Sunteți pe pagina 1din 9

Universitatea Politehnica Bucuresti

Facultatea I.M.S.T.

PROCEDUR DE LUCRU PENTRU


OPERATIA DE STRUNJIRE
PLB-01-0-18112010

Ediia 1/8.08.2011
Revizia 0/8.08.2011
Data emiterii:
8.09.2011
Exemplar nr.1
Pagina: 1/9

PROCEDURA DE LUCRU
PENTRU OPERATIA STRUNJIRE
PLB-01-0-18112010

ntocmit
Nume i
prenume:
Semntura:
Data:

Verificat

Aprobat

Universitatea Politehnica Bucuresti


Facultatea I.M.S.T.

PROCEDUR DE LUCRU PENTRU


OPERATIA DE STRUNJIRE
PLB-01-0-18112010

Ediia 1/8.08.2011
Revizia 0/8.08.2011
Data emiterii:
8.09.2011
Exemplar nr.1
Pagina: 2/9

Regimul de difuzare
Numr exemplare
procedur

Difuzare
Intern
Circuit deschis
Controlat
Secret

5
0
Difuzarea
Nr. exemplare
1
1
1
1
1

Destinatarul
Nume
documentului
Prenume
Laborator
ef birou AQ
ef serviciu CTC
Beneficiar
Arhiv

Semntura

Data

Lista de control a reviziilor


Nr.
Obiectul reviziilor
crt.

Elaborat/dat
a

Verificat/data

Avizat/data

1
2
3

ntocmit
Nume i
prenume:
Semntura:
Data:

Verificat

Aprobat

Aprobat/data

Universitatea Politehnica Bucuresti


Facultatea I.M.S.T.

PROCEDUR DE LUCRU PENTRU


OPERATIA DE STRUNJIRE
PLB-01-0-18112010

Ediia 1/8.08.2011
Revizia 0/8.08.2011
Data emiterii:
8.09.2011
Exemplar nr.1
Pagina: 3/9

1. SCOP
Procedura are drept scop stabilirea proceselor de executie, de control si indicarea
mijloacelor de prelucrare a pieselor.
2. DOMENIU
Procedura se aplic la obtinerea pieselor prin strunjire.
3. DOCUMENTE DE REFERINA
Referentialul SR EN ISO 9000 :2006 Sisteme de Management al Calitatii Principii
fundamentale si vocabular.
Manualul calitii, cod: MC 01
SR EN ISO 9001:2001 Sisteme de management al calitii. Cerine
SR EN ISO 9000 :2006 - Sisteme de management al calitatii. Principii fundamentale i
vocabular.
4. DEFINIII SI PRESCURTRI
4.1. Definitii
Strungurile-masini unelte care prelucreaza, prin aschiere, suprafetele corpurilor de
rotatie. La acestea, se mai adauga, uneori si suprafetele elicoidale, plane si chiar
poligonale.
Miscarea principala, de rotatie, este efectuata de piesa, iar miscarea secundara (de avans,
rectilinie) este efectuata de cutit;
Cutitul-una dintre cele mai simple si mat raspndite scule aschietoare de metale.
Din punct de vedere constructiv, cutitul consta dintr-un cap, adica partea activa a cutitului
si corpul sau tija, care serveste la fixarea cutitului in portcutitul masinii-unelte.
ntocmit
Nume i
prenume:
Semntura:
Data:

Verificat

Aprobat

Universitatea Politehnica Bucuresti


Facultatea I.M.S.T.

PROCEDUR DE LUCRU PENTRU


OPERATIA DE STRUNJIRE
PLB-01-0-18112010

Ediia 1/8.08.2011
Revizia 0/8.08.2011
Data emiterii:
8.09.2011
Exemplar nr.1
Pagina: 4/9

Capul cutitului are urmatoarele elemente :


1) fata de degajare;
2) fetele de asezare;
3) taisurile;
4) vrful cutitului ;
Fata de degajare-suprafata cutitului pe care aluneca aschiile ;
Fete de asezare-se numesc suprafetele indreptate spre obiectul care se aschiaza. Sunt
doua fete de asezare : principala si secundara ;
Mecanismele de transmisie- fac legatura dintre motoarele electrice si subansamblele
principale care dau miscarile principale, secundare si auxiliare. Aceste mecanisme sunt
grupate in cutiile de viteza, de vansuri si filete, in cutia caruciorului;
Mecanismele de comanda- sunt formate din angrenaje si sunt actionate cu manivele,
leviere, manete;
Cutia de viteze- asigura arborelui principal, pe care este montat dispozitivul de fixare a
semifabricatului, treptele de turatie, in limitele 161600 rot/min;
ap-adancimea de aschiere;
f-avansul la strunjire;
kr-unghiul de atac principal.

Restul definiiilor sunt conforme cu SR EN ISO 9000:2001.


4.2. Prescurtari
PC procedur conex
IL instruciune de lucru
MSC Manualul Sistemului de Management al Calitii
RMC Reprezentantul Managementului Calitii
5. RESPONSABILITATI
Directorul tehnic verifica documentatia tehnica de executie si dispune sefului
compartimentului productie-urmarire productie emiterea comenzii de executie catre
santier
Directorul productie verifica documentatia si repartizeaza comanda
santierului.,raspunznd de buna organizare a procesului de productie

ntocmit
Nume i
prenume:
Semntura:
Data:

Verificat

Aprobat

Universitatea Politehnica Bucuresti


Facultatea I.M.S.T.

PROCEDUR DE LUCRU PENTRU


OPERATIA DE STRUNJIRE
PLB-01-0-18112010

Ediia 1/8.08.2011
Revizia 0/8.08.2011
Data emiterii:
8.09.2011
Exemplar nr.1
Pagina: 5/9

Responsabil cu controlul calitatii ( responsabil CQ )urmareste aplicarea ntocmai a


prezentei proceduri, a proiectelor de executie si reglementarilor tehnice n vigoare si
ntocmirea corecta a nregistrarilor calitatii
Seful de santier primeste si verifica comanda de executie, documentatia de executie si
instructiunile specifice de lucru,pe care le transmite inginerului sef santier., totodata
raspunznd si de buna organizare a procesului de productie, de existenta si buna
functionare a utilajelor si sculelor, de asigurarea instalatiilor de forta si iluminat
Conducatorul punctului de lucru
raspunde direct si nemijlocit de cantitatea si calitatea lucrarilor realizate sub
conducerea sa si de respectarea termenelor impuse
raspunde de instruirea tehnica a sefilor de echipa si a personalului muncitor de
respectarea n executia lucrarilor a prevederilor documentatiei de executie, prezentei
proceduri , instructiunilor de lucru, reglementarilor tehnice n vigoare
nu ncepe executia lucrarilor dect daca este n posesia comenzii de executie
raspunde de utilizarea numai de personal cu calificarea si pregatirea tehnica
necesara realizarii lucrarilor
se ngrijeste de asigurarea mijloacelor de productie necesare desfasurarii normale a
activitatii de productie precum si de utilizarea lor judicioasa
raspunde de folosirea n realizarea lucrarilor numai a materialelor care corespund
cerintelor de calitate conform documentatiei de executie si numai dupa ce acestea au fost
receptionate
controleaza direct calitatea executiei si semneaza documentele de certificare a
calitatii lucrarilor realizate
6. DESCRIEREA ACTIVITATII
6.1. Prevederi generale
.
6.2. Tehnologia strunjirii

Strunjirea unei piese dintr-un semifabricat necesita urmatoarele operatii:


- reglarea strungului pentru obtinerea regimului de lucru optim, adica stabilirea
ntocmit
Nume i
prenume:
Semntura:
Data:

Verificat

Aprobat

Universitatea Politehnica Bucuresti


Facultatea I.M.S.T.

PROCEDUR DE LUCRU PENTRU


OPERATIA DE STRUNJIRE
PLB-01-0-18112010

Ediia 1/8.08.2011
Revizia 0/8.08.2011
Data emiterii:
8.09.2011
Exemplar nr.1
Pagina: 6/9

turatiei n, avansului s, si adancimii de taiere t;


- fixarea cutitului ales corespunzator lucrarii care se executa;
- fixarea semifabricatului in strung;
- strunjirea propriuzisa si controlul piesei;
Prezentarea partilor componente, a mecanismelor si a schemelor cinematice
la strunguri SNA 500x100
Strungurile au trei miscari: miscarea principala (de rotatie), secundara (de
avans,rectilinie)si auxiliara.
Miscarile se realizeaza cu ajutorul mecanismelor de actionare, de transmisie, de
comanda si pentru accesorii.
Actionarea strungurilor moderne se face individual cu motoare electrice
comandate prin butoane de la panou.
Mecanismele de transimie fac legatura dintre motoarele electrice si subansamblele
principale care dau miscarile principale, secundare si auxiliare. Aceste mecanisme
sunt grupate in cutiile de viteza, de vansuri si filete, in cutia caruciorului etc.
Mecanismele de comanda sunt formate din angrenaje si sunt actionate cu
manivele, leviere, manete etc.
Accesoriile cuprind instalatiile si dipozitivele auxiliare care pot fi fixe (instalatii
de ungere, racier, iluminat) sau detasabile (dispozitive de fixare a pieselor sau
sculelor).
Toate aceste mecanisme sunt montate pe un batiu solid.
Cunoasterea constructiei, functionarii si manevrarii strungurilor se poate face usor
folosind schemele cinematice de ansamblu. Aceste scheme prezinta prin smne
conventionale lantul cinematic ce se realizeaza intre mecanismele principale , secundare,
auxiliare. Schemele cinematice se amplaseaza in contorul masinii pentru a fi interpretate
mai usor. Partea mecanica a strungului SNA 500x1000 este prezentata in figura 1 si
cuprinde:
a) Cutia de viteze asigura arborelui principal, pe care este montat dispozitivul de fixare a
semifabricatului, treptele de turatie, in limitele 161600 rot/min.
Miscarea se primeste de la motorul principal de 10 kW, 1500 rot/min, motor care prin
curele trapezoidale roteste axul I.
Pe axul I se afla trei cuplaje electromagnetice (1,2 si 3), fiecare avand frezata, pe carcasa,
dantura de roata dintata.
Alimentand bobina primului cuplaj, miscarea se transmite de la axul I la axul II prin rotile

ntocmit
Nume i
prenume:
Semntura:
Data:

Verificat

Aprobat

Universitatea Politehnica Bucuresti


Facultatea I.M.S.T.

PROCEDUR DE LUCRU PENTRU


OPERATIA DE STRUNJIRE
PLB-01-0-18112010

Ediia 1/8.08.2011
Revizia 0/8.08.2011
Data emiterii:
8.09.2011
Exemplar nr.1
Pagina: 7/9

1-4.
Alimentand bobina celui de-al doilea cuplaj miscarea se transmite inversat axului II prin
rotile 2-3-7.
Pentru transmiterea miscarii de la axul II la axul III se foloseste grupul balador 8-9-10-11,
folosind una din cele patru perechi de roti: 4-8, 5-9, 6-10, 7-11, axul III avand, deci, patru
trepte de turatie.
Pentru transmiterea miscarii de la axul III la axul IV se foloseste grupul balador 12-1314, folosind una dintre cele trei perechi de roti: 12-15, 13-16, 14-17, axul IV avand
doisprezece trepte de turatie.
Pentru trasmiterea miscarii de la axul IV la axul VI (arboreal principal) se foloseste
grupul balador 21-22-23, ce multiplica de doua ori numarul de trepte de turatie ale axului
IV, arborele principal avand, deci, 24 de trepte de turatie.
Cuplajul electromagnetic 20 roteste fractionat arboreal principal, pentru a adduce orificiul
de strangere a semifabricatului ( din universalul de strangere) intr-o pozitie accesibilia
pentru introducerea cheii de strangere.
Pe schema cinematica sunt aratate si camele spatiale C si C , care, prin rotatia lor
( imprimata de manetele de pe cutia de viteza) deplaseaza furcile grupurilor baladoare,
cupland aceste grupuri corespunzator.
b) Mecanismul obtinerii avansurilor normale 1/1 si avansurilor marite 16/1. Miscarea de
la axul VI la axul VII se transmite folosind grupul balador 29-30 astfel:
- prin grupul de roti 17-31-30, realizand in final avansuri marite 16/1
- prin rotile 29-30, realizand avansuri normale 1/1
c) Mecanismul inversarii de sens. Miscarea se transmite de la axul VII la axul VIII,
folosind roata baldoare 32, astfel:
- prin grupul de roti 27-33-32, axul VIII rotindu-se intr-un sens;
- prin grupul de roti 28-32, axul VIII rotindu-se in sens invers.
Pe carcasa cutiei de viteze exista doua manete speciale, pentru deplasarea rotii baladoare
32 (cu evitarea sensului de deplasare a cutitului strungului) si a grupului baladdor 29-30
(cu inchiderea avansului realizat: 1/1, 16/1).
d) Cutia de avansuri. Este situate sub cutia de viteze. Primeste miscarea de la axul VII
prin rotile de schimb, montate pe lira, inafara carcasei strungului, miscarea primindu-se la
axul XI.
Setul de roti de schimb, cu care strungul vine de la fabrica producatoare, permite
realizarea mai multor tipuri de filete. In functie de filetul dorit, se monteaza si rotile

ntocmit
Nume i
prenume:
Semntura:
Data:

Verificat

Aprobat

Universitatea Politehnica Bucuresti


Facultatea I.M.S.T.

PROCEDUR DE LUCRU PENTRU


OPERATIA DE STRUNJIRE
PLB-01-0-18112010

Ediia 1/8.08.2011
Revizia 0/8.08.2011
Data emiterii:
8.09.2011
Exemplar nr.1
Pagina: 8/9

indicate in cartea tehnica a masinii.


Pentru transmiterea miscarii de la axul XI la axul XII se foloseste grupul balador 45-46,
cu perechile de roti (45-47, 46-49).
Pentru transmiterea miscarii de la axul XII la axul XIII se foloseste grupul balador 50-51
cu perechile de roti (47-50, 48-51).
Pe axul XII se afla partea mobile 52, a cuplei cu glisare K . Partea fixa 52, a lui K , se afla
pe axul XIV. Ambele parti, au frezate la exterior, dantura de roata dintata (52,52). Cand
cele doua parti se cupleaza, miscarea se transmite direct de la axul XIII la axul XIV. De la
axul XIV la axul XV, miscarea se transmite folosind grupurile baladoare 59-60, 61-62,
63-64, de pe axul XV, prin grupul de roti: 52-59, 53-60, 54-61, 54-62, 55-63, 56-64.
Cand cuplarea prin K nu se realizeaza, miscarea se transmite de la axul XIII la axul XV
prin raportul 52/58. De la axul XV la axul XIV miscarea se transmite ca in primul caz,
dar invers (de jos in sus). De la axul XV la axul XVI miscarea se transmite prin rotile 6566.
Apoi, transmiterea miscarii se face prin roata baladoare 68 care are trei pozitii:
cand roata 68 este pe pozitia din stanga, prin raportul 57/68 se roteste arboreal
avansurilor (axul XIX legat prin cuplaj cardanic cu axul XVII), arbore ce asigura
avansurile automate ale cutitului strungului pentru strunjire (selectarea unei strunjiri
automate se face cu maneta m ).
cand roata 68 este pe pozitia din mijloc, prin raportul 67/68 se roteste arborele
avansurilor, dar miscarea se continua si prin raportul 68/69 rotind astfel surubul
conducator (axul XXIX legat prin cuplaj cardanic cu axul XVII), care asigura avansurile
automate ale cutitului strungului, pentru operatia de filetare (cand piulita spintecata se
coboara pe surubul conducator, cu maneta m ).
Nu putem executa, in acelasi timp, strunjirea automata si filetarea automata, datorita
interblocarii mecanice ce exista intre maneta m si m ).
Cand roata 68 este pe pozitia din dreapta, prin raportul 67/68, se roteste arborele
avansurilor.
e) Caruciorul mobil. Se deplaseaza pe ghidajele exterioare ale batiului. Arborele
avansurilor are frezat pe toata lungimea lui un canal de pana, ce faciliteaza deplasarea
rotii cu pana mobile 70, care preluand miscarea de la axul XIX, o transmite prin roata
intermediara 71, carcasei cuplajului electromagnetic 72.
Bobina cuplajului 72 se alimenteaza automat cand motorul de avans rapid nu este
alimentat, miscarea transmitandu-se la axul XXI, care prin angrenajul melc-roata melcata
73-76 o transmite axului XXIII.
Pe axul XXIII se afla cupla dubla cu gheare K (si rotile pe rulmenti 77 si 78).

ntocmit
Nume i
prenume:
Semntura:
Data:

Verificat

Aprobat

Universitatea Politehnica Bucuresti


Facultatea I.M.S.T.

PROCEDUR DE LUCRU PENTRU


OPERATIA DE STRUNJIRE
PLB-01-0-18112010

Ediia 1/8.08.2011
Revizia 0/8.08.2011
Data emiterii:
8.09.2011
Exemplar nr.1
Pagina: 9/9

Deplasam maneta m , incat (printr-un angrenaj de roti conice) sa deplaseze partea mobile
a cuplei K in sus, cupland-o cu roata 77. Roata 77 capata miscare de rotatie, miscare pe
care o transmite (prin intermediul rotilor 82, 81,83) rotii 85, care se deplaseaza pe
cremaliera C (montata pe toata lungimea batiului strungului), odata cu ea deplasandu-se
intreg caruciorul obil, executand avansul automat al cutitului pentru strunjirea
longitudinala, in sensul dat de mecanismul inversarii de sens.
Avansurile automate longitudinale sunt cuprinse in intervalul 0,0285 mm/rot, iar cele
transversale in limitele 0,0071,25 mm/rot.
Avansul manual al cutitului pentru strunjirea longitudinala se realizeaza cu maneta m .
Deplasam in sens invers maneta m , incat partea mobile a cuplei K sa se culeze cu roata
78. Aceasta, primind miscarea de rotatie, o transmite (prin intermediul rotilor
79.80,88,87) rotii 86, rotind surubul (axul XXVI), ce deplaseaza piulita solidara cu sania
transversala, executand astfel avansul automat al cutitului pentru strunjirea transversala,
in sensul dat de mecansimul inversarii de sens.
Avansul manual al cutitului, pentru strunjirea transversala, se realizeaza cu maneta m .
Avansul rapid al cutitului se realizeaza cu motorul de 0,8 kW, 1500 rot/min, selectarea
directiei de deplasare a cutitului realizandu-se cu tot maneta m (deplasare longitudinala
sau transversala.
Sania port-cutit (axul XXVIII) este montata pe sania transversala a strungului, putandu-se
inclina cu 45 , in ambele sensuri, pentru executarea strunjirilor conice. Este actionata
manual, cu o maneta prevazuta cu un tambur gradat (1 diviziune=0,05 m deplasare).
Port-cutitul permite prinderea a 4 cutite de sectiune 20x20 mm.
f) Papusa mobila (axul XXX) serveste pentru prinderea piselor lungi in vederea
prelucrarii, sau, uneori, pentru operatia de gaurire. Actionarea pinolei papusii mobile se
face prin melc si dantura inclinata, practicata pe partea inferioara. Acest sitem permite
realizarea unei curse mai mari pentru pinole si o actionare mai comoda a rotii de mana,
din pozitia de lucru a strungului.
Papusa mobila se deplaseaza longitudinal pe ghidajele interioare ale batiului.\

ntocmit
Nume i
prenume:
Semntura:
Data:

Verificat

Aprobat

S-ar putea să vă placă și