Universitatea Politehnica Bucuresti

Facultatea de Chimie Aplicata si Stiinta Materialelor

MATERIALE CERAMICE,
PORTELANUL
Student: Popescu Dorin Valentin
Anul II Grupa 11! A
1
Bucuresti" #1#
CUP$I%S:
Cap& I - Materiale ceramice. Definiii. Clasificri ..........................pag.1
Cap& II - Tehnologia de obinere a ceramicilor ...............................pag.4
Cap& III - Scurt istoric .....................................................................pag.7
Cap& IV !orelanul .......................................................................pag.1"
Cap& V !rodusele ceramice #i aplicaiile lor ................................pag.1$
Cap& VI Materiale bioceramice ...................................................pag.%7
%
Cap. & M'T()&'*( C()'M&C(
Materialele ceramice sunt o clas de solide anorganice+ nemetalice+ obinute la temperaturi ,nalte.
-atura materialului ceramic+ compo.iia lui chimic #i arderea sunt factorii principali care
definesc o ceramic+ indiferent de aplicaie. /n Dicionarul (0plicati1 al limbii rom2ne 3D(4+
ediia 15647 substanti1ul feminin 8ceramic8 este definit ca 8tehnica #i arta prelucrrii argilelor
pentru a se obine+ prin omogeni.area amestecului plastic+ modelarea+ decorarea+ smluirea+
uscarea #i arderea lui+ di1erse obiecte9obiect confecionat prin aceast tehnic8.
Ceramica este repre.entat printr-o gam foarte 1ariat de materiale: ceramica de construcii
3igle+ crmi.i+ plci de faad #i de pardoseli+ ceramica sanitar etc.7+ ceramica de mena;
3porelan+ faian+ gresie etc.7+ materiale refractare pentru construcia instalaiilor termice+
ceramica pentru industria electrotehnic+ electronic+ nuclear+ cum #i ceramica cu ,nalte
proprieti termomecanice+ ceramica de u. biologic ca #i alte tipuri de ceramici 3inclusi1 cea cu
funcie abra.i1+ catalitic etc.7.
Di1ersitatea funciilor de utili.are ale produselor ceramice arat+ ,ntr-o oarecare msur+ e1oluia
noiuniii de ceramic #i las s se ,ntre1ad noi posibiliti de ,mbogire a acestei noiuni. /n
,ntelesul actual+ materialele ceramice repre.int o clas de solide anorganice+ nemetalice 3de#i+
mai rar+ pot a1ea #i constitueni metalici7+ obinute la temperaturi ,nalte+ la care are loc
sinteti.area+ 1itrificarea sau topirea lor+ urmate de rcirea #i consolidarea produsului+
corespun.tor pentru utili.are.
-atura materialului ceramic 3compo.iia lui chimico-mineralogic7+ repre.int unul dintre factorii
eseniali care diferenia. materialele ceramice ,ntre ele. /n funcie de procesul termic aplicat la
formarea lor 3prin ardere7+ materialele ceramice se pot deosebi ,ntre ele.
Clasificarea materialelor ceramice dup procesul termic de formare:
Materiale o'(inute prin sinteri)are "vitri*icare:
cu formare de fa.e 1itroase:
Ceramici nerefractate+ tradiionale
Ceramici refractate 3e0cepie cele crbunoase #i de grafit7
*iani hidraulici din care se obin:
produse nefasonate
produse fasonate
far formare de fa.e 1itroase:
$
o0i.i ceramici 3puri7 #i compu#i o0idici 3pigmeni7
refractare din carbon #i grafit
boruri+ a.oturi+ siliciuri+ crbuni+ etc.
Materiale o'(inute prin topire:
sticle+ gla.uri+ frite
1itroceramici
emailuri
refractare electrotopire
fibre ceramice
Dup comportarea la temperatur+ materialele #i produsele ceramice sunt nerefractare-cu
refractaritatea sub 1<""
o
C+ #i refractare a cror refractaritate dep#e#te aceast limit de
temperatur.
Dup natura materiilor prime #i destinaia produselor e0ist:
ceramice tradi(ional++ ba.at pe materii prime naturale+ relati1 ieftine+ #i cu utili.ri
con1enionale 3teracot+ faian+ gresie+ porelan+ refractare obi#niute etc.79
ceramica modern++ de regul ceramice tehnic+ ba.at pe materii prime de puritate ,nalt+
o0idic sau neo0idic 3carburi+ a.oturi+ siliciuri+ boruri+ o0ia.oturi etc.7+ cu utili.ri ,n
construcia de ma#ini+ electronic+ tehnica nuclear #i medical+ tehnologia spaial etc.
'flate ,n fa.e diferite de de.1oltare+ compo.itele ceramice din fibre 3formate dintr-o matrice
ceramic #i fibre metalice sau ceramice7+ cele cu particule dispersate 3de e0emplu+ cermei7 sau cu
distribuie lamelar a componenior etc. sunt considerate materiale pentru 1iitor #i de ,nalt
performan.
= serie de materiale #i produse ceramice 3mai ales tradiionale7 pot fi considerate ca a12nd
acelea#i surse de materii prime. Compo.iia o0idic a acestora include: Si=
%
+ 'l
%
=
$
+ -a
%
= 3sau
>
%
=7+ cu sau fr proporii relati1 mici de alte adaosuri 3de regul+ impuriti care pro1in din
materii prime7. Materialele ceramice pre.int+ ,n general+ o structur mai mult sau mai puin
poroas+ care depinde de tipul de produs #i de tehnologia de fabricaie. Din cau.a acestei structuri+
anumite materiale ceramice 3mai ales cele de mena; #i sanitare+ pentru aparatura chimic etc.7
trebuie s fie acoperit cu o pelicul 1itroas impermeabil 3gla.ur7+ care este cerut fie din
moti1e de cerine practice 3de e0emplu impermeabilitatea la lichidele pe care le conin sau 1in ,n
contact cu ele7+ fie pentru a satisface unele e0igene estetice #i decorati1e.
Datorit capacitii lor de a re.ista la temperaturi ,nalte+ materialele #i produsele refractare o0idice
sunt+ din punct de 1edere compo.iional+ mai simple9 ,n alctuirea lor intr2nd+ ,n proporia cea mai
mare+ unul sau doi o0i.i refractari.
4
Sunt unele materiale o0idice cu proprieti particulare-termo-mecanice+ electrice+ magnetice etc.+ a
cror compo.iie fie c se ,ncadrea. ,n sisteme o0idice monocomponente 3cu e1entuali dopani7+
fie c este asociat unor compu#i cu structuri speciale 3de tipul: titanai+ niobai+ tantalai ,n
combinaie cu !b=+ ?r=
%
etc.9 di1erse tipuri de ferite-M=.@e
%
=
$
+ ,n care MAMn+ -i+ ?n+ Co etc.+
respecti1 M= B @e
%
=
$
+ ,n care MACa+ Sr+ !b+ Ca9 .eolii cu funcie de schimbtori de ioni+
catali.atori #i suport de catali.atori9 materiale cu structuri fosfatice pentru bioceramic etc.7
= alt serie de materiale #i produse ale acestora sunt pe ba. de: carburi+ a.oturi+ boruri+ siliciuri
de metale tran.iionale 3Ti+ D+ Cr+ ?r+ -b+ Mo+ Ef+ Ta+ F7+ sau alte tipuri de carburi sau a.oturi
3SiC+ C
4
C+ -C+ Si
$
-
4
7. (le sunt mult folosite ,n domeniul tehnologiilor a1ansate+ la fabricarea
pieselor abra.i1e pentru prelucrarea metalelor+ iar unele dintre ele ser1esc drept elemente de
,ncl.ire pentru temperaturi ,nalte etc.
(0ist+ de asemenea+ unele produse ceramice+ care ,ncearc s ,mbine proprietile 1aloroase a
dou sau mai multor tipuri de materiale. '#a este ca.ul compu#ilor de tip S&M=- 3sialonuri+
sialonuri de magne.iu+ sialonuri de Gtriu etc.7. Sialonurile+ de e0emplu+ sunt silicai sau
aluminosilicai ,n care o0igenul este parial ,nlocuit prin a.ot. Se obine astfel o0ia.otura de siliciu
#i aluminiu 3Si
BH0
+ 'l
0
=
0
+ -
6H0
+ ,n care 0 repre.int numrul de atomi de a.ot substituii prin atomi
de o0igen7 cu proprieti apropiate at2t de I-Si
$
-
4
c2t #i de 'l
%
=
$
. /n aceea#i categorie intr #i
compo.iiile ceramo-metalice de tip: FC-Co+ TiC--i+ 'l
%
=
$
-Cr
%
=
$
3-i=7--i #.a+ ,n care se
regsesc o parte din proprietile de ductilitate+ re.isten mecanic+ conducti1itate termic-
specifice metalelor+ cu cele de stabilitate la temperatur ,nalt+ stabilitate chimc #.a.-specifice
materialelor ceramice.
<
Cap. && T(E-=*=J&' D( =CK&-()( ' C()'M&C&*=)
!entru a putea reali.a un anumit produs ceramic trebuie s se stabileasc cu acuratee reetele de
fabricaie 3care preci.ea. ,n ce procent se 1or introduce materiile prime7. Cunosc2nd compo.iia
o0idic a podusului ceramic ce se dore#te a se obine+ precum #i pe cea a materiilor prime care se
utili.ea.+ de reali.ea.+ ca #i ,n ca.ul produselor de sticl+ Lcalculul amestecului de materii
primeM. *a stabilirea reetelor de fabricaie se ine seama de o serie de cristerii: chimice+
tehnologice+ economice #i ecologice.
!entru fabricarea produselor ceramice #i refractare trebuie s se respecte o succesiune de operaii
#i procese tehnologice prin care una sau mai multe materii prime corespun.tor alese sunt
preparate+ fasonate+ supuse tratamentului termic #i finisate corespun.tor cerinelor de utili.are ale
produsului dorit. Toate acestea alctuiesc flu0ul tehnologic de obinere a unui produs ceramic.
Materialul preparat poart denumirea de mas ceramic crud+ ,n timp ce dup efectuarea
tratamentului termic 3arderea7 masa se nume#te ars.
/n tabel se pre.int sintetic etapele tehnologice principale care se parcurg la fabricarea produselor
de ceramic.
Fa)e Procedeu ,'iectiv Caracteristici
Preparare prelucrarea materiilor prime: - ,n
stare solid 3mrunire+ clasare+
sortare+ mcinare7 - ,n stare
lichid 3deleiere7
reali.area granulaiei
necesare
concentraie
omogenitate
stabilitate
fluiditate
plasticitate
Fasonare din suspensii+ paste sau pulberi
prin : turnare+ e0trudare+ presare+
laminare
aducerea masei preparate ,n
forma dorit
dimensiuni aspect
poro.itate te0tur
Uscare tratament termic la temperaturi
de 1"" - %""NC
eliminare ap sau ali
compu#i
contracie
re.isten
mecanic
Ardere tratament termic la temperaturi
ridicate 3peste 11""NC7
reali.area fa.elor cu
compo.iia #i structura
necesare
densitate+ form+
aspect+ structur
B
Finisare gla.urare decorare protecie+ stabilitate
chimic+ aspect+ estetic
caracteristici de
produs
!repararea amestecului de materii prime se poate reali.a prin % procedee - umed #iOsau uscat #i
presupune urmtoarele operaii tehnologice :
P m+run(irea -i m+cinarea 3asigur aducerea materiilor la dimensiunea granulometric necesar79
P do)area 3asigur proporia e0act de material79 se poate reali.a prin c2ntrire+ prin msurarea
1olumului sau prin ambele9
P omo.eni)area 3,nainte de utili.are materiile prime trebuie s fie uniform amestecate79
P deshidratarea. este operaia prin care se ,ndeprtea. apa aflat ,n e0ces9
P macerarea este operaia prin care masa umed+ deshidratat+ se pstrea. un timp 3uneori .eci
de .ile7 ,n atmosfer umed 9
P de)aerarea: pentru ,ndeprtarea inclu.iunilor de aer.
Fasonarea repre.int operaia tehnologic prin care amestecul preparat de materii prime este adus
la forma cerut de produsul ceramic ce urmea. a se obine. (0ist diferite procedee de fasonare+
care in seama de starea ,n care se afl amestecul omogen de materii prime:
P turnare din barbotin 3atunci c2nd amestecul de materii prime este ,n stare de suspensie7 9
P extrudare 3c2nd amestecul este sub form de past79
P presare 3c2nd amestecul este ,n stare de pulbere7.
Uscarea este operaia tehnologic prin care se elimin apa e0istent ,n produsele fasonate.
!rodusele fasonate 3tehnic poart denumirea de semifabricate7 au un coninut de ap care poate
1aria ,ntre < - %4Q+ cantitatea ma0im fiind caracteristic produselor fasonate prin procedeul
turnrii din barbotin sau din past plastic. ,n general+ uscarea are loc la temperaturi cuprinse
,ntre 1"" #i %""NC.
!rocesul de ardere este acela care confer produselor ceramice #i refractare proprietile finale
necesare astfel ,nc2t acestea s corespund condiiilor de utili.are. (ste o operaie comple0 #i
esenial fr de care un produs nu ,ndepline#te condiiile de a fi numit un produs ceramic.
Arderea 3deseori numit #i sinteri.are7 produselor ceramice #i refractare asigur reali.area
transformrilor fi.ico-chimice care consolidea. produsele ,n forma ,n care au fost fasonate+
conferindu-le+ totodat+ proprietile care corespund scopului pentru care sunt fabricate. (ste o
operaie comple0 #i esenial fr de care un produs nu ,ndepline#te condiiile de a fi numit un
produs ceramic. ,n general+ fenomenele care au loc ,n timpul arderii pot fi sinteti.ate astfel:
P ,ndeprtarea umiditii re.iduale de la procesul de uscare+ care se termin+ de obicei+ la %""NC9
7
P ,ndeprtarea moleculelor de ap care sunt legate prin legturi chimice de unii dintre componenii
materiilor prime 3este denumit 8ap de constituie87+ care se termin+ ,n funcie de materia prim
la 4""-B""NC9 R
P descompunerea unor componeni ai materiilor prime 3de e0emplu+ carbonai #i sulfai7 p2n la
1"""NC9
P reacii chimice ,ntre di1er#i componeni+ la temperaturi de 6"" -1B""NC+ cu apariia unei fa.e
lichide #i formarea compu#ilor care asigur principalele proprieti fi.ice+ chimice+ mecanice ale
produsului final9 pentru ceramica tehnic+ temperatura poate dep#i chiar #i %"""NC9
P rcirea+ ,n cursul creia se produce definiti1area proceselor chimice #i fi.ice 3cristali.are+
solidificare a fa.ei 1itroase+ etc.7
'rderea produselor ceramice se poate face ,ntr-o singur etap 3situaie ,n care este denumit
monoardere7 sau ,n mai multe etape 3dubl sau chiar tripl ardere7. /n funcie de durat+ arderea
poate fi tradiional sau rapid. Temperatura ma0im #i durata procesului de ardere 1aria. foarte
mult #i depinde de foarte muli factori+ cel mai important fiind compo.iia chimic a produsului
ceramic care urmea. a fi obinut. !entru e0emplificare+ /n tabelul de mai ;os se pre.int
temperaturile #i duratele de ardere pentru c2te1a produse tradiionale din ceramic.
Speci*ica(ie Ceramic+ de constructii Faiante Gresie
pl+ci c+r+mi)i *ar*urii *ar*urii pl+ci
monoardere monoardere biscuit gla.ur monoardere
Ardere
traditional+
temperatura 1"<"NC 5<"NC 1%B"NC 11""NC 1%<"NC
durata 1< h %6 h %" h 1< h 46 h
Ardere
rapid+
temperatura 1"6"NC 5<"NC 1%B"NC 11%"NC 1%4"NC
durata 1h 1" min $h %< min $" min $< min. 5h
Snele produse se ard la temperaturi mai ridicate+ ca de e0emplu: produsele sanitare se ard la
temperaturi de 1%<"-1$""NC+ cele de gresie la 1%"" - 1$<"NC iar porelanul la 1%<" - 1<""NC.
'rderea produselor ceramice se efectuea. ,n cuptoare special construite ,n funcie de categoria de
produs ceramic ce se obine. Dintre toate acestea+ cele mai rsp2ndite sunt cuptoarele tunel #i+ mai
nou+ cele conveior.
Marea ma;oritate a produselor de ceramic+ ,ndeosebi tradiional+ trebuie s mai parcurg o
etap a flu0ului tehnologic #i anume *inisarea& =peraiile care se e0ecut ,n scopul finisrii
produselor de ceramic sunt glazurarea #i decorarea. Gla)urile sunt straturi subiri 3"+1 - "+$
mm7 de sticl topit pe suprafaa anumitor tipuri de produse ceramice. (le au rolul de a
impermeabili.a corpurile ceramice+ de a le face mai re.istente mecanic #i chimic+ de a le da un
aspect plcut+ o suprafa neted #i lucioas+ u#or de splat. Decorarea produselor ceramice
6
3gresie+ ceramic+ faian+ porelan etc.7 se face cu a/utorul culorilor ceramice speciale& 'ceste
culori sunt o0i.i metalici+ silicai+ compu#i di1er#i 3borai+ aluminai etc.7+ capabile s forme.e la
temperaturi ridicate compu#i colorai pe suprafaa produselor.
5
Cap. &&& SCS)T &ST=)&C
/n Dicionarul de arhitectur 3ediia 15777 ceramica este considerat 8oricare produs dintr-o clas de
produse reali.at din argil sau produse similare+ supus la temperaturi ,nalte ,n timpul fabricrii sau
utili.rii+ ca de e0emplu: porelan+ gresie+ faian+ teracot+ etc.8.
/n plus+ ,n Jrecia antic+ ceramica era denumirea unui cartier situat ,n partea de --D a 'tenei+ care
includea 1echea 'gora9 cartierul s-a e0tins apoi ctre !ireu 3sudul 'tenei7+ p2n la grdinile lui
'cademos.
Ceramica are o lung #i interesant istorie deoarece este un material care combin arta cu utilitatea.
De la cel mai bogat la cel mai srac+ fiecare deine o pies de ceramic+ fie pentru mena; sau
construcie+ fie ca obiect de art.
Datorit e0istenei cotidiene ,n spaiul casnic 3farfurii+ 1a.e+ plci de faian #i gresie+ sobe de
teracot+ etc.7 ceramica este o noiune cunoscut de marea ma;oritate a oamenilor 3,n acest ca.
ceramica este cunoscut ca 8ceramic de mena;8 sau 8tradiional879 materialele ceramice sunt ,ns
utili.ate #i ,n aproape toate domeniile industriale 3,n acest ca. ceramica are denumirea generic de
8ceramic tehnic87. 'ria larga de utilitate #i aplicaii este generat ,n primul r2nd de abundena
materiilor prime din scoara terestr care concur la obinerea materialelor ceramice.
=riginea ceramicii se pierde ,n preistorie+ ea fc2nd parte din primele in1enii ale omului. Studiind
istoria ceramicii+ 1ei descoperi multe din istoria omului. Cele mai 1echi ceramici datea. din epoca
neolitic+ fiind locali.ate ,n =rientul 'propiat 3Mesopotamia+ ,n dou din cele mai mari ora#e+
Cabilon #i -ini1e7+ 'sia+ cele dou 'mericii+ (uropa #i 'frica. ,n fiecare epoc+ ceramica a fost
pre.ent #i+ adeseori+ arheologii recurg la ciobul de ceramic pentru a delimita perioada istoric.
)oata olarului 3a crei apariie este datat ,n ;urul anului $""" ,.E. ,n (gipt7 - una dintre primele
in1enii ma;ore ale omului a re1oluionat istoria ceramicii #i a a1ut un impact esenial asupra
,mbuntirii calitii 1ieii acestuia.
Ceramica neagr #i ceramica de Cucuteni+ la noi ,n ar+ ceramica gla.urat de la porile Cabilonului
sau ,n 1echiul (gipt+ sunt repere cronologice pentru istoria 1eche a omenirii.
Ceramica a cptat o transparen #i noi 1alene artistice ,n China+ odat cu reali.area porelanului.
!rin Coreea porelanul a ptruns ,n Taponia9 ,n timpul lui Marco !olo a a;uns ,n (uropa. ,n timpul
)ena#terii manufacturile de portelan au cunoscut o arie larg de rsp2ndire+ de la @lorena 3,n &talia7+
la St-Cloud 3,n @rana7+ la Meissen ,n Jermania+ la Diena+ !etrograd #i Se1res. /n 'nglia secolului
1"
4D&&& se reali.ea. porelanul fosfatic. /n 16"< la Cati.-Eunedoara se fabrica portelan #i ,n
)om2nia.
Decorarea pereilor cu plci de teracot a ,nceput ,n primul secol ,.E. ,n )oma #i a de1enit ,n timp
scurt o practic popular. /ns+ dup cderea imperiului roman+ influena ceramicii de Ci.an #i-a
pus amprenta #i asupra lumii islamice. Cisericile mahomedane+ moscheile #i pereii din interiorul
palatelor ,mprte#ti erau acoperite cu plci ceramice. !e atunci+ plcile erau mai mult albe #i
albastre+ culori ,mprumutate din practica persan ,n decorarea plcilor ceramice. Mai t2r.iu+ ,n
=rientul Mi;lociu a ,nceput fabricarea splendidelor plci gla.urate+ cu luciu metalic+ ceea ce a
repre.entat un pas ma;or ,n e1oluia calitati1 a ceramlcii.
,n &talia e1ului mediu+ folosirea plcilor ceramice a de1enit mai mult dec2t o mod+ era o practic
obi#nuit #i ,ndrgit+ ,ntrec2nd ,n calitate #i design plcile fabricate ,n Dalencia+ Spania. 'stfel+ s-au
schimbat #i culorile+ plcile ceramice au cptat noi nuane: 1erde-cupru+ ocru+ albastru 1eneian+
chiar 1iolet. '#a a ,nceput ,n &talia 8ma;olica8+ o practic ,n fabricarea plcilor ceramice care pe
parcursul a <" de ani a dat na#tere celor mai frumoase plci ceramice pictate9 importante centre de
manufactur erau situate ,n Toscana+ @aen.a+ Srbino+ Deneia+ @lorena+ Jubbio 3unde s-au folosit #i
primele gla.uri7. !roduse 1estite fabricate ,n acel timp erau 1asele de la @aen.a.
/n era baroc+ =landa 3ceramica de Delft7 #i @rana au fost lideri+ pe plan european+ ,n fabricarea
ceramicii. @olosirea plcilor ceramice pentru podele 3gresia7 a fost iniiat ,n Jermania. 'ici+ au
a1ut succes plcile mari cu imprimeuri+ apoi+ a ,nceput producia binecunoscutei faiane olande.e+ ,n
frumoasele combinaii de culori alb-albastru.
(ngle.ii au a;uns la un ni1el ridicat de fabricare a ceramicii ,n (1ul Mediu. Jresia din biserici #i
mnstiri era fcut de clugri. 'ici+ au fost gsite aran;amente de plci ceramice cu di1erse
imprimeuri+ de la emblemele bisericii+ la psri+ 1ia de 1ie #i frun.e de ste;ar.
Ceramici splendide au fost+ de asemenea+ descoperite #i ,n 'merica *atina 3ceramici de tip -a.ca #i
&nca+ pentru ritualuri religioase7.
/n secolul 4&4+ cerinele pentru temperaturile ,nalte necesare metalurgiei aduc reali.ri ,n domeniul
materialelor refractare. /nceputul secolului 44 - prin de.1oltarea electricitii #i radiofoniei
-marchea. interesul pentru proprietile electrice ale porelanului #i maselor ceramice. Ceramica de
rutil 3dio0id de titan7 re1oluionea. ,n anii R%" domeniul materialelor dielectrice pentru
condensatoare9 ,n anii R$" se cercetea. feritele ceramice+ iar ,n anii R4" se descoper ceramica
feroelectric. /n a doua ;umtate a secolului 44+ tehnologia ceramicii #i refractarelor ,#i
fundamentea. #tiinific operaiile #i procesele care inter1in ,n fabricaia produselor. Se de.1olt+ de
11
asemenea+ noi direcii de utili.are ale ceramicilor:bioceramici+ bariere termice+ motoare ceramice+
pentru a enumera doar c2te1a dintre acestea.
1%
Cap. &D !=)K(*'-S*
!orelanurile sunt produse ceramice deplin 1itrificate+ constituite din una sau mai multe fa.e
cristaline distribuite ,ntr-o matrice 1itroas. !arametrii principali care determin 1itrificarea sunt
temperatura de ardere #i cantitatea de fa. lichid necesar ,nchiderii porilor. Masele care
,ndeplinesc atributele porelanurilor+ dunp Solacolu #i Dinescu+ au temperatura de ardere cuprins
,ntre 1$<" #i 14<"
"
C+ iar cantitatea de fa. lichid+ la temperaturile respecti1e de ardere+ cuprins
,ntre <" #i 7<Q. Din acest punct de 1edere por(elanurile tari au cantitatea de fa. lichid la limita
inferioar+ iar por(elanurile moi au cantitatea de fa. lichid la limita superioar.
(0ist diferite criterii de grupare a porelanurilor. Snul din acestea ine seama de sistemul de
componeni ,n care se situea. compo.iia porelanurilor. 'stfel+ se disting porelanurile alcaline+
alcalinopm2ntoase+ fosfatice etc. Din punctul de 1edere al ceramicii de construcii #i de mena; cel
mai mare interes ,l pre.int porelanurile alcaline. !orelanurile alcalinopm2ntoase se disting prin
proprieti deosebite mecanice+ termice+ electrice.
Por(elanurile alcaline" tradi(ionale sunt situate ,n sistemul: -a%= 3>%=7-'l%=$-Si=%. Spre
e0emplificare ,n figura altutar se
pre.int locul porelanurilor ,n
sistemul >%=-'l%=$-Si=%. !re.ena
simultan a celor dou fa.e
feldspatice 3-'SB #i >'SB7+ ,ntre
care e0ist relaii de i.omorfie+ face
ca temperatura de 1itrificare a
porelanurilor s scad. De
asemenea+ muli feldspai sunt
cuprin#i ,n sistemul ternar orto.-
albit-anortit+ ,ntre albit #i anortit
e0ist2nd seria i.omorf a
plagiocla.ilor. !re.ena acestui
feldspat ,n cadrul sistemului -a%=-
Ca=-'l%=$-Si=%+ plasea. porelanul mulitic 3cel mai important din punct de 1edere practic7+ ,n
subsistemul -'SB-C'S%-'$S%-S.
Proprietile porelanurilor alcaline (feldspatice) sunt determinate+ ,ntr-o msur important+ de
microstructura lor. Cantitatea mare de fa. lichid+ obinut la temperatura de ardere 3B<-7< Q la
1$
1$<"
o
C+ pentru porelanurile feldspatice moi #i <"-B< Q la 1$<"-14<"
o
C+ pentru porelanurile tari7+
de#i 1a cristali.a parial prin rcire+ 1a influena+ alturi de fa.ele cristaline ma;ore 3,n ca.ul
porelanului mulitic tradiional+ mulitul #i cristobalitul7+ proprietile porelanului.
Componentul 1aloros al porelanului mulitic 3porelanul comun7 este mulitul. 'cesta critali.ea. ,n
sistem rombic+ cu cristale bine de.1oltate+ atunci cand se formea. ,n pre.ena unei proporii ridicate
de fa. lichid. Mulitul asigur 1alori ridicate pentru: re.istena mecanic+ modulul de elasticitate+
duritate+ termostabilitate+ re.istena chimic la atacul ba.elor #i aci.ilor #i coeficient de dilatare
termic sc.ut. !orelanul tare conine o proporie mai ridicat de mulit dec2t cel moale.
Cristobalitul imprim proprieti mecanice slabe #i sensibilitate la #oc termic crescut.
Faza vitroas determin cre#terea transluciditii #i efectele estetice ale produselor de porelan+
reduc2ndu-le+ ,n schimb+ re.istena mecanic #i stabilitatea termic. (a este necesar+ ,n cantitate
limitat+ pentru a asigura 1itrificarea complet a masei. De asemenea+ ,ntre cantitatea de fa.
1itroas #i poro.itatea+ absorbia+ permeabilitatea+ densitatea aparent+ contracia maselor la ardere
se pot stabili corelaii de str2ns
interdependen.
Porozitatea total de B-7Q este+ de regul+
,nchis+ ceea ce face ca permeabilitatea la
lichide #i ga.e s fie practic negli;abil+ ele
a12nd o absorbie a apei de ma0imum "+<Q.
Densitatea aparent este dependent at2t de
gradul de 1itrificare c2t #i de compo.iia
masei 3se obin 1alori de %+$-%+< gOcm
$
sau
mai mari la un coninut crescut de 'l%=$7.
Dintre proprietaile optice+ mai importante
pentru porelanul tradiional sunt gradul de
alb #i transluciditatea. 'mbele proprieti
sunt importante pentru aspectul estetic al
produselor de mena; #i decorati1e.
Gradul de alb depinde de calitatea
materiilor prime+ de natura #i proporia ionilor cromofori impuriti+ de atmosfera de ardere etc. #i
1aria. ,ntre B< #i 7< Q. 'supra gradului de alb influenea.+ ,n mod po.iti1+ pre.ena ,n
compunerea maselor de porelan a compu#ilor fosfatici. Se obine astfel porelanul fosfatic+ care face
parte din sistemul o0idic )=-'l%=$-Si=%-!%=<.
14
Transluciditatea+ cea de-a doua proprietate optic+ cre#te cu proporia de fa. 1itroas #i depinde de
atmosfera de ardere a cuptorului. Transluciditatea este re.ultatul a dou procesedifu.ia #i absorbia
luminii+ iar cei doi parametri specifici-coeficientul de difu.ie S #i coeficientul de absorbie >+ pot fi
dedu#i din factorul de transmisie+ determinai de probele arse. !orelanul tare este ars ,n condiii
reductoare #i+ drept re.ultat+ impuritile de fier sunt reduse la @e
%-
.
!orelanul moale difer de cel tare prin accea c este ars la o temperatur mai sc.ut #i nu este
supus unor condiii reductoare. 'ceasta are ca re.ultat o rm2nere a ionilor @e
$-
,n structur+ care
dau o culoare ro.+ conferind astfel o absorbie puternic ,n SD #i produc2nd o coad de absorbie ,n
albastru 1i.ibil. Dalorile coeficientului de difu.ie sunt mai mari ,n ca.ul porelanului moale deoarece
temperatura de ardere+ mai sc.ut a acestuia+ d na#tere unei microstructuri poroase.
Separarea celor doi coeficieni+ ,n acest mod+ este util deoarece 1ariaiile lui > sunt un indice al
chimiei probei #i spectrului su cristalin+ ,n timp ce 1ariaiile lui S pot fi folosite pentru a e0plora
schimbrile microstructurale ,n timpul arderii.
1<
Cap.D !)=DSS( C()'M&C( U& '!*&C'K&&*( *=)
MA01$IA21 3I P$,DUS1 C1$AMIC1 0$ADI4I,%A21
Ceramic+ 'rut+ de construc(ii se ,mparte ,n urmtoarele categorii ,n funcie de caracterul
utili.rii:
ceramica de perei 3crmi.i+ blocuri ceramice #i panouri reali.ate din acestea79
ceramica de faad 3crmid aparent+ plci de diferite tipuri79
ceramica de acoperire 3igle79
tuburi de canali.are #i de drena;9
umpluturi ceramice pentru betoane i.olatoare 3Veram.it -granulit+ agloporit79
produsele sanitare - tehnice din faiana #i porelan9
plci de faad 3placare7 din faian #i porelan9
plci pentru pardoseli #i produsele antiacide.
'cest tip de ceramic cuprinde produsele folosite la alctuirea elementelor de construcii+
repre.ent2nd o mas aluminosilicatic 3alcalin+ alcalino-pm2ntoas+ de fier7. Din punct de 1edere
mineralogic+ o asemenea ceramic este constituit dintr-o fa. 1itroas relati1 neomogen 3cu indice
de refracie+ n A 1+<<...1+B"7+ ,n care sunt incluse cristale colorate 3cu n A 1+7"...1+7%7 de soluii
solide criptomulitice+ cristale de cuar+ cristobalit etc.
Dup tradiie+ produsele poroase+ cu structura granular mare+ din mase argiloase+ formea. clasa
ceramicii brute de construcii+ iar produsele compacte+ cu structur granular fin+ 1itrificat+ de
tipul celor din porelan+ formea. clasa ceramicii fine de construcii.
Kiglele+ ca materiale de ba. pentru acoperirea cldirilor+ sunt plci ceramice pre1.ute cu ner1uri
pentru ,mbinare #i cre#terea re.istenei mecanice+ au cioburi pe una din fee+ permi2nd fi0area lor ,n
po.iie ,nclinat. Dup forma lor #i modul de fabricaie+ se deosebesc:
igle ;geab presate+ cu masa %+B"" Vg fiecare9
igle ;geab trase prin filiere 3e0trudate7+ cu masa de %+4"" Vg
igle sol.i e0trudate cu masa de 1+$<" Vg.
Ceramica de faad este destinat decorrii unor elemente ale cldirilor. Se pre.int sub form de:
crmi.i aparentem profilate 3pline sau cu goluri7+ plci drepte sau unghiulare+ mo.aicuri ceramice+
elemente arhitecturale+ teracot+ ma;olic etc.
1B
De#i multe produse de faian #i de porelan fac parte din ceramica pentru construcii+ caracteri.area
acestora este fcut separat+ in2nd seama de cerinele comp.iionale mai se1ere #i de utili.area mai
larg a acestor produse.
!roprietile ceramicii de perei+ de acoperire #i de faad:
1. $e)isten(a mecanic+ la compresiune+ 1aria. ,ntre 7+<-1< M!a #i poate atinge chiar $" M!a.
!entru e0ecutarea cldirilor cu mai multe eta;e #i a construciilor solicitate mecanic+ se folosesc
crmi.i cu re.isten mare.
%. $e)isten(a mecanic+ la 5ncovoiere+ repre.int o proprietate important+ mai ales pentru
materialele de grosime mic. 'stfel+ igla trebuie s re.iste la greutatea unui om 3la o sarcin
concentrat ,n mi;locul ei de cel puin 7" Vg7.
$. A'sor'(ia apei 1aria.+ la produsele normale+ ,ntre 6 #i %<Q+ iar la crmi.ile cu poro.itate mare
,ntre %<-<"Q. !entru asigurarea unei i.olaii termice+ materialele de .idrie trebuie s pre.inte o
absorbie a apei de B-6Q. /n mod normal+ capacitatea de absorbie a apei pentru igle nu trebuie s
dep#easc 1"Q+ ,n timp ce pentru produsele de faad+ trebuie s fie de B-1%Q. !entru produsele
care nu 1in ,n contact cu apa aceast caracteristic nu se normea..
4. $e)isten(a la 5n.he( 3geli1itatea7: materiale de construcii trebuie s re.iste la 1"-%< cicluri de
,ngheare la -1<NC.
<. Culoarea produselor ceramice arse 1aria. ,n funcie de compo.iia chimic #i de temperatur+ de
la galben ro#cat 3c2nd argila conine calcar7 sau galben pai la 1er.ui 3c2nd produsul a atins
temperatura de topire7 la ro#u 3din argila cu mai puin calcar7 sau rosu-brun apoi brun - prin
ridicarea treptat a temperaturii de ardere 3c2nd topitura sa de1ine neagr7.
'lte produse de ceramic poroas pentru construcii sunt:
!lci de teracot pentru sobe 3cahle79
Tuburile ceramice de drena;9
Ceramica poroas filtrant.
MAS1 3I P$,DUS1 D1 FAIA%46
@aianele sunt produse ceramice poroase+ permeabile la lichide #i ga.e9 permeabilitatea lor este
,nlturat prin acoperire cu gla.uri.
Faian(ele *eldspatice - cu cea mai larg utili.are #i au feldspatul drept component fondant9 unt
utili.ate pe scar larg pentru fabricarea produselor de mena; #i decorati1e+ pentru placa;e
17
ceramice+ obiecte sanitare #i tehnico-sanitare.
Faian(ele *ine calcaroase - folosesc calcarul 3creta7 sau dolomit ,n calitate de fondant - se
utili.ea. mai ales la obinerea de plci pentru placarea interioara a construciilor.
Faian(ele mi7te - intermediare ,ntre cele dou categorii amintite mai ,nainte - se folosesc at2t la
reali.area de plci pentru perei interiori+ c2t #i pentru 1ase de mena; #i obiecte sanitare. !rin
proprieti #i comportament ele se plasea. ,ntre faianele feldspatice #i cele calcaroase.
Faian(ele silicioase - aproape lipsite de componeni argilo#i ,n masa crud - ser1esc la obinerea
de produse arhitecturale.
Faian(ele ar.iloase - pre.int o proportie foarte ridicat de materiale argiloase ,n mas -
constituie obiect de utili.are pentru obinerea produselor de faiana comun+ ,n special. Ceramica
comun ,#i gse#te cea mai larga utili.are ca ceramic de mena;+ ca ceramic decorati1 #i de
placa;.
!roprietile produselor de faian :
1. Poro)itatea *aian(elor este mai mare de 6Q+ limita sa ma0im de %<Q+ fiind mai mic ,n ca.ul
faianelor feldspatice 3ma0. 14Q7. !oro.itatea faianelor este o poro.itate deschis.
%. Permea'ilitatea este o consecin a poro.itii.
$. Acordul mas+8.la)ur+ pre.int o importanta esenial pentru produsele de faiana. Deoarece
comportamentul faianei cu cantitate mic de fa. 1itroas este diferit de cel al gla.urii+ re.ult
dificultile mari ,n reali.area acordului mas-gla.ur.
4. 0emperatura *inal+ de ardere este inferioar aceleia a portelanurilor #i a gresiilor+ nefiind
necesar 1itrificarea deplin. 'rderea ,n biscuit se reali.ea. la 5""-1%""NC9 temperatura de ardere a
produselor dup gla.urare este cel mult egal cu arderea biscuitului+ funcie de fu.ibiltatea gla.urii.
*a biscuitare+ produsele de faian pre.int o deformabilitate redus+ urmare a coninutului mai
redus de fondani #i temperaturii de ardere mai sc.ute. 'rderea produselor de faian se poate
reali.a #i ,ntr-o singur etap+ c2nd au loc formarea produsului de faian+ topirea #i fi0area gla.urii.
<. Microstructura se caracteri.ea. printr-un coninut redus de fa. 1itroas 3W<"Q7 #i+ ca urmare+
printr-o poro.itate mai mare+ interconectat deschis. -atura #i proporia fa.elor cristaline depind de
compo.iia o0idic a masei.
B. Culoarea masei de faiana fin este alb+ cu nuan glbuie+ agreabil9 ,n ca.ul faianelor comune+
culoarea ciobului este ro#iatic de nuane diferite+ funcie de coninutul de @e%=$.
16
7. $e)isten(a mecanic+ este cu at2t mai redus cu c2t proporia de fa.a 1itroasa este mai mic.
)e.istena la compresiune a faianelor calcaroase este de 4<-7" M!a+ iar a celor feldspatice de 6"-
1"" M!a. Sub aceste 1alori se plasea. re.istena faianelor #amot #i a celor comune.
6. 2uciul -i duritatea .la)urii confer produselor re.isten la u.ur #i aspect plcut.
MAS1 3I P$,DUS1 D1 G$1SI1
/n categoria produselor de gresie ceramic se pot considera produsele ceramice compacte+ 1itrificate
sau clincheri.ate+ netranslucide sau translucide numai la margini+ repre.entate mai ales prin:
crmida clincher+ plcile de pardoseal+ tuburile de canali.are #i produsele re.istente chimic
3deseori considerate ca fc2nd parte din ceramica 1itrificata de construcii7+ precum #i gresia fin de
mena;+ respecti1 gresia termore.istent de mena; #i gresia artistic.
Cele mai repre.entati1e produse sunt:
Pl+cile de pardoseal+ sunt produsele de gresie cele mai cunoscute9 ele se obin din argile destul
de omogene+ cu un inter1al larg de 1itrificare.
Gresia *in+ de mena/ se obine din argile 1itrifiabile+ cu inter1al larg de 1itrificare 311B"
-1$""NC7+ la care se adaug caolin+ nisip cuaros+ feldspat+ #amot+ de#euri de gresie #i porelan.
Gresia artistic+ este de compo.iie asemntoare gresiei fine de mena;.
MAS1 3I P$,DUS1 D1 S1MIP,$412A%
Semipor(elanul este un sortiment ,mbuntit de faian fin feldspatic+ cu re.istena mecanic
superioar acesteia+ cu poro.itate #i absorbie a apei mai reduse. &niial a fost considerat o mas
feldspatic tare+ ,n care s-a mrit proportia de fondani. /n 1arianta sa modern+ semiporelanul este
un material cu grad de 1itrificare ridicat+ cunoscut #i sub numele de 1itrus.
Specificul fabricaiei produselor de semiporelan ,l repre.int tehnologia fasonrii #i arderii.
@asonarea se e0ecut prin presare i.ostatic #i discuire la turaii mici+ ,n timp ce arderea se
reali.ea. ,n doua etape: &: 1%4" - 1$""NC+ &&: 11B"-1%""NC+ ,n atmosfer o0idant. !rodusele pentru
alimentaie public+ cu perei gro#i se reali.ea. prin monoardere+ dup diagrame de ardere rapide
utili.ate ,n tehnologia obiectelor sanitare.
Specificul fabricaiei obiectelor sanitare ,l repre.int fasonarea prin turnare din barbotine #i
monoarderea3114"-11<"NC7.
MAS1 3I P$,DUS1 DI% P,$412A%
15
!ortelanurile sunt mase ceramice deplin 1itrificate+ constituite din una sau mai multe fa.e cristaline+
distribuite ,ntr-o matrice 1itroas. !roporia de fa. 1itroas ,n portelanuri 1aria. ,n limite foarte
largi: de la mai puin de %<Q la peste 7"Q+ compo.iia #i proporia sa repre.ent2nd importan
deosebit+ at2t pentru obinerea portelanului+ c2t #i pentru funcia lui de utili.are.
Dup numrul fa.elor cristaline+ e0ist:
por(elanuri unare - ,n care numai o fa.a cristalin se gse#te distribuit ,n fa.a 1itroas9
por(elanuri 'inare 3sau multinare7 - ,n care dou 3sau mai multe7 fa.e cristaline coe0ist ,n
matricea 1itroas9
!orelanurile unare sau multinare se pot clasifica+ la r2ndul lor+ dup compo.iia fa.elor cristaline+
primind denumirea acestora:
porelanuri mulitice+ spinelice+ cordieritice+ enstatitice etc.9
porelanuri mulit-cristobalitice+ mulit-corindonice+ spinel-forsteritice etc.
Dup proprietile lor - determinate esenial de compo.iia fa.al+ porelanurile pot a1ea diferite
funcii de utili.are. Din acest punct de 1edere+ o clasificare ar putea cuprinde:
por(elanurile tehnice : utili.area lor este asigurat de una dintre urmtoarele proprieti:
re.istena mecanic+ re.istena termic+ re.istena chimic+ caracteristici electrice etc.
por(elanul artistic : determinant este efectul artistic #i aspectul - dat esenial de gradul de alb+
de proporia de fa.a 1itroasa care asigura transluciditate.
por(elanul de mena/ sau sanitar - de mare serie+ pe l2ng aspectul estetic #i proprietile
mecanice #i chimice+ interesea. disponibilitatea materiilor prime+ precum #i costul produselor.
Sn alt criteriu de grupare a porelanurilor ,l constituie sistemul de componeni ,n care se plasea.
compo.iia porelanurilor. 'stfel+ se pot distinge+ de e0emplu: porelanuri alcaline+ porelanuri
alcalino-pm2ntoase etc. De asemenea+ poate constitui criteriu de clasificare a porelanurilor natura
componentului principal de 1itrificare. !e aceasta ba.a+ porelanurile tradiionale - ,n care+ de regula+
nu se includ porelanurile tehnice - se pot clasifica ,n: porelanuri feldspatice+ fosfatice etc.
!rincipalele proprieti ale porelanurilor+ determinate esenial de microstructura lor+ sunt
urmtoarele :
1. Densitatea aparent a porelanului feldspatic u.ual este+ de regul+ cuprins ,ntre %+$ #i %+<
gOcm
$
: la un coninut mai ridicat de alumin+ densitatea aparent poate dep#i %+< gOcm
$
.
%"
%. Poro)itatea total a porelanurilor este de B-7Q+ ea fiind constituit practic din pori ,nchi#i+
proporia porilor deschi#i fiind practic negli;abil. Ca urmare a structurii menionate a poro.itii+
porelanurile nu sunt permeabile la ga.e #i lichide+ ele a12nd o absorbie a apei de ma0. "+<Q.
$.Contrac(ia 1aria. ,n funcie de compo.iia masei - ca #i poro.itatea maselor #i temperatura de
tratament termic.
4. Propor(ia de fa. lichid are o influen prioritar #i asupra stabilitii formei produsului ,n
timpul tratamentului termic.
Por(elanul este+ ,n general+ un produs fragil+ caracteri.at prin rapoarte ridicate ,ntre re.isten #i
densitate+ ,ntre modulul de elasticitate #i densitate+ comportament care le confer un foarte mare
interes practic.
<.2imitele re)isten(ei mecanice a porelanurilor sunt foarte largi. )e.istena la compresiune
oscilea.+ ,n general+ ,ntre %7"-7<" M!a+ sau chiar mai mari9 re.istenele la ,nco1oiere sunt cuprinse
,ntre %%-5" M!a+ iar cele de traciune ,ntre %<-<" M!a
B. Srmare a compo.iiei #i structurii lor+ porelanurile sunt materiale cu duritate mare+ cu 1aloarea+
pe scara Mohs+ ,ntre B+< #i 6.
7. Sta'ilitatea termic+ repre.int capacitatea produselor de a re.ista fr a se distruge+ la 1ariaii
bru#te de temperatur. Comportarea produselor de porelan din acest punct de 1edere+ depinde direct
de mrimea dilatrii termice a componenilor.
Dintre propriet+(ile optice+ pentru porelanurile feldspatice u.uale 3tradiionale7 cel mai mare
interes ,l repre.int gradul de alb #i transluciditatea.
6. Gradul de al' interesea. sub aspectul estetic al produselor de mena; #i decorati1e. Culoarea
porelanului depinde de calitatea materiilor prime+ de natura #i proporia impuritilor pe care le
conin. Jradul de alb ridicat presupune proporii strict limitate de impuriti ce conin ioni cromofori
#i o ardere ,n atmosfera prescris. /n mod obi#nuit+ gradul de alb al porelanurilor 1aria. ,ntre B< #i
7<Q.
5. 0ransluciditatea repre.int o proprietate deosebit de apreciat pentru produsele de mena; #i
decorati1e+ conferindu-le 1aloare estetic. (a cre#te cu proporia+ calitatea #i puritatea fa.ei 1itroase.
MA01$IA21 C1$AMIC1 AVA%SA01
Ceramici termore)istente
%1
/n categoria ceramicilor termore.istente 1or fi considerate materialele refractare utili.ate ,n
construcia instalaiilor termice din industria metalurgic+ conductoare de ma#ini+ materialelor de
construcii+ chimic etc.
Materialele re*ractare silicioase 3cunoscute+ mai ales+ ca refractare silica7 au un coninut de peste
5$Q Si=%. &ndiferent de forma de utili.are 3,n stare ars sau nears7 ,n timpul e0ploatrii+ la
temperatur ridicat+ se creea. condiiile ca materialul silicios s se afle sub form de cuar+ tridimit
#i cristobalit 3,n diferite proporii7+ alturi de o cantitate 1ariabil de fa. sticloas. !rimele trei fa.e
sunt formele crsitaline sub care se poate afla silicea ,ntr-un material ,nalt silicios. 'ceste forme
3polimorfe7 se deosebesc ,ntre ele+ ,ndeosebi+ prin densitatea #i structura lor reticular specifice.
Materialele re*ractare silicoaluminoase+ aceste materiale aparin sistemului 'l%=$-Si=% de cea mai
mare importan pentru chimia refractarelor 3dac se ine seama de proporia produselor aferente
acestui sistem7.
Materiale re*ractare 'a)ice -i neutre. Cele mai importante din aceast categorie sunt materialele
refractare magne.itice+ dolomitice 3respecti1 magne.io-dolomitice7 #i cromo-magne.itice.
Di1ersitatea o0i.ilor+ care pot intra ,n alctuirea lor+ determin un numr mare de tipuri de materiale
situate ,n sistemul polinar Mg=-Ca=-)%=$ 3'l%=$+ @e%=$+ Cr%=$7-Si=%.
Materialele refractare magne.itice+ dolomitice+ magne.io-cromitice cunosc dou aplicaii ma;ore: ,n
industria siderurgic-la cptu#irea cuptoarelor de elaborat oel #i ,n industria cimentului- la
cptu#irea .onei de clincheri.are a cuptoarelor rotati1e. De asemenea+ ele intr ,n componena
.idriei unor instalaii termice ane0e din aceste sectoare+ cum #i a unor cuprtoare din metalurgia
neferoas+ a camerelor regeneratoare ale cuptoarelor de topit sticla+ a unor cuptoare de ars produse
ceramice #i refractare etc.
Materiale re*ractare )irconice" car'orundice -i electrotopite. Materiale refractare .irconice
obi#nuite+ ,n funcie de natura materiei prime din care se obin+ sunt de dou tipuri: pe ba. de ?r=%
3.irconie7 #i pe ba. de silicat de .irconiu+ ?r=%XSi=% 3.ircon7. Materialele pe ba. de silicat de
.irconiu au o stabilitate termic 3la temperaturi de sub apro0imati1 17""
o
C+ la care are loc
descompunerea sa7 mai bun dec2t a celor cu coninut de ?r=%. 'ceste materiale se folosesc la
cptu#irea cuptoarelor cu inducie+ a oalelor intermediare #i orificiilor de scurgere ale instalaiilor de
turnare continu a oelului+ au o re.istent bun la atacul topiturilor borosilicatice+ a sticlei opal #i
cu bariu+ a sticlelor calco-sodice etc.
Materiale re*ractare car'orundice sunt obinute din granule de carbur de siliciu 3SiC7+ legate
,ntre ele prn diferite procedee. /n atmosfer o0idant+ la apro0imati1 6""
o
C+ suprafaa granulelor de
%%
carbur de siliciu cunoa#te un ,nceput de o0idare9 ea este relati1 lent #i ,ncetine#te la temperaturi
mai ridicate 3peste 11""
o
C7.
Ceramici cu propriet+(i termomecanice
Ceramica pentru motoare" tur'ine de .a)e si rachete
Sn interes deosebit pentru utili.area componentelor ceramice ,n calitate de componente ale unor
motoare s-a constatat la ,nceputul anilor R6"+ a12nd ,n 1edere unele proprieti deosebite ale acestora+
care pot contribui la ,mbuntirea randamentelor termice #i mecanice ale motoarelor. Materialele
utili.ate ,n pre.ent pentru obinerea unor componente ale motoarelor sau turbinelor sunt: nitrura de
siliciu 3Si$-47+ carbura de siliciu 3SiC7+ Si'&=--ul+ compo.itele pe ba. de dio0id de .irconiu+
titanatul de aluminiu 3'l%=$XTi=% numit #i tialit7 etc.
Se constat c materialele ceramice au o densitate mult mai mic dec2t a oelului #i unele dintre ele
foarte apropiat de a aluminiului+ modul de elasticitate ridicat+ duritate foarte mare+ re.istena la
temperatur ridicat superioar celei a metalelor.
Snele dintre ele au #i proprieti specifice fapt pentru care se folosesc ,n anumite domenii de
preferin. De e0emplu+ nitrura #i carbura de siliciu au conducti1itate termic ridicat #i coeficient
de dilatare termic redus ceea ce le face s fie foarte re.istente la #ocuri termice. De asemenea+ lipsa
fa.ei 1itroase face ca aceste materiale s posede #i o bun re.isten la flua;. Materialele ceramice pe
ba. de 'l%=$ #i nitrur de aluminiu 3'l-7 se caracteri.ea. prin proprieti tribologice foarte bune
3coeficient de frecare redus7 ceea ce face s fie utili.ate acolo unde solicitrile la u.ur sunt mari.
/n anul 156< s-a descoperit a#a numitul fenomen de superelasticitate+ care apare la materiale
ceramice la temperaturi ridicate #i sarcini reduse+ cu rele1area unei 1ite.e mici de deformare.
'ceasta fa1ori.ea. comportarea la prelucrare+ cu lrgirea metodelor de fasonare ale ceramicii din
aceast categorie+ reali.2ndu-se ambutisarea lor+ suduri metal-ceramic #i ceramic -ceramic.
Titanatul de aluminiu se remarc ,n special prin coeficient de dilatare termic foarte redus+ st2nd la
ba.a obinerii unor materiale cu foarte bun stabilitate termic. ,n pre.ent se cercetea. ,ns
posibilitile cre#terii re.istenei mecanice ale acestui material.
/n ceea ce pri1e#te materialele pentru rachete+ acestea trebuie s se caracteri.e.e prin re.istene
mecanice bune la temperaturi de cca. 1""" - %"""NC #i s aib densitate redus. Din aceste moti1e se
folosesc ,n principal materiale compo.ite fibroase de tipul C-C+ C-SiC #i SiC-SiC. !rima categorie
dintre acestea ,ncepe s se o0ide.e de la temperatura de B""NC #i trebuie s fie prote;ate cu un strat
ceramic superficial+ ,n particular de SiC.
%$
Ceramici e7tradure
Ceramici e0tradure a12nd ca principal utili.are prelucrarea mecanic a metalelor #i a materialelor
ceramice+ posed un ansamblu de caracteristici specifice cum ar fi: duritate foarte ridicat+ re.isten
mecanic mare+ re.isten la #oc termic+ capacitate a#chietoare #i o foarte bun re.isten la u.ur.
'semenea materiale sunt electrocorindonul+ carbura de siliciu+ carbura de bor+ nitrura de bor+
diamantul sintetic+ carburi+ boruri #i nitruri ale metalelor tran.iionale.
'ceste materiale se folosesc sub form de pulbere pentru prelucrarea suprafeei metalelor dure #i a
materialelor ceramice. !ulberile se pot aplica pe un suport+ ca. ,n care se pot folosi la prelucrri
foarte fine ale suprafeelor 3,n optic7 sau se pot reali.a piese sau instrumente pentru gurire+
a#chiere sau rulmeni. !entru acestea din urm se folose#te o tehnologie modern de tipul cermet+
adic o ,mbinare a proprietilor metalelor cu cele ale ceramicii.
C1$AMICA DI% A2,!
Ceramica din alumin-considerat ,n continuare+ cu proprieti termomecanice-este ba.at pe Y-
'l%=$. Y - 'l%=$ are o structur romboedric+ cu ionii de o0igen situai ,ntr-o reea he0agonal dens+
cu grupul spaial D
B
$a #i cu %O$ din po.iiile octaedrice interstiiale ocupate de 'l
$Z
. Coordinarea 'l
$Z
este egal cu #ase+ iar a anionului =
%-
cu patru.
C1$AMICA DI% 9r,
?r=% este pri1it ca o ceramic ionic fragil. )aportul ra.elor elor doi ioni+ de "+<7+ sugerea.
coordinarea cubic a opt o0igeni ,n ;urul fiecrui ion de ?r
4Z
#i respecti1 a patru ioni de ?r
4Z
dispu#i
tetraedric ,n ;urul fiecrui ion =%-9 ,n ca.ul unui raport ideal al ra.elor 3"+7%7 acesta corespunde
structurii fluorinei 3Ca@%7. !oliedrul de coordinare din structura .irconiei reale este deformat p2n la
apro0imati1 %%6"-%$<"
o
C+ peste aceast temperatur are loc aran;area ideal 6:4+ fr nici o
deformare.
C1$AMICI P1 BA96 D1 A9,0U$6 D1 SI2ICIU
Ceramica din a.otur de siliciu face parte din categoria materialelor cu re.isten mecanic #i
temperatur de utili.are ,nalte+ asupra creia+ ,n ultimii ani+ s-au desf#urat intense cercetri pri1ind
sinte.a+ caracteri.area #i cre#terea performanei acesteia+ cerute de o funcionare mai eficient a
turbinelor cu ga.+ prin ,nlocuirea alia;elor metalice cu componente ceramice. !roprietile mecanice+
fi.ice #i chimice sunt dominate de natura co1alent a legturilor atomice9 ,n particular+ mobilitatea
dislocaiilor este foarte limitat+ ceea ce confer acestui material comportare fragil. 'cest caracter+
puternic co1alent+ este totu#i originea proprietilor remarcabile ale materialelor pe ba. de Si$-4.
C1$AMICA P1 BA96 D1 SIA2,%
%4
/n ca.urile e0aminate anterior s-a constatat c folosirea adaosurilor de densificare a Si$-4 produce+
pe l2ng fa.a cristalin de Si$-4+ fa.e suplimentare cristaline sau 1itroase a cror compo.iie
depinde de natura adaosului+ pre.ena impuritilor etc. 'ceste fa.e suplimentare slbesc+ ,n mod
ine1itabil+ re.istenele mecanice sau chiar comportarea la o0idare+ coro.iune a materialului. Ca #i ,n
ca.ul celorlalte ceramici+ re.istenele mecanice care se obin la temperatura ambiant scad c2nd
temperatura cre#te+ cu toate acestea ele rm2n la 1alori destul de importante. )e.istena la o0idare a
sialonurilor este mai bun dec2t a a.oturilor+ ca urmare a formrii unui strat de mulit la suprafa.
C1$AMICI P1 BA96 D1 CA$BU$6 D1 SI2ICIU
Ca #i a.oturile+ carbura de siliciu pre.int numeroase a1anta;e nu numai prin comportarea sa foarte
refractar+ ci #i prin proprietile mecanice interesante la temperaturi de peste 1"""
o
C+ re.isten
bun la coro.iune #i abra.iune+ densitate mai mic 3materiale mai u#oare7 #i pre mai sc.ut dec2t al
unor superalia;e utili.ate ,n construciile termomecanice. Structura cristalografic a carburii de
siliciu este destul de comple0. Carbura de siliciu poate e0ista sub 7 1arieti alotropice: o form
cubic I+ dou forme he0agonale 3notate uneori Y&& #i Y&&&7 #i patru forme romboedrice.
C1$AMICI P1 BA96 D1 A9,0U$6 SAU CA$BU$6 D1 B,$
'ceste ceramici sunt cunoscute+ ,n special+ prin duritatea lor mare. De asemenea+ ele pre.int #i alte
caracteristici specifice materialelor de ,nalt refractaritate #i cu posibiliti de utili.are ,n locul unor
piese metaloce puternic solicitate.
'.otura de bor se pre.int ,n dou forme structurale: cubic compact #i he0agonal stratificat.
'.otura de bor este i.oelectronic cu carbonul+ moti1 pentru care structurile celor dou forme sunt
analoage diamantului #i grafitului. @orma de diamant este mai puin obi#nuit+ deoarece se obine
numai la presiuni foarte ,nalte #i temperaturi ridicate. Ca material abra.i1+ aceast form este
cunoscut sub denumirea de bora.on 3sau elbor7. (l are o duritate care dup unii autori ar ,ntrece pe
cea a diamantului. !re.int a1anta;ul c se o0idea. doar la temperaturi de peste %"""
o
C+ ,n timp ce
diamantul arde la 5""-1"""
o
C. '.otura de bor se descompune la apro0imati1 $"""
o
C. @orma
he0agonal stratificat const ,n atomi alternani de bor #i a.ot legai prin cele trei legturi ,n planul
straturilor.
Carburile+ a.oturile+ borurile #i siliciurile sunt caracteri.ate nu numai printr-o refractaritate mare+ ci
#i prin duritate+ conducti1itate electric+ re.isten mecanic la temperatura ambiant #i la cald mari+
tensiune de 1apori sc.ut la temperaturi ridicate+ re.isten la #oc termic moderat+ de regul
superioar o0i.ilor refractari. 'ce#ti compu#i au re.isten bun la aci.ii neo0idani 3chiar ,n stare
cald a acestora7+ dar sunt atacai puternic de ba.e sau o0i.i ba.ici topii. Stabilitatea termodinamic
a compu#ilor cu elemente tran.iionale scade ,n ardinea: o0id-a.otur-borur-carbur-siliciur.
%<
Ma;oritatea carburilor+ a.oturilor+ borurilor #i siliciurilor se o0idea. ,n aer la temperatur ridicat+
unele dintre ele ,ns 3CrC%+ TiC%+ MoSi%+ CrSi%7 au re.isten bun la o0idare datorit formrii unui
strat impermeabil #i protector de o0id.
Carburile metalelor tran.iionale pre.int cele mai mari temperaturi de topire+ o bun stabilitate+
duritate+ conducti1itate termic #i electric. 'lia;ul care const din 6"Q TaC"+5$ Z %"Q EfC"+5$ are cel
mai ,nalt puct de topire+ 4"<"
o
C. /n general+ pentru orice sistem care conine un metal punctul de
topire descre#te ,n ordinea MC[M-[M= 3de e0emplu+ TiC-$1<"
o
C+ Ti-%5<"
o
C+ Ti=-17<"
o
C7+ dar
aceast ordine se poate schimba atunci c2nd stoichiometria nu este luat ,n considerare. '.oturile au
punctele de topire cele mai mari numai ,n atmosfer de a.ot+ deoarece ele nu se e1apor congruent+
ci ca metal Z-%+ pier.2nd preferenial a.otul.
Compu#ii borului au structuri mult mai numeroase dec2t compu#ii carbonului sau a.otului.
C1$AMICI CU P$,P$I1064I 121C0$IC1 SI MAG%10IC1
I)olatori electrici
Muli o0i.i puri #i ceramici silicatice sunt foarte re.istente la trecerea electricitii #i sunt astfel buni
i.olatori. )e.isti1itatea lor electric ,nalt+ combinat cu proprieti ca inerie chimic #i stabilitate
la temperatur bune+ au condus la multe aplicaii importante.
&.olatorii electrici pot fi fabricai din porelan tradiional+ alcalinopm2ntos+ cu .irconiu+ din
ceramic aluminoas+ steatitic+ cordieritic etc.
&.olatorii pentru curent continuu sau pentru frec1en ;oas trebuie s posede o re.isten electric
ridicat+ iar atunci c2nd sunt utili.ai ,n aplicaii cu pierderi mari 3de e0emplu+ pentru re.istoarele
cuptoarelor electrice7 sunt necesare o bun re.isten termic #i un coeficient de dilatare sc.ut.
Ceramici dielectrice
'u aplicaii ,n stocarea #i transportul energiei+ ,n electrotehnic #i electronic+ ,n automatic #i
telecomunicaii.
'plicaiile comerciale ale radiocomunicaiilor: telefonul celular 34"" ME. -1+6 JE.7+ tele1i.iunea
3%-< JE.7+ staiile de radiotransmisie direct 311 -1$JE.7 #i ,n special comunicaiile prin satelit
sunt acum e0ploatate la scar mondial. ,n conte0t+ a fost+ este #i 1a fi stimulat cre#terea industrial+
,n particular a ceramicilor dielectrice speciale #i comerciali.area lor ,ntr-un 1olum tot mai mare #i la
un pre de cost tot mai sc.ut. (le funcionea. ca filtre de frec1en+ condensatori+ inductori+
elemente distributi1e de semnal.
Dup constanta dielectric+ materialele dielectrice se ,mpart ,n dou categorii:
tip & \ cu constant dielectric sub %"" 3dup ali autori sub <""79
%B
tip && \ cu constanta dielectric peste 1""" 3respecti1 <"" la peste 1""""7.
Ceramici semiconductoare -i conductoare
Materialele semiconductoare ceramice 3o0idice ,n particular7 se caracteri.ea. prin 1alori nu prea
mari ale re.isti1itii electrice+ dar care+ ,n schimb+ pre.int o dependen puternic de temperatur
sau de c2mp electric.
De#i mai puin repre.entat ,n categoria global a materialelor semiconductoare+ ceramica
semiconductoare o0idic #i neo0idic a c2#tigat ,n interes.
Kin2nd seama de natura legturii interatomice+ multe materiale semiconductoare sunt caracteri.ate
de pre.ena legturilor hibride co1alent-ionice.
Ceramica semiconductoare din oxizi ai metalelor tranziionale pre.int o re.isti1itate care 1aria.+
,n general+ e0ponenial cu temperatura:
] A ]
"
X e
-COT
+
unde ! "#$% este o constant de material+ care conine energia de acti1are " a purttorilor de
sarcin.
Ceramici supraconductoare
Descoperirea supraconductibilitii la temperatur ridicat ,n 156B a fost considerat un e1eniment
sen.aional ce a determinat un ade1rat torent ,n acti1itatea de cercetare. De altfel+ nu mai t2r.iu de
finele anului 1567+ premiul -obel pentru fi.ic a ,ncununat eforturile lui >.'. Muller #i T.J.
Cednor. pentru 8progrese ,n cercetarea supraconductibilitii ,n materiale ceramice8.
!2n ,n pre.ent competiia materialelor ceramice supraconductoare+ este dominat de masele
ceramice obinute ,n sistemele o0idice al cror numitor comun este pre.ena Cu= ,n sistemul o0idic
care conine Ti-Ca-Ca-Cu-=.
-umrul sistemelor o0idice care permit obinerea de mase ceramice cu proprieti supraconductoare
este destul de mare. " clasificare a acestora poate fi fcut a12nd la ba. di1erse criterii 3compo.iia
chimic+ structura+ tipul purttorilor de sarcin+ temperatura de tran.iie+ etc.7.
Din punct de 1edere al aplicaiilor+ programele de cercetare sunt ,ndreptate ,n dou direcii:
perfecionarea tehnologiilor ,n obinerea de corpuri+ fibre+ filme supraconductoare #i punerea
acestora ,n practic. !ornind de la acceleratoare+ generatoare+ transport #i ,nmaga.inare de energie #i
termin2nd cu dispo.iti1e microelectronice+ computere #i aplicaii medicale 1or fi sau sunt puternic
afectate de apariia acestor materiale.
%7
Ceramici ma.netice
Se pot enumera ca domenii principale de aplicare a acestora: ,nregistrrile magnetice+ dispo.iti1ele
electronice #i transformatoare+ dispo.iti1e pentru microunde sau tehnic de calcul. ,ntre materialele
magnetice un loc important ,l ocup ceramicile magnetice cunoscute #i sub denumirea de ferite.
!rincipalii componeni ai acestor materiale sunt caracteri.ai de formula generala: Me=X@e%=$ 3unde
Me repre.int un ion metalic de obicei tran.iional+ de e0emplu Mn+ ?n+ -i sau combinaii ale
acestora7. Cele mai utili.ate sunt feritele de Mn-?n #i -i-?n.
MA01$IA21 BI,C1$AMIC1
/n ultimii <" ani s-a produs o noua re1oluie prin utili.area ceramicii ,n 1ederea ,mbuntirii
calitii 1ieii. Ciomaterialele ,n general+ deci #i materialele bioceramice+ sunt destinate implantrii
,ntr-un organism 1iu pentru a reda forma #i funciile unei pri dintr-un esut distrus de o boal sau
de un traumatism. Caracteristicile lor principale+ se grupea. ,n dependen de particularitile
acestei funciuni.
Ciocompatibilitatea este principala caracteristic a biomaterialelor+ obligatorie indiferent de
funcia particular de utili.are.
/n funcie de comportarea fa de esutul 1iu+ materialele bioceramice se grupea. ,n: bioacti1e+
biotolerante #i bioinerte. Ciomaterialele trebuie s fie totodat neto0ice+ nealergice+ necancerigene #i
cu capacitate u#oar de sterili.are+ acceptate de sistemul imunologic al organismului. /n ca.ul
materialelor bioacti1e+ acestea particip la formarea legturilor cu esuturile 1ii.
Ceramicile bioacti1e pre.int interaciuni chimice cu osul 1iu #i stimulea. formarea lui ,n .ona de
contact. (le cuprind fosfai de calciu #i deri1aii lor+ biosticle+ bio1itroceramici #i biocompo.ite.
&mplantul ceramic se poate obine fie compact+ fie poros+ cu forma definiti1 sau nu. Dimensiunile
porilor din material trebuie s dep#easc 1"" ^m pentru a permite o bun de.1oltare a osului.
Din punct de 1edere chimic fosfaii de calciu se apropie cel mai mult de partea mineral a esutului
calcifiat 3oase+ dini7. Conin2nd numai elementele eseniale cerute de metabolismul normal 3Ca+ !7
,n stare poroas permit fenomenul de fagocito.. 'stfel+ odat cu resorbia implantului ceramic are
loc fenomenul de osteogene. 3implantul ceramic stimulea. refacerea prtii degradate a esutului
osos7.
Biomaterialul resor'a'il poate constitui fie suport pentru refacerea esuturilor+ fie material pentru
umplerea .onelor ca1itare 3al1eole dentare+ spaii inter1ertebrale7. Sunt recomandai urmtorii
fosfai de calciu: hidro0iapatita E'!+ fluorapatita @'!+ fosfatul tricalcic TC!+ fosfatul de aluminiu.
%6
E'! repre.int B" -7" Q din os #i 56 Q ,n smalul dentar 3alturi de @'!7. (a se regse#te #i dup $
- 4 ani de la implantare #i de aceea se folose#te ,n procedee clinice de restaurare #i conser1are de
lung durat. ,n schimb+ fosfatul tricalcic se resoarbe partial ,n B - 1< sptm2ni.
Alte aplica(ii ale materialelor ceramice avansate
Ceramici pentru industriile chimice #i cu utili.ri ecologice: filtre 3sau membrane7 ceramice+
obinute ,n general din o0i.i refractari 3Si=%+ 'l%=$+ Ti=%+ ?r=%7. 'plicaiile acestor filtre sunt: ,n
procese chimice #i alimentare+ desalini.area apei+ recuperarea ga.elor re.iduale din industria
minier+ metalurgica+ a h2rtiei+ e0tracia de hidrocarburi+ procese biomedicale+ separare de ga.e.
Supori #i catali.atori ceramici folosii pentru reali.area con1ersiilor tehnologice sau pentru
pre1enirea polurii.
'coperiri ceramice+ care pot fi utili.ate la reali.area de sisteme re.istente la u.ur+ coro.iune sau
o0idare+ la obinerea de bariere pentru protecii termice+ la producerea de suprafee catalitice+ la
,mbuntirea aspectului estetic al produselor.
%5
Cap. D& M'T()&'*( C&=C()'M&C(
BI,C1$AMICI I%1$01
Ceramicile inerte 3sau aproape inerte7 sunt ,n mod esenial stabile 3inerte7 ,n organismul 1iu+ sunt
acceptate de corp #i nu par s determine o reacie in1ers a esutului+ nepro1oc2nd nici o interaciune
cu mediul fi.iologic.
/n aceast categorie se includ materiale din alumin #i carbon de diferite forme #i+ ,ntr-o proporie
mai redus+ unele materiale de u. electronic+ astfel ca siliciul #i o0idul de tantal.
&lumina mono' (i policristalin) de ,nalt densitate #i puritate 355+5Q 'l%=$7+ ca implant chirurgical
are re.istena la coro.iune+ u.ur #i compresiune foarte mari+ inerie chimic mare #i coeficient de
frecare sc.ut 3,n urma finisrii prin #lefuire a suprafeelor sale7. Dite.a sa de u.ur ,n ca.ul
prote.elor pentru #olduri este de 1" ori mai sc.ut dec2t a celei din polietilen cu metal.
Din cau.a fragilitii sale 3caracteristic specific materialelor ceramice7+ ,n prote.ele de articulaii+
alumina se folose#te fie sub forma unui strat aplicat pe piesele metalice cu a;utorul ar.torului cu
plasm+ fie ca piese complete numai pentru o anumit poriune a implantului+ asigur2ndu-se astfel
biocompatibilitatea cu esutul 3de e0emplu+ captul #i ca1itatea articular a femurului se reali.ea.
din alumin+ care se montea. pe o ti; de titan7.
!iesele din alumin poroas au fost folosite ca ,nlocuitori ai platoului tibial+ implante de dini sau
fundaii ale prote.elor dentare fi0e. !entru dimensiuni ale porilor aluminei de la 1" la 44 ^m+ nu a
e0istat dec2t o mic cre#tere a esutului con;uncti1 #i nici o cre#tere osoas detectabil+ ,n timp ce la
dimensiuni ale porilor de 7<\1"" ^m a a1ut loc infiltrarea complet a esutului con;uncti1 cu
iniierea cre#terii osoase ,n ceramic p2n la o ad2ncime de 1"" ^m.
/n cadrul sistemelor multicanal+ care necesit receptori implantai sau stimulatoare electronice ale
unor poriuni ale corpului uman protecia acestora este obinut printr-un ,n1eli# ,nchis reali.at+ de
asemenea+ din alumin.
@ormele sub care carbonul poate fi folosit ca material bioceramic inert sunt: carbon pirolitic+ 1itros
sau carbon obinut prin depunere ,n fa. de 1apori. Ca implante de esut+ aceste forme sunt stabile #i
nereacti1e+ put2nd produce numai+ ,n ca.uri rare+ complicaii minore de trombo. cu foarte slabe
hemoli.e. Dal1e de inimi artificiale+ cum #i implante fcute la ni1elul pielei sau cele dentare
repre.int aplicaii biomedicale ale acestui material.
$"
Pentaoxidul de tantal a fost folosit ca anod la construcia electro.ilor pentru aplicaii intracorticale
cronice #i stimularea selecti1 ,n ad2ncime a ner1ilor periferici.
BI,C1$AMICI SUP1$FICIA2 AC0IV1
Ceramicile superficial acti1e posed reacti1itate chimic cu mediul fi.iologic. 'tunci c2nd are
loc 1indecarea locului unei rni se de.1olt+ de asemenea+ simultan o legtur chimic ,ntre esut #i
suprafaa implantului. Eench #i Fi1son au artat c ceramicile superficial acti1e includ: hidro0il-
apatita dens+ sticle+ 1itroceramici #i compo.ite superficial acti1e.
*idroxil'apatita) de compo.iie chimic Ca1"3!=47B3=E7%+ ;oac un rol important ,n chimia
esuturilor tari. 'li autori clasea. acest material ,n categoria ceramicilor resorbabile+
biodegradabile. 'cest hidrofosfat se bucur de o considerabil atenie clinic pentru implante
ortopedice #i dentare. Tarcho et al au artat c hidro0il apatita dens este compatibil cu osul #i nu
arat nici o biodegradare 3e1entual o biodegradare nesemnificati17 dup B luni de la perioada
implantrii. Dup Dennison+ intre os #i ceramic se de.1olt o leg2tur chimic a#a de puternic
,nc2t implantul nu poate fi ,ndeprtat fr ruperea osului ,ncon;urtor. Eidro0il-apatita pare s
permit o cre#tere foarte rapid a osului ,n interiorul micro-sau macroporilor si. De asemenea+
hidro0il-apatita este posibil s se foloseasc ca material de umplutur ,n defectele ma0ilofaciale #i
mandibulare+ chisturi #i fisuri #i ,n osteotomii.
+ticla superficial activ sau biosticla cea mai cunoscut este o compo.iie care face parte din
sistemul -a%=-Ca=-Ca@%-!%=<-Si=%+ cu coninut constant de BQ !%=< 3Q mas7. Deoarece biosticla
este un material de re.isten mecanic relati1 slab+ folosirea sa a fost limitat la acele aplicaii ,n
care re.istena este un factor de mai mic importan+ a#a cum este ca.ul refacerii crestei al1eolare.
Dac re.istena mecanic este important+ atunci biosticla poate fi folosit ca o acoperire pe oel
ino0idabil+ tantal+ ceramici de densitate mare etc. =elul ino0idabil acoperit cu biosticl repre.int
un compo.it bun pentru implantele dentare. Dup Eench+ datorit naturii legturii care se stabile#te
,ntre os #i biosticl+ prote.ele de #old au o durat de 1ia mai mare 3peste %" ani7 dec2t a
cimenturilor de fi0are con1enionale 3polimetil metacrilat7.
,itroceramica superficial activ este o bioceramic cu re.istena mecanic considerabil mai mare
dec2t a sticlei corespun.toare. @olosit ca acoperire pe metal ,n dispo.iti1ul captului femural+ a
do1edit o foarte bun fi0are prin modul de cre#tere a esutului+ astfel ,nc2t re.istena legturii
interfaciale este mai mare dec2t acea a osului. @olosirea 1itroceramicii pentru refacerea brbiei
$1
pacienilor a dat re.ultate mai bune dec2t cele obinute ,n mod obi#nuit cu oscioare alogene
con1enionale.
Tot ,n categoria bioceramicilor superficial-acti1e se situea.2 compozitul pe baz de cristale de mic
(i cristale de apatit -ntr'o matrice sticloas) capabil s produc un material u#or de croit 3de
prelucrat7 de ctre chirurg+ la temperatura camerei+ folosind scule de tiere standard. !re.ena
apatitei asigur bioacti1itatea necesar cre#terii esutului.
BI,C1$AMICI $1S,$BABI21
&mportana bioceramicilor resorbabile const2 ,n natura tran.itorie a pro-prietilor lor. Constituenii
din care aceste materiale sunt formate trebuie s fie+ ,n cele mai multe ca.uri+ u#or de prelucrat+ pe
cale metabolic normal. 'stfel de bioceramici ser1esc ca un e#afoda; temporar sau material de
umplutur p2n c2nd+ ,n mod treptat+ are loc de.1oltarea esutului con;uncti1 care ,l 1a ,nlocui.
@enomeul de regenerare a esutului se ba.ea. pe tendina de di.ol1are 3de Ldigestie87 a sistemului
bioceramic 3fenomen cunoscut #i sub denumirea de fagocitoz) #i pe capacitatea esutului de a-l
,nlocui concomitent. Deoarece ceramica se di.ol1+ ea de1ine mai mult sau mai puin poroas+
permi2nd cre#terea nestingherit a esutului+ menin2nd integritatea mecanic #i concentraia
minim a tensiunilor. Se pare chiar c implantul este un stimulator al cre#terii prii esutului care
anterior a suferit degradarea.
Materialele resorbabile au cea mai mare reacti1itate ,n raport cu mediul fi.iologic ,n care ele sunt
introduse.
/n aplicaiile cu astfel de materiale sunt utile at2t bioceramici cu degradare rapid c2t #i lent.
Materialele cu degradare rapid sunt adesea necesare c2nd esutul trebuie s fie ,nlocuit+ ca ,n
defectele peridontale #i spaiile deschise din os datorit procedurilor chirurgicale. Ceramicile cu
degradare lent sunt importante atunci c2nd esutul trebuie s creasc+ astfel ca umplerea spaiilor
deschise dintre 1ertebre #i a spaiilor rmase prin lipsa dinilor sau deasupra crestelor al1eolare.
Cele mai cunoscute bioceramici resorbabile sunt: sulfatul de calciu+ fosfatul trisodic+ sruri de fosfat
de calciu 3,n care raportul CaO! 1aria. de la 1:1 la $: 17+ unele compo.ite de natur organic 3acid
polilacticOcarbon 7 etc.

$%