Transformarea dinilor.

Metode de calcul n
restaurrile odontale
Reconstruirea arcadei dentare
Prolema cea mai actual cu care se confrunt medicul
stomatolog este reconstruirea grupului frontal de dini,
deoarece de ei depind problemele estetice primordiale ale
pacientilor.Pacientii cu probleme estetice localizate in zona
frontala asteapta un rezultat ct de ct satisfacator, iar cnd
acest lucru nu se intimpla, ei ramin total stresati iar uneori
sunt afectati psihologic ceea ce favorizeaza refuzul de a se
ncadra n activitatea sociala.Inainte de a recurge la
reconstruirea arcadei dentare, medicul bazindu-se pe
standardele estetice,multilateral va discuta cu pacientul
despre toate posibilitatile i consecinele reconstruirii dintilor
n caz concret,despre planul propus pentru reconstruire i
schimbarile necesare de form, culoare,transparenta si
microforma suprafetei ,schimbarile asteptate ale exteriorului
arcadei dentare, zimbetul fetei.
Indicaii pentru reconstruirea arcadei dentare

Diastema se caracterizeaza prin existenta unui spaiu,

mai mare sau mai mic, ntre cei doi incisivi centrali superiori.

Trema Spaiul anormal dintre oricare alti doi dinti vecini

Distopie dentara - este anomalia n care dintele (partial

sau complet erupt) este situat n afara (ectopie) sau nauntrul
(entopie) liniei arcadei dentare.

Adenie primar - se datoreaza neformarii mugurilor

dentari i se caracterizeaza prin absena unui dinte sau mai
multi, mergand n acelai timp chiar pna la absena total a
lor.
Tehnica de reconstruire a arcadei dentare
Etape:
1. Calculul corelaiilor optimale a dintilor din arcad
2. Pregatirea dintilor pentru restaurare
3. Restaurarea pe etape a dintilor de la laterali la centrali
cu verificarea marimilor conform calculelor i corectarea lor la
fiecare etap

Problema principala in reconstruirea sectorului frontal de dinti

consta in cunoasterea gradului de majorare(minimalizare) a
coroanei dentare.
Cum ar trebui sa fie marimile dintilor, ca sa corespunda
sectorului frontal din arcada dentar
Raspunsul la aceasta intrebare va fi primit , dolosind calculele
pentru arcada dentara.In practica clinica principalul scop ii va
revine procesului de construire proportionala a grupei celor 4
incisivi numit ansamblul unic dentar.
Se recomanda ca acest ansamblu sa fie restaurat intr-o
singura sedinta, deoarece medicului i se memoreaza
nuantele de construire a coroanelor dentare.Cu atit mai mult
ca practic toti incisivii trebuie sa fie strict identici dupa
culoare si transparenta, in timp ce caninii se disting de ei
dupa acesti parametri si se poate lucra cu ei in vizita
urmatoare.
Calculul rndului de dinti se va incepe cu determinarea
lungimii sectorului frontal al arcadei dentare, pe care sunt
amplasati cei 4 incisivi.Pentru aceasta se va afectua 4
masurari(dupa numarul de dinti).Punctele de reper pot servi
orientarile cunoscute de pe suprafata dintelui, marginea
radacinei, punctul de contact pe suprafata proximala.
O metoda mai moderna de calcul este folosirea DSF (DentoStomato-Facial).Estetic soft este o aplicaie care urmrete
folosirea diferitelor tehnici de prelucrare de imagini i
folosirea tehnologiilor moderne n domeniul bazelor de date,
GUI, .NET pentru o mai bun identificare i folosire a criteriilor
de evaluare a esteticii dento-faciale i chiar somatice.
Aplicaia urmrete evaluarea estetic din 3 puncte de
vedere: echilibrul somatic,echilibrul facial, echilibrul dentofacial.
a. Echilibrul somatic: pentru aceasta evaluare sunt nevoie
de 2 poze: una din fa i una din profil a pacientului. Pozele
sunt din ansamblu deoarece se urmresc msurtori ale
diferitor segmente pornind de la umeri, talie, coate, creasta
iliaca, genunchi, etc.
b. Echilibrul facial: pentru aceasta evaluare sunt nevoie de
2 poze: una din fa cu gura- nchis i una din profil de
asemenea cu gura nchis. Pozele trebuie s cuprind doar

capul pacientului deoarece trebuie identificate puncte

precum: trichion, ophrion, nasion, menton, etc
c.Echilibrul dento-facial: pentru aceasta evaluare sunt nevoie
de 6 poze astfel: poza din fa cu zmbet reinut, poza din
fa cu zmbet larg, poza din fa n care s fie evideniate
arcadele dentare, poza din profil cu zmbet reinut, poza din
profil cu zmbet larg, poza din profil cu arcadele dentare
Msurtori
Partea cea mai important a aplicaiei se realizeaz aici. n
acest moment utilizatorul a ales un pacient, a ales ce fel de
evaluare vrea s fac, a importat imaginile necesare i a
realizat i anumite prelucrri asupra acestora. Daca nu avem n
acest punct imagini clare care s ne permit determinarea unor
puncte atunci probabil trebuie reluai paii de mai sus.
n acest modul ne propunem definirea anumitor puncte pe
corp, cu ajutorul crora se pot realiza msurstori, rapoarte,
calculul unor unghiuri i altele. Fiecare punct definit este salvat
n baza de date n tabela Puncte prin coordonatele x,y ale
acestor puncte pe imagine, informaii necesare pentru spaiul
2D. Important este ceea ce reprezint acest punct (articulaie
umr stng, articulaie genunchi drept etc.).
Aceste puncte pe care utilizatorul trebuie s le defineasc sunt
mprite n mai multe capitole n funcie de evaluarea dorit.
ns pentru fiecare poz trebuie definite punctele de referin.
Aceste puncte nu sunt folosite efectiv n calculele ulterioare dar
sunt eseniale n economia programului. Unele din cele mai
importante puncte ce trebuie definite sunt cele care creeaz
linia marker.

Fig. IX.35. - Exemplu program

Linia marker este linia a crei dimensiune real se

cunoate. Este necesar pentru a face un raport ntre
dimensiunile care reies de pe imagine i dimensiunea
real, prin regula de trei simpl, dup metoda cunoscut.
Aceasta linie marker poate fi orice element, nu este
obligatoriu s fie ceva de pe corp, fa, poate fi un obiect
introdus n imagine. n imaginea de mai jos am folosit
antebraul,considerat a fi ntr-o poziie paralel cu aparatul
de fotografiat.
n exemplul de mai sus este vorba de evaluarea somatic,
imaginea din fa. Se urmsrete simetria fa de linia
median. Astfel ca i referin trebuie trasat linia medians.
Pentru aceasta trebuie poziionat un punct din care se traseaz
verticala. Apoi trebuie definite toate punctele din lista din
stnga pozei: articulaie umr stng, articulaie umr drept,
articulaie cot stng etc. n cazul n care un punct este srit,
anumite evaluri s-ar putea s nu fie realizabile.
n exemplul de mai jos este situaia cu punctele care trebuie
definite pentru evaluarea segmentelor: vertex, menton,
umeri, etc. Pentru fiecare punct se traseazs orizontala
mpsrind astfel corpul uman n mai multe segmente.

Fig. IX.36. Exemplu program

Pentru definirea unui punct se poate folosi i ajutorul dat de

aceast aplicaie care arat locul pe o imagine a acestui
punct.

Fig. IX.37. - Exemplu program

Alte exemple de definire a punctelor in evaluarea faciale din
fa i profil.

Fig. IX.38. - Exemplu program

Fig. IX.39. - Exemplu program

Fig. IX.40. - Exemplu program

O etaps necesars n diagnosticare este analiza

teleradiografiilor pe care se pot trasa planurile i unghiurile
necasare stabilirii tipului de dizarmonie dento-facials.

Fig. IX.41. - Exemplu program

Rapoarte
Odats fixate punctele, segmentele i planurile de interes,
programul efectueazs prelucrarea datelor ce consts n
realizarea comparaiei ntre segmentele similare, calcularea
distanelor dintre diferite puncte i planurile de referins precum
i realizarea rapoartelor i compararea cu valorile ideale.
Astfel, n cazul imaginile de fas, se vor evalua simetriile fas de
linia medians, att n cazul imaginilor de corp, de fas ct i a
arcadelor dentare. De asemenea se vor evalua i egalitatea a
diferite segmente, precum i proporionalitatea dintre ele.
Programul, la alegerea utilizatorului, va afia toate valorile
obinute sau doar cele ce se abat de la normal. De asemenea,
rapoartele finale pot fi prezentate fie pe imaginea pacientului,
cu evidenierea segmentelor neconcordante sau pe o imagine
standardizats, existents n librsria programului, imaginea ce
poate fi accesats i pe parcursul rulsrii programului prin
opiunea de help.

Dacs programul poate scoate n evidens abaterile de normal,

orientnd asupra unui diagnostic, interpretarea finals aparine
medicului care va pune un

diagnostic de certitudine,corelnd datele obinute prin

prelucrarea pe calculator cu cele obinute din evalurile
clinice i paraclinice, obligatorii n abordarea complet i
complex a cazurilor vizate.

Fig. IX.42. - Exemplu program

La momentul cind vom cunoaste lungimea sectorului
frontal
al
arcadei
dentare,bazindu-ne
pe
proportionalitatea
incisivilor
va
deveni
posibila
determinarea marimii cheie a incisivului lateral dupa
formula.
Formula pentru calcularea randului unde de dinti:
,

X=
X- latimea calculata a incisivului lateral;
L- lungimea sectorului frontal al arcadei dentare;
K- suma coeficientilor de baza a arcadei dentare.
Coeficientii dintilor frontali la maxila:

Incisivii laterali 1
Incisivii centrali 1,3(optimal); 1,1 (minimal); 1,5 (maximal)

Caninii 1,1
In etapa urmatoare se vor pregati dintii pentru restaurare
,efectuata strict dupa
igiena profesionala a cavitatii bucale.
Pregatirea dintilor pentru restaurare va consta in crearea
spatiului optimal
pentru latirea unor dinti si ingustarea altora,efectuata prin
rezectia
suprafetelor distale de contact a lor.
Schema de reconstruire:
Initial

Reconstruirea se va efectua simetric de la punctele

cunoscute mediale de contact a caninilor in directie spre
centrul calculat.Etapa finala este reconstruirea liniei medii.

Algoritmul reconstruirii randului de dinti:

1. Reconstruirea incisivilor laterali si a contactelor proximale

cu caninii
2. Corectia incisivilor laterali pina la latimea calculata
3. Reconstruirea incisivilor centrali si contactele
proximale cu incisivii laterali
4. Reconstruirea liniei centrale
Pentru a efectua masurari cit mai precise vom avea nevoie de
calibru-culisa(subler) cu diviziunea de masura de 0,1mm.Lucrul
efectuat la ochi se evita deoarece impresiile vizuale practic
intotdeauna induc in eroare,cauzata prin efectul de iluzii
optice,conform carora obiectul luminos va parea mai mare decit
cel obscur de aceleasi dimensiuni.
Schimbarea pozitiei dintilor in randul dentar
In caz de diastema,trema.
Reconstruirea randului dentar consta in schimbarea de pozitie a
dintilor si se va efectua de regula,in cazurile cind marimea
dintilor nu va corespunde marimii arcadei dentare.Daca
marimea transversala a dintilor e mai mica decit cea optimala,
reconstruirea va consta in marirea coroanei dentare a sectorului
respectiv din arcada.
In caz de inghesuire dentara
In cazurile cind dimensiunile transversale ale dintilor vor fi mai
mari decit cele optimale,reconstruirea va consta in micsorarea
coroanei dentare.

Diastema/ Trema
Initial situatia clinica va consta in prezenta spatiului intre
coroanele a 2 dinti si corespunzator a distantei mari intre
radacini.Cea din urma considerabil va complica coeziunea
marginala a compozitului in regiunea coletului,deoarece
conurile interdentare vor fi calculate pentru spatiile
interradiculare obisnuite.De regula, pentru a pastra
proportionalitatea corelatiei dintre incisivii centrali si cei

laterali,intru inlaturarea diastemei, va fi necesar ca spatiul

dintre incisivii centrali sa fie repartizat proportional intre incisivii
centrali si cei laterali.In cazul tremei numarul dintilor inclusi in
reconstruire va depinde de calculul randului dentar si planul de
reconstruire.
Pregatirea operatorie include:

 Inlaturarea smaltului de pe suprafetele laterale de

contact conform dimensiunii calculate pentru
repartizarea proportionala a partilor diastemei pe
incisivii laterali;
Inlaturarea smaltului din partea diastemei/tremei cu scop
de combatere a surplusului de transparenta din contul
smaltului superficial,care, in coroana planificata, va fi
plasata in centru(paradoxal ,insa pentru a inchide spatiul,
va fi necesar la inceput de a-l mari);
Formarea unghiului lateral al suprafetei incisale.
Reconstruirea dentinei se va efectua prin lipirea
nuantelor opace de compozit la suprafata pregatita a
dintilor din partea diastemei/tremei;
Reconstruirea smaltului se face in conformitate cu
constructia de restaurare a coroanei dintelui anterior si
pentru a pastra relatiile de proportionalitate a inaltimii si
latimii coroanei,de regula se realizeaza alungirea adecvata
a marginii incisivale. In asa mod, dupa reconstruire
coroanele tuturor dintilor inclusi vor fi marite in volum in
asa masura c in fiecare coroana dentara si in randul
dentar sa se pastreze raportul proportiei de aur.

Minister
ul Sntaii al Republicii Moldova
Universitatea de Stat de Medicin i Farmacie
Nicolae Testemianu,,
Catedra Stomatologie Terapeutica
Sef de catedra:d.s.h.m,profesor universitar Nicolau
Gheorghe

Referat la tema:
Transformarea dinilor. Metode de calcul n
restaurrile odontale

Studentul: Sleman Ghassan

Grupa 3507
Conducator: conferentiar universitar Bodrug Valentina

Chiinu,2015

Bibliografie:
1.Borovski E. Stomatologie terapeutic. Chiinu: Lumina.
1990.

2. Alexei Terehov, Corneliu Nstase, Gheorghe Nicolau,

Valentina Nicolaiciuc Odontologie. Practic modern Iai :
Nasticor.
3. ELEMENTE DE FIZIOPATOLOGIE I IMUNOPATOLOGIE A
ESUTURILOR BUCODENTARE www.lsmdb.ro
4.www.library.usmf.md
5. https://lecturicudinti.wordpress.com//