Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
capacitatii de coordonare
7.1. Executarea simultana a miscarilor de brate, de trunchi si de picioare in diferite planuri si
directii
De exemplu, din stand:
1- pas inainte cu piciorul drept, cu ridicarea bratului stang lateral;
2- pas inainte cu piciorul drept, cu ridicarea bratului drept lateral;
3- apropierea piciorului drept de cel stang, cu rotarea bratelor prin jos, inapoi;
4- saritura pe ambele picioare, cu rotarea bratelor prin inainte sus si revenire in pozitia de
plecare.
Exercitiul se executa in continuare incepand cu piciorul stang si bratul drept.
Profesorul demonstreaza o singura data pe parti, dupa care executantii il efectueaza dupa
numaratoare, fara pregatire prealabila.
Aprecierea executiilor se face potrivit urmatorului punctaj:
- 10 puncte reproducerea exercitiului fara greseli;
- 9,5 puncte comiterea unei greseli (lipseste coordonarea
dintre miscarea bratelor si cea a picioarelor sau se omite una
din miscari);
- 9 puncte pentru comiterea a doua greseli;
- 8,5 puncte pentru comiterea a trei greseli.
7.2. Trecerea de la o miscare la alta.
Stand:
1- saritura in departat cu ducerea bratelor lateral;
2- saritura cu apropierea picioarelor cu ridicarea bratelor lateral.
Se repeta de 4 ori.
Antrenorul demonstreaza exercitiul o data, dupa care se admite o executie de proba, apoi se trece
la executarea testului pentru nota, acordand:
- 10 puncte pentru trecerea de la primul exercitiu la celalalt
fara gresala si cu mentinerea ritmului de executie;
- 9,5 pentru trecerea fara gresala, dar cu modificarea ritmului
executiei (oprire intre executii);
- 9 puncte pentru trecerea de la primul exercitiu la al doilea
cu comiterea unei greseli;
- 8,5 puncte pentru trecerea de la primul exercitiu la celalalt,
cu comiterea a doua greseli.
Exercitiile prezentate in continuare pot fi folosite sub forma de teste in scopul verificarii
capacitatii de coordonare. Testul se considera trecut numai in cazul in care nu au fost comise mai
mult de doua erori. Exercitiul folosit pentru testare nu trebuie sa fie cunoscut in prealabil de catre
executanti. Ei il vor executa inaintea testarii o singura data, impreuna cu antrenorul.
Stand:
1 ridicarea piciorului drept intins inapoi odata cu ducerea bratului drept inainte si a
celui stang inapoi;
2 ducerea piciorului drept inainte cu schimbarea pozitiei bratelor;
3 ducerea piciorului drept inapoi cu rotarea bratelor prin inainte-jos;
4 revenire in pozitia initiala.
Acelasi exercitiu incepand cu piciorul stang.
Stand departat cu bratele lateral:
1 intoarcere spre stanga cu indoirea piciorului stang, cu ducerea bratului drept inainte
si a celui stang inapoi;
2 balansarea piciorului drept inainte cu intinderea stangului, odata cu balansarea
bratului stang inainte si a celui drept inapoi;
Procedeul de examinare: examinarea se face cu unghiul orientat in diferite pozitii (in numar de
3): orizontal si paralel cu planul corpului, cu deschiderea unghiului spre dreapta; vertical si
paralel cu planul planul corpului, cu deschiderea unghiului in sus; si perpendicular pe planul
corpului, cu deschiderea unghiului catre subiect. Subiectul executa de 10 ori miscarea pentru
fiecare din aceste trei pozitii ale aparatului.
Nota pentru inregistrare si calcul: se inregistreaza pentru fiecare miscare locul unde a atins
marginea unghiului. Pentru fiecare pozitie se obtine o serie de 10 inregistrari. Se calculeaza
media aritmetica pentru fiecare serie.
Observatii: compararea mediilor aritmetice corespunzatoare celor 3 serii de inregistrari
furnizeaza date interesante asupra preciziei miscarilor realizate in diferite directii in spatiu.
Sensibilitatea kinestezica, simtul muscular, aprecierea aptitudinii miscarilor atat pentru brate
cat si pentru picioare se masoara cu chinezimetre, care schematic pot fi descrise astfel: rigle
gradate, prevazute cu cursori, pe care subiectul examinat efectueaza o miscare de amplitudine
oarecare, cu ochii inchisi, incercand a o reproduce apoi, fara a mai dispune de reperele cursorilor.
Un exemplu putem da citandu-l pe prof. Epuran care in Metodologia cercetarii ( 1992 ) arata ca
se poate face si Aprecierea marimii si greutatii mingilor simtul mingii - Cratty.
3. Teste pentru verificarea preciziei miscarilor in spatiu
Precizia miscarilor de brate, de picioare si de trunchi se apreciaza pe fondul unui ecran.
Miscari de brate, pe fondul ecranului, executate la un unghi de 450, 900, 1250,
si mai mare.
Miscari executate cu un picior intins inainte, la un unghi de 450, 900, 1050;
lateral la un unghi de 450, 650. Miscari cu bratele si un picior: bratele la un unghi de 900,
picior drept ridicat lateral la 1050; bratele la un unghi de 1350, piciorul stang ridicat lateral la
450.
Miscari cu bratele, trunchiul si cu un picior: bratele sus, trunchiul aplecat
inainte la 450, piciorul drept ridicat inapoi la 1050.
Stand cu bratele sus: extensia trunchiului la 1650 si aplecarea inainte la
0
45 (combinarea unghiurilor poate fi efectuata si la alte valori de grade).
Sprijin culcat facial: indoirea trunchiului la 1650, extensia trunchiului la 1750 si
invers.
Din sprijin: 5 balansuri inapoi la 900 si balansuri inapoi la 1350. Aceeasi la
balans inainte.
Din atarnat: 3 balansuri la 450 si 3 balansuri la 650.
Inainte de inceperea testarii se acorda executantilor trei executii de proba, comunicandu-le pe loc
greselile comise. In continuare se trece la executarea testului, nota inregistrandu-se la finele
fiecarei executii.
Pentru miscarile de brate si picioare se acorda urmatoarele calificative:
- exceptional pentru abateri mai mici de 40;
cronometru ;
Instructajul facut subiectului : Plasati piciorul drept / stng ( se alege piciorul preferat ) pe
aceasta linie ( examinatorul arata linia ) si ridicati celalalt picior astfel ( se demonstreaza ).
Puneti minile pe solduri priviti tinta din perete ( se arata ). Stati asa pna va spun eu sa va opriti
.
Procedeul de examinare : Se marchiaza pe sol o linie de 2,4 m perpendicular fata de unul dintre
peretii salii de examinare , la o distanta de aproximativ 3 m de acestia . Se plaseaza pe perete o
tinta la naltimea ochilor subiectului . Se aseaza subiectul cu piciorul preferat pe aceasta linie , cu
celalalt picior ndoit ( un unghi de aproximativ 90 ) si cu minile pe sold .Daca este necesar ,
subiectul va fi ajutat sa atinga pozitia corecta .
Se ncepe cronometrarea imediat ce pozitia indicata a fost realizata . Dupa 10 secunde se
opreste cronometrul si este data comanda de ncetare .
ncercarea nu se valideaza si se ntrerupe daca subiectul :
o
si deplaseaza piciorul de suport din loc ( este admisa numai o usoara balansare ) .
Cnd prima ncercare a fost ntrerupta , are loc a doua ncercare , cu precizarea greselilor
comise de subiect n prima ncercare .
Nota pentru nregistrare : se trece n foaia de nregistrare timpul ct subiectul a mentinut
pozitia corecta ( n secunde ) .
Pentru obtinerea punctajului maxim , subiectul trebuie sa-si mentina pozitia n echilibru 10
secunde .
Itemul 2 : sta ntr-un picior pe bara de echilibru .
Material :
tablou - tinta ;
cronometru ;
bara de echilibru ( de forma trapeizoidala - latimea n partea de sus de aproximativ 12
- 15 cm ) .
Instructajul facut subiectului : stati pe bara , pe piciorul drept/stng ( piciorul preferat ) si
ridicati celalalt picior asa ( se demonstreaza ridicarea piciorului la 90 fata de sol ) . Puneti
minile pe solduri si pruviti la tinta . Stati asa pna va spun eu sa va opriti . Atentie ! Ridicati
piciorul si mentineti echilibrul !
Procedeul de examinare : Se asaza bara pe pozitia de mers . Se demonstreaza subiectului
pozitia corecta . Daca este necesar , este ajutat subiectul sa realizeze pozitia corecta .
Examinatorul se plaseaza lateral fata de bara si ncepe cronometrarea , imediat ce subiectul
nregistreaza pozitia corecta . Se accepta numai o singura balansare usoara . Este posibila o
singura avertizare pentru mentinerea pozitiei corecte . Dupa 10 secunde se comanda ncetarea .
ncercarea nu se valideaza si se ntrerupe ( sub 10 secunde ) cnd subiectul :
Lasa n jos piciorul ridicat si atinge bara sau solul ;
Lasa piciorul sub un unghi de 45 , dupa avertizare ;
si ndoaie piciorul ridicat n jurul piciorului de sustinere .
Se acorda , n acest caz , a doua ncercare cu precizarea greselilor din prima ncercare .
Instructajul facut subiectului : mergeti pe bara aceasta , punnd un picior n fata celuilalt , astfel
nct calciul piciorului din fata sa atinga vrful piciorului din spate ( se demonstreaza ) . Puneti
minile pe solduri . Nu uitati ! trebuie sa mergeti pasind , cu minile tinute pe sold . Gata ?
ncepeti !
Procedeu de examinare : Se aseaza bara de echilibru peste linia de mers . Subiectul este asezat
cu picioarele la una din extremitatile barei . Examinatorul se plaseaza lateral fata de bara si
numara pasii executati de subiect .
Pasul este incorect daca subiectul :
Nu atinge calciul piciorului din fata de vrful piciorului din spate ;
Misca piciorul din spate nainte de a atinge calciul piciorului din fata ;
Plaseaza unul sau ambele picioare n afara barei .
Se poate acorda a doua ncercare daca subiectul nu executa corect cei 6 pasi n prima ncercare .
Nota pentru nregistrare : n foaia de nregistrare se nscriu rezultatele celei mai bune ncercari
. Se consemneaza astfel : 1 - 1- 0 - 1 - 0 - 0 , punctaj = 3 .
Itemul 8 : pasind peste un obstacol pe bara de echilibru .
Material : acelas cu cel din itemul 2 si un baston cu lungimea de 80 cm .
Inastructaj facut subiectului : va rog sa va urcati cu picioarele pe bara . Puneti minile pe
solduri . Cnd va spun eu , ncepeti sa mergeti pe bara si pasiti peste acest baston ( se
demonstreaza pozitia bastonului ce urmeaza a fi depasit ) fara a-l atinge . Nu uitati sa mentineti
tot timpul minile pe solduri . Atentie ! Porniti !
Procedeul de examinare : Se aseaza subiectul pe una din marginile barei . Examinatorul se
plaseaza lateral lnga bara , n genunchi , tinnd bastonul transversal cu bara , la o naltime
situate putin sub genunchiul subiectului . ncercarea este considerata incorecta daca :
atinge ferm bastonul cu piciorul n timpul pasirii ( este admisa numai o usoara atingere
);
ntinde piciorul n jurul capatului bastonului ;
paseste n afara barei .
n acest caz se acorda o a doua ncercare , cu sublinierea greselilor facute de subiect .
Nota pentru nregistrare : n fisa de nregistrare se consemneaza " realizat "
sau " nerealizat " . Se poate nota " + " ( plus ) pentru " realizat " si " - " ( minus ) pentru "
nerealizat " .
Itemul se considera nerealizat daca apar greselile mentionate si n a doua ncercare .
La testarea initiala subiectii au obtinut urmatoarele rezultate :
Bodoc Despina
Proba 1 : stand pe piciorul preferat pe podea . Pentru nota 10 pozitia se mentine 10
secunde .
- prima ncercare : mentine pozitia 9 secunde ;
- a doua ncercare : mentine pozitia 10 secunde .
S-a notat timpul cel mai bun , obtine nota 10 .
Proba 2 : sta ntr-un picior pe bara de echilibru . Pentru nota 10 pozitia se mentine 10
secunde .
- prima ncercare : mentine pozitia 9 secunde ;
- a doua ncercare : mentine pozitia 10 secunde .
S-a notat timpul cel mai bun , obtine nota 10 .
Proba 3 : sta ntr-un picior pe bara de echilibru avnd ochii nchisi . Pentru nota 10 trebuie
sa stea n echilibru 10 secunde .
- prima ncercare : mentine pozitia 8 secunde ;
- a doua ncercare : mentine pozitia 10 secunde .
S-a notat timpul cel mai bun , obtine nota 10 .
Proba 4 : subiectul paseste calci - vrf pe linia de mers . Pentru nota 10 subiectul trebuie
sa mearga pe linie , corect 10 pasi unul dupa altul .
- prima ncercare : 1 - 1 - 1 - 1 - 0 - 1 - 1 - 1 - 1 - 1 => 9 pasi ;
- a doua ncercare : 1 - 1 - 1 - 1 - 1 - 1 - 1 - 1 - 1 - 1 => 10 pasi .
Obtine nota 10 .
Bratu Gabriel
Obtine nota 9 .
Proba 2 : sta ntr-un picior pe bara de echilibru .
- prima ncercare : mentine pozitia 7 secunde ;
- a doua ncercare : mentine pozitia 7 secunde .
Obtine nota 7 .
Proba 3 : sta ntr-un picior pe bara de echilibru , avnd ochii nchisi .
- prima ncercare : mentine pozitia 5 secunde ;
- a doua ncercare : mentine pozitia 6 secunde .
Obtine nota 6 .
Proba 4 : subiectul paseste calci - vrf pe linia de mers .
- prima ncercare : 1 - 1 - 1 - 0 - 1 - 1 - 0 - 1 - 0 - 0 => 6 pasi ;
- a doua ncercare : 1 - 1 - 1 - 1 -0 - 1 - 1 - 0 - 1 - 0 = > 7 pasi .
Obtine nota 7 .
Apostolescu Monica
Proba 1 : stand pe piciorul preferat pe podea .
- prima ncercare : mentine pozitia 9 secunde ;
- a doua ncercare : mentine pozitia 10 secunde .
Obtine nota 10 .
Proba 2 : sta ntr-un picior pe bara de echilibru .
- prima ncercare : mentine pozitia 7 secunde ;
Obtine nota 9 .
Proba 3 : sta ntr-un picior pe bara de echilibru , avnd ochii nchisi .
- prima ncercare : mentine pozitia 6 secunde ;
- a doua ncercare : mentine pozitia 5 secunde .
Obtine nota 6 .
Proba 4 : subiectul paseste calci - vrf pe linia de mers .
- prima ncercare : 1 - 1 - 0 - 1 - 1 - 1 - 0 - 1 - 1 - 0 => 7 pasi corecti ;
- a doua ncercare : 1 - 1 - 0 - 1 - 1 - 0 - 1 - 0 - 1 - 0 => 6 pasi corecti .
Obtine nota 7 .
Marciu Felicia
Proba 1 : stnd pe piciorul preferat pe podea .
- prima ncercare : mentine pozitia 9 secunde ;
- a doua ncercare : mentine pozitia 10 secunde.
Obtine nota 10 .
Proba 2 : sta ntr-un picior pe bara de echilibru .
- prima ncercare : mentine pozitia 9 secunde ;
- a doua ncercare : mentine pozitia 9 secunde.
Obtine nota 9 .
Proba 3 : sta ntr-un picior pe bara de echilibru , avnd ochii nchisi .
- prima ncercare : mentine pozitia 6 secunde ;
- a doua ncercare : mentine pozitia 5 secunde .
Obtine nota 6.
Proba 4 : subiectul paseste calci - vrf pe linia de mers .
Obtine nota 8.
Proba 4 : subiectul paseste calci - vrf pe linia de mers .
- prima ncercare : 1 - 1 - 0 - 1 - 1 - 1 - 1 - 1 - 0 - 1 => 8 pasi corecti ;
- a doua ncercare : 1 - 1 - 1 - 1 - 1 - 1 - 0 - 1 - 1 - 1 => 9 pasi corecti .
Obtine nota 9 .
Nume
Boboc Despina
Bratu Gabriel
Apostolescu Monica
Ghelasie Ionel
Popescu Sorin
Gherasim Andrei
Popa Alexandru
Marciu Felicia
Icob Alina
Lupulet Ionut
Proba I
10
9
10
9
5
10
10
10
10
10
Proba II
10
7
8
8
4
9
9
9
9
9
Proba III
10
6
7
6
4
7
6
6
8
8
Proba IV
10
7
7
8
4
9
7
9
10
9
Proba 2 : sta ntr-un picior pe bara de echilibru . Pentru nota 10 subiectul trebuie sa mentina
pozitia corecta timp de 10 secunde .
- prima ncercare : mentine pozitia 10 secunde ;
- a doua nceracre : mentine poizitia 7 secunde .
Am notat timpul cel mai bun , subiectul obtine nota 10 .
Proba 3 : sta ntr-un picior pe bara de echilibru , avnd ochii nchisi . Timpul necesar pentru
nota 10 este de 10 secunde .
- prima ncercare : mentine pozitia 8 secunde ;
- a doua ncercare : mentine pozitia 6 secunde .
Subiectul obtine nota 8 .
Proba 4 : subiectul paseste calci - vrf pe linia de mers. . Pentru nota 10 pacientul trebuie sa
mearga pe linie , corect , 10 pasi unul dupa altul , fiecare pas corect se noteaza cu 1 punct iar
cel gresit cu 0 puncte .
- prima ncercare : 1 - 1 - 1 - 1 - 1 - 1 - 1 - 1 - 1 - 1 =>10 pasi corecti
- a doua ncercare : 1 - 1 - 1 - 0 - 1 - 1 - 0 - 1 - 1 - 1 => 8 pasi corecti.
Se noteaza proba cea mai buna , pacientul obtine nota 10 .
Lupulet Ionut
Diagnostic : maladia Little , epilepsie
Proba 1 : stnd pe piciorul preferat pe podea . Pentru nota 10 pozitia se mentine 10
secunde .
- prima ncercare : mentine pozitia 10 secunde ;
- a doua ncercare : mentine pozitia 9 secunde.
Subiectul obtine nota 10 .
Proba 2 : sta ntr-un picior pe bara de echilibru . Pentru nota 10 subiectul trebuie sa mentina
pozitia corecta timp de 10 secunde .
- prima ncercare : mentine pozitia 9 secunde ;
Proba 1
10
9
10
9
6
10
10
10
10
10
Proba 2
10
8
8
8
5
9
9
9
9
9
Proba 3
10
7
8
7
5
8
7
7
8
8
Proba 4
10
7
8
9
4
10
8
9
10
9
S ( proba 1 ) = 1,4
S ( proba 2 ) = 0,3
S ( proba 3 ) = 0,3
S ( proba 4 ) = 0,2
Abatere Standard
Date nregistrate si interpretate
Interpretarea datelor recoltate
Dupa nregistrarea testelor si a probelor la subiectii cuprinsi n cercetare au fost calculati
ca indici statistici media aritmetica a sirului de date si abatere standard a acestora .
Constatnd la proba a I a o valoare a mediei aritmetice de 9,4 secunde , o medie destul de
mare avnd n vedere nivelul grupului in vestigat . Consideram ca n ceea ce priveste problema
echilibrului n urma mijloacelor propuse , subiectii au nregistrat o progresie semnificativa cu
sanse de recuperare n aceasta directie .
Cu toate acestea abaterea standard de si se ncadreaza n valorile normale este putin mai
mare , aceasta si datorita faptului ca n doua cazuri diferenta amplitudinii sirurilor de date este de
7 secunde . Restul subiectilor alesi avnd o medie de 10 secunde , si anume n 7 cazuri .
La cea de-a doua proba care se refera tot la testarea echilibrului media este mai mica cu 0,9
secunde , rezultatele indicnd o scadere fata de prima proba , dar mentinndu-se la o valoare
acceptabila de 8,5 secunde semnificative pentru progresia elevilor ca urmare a mijloacelor
aplicate . Eficienta acestora e demonstrata si de realizarea mai nesportiva omogenizarea a
grupului cercetat ,
abaterea standard avnd o valoare de 0,3 . Amplitudinea si nivelul de date se micsoreaza la 4
secunde , ceea ce ne ndreptateste sa afirmam ca elevii s-au implicat active n parcurgerea
programului propus justificat prin valorile de mai sus prezentate .
Proba a 3- a conduce dupa prelucrarea datelor la o medie de 7,5 secunde , o medie destul
de cazuta care diferentiaza grupul mai putin fata de celelalte probe , majoritatea obtinnd valori
aproximativ egale cu extensia amplitudinii de numai 3 secunde , omogenitatea grupului fiind
data si de valoarea abaterii standard de 0,3 secunde , aspecte care ne conduc la ideea conform
careia mijloacele au mai putina eficienta pentru aceasta categorie de test .
Sigur ca nu ne-am propus performante spectaculoase dar consideram ca si valoarea optima
de 7,5 secunde este suficient de buna .
Pentru ultima proba media numarului de pasi nregistrati de sirul de date al subiectilor este
8,4 , o performanta foarte buna desi ca si n cadrul primei probe amplitudinea sirului de date este
mai mare , valoarea ajungnd 6 pasi , lipsa de omogenitate fiind marcata si de valoarea abaterii
standard .
La totalitatea testelor avnd n vedere performanta elevilor constnd o progresie
semnificativa care nu poate fi justificata dect ca fiind urmare a programelor special alese dar si
a alocarii unui timp n lectie special continuu si sistematic pentru aceasta componenta a psiho
motricitatii care este echilibrul .