Sunteți pe pagina 1din 29

Transportul maritim s-a dezvoltat odat cu economia

mondial, cunoscnd att pantele ascendente


ale comerului mondial, ct i pe cele descendente,
transformndu-se treptat ntr-o industrie global.
Transportul maritim reprezint principalul mijloc de
transport pentru importurile i
exporturile Europei.Astzi, transportul maritim este
reprezentat de o comunitate internaional bine
cristalizat, ce utilizeaz flote performante, sisteme
avansate de comunicaii, specialiti de nalt clas,
bucurnduse de principiul fundamental al unui
comer liber.

Transportului maritim i revine un rol


esential in realizarea circulatiei marfurilor,
atat din punct de vedere cantitativ cat si
operativitate,rol conferit de aspecte cum ar
fi:
-costuri relativ mici, n raport cu volumul
mare de mrfuri care pot fi transportate;
- caracterul complex i diversificat al
schimburilor comerciale;
-creterea numrului de participani la
aceste schimburi.

Cele trei elemente eseniale care stau la baza


definirii transportului maritim sunt urmtoarele:
mrfurile, caracterizate printr-un volum mare i
o valoare ridicat;
navele, ca mijloc de transport care ncorporeaz
un nivel de tehnicitate i al investiiilor ridicat;
porturile, ca noduri de transport precum i
instalaiile de operare din cadrul acestora.

Transporturile maritime sunt preferate pentru traficul


de marfuri, al carui volum creste continuu, si mult
mai putin prntru transportul de pasageri.Marfurile
cele mai traficate pe aceasta cale sunt : petrolul si
produsele petroliere, carbunii,minereurile si
cerealele.Peste jumatate din capacitatea flotei
mondiale este alcatuita din nave petroliere si
mineraliere ; structura traficului de marfuri reflecta
acest luctu :petrol si produse petroliere(35%),carbuni
si minereuri(17%),urmate de alte marfuri.
80% din schimburile internationale se realizeaza
intre trei mari spatii economice : America de Nord,
Europa Occidentala si Asia-Pacific.Peste 50% din
traficul maritim mondial se deruleaza in Oceanul
Atlantic si 35% in Oceanul Pacific.

70% din flota comerciala mondiala apartine tarilor


dezvoltate, printre care se remarca Grecia, Japonia,
Norvegia, S.U.A, Rusia, China s.a. chair daca o
parte din vase sunt inregistrate sub pavilioanele altor
tari
90% din comerul exterior al UE i 40% din comerul
dintre statele membre se realizeaz pe cale
maritim. n fiecare an se ruleaz mai mult de 3,7
miliarde tone de mrfuri n porturile UE, iar aceasta
tendin este n cretere. Pe lng aceasta, mai mult
de 400 de milioane de pasageri ajung in fiecare an
n porturile maritime europene.

Statistica transportului maritim nregistreaz mrfurile


transportate ca mrfuri vrac lichid, mrfuri vrac solid,
mrfuri ncrcate n containere i uniti mobile Ro-Ro
sau ca alte tipuri de ncrctur
general (inclusiv containere de dimensiuni mici).
Mrfurile vrac (lichid sau solid) sunt mrfuri
voluminoase, omogene, grupate n partizi mari i
reprezentate n general de materii prime precum petrol
brut i produse petroliere, gaze
lichefiate, produse chimice, minereu de fier, crbune,
cereale, lemn, ciment .

Unitatea Ro-Ro este echipamentul pe roi pentru


transportul mrfurilor care poate fi condus i
staionat n vederea transportrii pe o nav.
Mrfurile generale sunt mrfuri neomogene,
grupate n partizi mici (de ex. legume i fructe,
produse din lemn sau din oel, produse
electronice, textile .a.).

Cele mai mari flote comerciale (%din tonajul


mondial)Pavilion/stat
Panama

20.5

Liberia

9.2

Bahamas

5.6

Malta

5.1

Grecia

4.7

Cipru

4.2

Norvegia

4.1

Transportul maritim genereaz aproximativ 4% din totalul emisiilor de


CO2 produse de activitile umane, ceea ce nseamn c amprenta
sa de carbon este aproape la fel de mare ca cea a Germaniei.
Emisiile generate de acest sector nu sunt nc reglementate la nivel
internaional, ns aceast problem este n prezent n curs de
dezbatere n cadrul Organizaiei Maritime Internaionale (OMI) i al
Conveniei-cadru a Naiunilor Unite asupra schimbrilor climatice
(CCONUSC). n ceea ce privete emisiile de gaze cu efect de ser
(GES), transportul maritim este cel mai ecologic mod de transport.
Totui, se estimeaz c, dac nu se iau msuri, emisiile generate de
nave vor crete cu 150-200% pn n 2050. n prezent, exist
aproximativ 50 000 de nave comerciale care transport 90 % din
mrfurile internaionale, transportul maritim devenind astfel
indispensabil pentru economia mondial. Un raport publicat astzi de
Centrul Comun de Cercetare (JRC) al Comisiei Europene ofer prima
apreciere de ansamblu cuprinztoare asupra metodelor de estimare a
cantitii de emisii atmosferice generate de transportul maritim,
prezint soluii tehnologice i analizeaz opiunile strategice de
reducere a emisiilor de dioxid de carbon i a polurii atmosferice n
acest sector.

O nav este o construcie plutitoare de


dimensiuni superioare unei ambarcaiuni.
O clasificare general a navelor cuprinde nave
civile i nave militare.
Din punct de vedere constructiv o nav are trei
pri principale: corp, maini i echipament sau
instalaii.

Navele maritime se clasifica in:


Nave de pasageri

Iahturi pentru agrement

Nave pentru transport marfa

Nave pentru aprovizionarea platformelor de foraj


marin

Nave petrolier pentru transportul petrolului

Nave tipRo-Ro,pentru transport automobile

Printre cele mai mari nave de


pasageri se numara:

Allure of the Seas

Oasis of the Seas

RMS Queen Mary 2

Disney Fantasy

Freedom of the Seas

NOL

Euroship

In cadrul activitatii de transport maritim, o importanata


esentiala o au porturile.Aceasta asigura operatiile
legate de acostarea navelor, de transbordare a
marfurilor si pasagerilor, de depozitare, de reparare a
navelor.
Porturile sunt spatii economice active, care comunica
intens(prin sosele, cai ferate, cai navigabile) cu
interiorul tarilor.Teritoriul deservit de un port se
numeste hinterland ; acesta poate avea o importanta
nationala(cum este cazul Constantei pentru Romania)
sau internationala: Rotterdam.

Dupa volumul traficului anual de marfuri,


porturile se clasifica astfel :
Porturi foarte mari(peste 50 milioane
tone/an) :Singapore,Rotterdam,New York.
Porturi mari(intre 20-50 milioane tone/an) :Rio
deJaneiro, Hamburg, Shanghai, Constanta.
Porturi mijlocii(10-20 milioane tone/an) :
Alexanria, Barcelona, Sydney.
Porturi mici si foarte mici(sub 10 milioane
tone/an): Mangalia Helsinki, Alger.

Dupa structura traficului de marfuri, porturile pot


fi :
Specializate

in traficul de materii prime :


petroliere(Ras Tannurah, Arabia Saudita, Mena al
Ahmadi, Kuwait , Khark, Terminal, Iran s.a.)
minere(Narvik,Norvegia, Tubarao, Brazilia, Saldanha
Bay, Africa de Sud), lemn(Arhanghelsk, Rusia),
produse agricole(Santos, Brazilia-pentru cafea,Odessa, Ucraina-pentru grau si porumb-,Rangoon,
Myammar-pentru orez etc.)
Complexe, cu activitati de transport, depozitare si
redistribuire a unor marfuri foarte diverse : Singapore,
Rotterdam, New York, Shanghai s.a.

Cele mai mari porturi ale lumii (milioane tone marfuri)


Singapore (Singapore)

325,9

Rotterdam (Olanda)

303,5

Shanghai (China)

187

Hong Kong (China)

168,8

Chiba (Japonia)

164,7

Ulsan (Coreea se Sud)

148,3

Houston (S.U.A)

144,1

Nagoya (Japonia)

133

Cele mai mari si importante porturi din lume


sunt:

Victoria Harbour, Hong Kong,China

Portul Halifax, Noua


Scotie, Canada

Portul din Singapore,Republica


Singapore

Portul Jackson, Sydney, Australia

Portul
Rotterdam, Rotterdam,
Olanda

Portul New York, New York,


SUA

Portul Veracruz,
Veracruz, Mexic

Santos, Sao
Paolo, Brazilia

Portul Buenos Aires,


Buenos Aires, Argentina

Portul Montevideo,
Montevideo, Uruguay

- www.wikipedia.ro
- www.google.ro
-www.referate/transport/maritim.html

Proiectul a fost realizat de:


Demeter Monica
Cosma Cosmina
Chisu Mihaela