CUPRINS

CAPITOLUL I. Noiuni generale

CAPITOLUL II. Clasificarea nulitilor actului juridic civil
2.1. Criterii de clasificare.
2.2. Categorii de nuliti..
2.2.1. Nulitatea absolut si nulitatea relativ..
CAPITOLUL III. Regimul juridic al nulitii.
CAPITOLUL IV. Efectele nulitii..
4.1. Principiul retroactivitii efectelor nulitii........
4.1.1. Consecinele aplicrii principiului retroactivitii efectelor nulitii.
Repunerea prilor n situaia anterioar...................................
4.1.2. Situaia contractelor cu executare succesiv...........
4.1.3. Situaia debitorului de bun-credin.............
4.2. Efectele nulitii fa de teri..
4.3. Modaliti de nlturare a efectelor nulitii..

CAPITOLUL I. Noiuni generale

Etimologia termenului ,,nulitate provine de la termenul latin ,,nullitas si de la termenul
frantuzesc ,,nullite`, avnd trei sensuri: primul se refera la o lips total de valoare sau talent, al
doilea la o persoana fr competen, iar al treilea la ineficacitatea unui act juridic din pricina
nerespectrii unei condiii de fond sau de form.
Traian Ionacu i E. Barasch definesc nulitatea ca fiind o sanciune aplicat n urma
nclcrii prin act juridic a unei dispozitii legale, inca de la data cand a fost ntocmit actul.
Legislatia noastr civil nu ne ofer o definitie clar a nulitii i de aceea definirea ei,
asemeni altor instituii apartine doctrinei. O definiie care s-a impus prin precizia sa este aceea
care definete nulitatea ca fiind acea sanciune de drept material care lipsete actul juridic de
efectele contrarii normelor juridice edictate pentru incheierea sa valabila ".
Conform

Noului Cod Civil1, nulitatea contractelor este reglementat unitar,

cuprinznd o clasificare principal a nulitilor, regimul lor juridic, principalele cauze de

nulitate, efectele nulitii i nu n ultimul rnd, problemele validarii contractului lovit de
nulitate.
Chiar i in noua reglementare exista lacuna definiiei nulitii,astfel, literatura de
specialitate2 a definit acest concept ca fiind o sanctiune de drept civil ce const in desfiintarea
retroactiv, n totalitate sau partial, a efectelor unui act juridic, ca urmare a nesocotirii
dispoztiilor legale prevzute pentru ncheierea lui valabil.

CAPITOLUL II. Clasificarea nulitilor actului juridic civil

2.1. Criterii de clasificare
Clasificarea nulitilor se realizeaz dup urmtoarele criterii:
a) Dup natura interesului, care poate fi general sau individual, protejat prin dispozitia
legal nclcata la momentul ncheierii actului, avem: nulitate absolut si nulitate relativ;

Sectiunea a 4-a, numita ,,Nulitatea contractului, Titlul II, ,,Izvoarele obligaiilor, Cap. I ,,Contractul.
Gh. Beleiu, ,,Introducere n dreptul civil, ed. a XI-a, edit. Universul juridic, 2007, pag. 214; A. Ionacu, ,,Drept
civil.Partea generala, Ed. Didactica i Pedagogica, Bucuresti, 1963 pag. 105.
2

b) Dupa ntinderea efectelor sale, nulitatea poate fi parial - cnd desfiineaz doar o
parte din efectele actului juridic, celelalte mentinandu-se deoarece nu contravin legii, si total cnd desfiineaz n ntregime efectele actului juridic.
Clasificare a nulitilor decurge din conceptia despre nulitate, care a evoluat de la teza
nulitii totale i iremediabile la teza proportionalizrii efectelor nulitii in raport cu finalitatea
legii, fiind considerat c trebuie s fie nlaturate numai acele efecte care ar contraveni scopului
dispoziiei ncalcate, celelalte efecte mentinandu-se (nulitatea fiind, astfel, partial si
remediabil).
Noul Cod civil stabilete c acele clauze ce nu respect ordinea public i bunele
moravuri trebuie s fie considerate ca fiind nescrise, astfel acestea nu vor produce efecte
juridice. Aceasta este o conceptie modern, care pstreaz regula ca celelalte clauze care
sunt legale sa-si produce efectele, actul juridic fiind ferit de sanciunea nulitii totale.
Conform art.1255 Noul Cod Civil, clauzele contrare legii, ordinii publice sau bunelor
moravuri i care nu sunt considerate nescrise atrag nulitatea contractului n ntregul su numai
dac sunt, prin natura lor, eseniale sau dac, n lipsa acestora, nu s-ar fi incheiat. n cazul in care
contractul este mentinut in parte, clauzele nule sunt inlocuite de drept cu dispozitiile legale
aplicabile. Aceasta regul se aplic in mod corespunzator i clauzelor care contravin unor
dispozitii legale imperative si sunt considerate de lege nescrise.
Aplicarea conceptiei ce vizeaza nulitatea partial o regsim n mai multe materii dupa
cum urmeaza:
* Conform art. 19 alin. 2 Noul Cod Civil, n materia publicitii drepturilor, actelor sau
faptelor juridice sunt considerate nescrise i deci, sancionate cu nulitatea, clauzele viznd
renuntarea sau restrangerea dreptului de a indeplini o asemenea formalitate de publicitate,
precum i orice clauz penal sau alta sanctiune stipulata pentru a impiedica exercitiul acestui
drept.
* Conform art. 1699 Noul Cod Civil, este considerat nescris si stipulaia viznd
exonerarea de rspundere pentru eviciune provenit din faptul nsusi al vnztorului sau din
cauze anterioare, pe care, cunoscndu-le la momentul instrinarii, acesta le-a ascuns
cumparatorului.
* Conform art.1009 alin.1 Noul Cod Civil, este considerat nescris clauza prin care,
sub sanctiunea desfiintarii liberalitatii sau restituirii obiectului acesteia, beneficiarul este obligat
3

s nu conteste validitatea unei clauze de inalienabilitate ori sa nu solicite revizuirea conditiilor

sau a sarcinilor. (2) De asemenea, este considerata nescrisa dispozitia testamentara prin care se
prevede dezmostenirea ca sanctiune pentru incalcare obligatiilor prevzute la alin. (1) sau pentru
contestarea dispozitiilor din testament care aduc atingere drepturilor mostenitorilor rezervatari
ori sunt contrare ordinii publice sau bunelor moravuri.
c) Dupa modalitatea de consacrare legislativ, exista nulitate expres -prevazuta expres
de

lege si nulitate virtual sau implicit - nu este expres prevazut de lege, dar rezulta

nendoielnic, din modul in care este reglementata o anumita conditie de valabilitate a actului
juridic3.
d) Dup felul condiiei de valabilitate nerespectate , exist nulitate de fond - intervine
n cazul nerespectrii unei condiii de fond a actului juridic, cum sunt cele referitoare la
capacitate, obiect, cauz, consimmnt si nulitate de form - n cazul nerespectarii formei cerute
ad validitatem;
e) Dup modul de valorificare, exista nulitate judiciar - opereaz pe temeiul unei
hotarari judecatoresti si nulitate amiabil - are la baza acordul partilor.
2.2. Categorii de nuliti
2.2.1. Nulitatea absolut si nulitatea relativ
Nulitatea absolut este aceea care sanctioneaza nerespectarea, cu ocazia incheierii actului
juridic, a unei dispozitii legale imperative, care ocroteste un interes general, obtesc4.
n acest sens, art. 1246 N.C.civ. prevede: este nul contractul incheiat cu ncalcarea unei
dispozitii legale instituite pentru ocrotirea unui interes general.
Nulitatea relativ este aceea care sanctioneaz nerespectarea, cu ocazia ncheierii actului
juridic, a unei dispoziii legale care ocroteste un interes particular sau individual.
n acest sens,

art. 1248 N.C.civ. prevede :contractul incheiat cu nclcarea unei

dispozitii legale instituite pentru ocrotirea unui interes particular este anulabil.

referitor la nulitatea virtuala, art. 1253 Noul Cod Civil stabileste ca in afara cazurilor in care legea prevede
sanctiunea nulitatii, contractul se desfiinteaza i atunci cand sanctiunea nulitatii absolute sau relative trebuie aplicata
pentru ca scopul dispozitiei legale incalcate sa fie atins.
4
art. 1250 N.C.civ. prevede: contractul este lovit de nulitate absoluta in cazurile anume prevazute de lege, precum si
atunci cand rezulta neindoielnic din lege ca interesul ocrotit este unul general.

Concluzia ce reiese din textele de lege menionate anterior este aceea ca, sub aspect
terminologic, se face distinctie intre nulitatea absoluta si cea relativa pentru c, n timp ce in
cazul celei dintai, contractul este nul, in cazul celei de-a doua, contractul este anulabil.
Legiuitorul, prin art. 1252 N.C.civ., instituie prezumtia de nulitate relativa, astfel, dac
natura nulitii nu este determinata sau nu poate fi dedusa din lege, contractul este lovit de
nulitate relativ.

CAPITOLUL III. Regimul juridic al nulitii.

Regimul juridic al nulitii reprezint regulile crora le este supus nulitatea absolut sau
relativ.
Deoarece regulile aplicabile sunt diferite, de aici rezulta si importana calificarii si
incadrarii corespunzatoare a nulitatii n una din cele doua categorii.
Regimul juridic al nulitii absolute reiese din dispoziiile art. 1247 i 1249 N.C.civ.
dup cum urmeaz:
* conform art. 1247 alin. 2 Noul Cod Civil, nulitatea absoluta poate fi invocata de orice
persoan interesat, pe cale de aciune sau de exceptie. Deci, oricine pretinde si reclama un
interes, deci nu numai partile si avnzii lor cauza, dar si procurorul, autoritatile publice
competente, alte tere persoane prejudiciate prin actul ncheiat si deci, interesate sa obtina
desfiintarea actului pot invoca nulitatea.
* instana are obligatia de a invoca din oficiu nulitatea actului. Aceasta obligaie a
instantei rezulta din functia organului jurisdictional de a restabili ordinea de drept inclcata, fara
sa reprezinte, astfel, o nesocotire a limitelor investirii sau o depire a principiului
disponibilitatii.
* nulitatea absolut nu poate fi confirmat dect n cazurile prevzute de lege. Aceast
regul reiese din natura interesului ocrotit de norma a carei incalcare atrage nulitatea absolut.
Inadmisibilitatea confirmrii nulitii absolute nu trebuie sa se confunde cu validarea
actului prin indeplinirea ulterioar a cerintelor legale, nerespectate n momentul incheierii
actului5, validare care decurge din conceptia despre nulitate, dar si din regula potrivit careia
5

de exemplu,obtinerea autorizatiei administrative, pana la anularea actului.

conventiile trebuie sa fie interpretate in sensul in care sa produca efecte juridice, iar nu n sensul
de a nu produce nici unul6.
* nulitatea absoluta poate fi invocat oricand, fie pe cale de actiune, fie pe cale de
exceptie, daca prin lege nu se prevede altfel.
Rezulta, deci, functionarea regulii imprescriptibilitii in ce priveste nulitatea absoluta,
indiferent de calea procedurala folosita pentru valorificarea ei (actiune sau exceptie), cu rezerva
situatiilor expres prevazute de lege, cand nulitatea absoluta poate fi prescriptibila7.
Regimul juridic al nulitii relative reiese din art. 1248 i 1249 N.C.civ., dupa cum
urmeaz:
* conform art. 1248 alin. 1, nulitatea relativ poate fi invocata numai de cel al carui
interes este ocrotit prin dispozitia legala incalcata, astfel, de principiu, nulitatea relativa poate fi
pretinsa sau opusa numai de catre partea interesata, prejudiciata prin incheierea respectivului act.
Exista si situatii in care, in afara persoanei interesate si tocmai in ideea asigurarii unei
reale protectii a acesteia, nulitatea relativa mai poate fi invocata si de catre alte persoane, cum ar
fi: creditorii chirografari, pe calea aciunii oblice; reprezentantul legal al celui lipsit de capacitate
de exercitiu; ocrotitorul legal al minorului cu capacitate de exercitiu restransa sau consiliul de
familie; succesorii partii ocrotite (cu exceptia ipotezei in care ar fi vorba despre actiuni strict
personale).
* conform art. 1248 alin.2, nulitatea relativ nu poate fi invocata de catre instanta din
oficiu, deci, daca persoana protejat de norma incalcata nu invoca nulitatea relativa, instanta de
judecata nu va putea sa intervina.
* conform art.1248 alin.4, nulitatea relativ poate fi confirmat, confirmare care se poate
face de catre persoana interesat sau succesorii ei in drept, expres sau tacit. Ultima modalitate de
confirmare poate rezulta, de exemplu, din executarea actului anulabil sau din neinvocarea
nulitii nauntrul termenului de prescriptie. In ambele ipoteze ns, cel n cauza trebuie s fi
cunoscut cauza de nulitate pentru ca astfel, atitudinea lui sa valoreze confirmare a nulitatii.
* conform art. 2517 N.C.civ., termenul general de prescriptie este de 3 ani, iar momentul
de la care ncepe s curg este diferit, in functie de cauza de anulabilitate nvocat. n ceea ce
6

Gh. Beleiu, ,,Drept civil romn. Introducere n dreptul civil, ed. a XI-a, edit. Universul Juridic, 2007, pag.227
exemplu de exceptie: dispozitiile art. 45 alin. 5 din Legea nr. 10/2001, stabilesc ca prin derogare de la dreptul
comun, indiferent de cauza de nulitate (si atunci cand este absoluta), dreptul la actiune se prescrie n termen de 18
luni de la intrarea n vigoare a prezentei legi.
7

priveste prescriptia extinctiva, nulitatea relativa poate fi invocat pe cale de actiune numai in
termenul mentionat anterior.
Conform art. 2529 alin. 1 N.C.civ., prescriptia curge:
a) n caz de violenta, din ziua cnd aceasta a ncetat;
b) n cazul dolului, din ziua cnd a fost descoperit;
c) n caz de eroare sau in celelalte cazuri de anulare, din ziua cand cel in drept,
reprezentantul sau legal sau cel chemat de lege sa ii incuviinteze sau sa ii autorizeze actele, a
cunoscut cauza anularii, dar nu mai tarziu de implinirea a 18 luni din ziua incheierii actului
juridic.
Conform art. 2517 alin. 2, cand nulitatea poate fi invocata de o terta persoana (creditor
chirografar, reprezentant, ocrotitor legal, etc.), prescriptia incepe s curg, dac prin lege nu se
dispune altfel, de la data cand tertul a cunoscut cauza de nulitate.
Dac invocarea nulitii relative pe cale de actiune este supusa prescriptiei extinctive, in
schimb, atunci cand este vorba de valorificarea pe cale de exceptie, anulabilitatea actului poate fi
opusa intotdeauna de cel caruia i se cere executarea actului.
Astfel, dispoziiile art. 1249 alin. 2 N.C.civ. prevad: partea careia i se cere executarea
contractului poate opune oricand nulitatea relativa a contractului, chiar si dupa implinirea
termenului de prescriptie a dreptului la actiunea in anulare.
Indiferent ca interesul ocrotit este general sau particular, actul nul este lipsit de efectele
juridice pentru care a fost edictat, de unde rezulta ca nu exist deosebiri de efecte intre
nulitatea absolut si cea relativ.
Deosebirile dintre cele doua tipuri de nulitate sunt de esen a regimului lor juridic ,
dup cum urmeaza:
* nulitatea absoluta poate fi invocat de oricine are interes; nulitatea relativ poate fi
invocat numai de persoana al crei interes a fost nesocotit la ncheierea actului;
* nulitatea absolut trebuie s fie invocat din oficiu de instana de judecat, nulitatea
relativ nu poate fi invocat de instana din oficiu;
* nulitatea absolut nu este susceptibil de confirmare, dect excepional, n cazurile
prevzute de lege, nulitatea relativ poate fi acoperit prin confirmare de ctre partea interesat;
* nulitatea absolut este imprescriptibila, putnd fi invocat oricnd, pe cale de actiune
sau de exceptie, n schimb, nulitatea relativa poate fi invocata pe cale de actiune doar nauntrul
7

termenului de prescriptie si numai atunci cand este opusa pe cale de excepie invocarea se poate
face nelimitat in timp.

CAPITOLUL IV. Efectele nulitii.

Efectele nulitii reprezint consecintele juridice ale aplicarii sanctiunii nulitatii 8,
respectiv urmarile survenite in cazul desfiintarii in totalitate sau partial, a unui act juridic lovit de
nulitate.
Efectul nulitatii se exprim n adagiul quod nullum est, nullum producit effectum (ceea ce
este nul nu produce niciun efect) i aceasta, indiferent ca nulitatea este absolut sau relativ.
Dac n vechiul Cod civil nu existau texte de principiu referitoare la efectele nulitii, n
noua reglementare efectele nulitatii sunt definite prin dispozitiile art. 1254-1265.
4.1. Principiul retroactivitii efectelor nulitii
Principiul retroactivitatii efectelor nulitatii se refera la fatul ca efectele actului incheiat cu
nerespectarea dispozitiilor legale sunt inlaturate nu numai pentru trecut, de la momentul realizarii
acordului de vointa, ci si pentru viitor, ajungandu-se la considerentul c, de fapt, actul juridic nu
a fost niciodata incheiat.
Principiul este consacrat prin dispozitiile art. 1254 N.C.civ., potrivit carora contractul
lovit de nulitate este considerat a nu fi fost niciodata incheiat.
Principiul amintit trebuie pus n legatur cu principiul legalitatii, ce presupune sa fie
inlturate toate efectele produse in temeiul unui act pentru restabilirea ordinii de drept inclcate
la momentul intocmirii actului, altfel sanctiunea ar fi doar formala.

4.1.1. Consecinele aplicrii principiului retroactivitii efectelor nulitii.

1. Repunerea parilor n situaia anterioar
8

M. Nicolae, ,,Actul juridic civil, ,,Instituii de drept civil. Curs selectiv pentru licen 2009-2010,edit.. Universul
Juridic, 2009, pag. 105-106

Urmeaz a se distinge dup cum actul juridic a fost executat sau nu.
a) Dac actul nu a fost executat, eficacitatea lui inceteaza, asa incat nu se mai poate cere
indeplinirea prestatiilor rezultate dintr-un asemenea act. Datorita efectului retroactiv al nulitatii,
se considera ca intre parti nu a existat niciodata vreun raport juridic generator de drepturi si
obligatii, pe temeiul caruia sa se poata pretinde executarea prestatiilor.
b) Dac actul a fost executat in tot sau in parte, problema este mai complicata, datorita
situatiilor de fapt si de drept care au putut aparea intre momentul incheierii actului i acela al
anularii, punandu-se insa problema restituirii prestatiilor, care raman fara temei urmare a anularii
actului.
Conform art. 1636 N.C.civ, dreptul de restituire apartine celui care a efectuat prestatia
supus restituirii sau, dupa caz, unei alte persoane indreptatite, iar in ce priveste modalitatea de
restituire a prestatiilor, aceasta se face prin natura sau prin echivalent (in acest din urma caz,
valoarea prestatiilor apreciindu-se la momentul in care debitorul a primit ceea ce trebuie sa
restituie9.
4.1.2. Situaia contractelor cu executare succesiv
Conform art.1254 alin.2 Noul Cod Civil, restituirea prestatiilor trebuie sa aib loc n
vreuna din modalitatile artate (n natura sau prin echivalent), chiar si n cazul contractelor cu
executare succesiva.
Pentru ca nainte nu existau aceste prevederi legale, se consider ca n cazul contractelor
cu executare succesiv (ex.: contract de locatiune, de prestari servicii) exista o imposibilitate
obiectiva de restabilire in natura a situatiilor anterioare, deoarece serviciul procurat (de exemplu,
folosinta bunului pentru locatar) pana la momentul anularii contractului, nu mai poate face
obiectulrestituirii. Se considera ca, intr-un asemenea caz, nulitatea opereaza ca o simpla reziliere,
producand efecte doar pentru viitor.
Conform Noului Cod Civil se prevede si pentru o asemenea situatie posibilitatea
restituirii prin echivalent astfel, contractele cu executare succesiva nu se mai pot constitui in
exceptie de la principiul retroactivitatii efectelor nulitatii, asa cum se considera anterior n
doctrina si jurisprudenta
9

art. 1640 N.C.civ prevede.: Daca restituirea nu poate avea loc in natura din cauza imposibilitatii sau a unui
impediment serios ori aceasta priveste prestarea unor servicii deja efectuate, restituirea se face prin echivalent (1). n
cazurile prevazute la alin. (1), valoarea prestatiilor se apreciaza la momentul in care debitorul a primit ceea ce
trebuie sa restituie (2).

4.1.3. Situaia debitorului de bun-credin

Conform art. 1641 alin. 1 N.C.civ., dac bunul a pierit in intregime sau a fost instrainat,
iar cel obligat la restituire este de buna-credinta ori a primit bunul in temeiul unui act desfiintat
cu efect retroactiv, fara vina sa, acesta trebuie sa restituie valoarea cea mai mica dintre cele pe
care bunul le-a avut la data primirii, a pieirii sau, dupa caz, a instrainarii.
Se observ c accentul nu este pus pe ideea de protectie a debitorului de buna-credinta
(care sa fie exonerat de obligatia restituirii pe considerente de echitate, pentru a nu i se ingreuna
situatia), ci pe ideea reechilibrarii situatiei partilor, buna-credinta functionand doar n sensul
luarii in considerare a celei mai mici contraprestatii posibile.
Are loc deci, doar o atenuare a obligatiei de restituire si nu inlaturarea totala a acesteia,
care ar fi de natura sa greveze situatia celeilalte parti. Pe de alta parte, conform art. 1642 alin. 1,
debitorul de rea-credinta, deci cel care a distrus sau a instrainat cu rea-credinta bunul primit sau
contractul a fost desfiintat retroactiv din culpa sa, este tinut sa restituie valoarea cea mai mare
dintre cele pe care bunul le-a avut la data primirii, a pieirii sau, dupa caz, a instrainarii.
4.2. Efectele nulitii fa de teri
n principiu, ntre parti, nulitatea actului semnifica desfiintarea efectelor acestuia pentru
trecut si pentru viitor.
Chiar dac terii nu sunt legati in mod direct prin contractul incheiat intre parti, lor nu li
se pot impune drepturile si obligatiile ce se nasc din incheierea respectivului contract, acestia au
obligatia de a respecta legatura juridica a partilor.
Conform art. 1648 N.C.civ., atunci cand bunul supus restituirii a fost instrainat, actiunea
in restituire poate fi exercitata si impotriva tertului dobanditor, sub rezerva regulilor de carte
funciara sau a efectului dobandirii cu buna-credinta a bunurilor mobile, ori, dupa caz, a aplicarii
regulilor privitoare la uzucapiune.
Deci, efectele nulitii se pot rasfrange asupra unor terte persoane care au contractat cu
partile si au dobandit drepturi care depind de actul lovit de nulitate. De exemplu, dac este
declarat nul un contract translativ de proprietate, aceasta va avea drept consecint i desfiinarea
drepturilor constituite sau transferate de catre dobnditor asupra bunului n favoarea unor terti
(dreptul de ipoteca ar trebui sa inceteze, pornind de la principiul potrivit caruia nimeni nu poate
10

transmite mai multe drepturi decat are el insusi sau cel potrivit caruia desfiintarea actului
principal are drept consecinta desfiintarea actului subsecvent).
Astfel, ceea ce ar putea paraliza o actiune in restituire indreptata impotriva tertului ar fi
regulile de carte funciara (de exemplu, cazul subdobanditorului de bun-credin al unui drept
real imobiliar nscris n cartea funciar, cand actiunea in rectificare produce efecte si fata de terte
persoane).
Tertul subdobanditor de buna-credinta al unui bun mobil corporal devine proprietarul
acestuia fara ca titlul sau sa-i mai poata fi pus in discutie, chiar atunci cand se desfiinteaz titlul
autorului sau.
Prescriptia achizitiva reprezinta o alta modalitate de paralizare de catre tert a actiunii
indreptate impotriva sa, dupa desfiintarea titlului autorului.
Conform art. 1649 Noul Cod Civil, celelalte acte juridice, cu exceptia actelor de
dispozitie, facute in favoarea unui tert de buna-credinta, sunt opozabile adevaratului proprietar
sau celui care are drept de restituire, cu exceptia contractelor cu executare succesiva, care, sub
conditia respectarii formalitatilor de publicitate prevzute de lege, vor continua sa produca efecte
pe durata stipulata de parti, dar nu mai mult de un an de la data desfiintarii titlului
constituitorului.
4.3. Modalitati de inlaturare a efectelor nulitatii
Exist situatii in care, desi actul juridic este lovit de nulitate, lui i se poate recunoaste
valabilitatea, in tot sau in parte, intrucat sunt principii de drept fondate pe ratiuni mai puternice,
care in conflict cu regula conform careia actul nul nu mai produce efecte o anihileaza10.
Reguli de natura sa elimine efectele nulitatii:
* conversiunea actului juridic(transformarea unei operatii juridice intr-o alta operatie
juridica, determinata de faptul ca un act lovit de nulitate totala poate produce efectele altui act
juridic, ale carui conditii de validitate le indeplineste). Pana la adoptarea Noului Cod Civil nu
exista o reglementare de principiu a conversiunii, ci doar aplicatii ale acesteia.
Pentru a putea opera conversiunea, este necesar sa fie indeplinite urmatoarele condiii:
- actul nul s fie desfiintat efectiv si total;
- s existe un element de diferen ntre actul nul si actul
10

M. Nicolae, op. cit., pag. 115

11

valabil;
- actul socotit valabil s ndeplineasca toate conditiile de validitate, iar acestea s se
regaseasc n chiar actul desfiinat.
* validarea contractului( are loc atunci cand nulitatea este acoperita prin confirmare sau
prin alte moduri anume prevazute de lege, conform art. 1261-1265 N.Cod Civil).
Confirmarea anulabilitatii actului semnifica renuntarea la dreptul de a invoca nulitatea in
termenul de prescriptie si trebuie sa rezulte din vointa certa a partii, expresa sau tacita.
Cerinte pentru valabilitatea actului anulabil si pentru producerea de efecte de catre
confirmare:
- conditiile de validitate a contractului trebuie sa fie indeplinite in momentul confirmarii
acestuia;
- manifestarea de vointa in sensul confirmarii trebuie facuta de parte numai n masura
cunoasterii cauzei de anulabilitate, iar in caz de violenta, numai dupa ncetarea acesteia;
- n lipsa confirmrii exprese, este suficient ca obligatia sa fie executata in mod voluntar
la data la care ea putea fi valabil confirmata de catre partea interesata;
- actul confirmativ, in cazul confirmarii exprese, trebuie sa cuprinda obiectul, cauza si
natura obligatiei si sa faca mentiune despre motivul actiunii in nulitate.
Confirmarea fcut de una dintre pri nu impiedica invocarea nulitatii contractului de
catre cealalta parte, atunci cand fiecare dintre parti ar putea invoca o nulitate una impotriva
celeilalte. Altfel spus, actul confirmativ nu produce efecte extensive, de natura s acopere cauze
de nulitate care puteau fi invocate si de alte parti decat titularul actului confirmativ.
* validitatea aparenei n drept11 - conform art. 17 N.C.civ., atunci cand actul juridic a
fost incheiat intr-o situatie de eroare comuna si invincibila, instanta va putea, tinand cont de
aceste imprejurari, sa considere ca actul astfel intocmit va produce fata de cel aflat n eroare,
aceleasi efecte ca si cand ar fi valabil (cu exceptia situatiei in care desfiintarea actului nu i-ar
produce niciun prejudiciu.
* rspunderea civil delictual - n cazul incapabilului minor, daca acesta ar svrsi un
delict civil cu ocazia incheierii actului, de exemplu prin manopere dolosive, cum ar fi falsificarea
datei nasterii din actul de identitate, ar crea o aparen nselatoare ca este major, el nu va putea
11

o aplicatie a acestui principiu o avem in materia casatoriei, conform art. 293 alin. 2 N.C.civ., atunci cand sotul
unei persoane declarate moarte s-a recasatorit si, dupa aceasta, hotararea declarativa de moarte este anulata, noua
casatorie ramane valabila, daca sotul celui declarat mort a fost de buna-credinta (prima casatorie considerandu-se
desfacuta pe data incheierii noii casatorii).

12

cere anularea respectivului act, deoarece cealalt parte ar fi prejudiciat. Astfel, principiul
ocrotirii incapabilului cedeaz n faa principiului rspunderii civile delictuale, ceea ce inseamn
c n temeiul regulilor executrii n natur a obligaiilor i reparrii n natur i integrale a
pagubelor, actul anulabil va fi meninut, ntruct reprezint cea mai bun reparare a prejudiciului
ce s-ar produce cocontractantului prin fapta ilicit a minorului.

BIBLIOGRAFIE

1. Cornelia Munteanu, Ovidiu Ungureanu, ,, Drept civil. Partea general, edit. Hamangiu, 2011
2. Gabriel Boroi, ,,Drept civil. Partea general, edit. Hamangiu, 2008

13

3. M.Muresan, D.Chirica, ,,Contribuii la studiul conceptului de sanciune civil, Studia

Jurisprudentia nr.2/1988
4. G.Florescu, ,,Nulitatea actului juridic civil, edit. Hamangiu, 2008
5. M. Nicolae, ,,Actul juridic civil. Instituii de drept civil. Curs selectiv pentru licen , edit..
Universul Juridic, 2009
6. Gh. Beleiu, ,,Drept civil roman. Introducere n dreptul civil, ed. a XI-a, edit. Universul
Juridic, 2007
7. I. Rosetti-Balanescu, Al. Baicoianu, ,,Tratat de drept civil, vol.I, edit. National, 1928
8. A. Ionascu, ,,Drept civil.Partea general, edit. Didactic si Pedagogic, Bucureti, 1963
9. D. Cosma, ,,Teoria general a actului juridic civil, edit. stiintifica, Bucuresti, 1969
10. L. Pop, ,,Tratat de drept civil. Obligatiile, vol. II, ,,Contractul , edit. Universul Juridic,
Bucuresti, 2009
11. Gh. Beleiu, ,,Actul juridic civil, Tratat de drept civil, vol. I,
Partea general, edit.. Academiei, Bucuresti, 1989
12. Noul Cod Civil, edit. C.H.Beck, 2011
13. www.juris.ro

14