Aci sosi pe vremuri

de Ion Pilat
- comentariu -

Traditionalismul se defineste ca un concept prin opozitie cu modernismul si reprezinta dorinta

conservarii valorilor autohtone, prin respingerea oricarei tendinte spre modernitate.
O prima etapa a traditionalismului a fost prezentata in sec 19 de Samanatorism, o miscare
culturala autohtona, care considera lumea satului ca adevarata pastratoare a valorilor nationale si ca
singura sursa de insiratie pentru literatura.
In perioada interbelica, revista Gandirea, aparuta la Cluj, 1921, precum si Gandirismul (miscare
de idei generata de colaboaratorii revistei), au continuat partial ideile samanatoriste.
Nechifor Crainic este cel care a teoretizat conceptul de traditionalism, in diverse articole
publicate in revista Gandirea in special in Sensul traditiei. Din punctul de vedere al autorului orice
cultura este in raport simbolic si aproape mistic, cu spatiul in care ea vrea sa se realizeze. Mai mult, nicio
cultura nu poate sa existe fara o dimensiune religioasa, ortodoxismul fiind relevanta pentru cea
romaneasca: credintele mistice otodoxe sunt expresia unul bloc de forte inconstiente, menite sa se opuna
civilizatiei decadente a occidentului.
Poezia Aci sosi pe vremuri de Ion Pilat, a fost publicata in volumul Pe arges in sus (1921) si se
inscrie pe linia traditionalismului interbelic prin preferinta pentru universul rural ca topos al imaginarului
poetic, prin preferinta pentru specia pastelului si a idilei, prin sensinatatea viziunii artistice, si prin
cultivarea formelor prozodice traditionale (distihul). Poezia este in acelasi timp, o arta poetica, deoarece
contine aspecte tematice si motive literare, frecvente in lirica lui Pilat, anticipand o maniera de-a scrie, la
toate acestea adaugandu-se unele accente elegiace.
Incipitul poeziei este creator de atmosfera Casa amintirii cu oboloane si pritvor fiind iziolata de
timpul obiectiv: paienjeni zabrelira si poarta si zavor.
Decorul este rustic, idlic, descris prin-o succesiune de motive literare romantice: plopi, lac, luna,
lanuri de secara, o fata in larga crinolina.
Discurul liric se bazeaza pe doua mari coordonate temporale, trecutul si prezentul, unite prin
simbolul central casa amintirii semn al timpului incremenit, devenit parca eternitate.
Trecutul (secolul 19), din prima mare secventa lirica, este individualizat prin cateva repere liresti,
poezia Le Lacde Lamartine si Sburatorulde Mihai Eliade Radulescu.
Partea a doua parcurge acelasi ritual al momentelor si gesturilor de iubire: drumul prin lanul de
secara, sosirea iubitei, casa cu pritvor, trasura. Apar acum alte elemente livresti, semne ale unui alt timp si
alei unei alte sensibilitati poezia simbolista a lui Fransis James si a lui Horia Furtuna.
Versurile referitoare la clopotul care suna n turnul vechi din sat, introduce o nota grava,
elegiaca in tabloul senin al idilei, sugerand trecerea iremediabila a timpului si fragilitatea sentimentelor
omenesti.
Titlul poeziei Aci sosi pe vremuri fixeaza cadrul spatio-temporal al iubirii, prin adverbul de loc
cu forma regionala aci, prin locutiunea adverbiala de timp pe vremuri, iar verbul la prefect simplu
sosii este o modalitate de a plasa intreaga poveste intr-o trecere ireversibila a timpul. Accentele
elegiace si meditatia poetica evidentiaza ideea ca eternitatea fiintei umane este posibila doar prin iubire.
La nivel mono-sintactic, jocul timpurilor verbale are rolul de a crea paralelisme si antiteze intre
planul trecutului si al prezentului.

Finalul De nunt sau de moarte, n turnul vechi din sat, devine laitmotivul poeziei si se refera la
sentimental efemeritatii umane si al curgerii vremii, la etapele importante ale eternei vieti, marcate de
sunetul grav de clopot.
Autorul insusi marturiseste ca: toata poezia mea poate fi redusa, in ultima analiza, la viziunea
pamantului, care ramane aceeasi, la presimtirea timpului care fuge mereu. Fuga timpului capata un reper
existential foarte propriu, ea e traita sub semnul traditiei, deci ca dimensiune sufleteasca generala
reprezentativa pentru o intreaga comunitate umana.
George Calinescu, in Istoria literaturii romane de la origini pana in prezent insista pe faptul ca,
Aci sosi pe vremuri este o capodopera a lui Pilat, o gratioasa si miscatoare paralela intre doua veacuri,
care incanta ochii, si in acelasi timp, simbolizare a uniformitatii in devenire.
Ovid Crohmalniceanu arata si el ca Ion Pilat canta bucuriile simple, savurate in cadrul idilic al
peisajului natal, satisfactiile vietii patriarhale.
Este de mentionat faptul ca, viziunea despre lume prezenta in aceast discurs liric, este una idilica,
romantica, prin prezenta indragostitilor apartinand unor momente temporale diferite (trecutul si
prezentul). Traditionalismul liricii lui Pilat se manifesta prin preferinta pentru specia pastel, asemanarea
trecutului transformat in mit, tonul elegiac al poeziei.
Apreciez ca, Aci sosi pe vremuride Ion Pilat apartine liricii traditionaliste prin atmosfera
patriarhala pe care o reda, prin relatia cu stramosii si idilizarea trecutului, evidentierea cadrului rural etern
ca sursa de inspiratie, dar si prin tema trecerii ireversibile a timpului.