Romanul ncepe prin a prezenta personajul ce-i d nume: Mara , o femeie rmas

vduv cu, doi copii mici de crescut Persida i Tric dar este tnr i voinic,
i harnic, i Dumnezeu a mai dat s aiba i noroc. Mara ii iubete foarte mult
copii i tocmai de aceea este capabil s fac totul pentru binele lor, asfel ea srnge
bani zi de zi pentru cei doi copii i pentru nmormntare. Dorete mereu ca fata i
biatul ei s fie deosebii dar pentru aceasta trebuiau s primeasc o educaie cum
se cuvine i de aceea ea decide ca pe Persida s o dea la mnstire, iar pe biat s-l
trimit la coal. Maica Aegidia este o femeie respectat i Mara ii las fiica in
grija acesteia, la o mnstire catolic, cu o reputaie foarte bun, din Lipova. Cu
timpul Persida o consider pe maic ca pe un printe spiritual iar acesta prinde
drag de Persida, i o ajut pe Mara, femeia pltind mai puin, ca sa aiba bani pentru
Tric, acesta din urm nvnd la coal. La col Tric se bate cu un coleg mai
mare dect el, iar acesta, pentru a nu o face pe mama lui s se plng ca de obicei,
se duce la mnstire. Persida, aflnd de cele petrecute, iese fr permi-siune din
mnstire i pleac mpreun cu Tric pe Mureul nvolburat. Aflnd de cele
ntmplate Mara i maica Aegidia alearg n urma luntriei, Mara murind de spaim
iar maica Aegidia de ru-ine. Din fericire copiii sunt salvai de morari, iar Persida
se ntoarce la mnstire mpreun cu mai-ca Aegidia iar Tric se duce cu mama lui.
ntr-o zi de primvar, un geam al mnstirii se sparge din pricina vntului
puternic, iar n a-cel moment Nal o zrete pe Persida i rmne ncremenit. Din
acel moment viaa amndurora cunoate o ntorstur radical, Nal neputnd s-o
scoat din minte pe Persida, iar fata simea c n sufletul ei se ntmpl ceva cu
totul diferit. Tric este trimis de mama lui la mnstire pentru a o lua pe sora sa
care se facuse mai mare i de care rmsese tulburat de frumuseea acesteia. Pentru
c Persida se plictisea stnd n cas i rostind nite cuvinte pe care pe Mara o
tulburar, aceasta decide s mearg la Arad, unde la dat pe Tric ca ucenic, la
casa lui Claici. i pentru c se apropia nunta Milenei, fata cojocarului, Mara o las
i pe Persida mpreun cu Tric, aceasta ntorcndu-se singur acas, cu o scrisoare
pe care trebuia s o dea maicii Aegidia. Tocmai n aceste zile Nal i ncepea cei
doi ani de cltorie i ca din ntmplare se ntlnete cu Persida, la nunta lui
Muntenu cu Milena, care era inut la bra de ctre cavalerul de onoare al miresei,
Codreanu, care o plcea pe Persida. Persida urma s se mrite cu Pavel Codreanu
dar l refuz, deoarece l iubea pe Nal, ea re-primndu-i ns acest sentiment.
Acest fapt l face pe Codreanu s se nsoare cu alta. Nal se ntoarce acas, dar cu

ase luni nainte s i se termine cei doi ani de cltorie. Acest lucru putea fi trcut cu
vederea de ctre Hubr i partenerii si, dar cum Bocioac afl ca lui Nal i plcea
de Persida l trimite pe Nal s mai petrec nc cteva luni departe de familia lui.
ntors din cltorie, Nal gasete mult veselie la casa lui, Persida fiind de
asemenea fericit de ntoarcerea acestuia. Totul era pregtit pentru ca Nal s
devin stapn, dar Bocioac privind n cartea lui de clto-rie observ ca feciorul
lui Hubr a petrecut mult timp lenevind dect muncind pe la mcelari, lu-cruri care
l-au fcut s-i amane tietura de maietru a lui Nal. Hubr se simea ruinat de
fapta fiului su care cuta mereu s-i spun ceva, pn n ziua cnd a venit in
mcelarie s-l mustre i-l gsi la lucru cu un cuit in mn. n clipa cnd a vrut s
se npustesc asupra lui Nal, acesta i arunc cuitul din mn i l mpinge pe
Hubr pentru a nu fi plmuit, dar Hubr cade i se lovete. Totul a fost interpretat
de o calf, care se afla acolo precum c Nal ar fi vrut s-l omoare pe Hubr.
Singura care nu a crezut acest lucru a fost Persida care nu putea crede astfel de
lucruri despre omul pe care-l iubea. Astfel ea a nceput s se ntlneasc, pe ascuns
cu Nal, doar in prezena lui Bandi, singurul n care avea incredere Persida. Nal i
Persida s-au cununat pe ascuns cu ajutorul lui Tric i a lui Codrenu (care nu o
putea refuza pe Persida), i-au plecat mpreun la Viena pentru cteva luni. Cu
toate c Persida ducea do-rul casei fiind printre strini, se simea bine tiind c Nal
o iubete i ea l iubete pe el. Totul pn ntr-o zi cnd sosi o scrisoare de la Tric
n care Mara i ierta fiica i o chema indirect acas. Nal se sperie de aceast
scrisoare i ncepu s fac tot posibilul pentru a nu se ntoarce acasa . Dar, n cele
din urm ei se ntorc acas, unde Persida era ateptat de Mara i de Tric, iar Nal
dect de mama lui, cu tatl fiind certat de mult. Nal s-a vzut cu Burdea apoi
acesta din urm i face o vizit Persidei, care era amrt i cu ochii nvineii dup
ce Nal o btu. Acest lucru, btaia, nu o putu nghii Persida i hotr n sfrit s
plece napoi acas, dar mpreun cu soul ei. Au luat crciuma din spatele Srriei
cu toate c la nceput le-a fost foarte greu, dar Persida i ddea toat silina ca totul
sa fie ct mai bine pentru amandoi. Nal era iscodit de ctre Oncea i de Hubroaie
s-o lase pe Persida, s-o ndeprteze de el aa cum s-ar pricepe el mai bine. Aa c
Nal o ls numai pe Persida s munceasc pe cnd el prea mai mult a fi un
oaspete i nu un stpn. Tric muncea acum la casa lui Bocioac de unde mai de
demult fusese alungat. Acum era ns foarte bine pentru el deoarece era mna
dreapt a lui Bocioac i o nsoea pretutindeni pe Marta, soia lui Bocioac, i
mam a unei fetie de 12 ani. Att de mult a stat Tric pe langa ea nct au ajuns s
fie mai apropiai unul de cellalt fr ca Bocioac s-i dea seama de ce se

ntmpl. Att de mult l preuiau peTrica nct Persida i Bocioac l-au

rscumprat cu bani muli pentru a nu fi luat la rzboi. Nal nu mai poate suporta
desprirea de prini, de avere, de o via bun i plin de huzur i o bate pe
Persida dipreuind-o tot mai mult pe zi ce trece. Persida nu mai suport beia n
care czuse Nal, nici btile sau vorbele ne la locul lor, motiv pentru care l
prsete i se duce s triasc mprun cu mama ei care o primete cu braele
deschise. Tric, aflnd c nu Mara i-a pltit rscumprarea, ci Bocioac se decide
s se nroleze n armat pentru a-i putea plti lui Bocioac banii pentru
rscmprare. Totul i-a luat prin surprinde pe toi i mai ales pe Marta i pe Persida
ce au fcut tot posibilul ca el s nu fie luat la rzboi. Persida se ntoarce acas la
soul ei, urmnd ca peste cteva zile s se nasc fiul acesteia i a lui Nal. n ziua
aceea a venit i Mara la Persida i au hotrt apoi s fac tot ce le va sta n putin
ca Nal s se mpace cu prinii si i ca maica Aegidia s fie naa
copilului.Hubroaie i Hubr l-au iertat pe Nal i-au venit s-i vad nepotul.
Hubr era ns nemulumit deoarece credea c nepotul su este nelegitim, dar se
liniti atunci cnd afl c Nal i Persida sunt cununai i c nepotul lor este
legitim. Mara nu se putea mpca cu gndul c nepotul su este botezat la catolici
dar se mulumete s-l tie sntos. Cu toate pregtirile pentru botez Bandi fusese
parc uitat de Persida i de toi (Bandi fiind fiul nelegitim a lui Hubr cu Reghina),
i parc nu mai putea sta n prejma lor ct timp era Hubr printre ei, el urndu-l pe
Hubr. Tric s-a intors de la razboi rnit la old, dar schimbat la caracter, era chiar
brbierit i piept-nat, iar n vocea lui se putea citi hotrrea i maturizarea. Mara
era tare fericit s-i vad iar amn-doi copii la un loc. Peste puin timp Nal i
Tric au devenit maietri cu ajutorul lui Oncea i a lui Bocioac, ce au nchis un
ochi n faa lipsei lor de experien. Persida urma s se mute n casa lui Hubr iar
birtul rmnea dupa voia ei, lui Bandi, la care i-nea foarte mult. Dar Hubr se
ofer s-l ia cu el ntr-o cltorie la Pesta, la Viena, Bandi acceptnd aceast
cltorie numai pentru c Persida i-o cerea. Aflai singuri n crciuma din Srrie,
Bandi i tatl su, Hubr, au nceput s discute despre cltorie. Tot vorbind, ntrun final Bandi l pune pe Hubr s recunoasc faptul c i este tat. Hu-br nu mai
are de ales aa c recunoate fr ocoliuri, iar n acele clipe, Bandi, parc
nnebunit, se npustete la pieptul tatlui su i-l lovi pn ce-l omor rznd.
Persida intr pentru a afla ce se ntmplase i-l zri pe Hubr la pmnt i pe Bandi
rznd n linitea ce-i nvluia.

Mai mult: http://www.ebacalaureat.ro/c/4/67/69/0/Ioan-Slavici--MARA#ixzz35fspOK37

Enigma Otiliei
Opera literara Enigma Otiliei scrisa de George Calinescu, este un roman realist balzacian ce
contine totodata elemente de natura modernista. Ca si roman realist, regasim caracterul de
mimesis, simetria compozitionala, caracterul de fresca sociala, narator demiurgic ( omniscient,
heterodiegetic, impersonal ), personajele tipice puternic individualizate si caracterul moralizator
in care ratiunea domina pasiunea. Dintre elementele balzaciene, se evidentiaza tema paternitatii
si a mostenirii, motivele literare specifice si anume cea a orfanului si cel al casatoriei, utilizarea
descrierilor arhitectonice, vestimentare, de gestica si mimica ample, si realizarea unor
expozitiuni ample cu rol in stabilirea mediului social, plasarea in timp si spatiu a actiunii si
incadrarea in tipologii a personajelor.
Publicata in 1938, opera se regasea sub titlul initial de "Prinii Otiliei", reprezentand motivul
balzacian al paternitii, o aluzie la felul n care fiecare personaj determin soarta acesteia.
Schimbarea titlului in "Enigma Otiliei" mut accentul pe misterul comportamentului ei, sondarea
eternului feminin fiind de altfel un element de modernitate.
Printre temele generale ale romanului regasim teme cu fundamente balzaciene,
de facturaromantica si de factura modernista. Tema paternitatii este cea al carui reprezentant este
Costache Giurgiuveanu, care o iubeste cu adevarat pe Otilia, intratat incat chiar este scos din
tipologia avarului absolut de catre aceasta. Tema mostenirii aduce in prim plan problema banului,
majoritatea personajelor urmarind intr-un mod obsesiv sa intre in posesia averii lui mos
Costache. Aceste doua teme sunt cele de natura balzaciana. Tema de factura romantica este cea a
iubirii, si anume iubirea lui Felix fata de Otilia, care evolueaza de la incertitudine la convingere
absoluta. Tema citadina reprezentata prin prezentarea Bucurestiului de la inceputul secolului XX
ca o fresca sociala aflata in decadere reprezinta inca un argument al modernitatii.
Motivul orfanului, ilustrat de Felix si Otilia, care din cauza conditiei lor sunt supusi remarcilor
rautacioase din partea familiei Tulea, si motivul banilor, care au un efect negativ si corupt asupra
relatiilor familiale, sustin caracterul balzacian al romanului.
Ca si perspectiva narativa, aceasta realizata "din spate", la persoana a III-a, de catre un narator
heterodiegetic, omniscient si obiectiv.
In ceea ce priveste structura romanului, acesta este alcatuit din 20 de capitole si respecta ca
principii compozitionale circularitatea, simetria, inlantuirea secventiala si cronologia, intrucat
romanul se deschide cu scena in care Felix strabate strada Antim pentru a gasi locuinta lui mos
Costache, tutorele sau, si se incheie cu scena in care Felix ajunge pe aceeasi strada, si desi au
trecut un numar de ani, fapt sugerat de prezentarea in epilog a carierei stralucite construite de
Felix, casa inca avea aspectul initial, de paragina.
Subiectul romanului urmareste un dublu conflict material, lupta pentru mostenirea averii lui
Costache Giurgiuveanu, lupta data intre clanul Tulea si Stanica Ratiu, castigata eventual de cel
din urma, care-i fura banii batranului in timp ce acesta moare. Este de asemenea urmarit si

conflictulerotic reprezentat de triunghiul amoros format din Otilia Marculescu, Leonida

Pascalopol si Felix Sima. Pe masura ce sentimentul de iubire pentru Otilia creste, Felix devine
tot mai gelos pe Pascalopol, cu care are un soi de competitie politicoasa, si in care ambii
recunosc ca celalalt detine avantajul pentru mana Otiliei: Pascalopol, ale carui sentimente pentru
alterneaza intre cele paterne si cele de iubire, spune ca Felix detine avantajul tineretii, in timp ce
Felix spune ca Pascalopol detine avantajul banilor. Ambii sunt derutati, intrucat Otilia alterneaza
intre cei doiconstant. La sfarsit insa, desi totul parea ca este in favoarea lui Felix, aceasta pleaca
la Paris cu Pascalopol, cu care se casatoreste.
Planurile epice sunt riguros constituite si urmaresc familia burgheza aflata atat in declin
economiccat mai ales moral. Destinul lui Felix Sima este direct legat de aceasta, intrucat este
aruncat in mijlocul unei asemeni familii. Desi este incercat la fiecare pas spre a deveni el insusi o
persoana decazuta, acesta rezista si evolueaza intr-o persoana mai buna de-a lungul romanului,
salvandu-se in final, ceea ce sugereaza caracterul de buildungsroman al personajului.
Actiunea romanului este liniara, cronologica si poate fi povestita pe momentele subiectului.
Personajele, ca in orice roman, sunt numeroase, si sunt purtatoare ale unor valori simbolice. Pe
de-o parte exista personajele tipice: tipul avarului ( Costache Giurgiuveanu ), tipul aviristului
( Stanica Ratiu ), tipul "babei absolute" ( Aglae Tulea ), tipul debilului mintal ( Simion Tulea ),
tipul retardatului ( Titi Tulea ), tipul fetei batrane ( Aurica Tulea ), tipul gentilomului ( Pascalopol
), iar pede alta parte avem personajul extraordinar in situatii exceptionale ( Felix Pascalopol ) si
personajul modernist ( Otilia Marculescu ). Personajele sunt realizate atat prin caracterizare
directa, cat si prin tehnica polifonica, personajul Otiliei fiind realizat ca o suma a vocilor
celorlalte personaje.
Ca moduri de expunere predomina naratiunea si pasajele descriptive. Stilul academic este insotit
de remarci ironice, critice, si are ca rol fixarea coordonatelor spatio-temporale, actiunea
petrecandu-se in Bucuresti in anul 1912 pe durata a cativa ani, si caracterizarea personajelor prin
detalii si descrierile de factura romantica. Dialogul este de asemenea prezent si are rol in
dinamizarea actiunii si caracterizarii personajelor.
In concluzie, romanul "Enigma Otiliei" poate fi considerat unul dintre cele mai mari realizari
artistice ale literaturii noastre, o opera reprezentativa pentru categoria romanului obiectiv realistbalzacian.