Academia Navala Mircea cel Batran Constanta

Facultatea de marina civila

Proiect Pcn
Canalul Panama

Student:Tanasa Alexandru-Nicolae
Grupa: 4132c

Ruta Seattle Pusan

Stramtoarea Georgia
Strmtoarea Georgia este un canal din Oceanul Pacific, n sud-vestul Canadei i nordvestul Statelor Unite. Situat ntre Insula Vancouver, n partea de sud-vest a teritoriului
continental al Columbiei Britanice, i nord-vestul statului Washington, are o lungime de 241 km
i atinge o lime maxim de 28 km. Spre nord, strmtoarea se termin printr-un labirint de
insule care o separ de strmtorile Johnstone i Queen Charlotte. n partea de sud se afl Insulele
San Juan din Washington i se unete cu strmtoarea Haro, realiznd legtura ntre Seattle,
Washington i Skagway, Alaska, n cadrul rutei maritime numite Pasajul Interior.
Desparte: Insula Vancouver de Canada;
Caracteristici:
- lungime: 240 km;
- lime: ;
- adncime: ;
Particulariti: aparine n totalitatea Oceanului Pacific, are aspectul unui canal

Canalul Panama

DESCRIERE
Canalul Panama este un canal important care traverseaz istmul Panama n America
Central, legnd oceanele Atlantic i Pacific. Construcia canalului a reprezentat unul dintre cele
mai mari proiecte de inginerie ntreprinse vreodat. A avut un impact enorm asupra navigaiei,
deoarece navele nu mai trebuie s treac pe drumul periculos prin Trecerea Drake i Capul Horn
n punctul cel mai sudic al Americii de Sud. O nav care pleac de la New York ctre San
Francisco prin canal traverseaz 9 500 km, mult sub distana de 22 500 km pe care o presupunea
ruta ocolitoare pe la Capul Horn.Dei conceptul unui canal n Panama dateaz de la nceputul
secolului al XVI-lea, prima ncercare de construcie a avut loc ncepnd cu 1880 sub conducere
francez. In anul 1903 Panama se desprinde de Columbia ca stat. Noul stat creat, Panama,
semneaza cu S.U.A. in februarie 1904 un tratat de construire a Canalului Suez, tratat prin care
statul Panama ceda catre S.U.A. o fisie de teritoriu lata de aproximativ 10 Mm si lung de 50
Mm, aceasta zona fiind considerata teritoriu american pina la 1 octombrie 1979, cand acesta zona
a devenit teritoriu panamez, S.U.A. pstrndu-i dreptul de administrare a canalului pn in anul
1999.Lucrarile de constructie ale canalului incep in mai 1904 si se incheie 10 ani mai tirziu,
deschiderea oficiala a acestei cai de comunicatii dintre Atlantic si Pacific fcndu-se la 15 august
1914.

Dup ce aceast ncercare a euat, lucrul a fost terminat n cele din urm de Statele Unite,
i canalul s-a deschis n 1914. Construcia canalului, de o lungime de 77 km, a fost presrat de
probleme, cum ar fi bolile (n special malaria i febra galben), i enorme alunecri de teren. Se
estimeaz c la construcia canalului au murit pn la 27 500 de muncitori.
De la deschidere, canalul a avut un succes enorm, i este n continuare un element indispensabil
al navigaiei internaionale. n fiecare an prin canal trec mai mult de 14 000 de nave, transportnd
mai mult de 20378 milioane de tone de marf.
Canalul Panama face legtura ntre Golful Panama din cadrul Oceanului Pacific cu Marea
Caraibelor i Oceanul Atlantic. Din cauza formei de S a istmului Panama, canalul pleac din sudest, din captul dinspre Pacific, ctre nord-vest, la captul dinspre Atlantic; pentru a evita orice
confuzie, autoritile au clasificat tranzitul prin canal ca spre nord (din Pacific n Atlantic) i spre
sud (din Atlantic n Pacific).
Prin canal pot trece vase, de la iahturi private mici pn la nave comerciale destul de
mari. Dimensiunea maxim a vaselor care pot folosi canalul este cunoscut sub numele de
Panamax; tot mai multe nave moderne depesc aceast limit, ele fiind cunoscute ca nave postPanamax. O traversare obinuit a canalului de o nav comercial ia n jur de nou ore. 14 011
vase au trecut prin canal n 2005, cu o capacitate total de 278,8 milioane tone, cu o medie de
aproape 40 de vase pe zi.

Principalele caracteristici ale Canalului Panama sunt urmatoarele:

-

lungime : 81.3 km
latime : 91-300 m
adancime : 12.5 m
nivelul cel mai ridicat al apelor Canalului Panama fata de nivelul oceanului
(nivel asigurat cu ajutorul sistemului de ecluze) : 26 m
durata tranzitarii unei nave prin canal : 15 ore (in medie), putind fi de la 12 la
15 ore
dimensiunile maxime ale unei nave acceptate pentru tranzitarea canalului sunt
urmatoarele:
lungime : 254.5 m
latime : 32.3 m
pescaj : 12.2 m
tonajul maxim admis : 75 000 t
viteza navelor la tranzitarea canalului este :
6 8 nd in enalul Gaillard
12 18 nd in rest
canalul poate realiza 48 de ecluzari pe zi care pot include 60 70 nave de
marimi medii.

Canalul Panama cuprinde urmatoarele sectoare mai importante:

Primul sector: ce se intinde de la digurile de aparare dinspre Oceanul Atlantic pina la Lacul
Gatun. In acest sector, in partea de nord a canalului se afla portul Cristobal (intrarea dinspre
Atlantic), protejat de digurile de aparare ce marcheaza intrarea in rada portului. La sud de portul
Cristobal se afla primul (sistem de ecluze) grup de ecluze denumit ecluzele Gatun, alcatuit din
trei ecluze ce asigura ridicarea navelor ce vin dinspre Atlantic, de la nivelul marii pina la nivelul
Laculului Gatun, destul de aproape de Oceanul Atlantic situat la 26 m deasupra oceanului.
Sectorul al doilea: de la iesirea din ecluzele Gatun, de-a lungul lacului Gatun, ce se intinde
aproximativ 40 km pn la intrarea in Masivul Culebra. Lacul Gatun este un lac artificial care are
o suprafata de 425 km2 si care a fost creat prin indiguirea raului Chagres. Zona Gatun Lake are o
adancime mai mare decat adancimea medie a canalului, fapt ce permite stationarea navelor la
ancora in apropierea ecluzelor Gatun si fluidizarea traficului in ambele sensuri, latimea lacului
permitand trecerea concomitenta a navelor care vin din sensuri diferite. Zona din jurul Lacului
Gatun ofera o priveliste tipica junglei tropicale.
Sectorul trei: in care Canalul Panama traversaza Masivul Culebra de-a lungul unui defileu lung
de 13.6 km, denumit enalul Gaillard (in memoria inginerului David Dubose Gallard care a
condus lucrarile de escavare in acest sector dificil). In zona Senalului Gaillard, portiunea cea mai
ingusta a canalului, latimea la suprafata este de 300 m, iar latimea la fund de 90 m.
Sectorul patru: incepe la capatul sudic al Senalului Gaillard, unde navele intra in prima ecluza
din cel de-al doilea grup de ecluze. Prin intermediul acestei ecluze denumita Pedro Miguel Locks
cu o latime de 305 m si o latime de 33.5 m navele coboara pina la nivelul micului lac Miraflores
situat la 16.5 m deasupra oceanului.Dupa ce iese din ecluza Pedro Miguel si se naviga circa 1.6
km pe Lacul Milaflores, se ajunge la ecluzele Miraflores, in numar de doua, fiecare avand
lungimea de 305 m si latimea de 33.5 m. Prin intevalul celor doua ecluze navele coboara la
nivelul apelor Oceanului Pacific si intra pe cursul semnalizat al lui Rio Grande. Acest al patrulea
sector se termina la iesirea navelor din sectorul Miraflores.
Sectorul cinci : al Canalului Panama, care este ultima portiune pana la Oceanul Pacific, se
intinde pe aproximativ 13 km urmand senalul navigabil de pe Rio Grande, trecand pe langa
portul Balboa, de langa orasul Panama.

Ecluze
Cea mai impresionant parte a canalului e dat de ecluzele sale. Seciunile ecluzelor au o
lime de 33,53 metri i o lungime folosibil de 304,8 metri. Adncimea apei n ecluze este
variabil, ns cea mai mic adncime este de 12,55 metri n partea sudic a ecluzelor Pedro
Miguel. Aceste dimensiuni determin mrimea maxim a navelor care pot tranzita prin canal,
aceast mrime este cunoscut sub numele de Panamax.
Toate ecluzele din canal sunt perechi, exist dou seturi paralele de ecluze n fiecare loc,
permind n principiu trecerea a dou nave n direcii opuse simultan. Navele mari, ns, nu pot
traversa n siguran pe la Tietura Gaillard; n practic traficul naval se desfoar alternativ,
folosind fiecare "band" a ecluzelor ntr-o singur direcie la un moment dat.

Fiecare seciune a ecluzei necesit 101 000 metri cubi de ap pentru a se umple; aceast
ap intr cu ajutorul gravitaiei, printr-o reea de conducte sub fiecare camer a ecluzei. Navele
sunt transportate prn ecluze de mici locomotive numite mulas (asini, numite astfel dup
animalele care nainte trgeau barjele), mergnd pe ine pe pereii ecluzelor; navele mai mici,
cum ar fi iahturile private sau vaporaele nu sunt transportate tot cu locomotivele, ci de
remorchere.

Lacurile Gatn i Alajuela

Lacul Gatn i rul Chagres, (Ro Chagres), canalizat, sunt componente de baz ale
canalului, transportnd navele pe o distan apreciabil peste istm. Lacul are de semenea rol de
rezervor, stocnd apa pentru a permite funcionarea ecluzelor i n timpul sezonului secetos.
Formarea lacului i adncirea i lrgirea rului s-au fcut prin construcia Barajului Gatun pe rul
Chagresr. Acest lucru a inundat valea mpdurit iniial; aproape un secol mai trziu, cioturile
vechilor arbori nc mia pot fi vzute ridicndu-se din ap, constituind un pericol pentru navele
care se ndeprteaz de canalele marcate.
Exist o mic "scurttur" prin canal, numit "Tietura Banana", care permite un drum
uor mai scurt; ea este folosit de navele aparinnd canalului i de iahturi, precum i pentru a
evita traficul naval greu. Mai multe insule se afl n cadrul seciunii Lacului Gatn din Canalul
Panama, cum ar fi Insula Barro Colorado, unde se afl cunoscutul Smithsonian Tropical
Research Institute (STRI).
Volumul apei utilizat de navele care trec prin ecluze, mpreun cu natura sezonier a
ploilor n Panama, face dificil meninerea nivelului apei Lacului Gatn, n special n sezonul
secetos.
Din acest motiv, a fost construit un alt baraj, Barajul Madden, peste rul Chagres,
deasupra Lacului Gatun. Acest baraj a creat Lacul Alajuela numit i Lacul Madden care asigur
mai mult ap pentru canal.

Reguli privind accesul, navigatia si tranzitarea prin Canalul Panama

Schema generala a marcajului si sistemul de balizaj al canalului sunt in planul Canalului
Panama care se poate obtine de la Compania Canalului Panama sau de la cele doua statii de
pilotaj care se afla in portile Cristobal la intrarea din Oceanul Atlantic si Balboa la intrarea din
oceanul Pacific.
Cu 48 ore inaintea sosirii navei in zona canalului se transmit prin radio urmatoarele informatii:
-

numrul de identificare dat de canal

data si ora sosirii

pescajul prova si pescajul pupa (in picioare)

numele navei
orice schimbare in constructia navei de la ultima trecere prin canal
daca nava acosteaza la Balboa sau Cristobal pentru operare de marfuri sau
aprovizionare
- natura si tonajul incarcaturii de pe punte
- daca nava este tanc petrolier sau daca transporta exploziv
- informatii despre carantina
- daca se cere libera practica
- porturile de escala in ultimile 15 zile
- cazurile de imbolnavire de boli transmisibile, natura lor
- numrul vaccinelor de variola
- porturile de origine pentru fiecare port de marfa si descrierea actelor de
identitate a marfurilor
- existena animalelor la bord
- daca porturile de escala au fost infestate cu boli
- daca certificatul de vaccinare are valabilitate 6 luni
Navele care sosesc din Oceanul Atlantic pentru tranzitare prin canal sau operatiuni in
porturile din zona canalului isi vor anunta ETA cu 12 ore inainte de sosire la Cristobal. ETA va
fi comunicat la destinatia Cristobal Signal Station via Balboa Radio. Cand nava va fi suficient de
aproape de Cristobal pentru a comunica in radiotelefonie si legatura cu Cristobal Signal Station
devine posibila lucrul se face pe canalele 16, 12 si 13.
In general navele mari si petrolierele care asteapta tranzitarea canalului ancoreaza in Limon
Bay, anunndu-i ora de ancoraj la statie, iar navele mici si mijlocii, dar uneori i navele mari
(cand spatiul permite) pot ancora in teritoriul portului Cristobal (in rada de asteptare) in zonele
indicate de statia de transmisiuni, care da permisiunea de intrare in port. Zonele de ancoraj sunt
in functie de tonajul navei si de pescaj.
Navele care sosesc din Oceanul Pacific pentru tranzitarea canalului sau operatiuni in porturi
din zona canalului vor anunta ETA cu 48 ore inaintea sosirii. ETA se transmite la Port Control
Balboa via Balboa Radio si se reconfirma cu 24 ore inainte de sosire in canalele 16, 12, 13 pentru
Flamenco Signal Station, careia i se va comunica ora de ancorare, meninndu-se legtura cu
aceasta pn la angajarea in tranzitare.
Toate navele care urmeaza sa tranziteze canalul efectueaza controlul si si intocmirea
formalitatilor de tranzitare pe timpul stationarii la ancora in bazinul de asteptare.
Nava care tranziteaza pentru prima data Canalul Panama va fi supusa in primul port de
tranzitare unui control si unor masuratori amanuntite de catre un expert al societatii Panama
Canal Company in vederea eliberarii certificatului de tonaj pentru Canalul Panama, in baza
caruia se vor percepe taxele de tranzitare.
Dupa eliberarea certificatului de tonaj, nava primeste un numar de identificare valabil numai
pentru Canalul Panama (SIN) care se introduce in memoria unui calculator impreuna cu toate
datele despre nava, astfel incat la urmatoarea trecere prin canal sa poata fi simplificate
formalitatile de tranzitare si sa se comunice la sosire numai modificarile efectuate de la ultima
trecere prin canal.

Ecluzarea navelor se face prin remorcarea acestora de la mal cu ajutorul locomotivelor (4 la

prova si 2 la pupa), iar angajarea navelor in manevra de intrare in ecluze se face cu ajutorul a 2
remorchere pn in momentul cnd locomotivele de manevra au dat paramele de remorca la
nava ecluzata si au preluat integral manevra.
Durata de trecere prin canal este de 12 18 ore dar acest timp este relativ deoarece depinde de
marimea navei, de viteza ei, calitatile manevriere, etc.
Pilotajul navelor comerciale este obligatoriu pe tot timpul tranzitarii canalului si in apele din
zona canalului.
Compania Canalului Panama dispune de un corp de piloti experimentati care ii consiliaza si ii
ajuta pe comandantii navelor in manevre de trecere prin ecluze si navigatia pe canal. Totusi in
cazul unui accident de navigatie produs pe canal sau in zona canalului intreaga raspundere cade
in sarcina comandantului.
Cele doua statii de pilotaj Cristobal la intrarea in Oceanul Atlantic si Balboa la intrarea in
Oceanul Pacific asigura cu piloti navele ce tranziteaza canalul sau naviga in apele Zonei
canalului.
Navigatia pe canal se executa pe mijlocul senalului, iar daca se intalnesc doua nave ambele
sunt obligate sa se evite. Daca spatiul nu permite, vor fi manevrate in locuri de refugiu, la
indicatia pilotilor pana nava in latime mai mare trece de cealalta.Navele sunt obligate sa aiba la
bord Regulile Canalului Panama, obtinute cel tarziu la sosire.

Puncte de traversare
Exist mai multe puncte de traversare peste canal. La captul dinspre sud (Pacific), se
afl Podul Americilor, un pod rutier important deschis n 1962; pentru mult timp, acesta a fost
singurul punct de trecere a canalului. nainte de construcia sa, erau folosite feriboturi pentru
traversare. Ctre nord, la ecluzele Miraflores, exist un pod rutier/feroviar culisant, deschis n
1942, ns nu poate prelua traficul dect atunci cnd nu circul nicio nav, fiind astfel foarte rar
folosit. n acelai punct, un mic pod rutier culisant este construit n structura ecluzelor
Miraflores; acesta este de asemenea rar folosit.
Cel mai nou pod este Podul Centenar, care traverseaz Tietura Gaillard la nord de
ecluzele Pedro Miguel; acest pod rutier cu ase benzi a fost terminat n 2004, dei a fost deschis
traficului abia n 2005. n sfrit, un alt pod rutier culisant a fost construit n structura ecluzelor
Gatn; acest pod este folosibil numai cnd ecluzele sunt nchise i are o capacitate foarte redus.
n afar de traversrile deschise publicului, lucrtorii canalului pot traversa i pe porile
ecluzelor, atunci cnd sunt nchise.

Plan
Canalul e format din dou lacuri artificiale, cteva canale artificiale i trei seturi de
ecluze. Un alt lac artificial, Lacul Alajuela, are rol de rezervor pentru canal. Dispunerea
canalului, din punctul de vedere al unei nave care l traverseaz din Pacific ctre Atlantic.
Datorit geografiei locale, principala direcie de navigaie este ctre nord-vest, ns direcia n
general din Pacific ctre Atlantic este spre est.

De la nceputul intrrii n canal, marcat cu balize, navele navigheaz 13,2 km pe canal,

pn la ecluzele Miraflores trecnd pe sub Podul Americilor
Sistemul de ecluze cu dou trepte de la Miraflores, incluznd peretele de apropiere, are
1,7 km lungime, cu o diferen total de altitudine de 16,5 m la jumtatea mareei.
Lacul artificial Miraflores este urmtoarea etap, de 1,7 km lungime, i aflat la 16,5 m
deasupra nivelului mrii
Ecluza Pedro Miguel, cu o singur treapt, are 1,4 km lungime, i ridic navele cu 9,5 m,
pn la nivelul principal al canalului.
Tietura Gaillard (Culebra taie 12,6 km prin istm, la o altitudine de 26 m, i trece pe sub
Podul Centenar.
Rul Chagres (Ro Chagres), un curs de ap natural, modificat prin construcia unui baraj
al lacutului Gatn, curge ctre vest circa 8,5 km, vrsndu-se n Lacul Gatun.
Lacul Gatun, un lac artificial format prin costruirea Barajului Gatun, duce navele pe o
distan de 24,2 km
Ecluzele Gatn, un set de ecluze n trei trepte, de 1,3456 km lungime, coboar navele
napoi la nivelul mrii.
Un canal de 3,2 kilometri lungime reprezint seciunea premergtoare ecluzelor din
partea atlantic
Golful Limn (Baha Limn), un port natural uria, reprezint un loc de ancorare pentru
unele nave aflate la intrarea n canal, i se ntinde pe 8,7 kilometri pn la Oceanul
Atlantic.

Lungimea total de la canalul de intrare n Pacific pn la ieirea n Atlantic este de 76,9

km. Cea mai mare diferen de maree nspre Oceanul Pacific este de la +3.35 metri pn la 3.20 metri; prin urmare, nlimea ctigat la Miraflores variaz ntre 13,1 metri la flux i 19,7
la reflux. Diferena de maree pe partea atlantic nu depete 60 tone. Nivelul normal al mrii la
captul dinspre Pacific al canalului este n medie cu 20 cm mai nalt dect cel dinspre Atlantic.
Golful Limn, pe partea atlantic, este un loc de ancorare adpostit, protejat de un dig;
totui, spaiul din interiorul golfului nu mai este adecvat pentru numrul i dimensiunea navelor
care folosesc canalul, i multe nave ateapt la ancor n afara golfului. Locul de ancorare n
partea pacific este deschis, dei este protejat de topografia nchis a Golfului Panama.