napoca, 2004
Curinschi G., Centrele istorice ale oraselor, Ed. Tehnica Bucuresti, 1967
Enache M., Urbanismul Britanic European, Ed. Tehnica Bucuresti, 1970
Laurian R., Probleme de Estetica a Oraselor, Ed. Tehnica Bucuresti, 1962
Lazarescu C. (sub conducerea), Urbanismul in Romania, Ed. Tehnica Bucuresti, 1977
Lynch K., Imaginea Oraului, Ed. Urbanismul, Bucureti, 2012
Mangin D., Panerai Ph. Projet Urbain, Ed. Parantheses, Marseille, 1999
Ghid privind metodologia de elaborare si continutul cadru al planului urbanistic zonal, MLPAT, Bucuresti, 2000
Legislatie privind urbanismul, Matrix Rom, Bucuresti, 2005
Colectia de reviste de specialitate din biblioteca FAU si UTCN.

ntocmit tem/ Responsabil disciplin


prof. dr. arh. Mihaela Ioana Agachi
. l. dr. arh. Octav Olnescu