Sunteți pe pagina 1din 165

Subiecte propuse la examenul de competen profesional pentru

atribuirea calitii de auditor financiar, sesiunea mai 2013


III. CONTABILITATE
A. INTREBARI PRIVIND REGLEMENTARILE CONTABILE CONFORME CU
DIRECTIVA A PATRA A COMUNITATILOR ECONOMICE EUROPENE,
APROBATE PRIN ORDINUL MINISTRULUI FINANTELOR PUBLICE NR.
3.055/2009, CU MODIFICARILE SI COMPLETARILE ULTERIOARE
1. Care sunt actele normative comunitare in domeniul contabilitatii transpuse in legislatia nationala prin
Reglementarile contabile conforme cu directivele europene, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor
publice nr. 3.055/2009, cu modificarile si completarile ulterioare?
a) Directiva a IV-a a Comunitilor Economice Europene 78/660/CEE din data de 25 iulie 1978 privind conturile
anuale ale anumitor forme de societi comerciale
b) art. 10 alin. 2 din Directiva 2004/25/CE a Parlamentului European i a Consiliului din 21 aprilie 2004 privind
ofertele publice de achiziie
c) prevederile Directivei 2006/43/CE a Parlamentului European i a Consiliului din 17 mai 2006 referitoare la
modificarea Directivei 78/660/CEE;
d) prevederile Directivei 2006/46/CE a Parlamentului European i a Consiliului din 14 iunie 2006, referitoare la
modificarea Directivei 78/660/CEE;
e) prevederile Directivei 2009/49/CE a Parlamentului European i a Consiliului din 18 iunie 2009, referitoare la
modificarea Directivei 78/660/CEE.

2. Care sunt categoriile de entitati care aplica Reglementarile contabile conforme cu Directiva a patra a
CEE, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 3.055/2009, cu modificarile si
completarile ulterioare?
a) societile comerciale:
societile n nume colectiv;
societile n comandit simpl;
societile pe aciuni;
societile n comandit pe aciuni; i
societile cu rspundere limitat.
b) societile/companiile naionale;
c) regiile autonome;
d) institutele naionale de cercetare-dezvoltare;
e) societile cooperative i celelalte persoane juridice care, n baza legilor speciale de organizare,
funcioneaz pe principiile societilor comerciale;
f) subunitile fr personalitate juridic, cu sediul n Romnia, care aparin persoanelor juridice cu sediul
sau domiciliul n Romnia, n condiiile prevzute de prezentele reglementri;
g) subunitile fr personalitate juridic, cu sediul n strintate, care aparin persoanelor prevzute la lit. a)
e), cu sediul sau domiciliul n Romnia, n condiiile prevzute de prezentele reglementri;
h) subunitile din Romnia, care aparin unor persoane juridice cu sediul sau domiciliul n strintate, n
condiiile prevzute de prezentele reglementri.
i) grupurile de interes economic, nfiinate potrivit legii

3. Care sunt criteriile de marime in functie de care entitatile care aplica Reglementarile contabile
conforme cu Directiva a patra a CEE, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr.
3.055/2009, cu modificarile si completarile ulterioare, intocmesc situatii financiare anuale formate din
cinci componente, respectiv din trei componente? Enumerati componentele situatiilor financiare anuale
in fiecare din cele doua cazuri.
Persoanele juridice care la data bilanului depesc limitele a dou dintre urmtoarele trei criterii (denumite
n continuare criterii de mrime):
1

total active: 3.650.000 euro,


cifr de afaceri net: 7.300.000 euro,
numr mediu de salariai n cursul exerciiului financiar: 50 ntocmesc situaii financiare anuale care
cuprind:
bilan,
cont de profit i pierdere,
situaia modificrilor capitalului propriu,
situaia fluxurilor de numerar,
notele explicative la situaiile financiare anuale.
Persoanele juridice care la data bilanului nu depesc limitele a dou dintre criteriile de mrime prevzute
la alin. (1) ntocmesc situaii financiare anuale prescurtate care cuprind:
bilan prescurtat,
cont de profit i pierdere,
note explicative la situaii financiare anuale prescurtate.
Opional, ele pot ntocmi situaia modificrilor capitalului propriu i/sau situaia fluxurilor de numerar.

4. Care sunt prevederile referitoare la subunitile din Romnia, care aparin unor persoane juridice cu
sediul sau domiciliul n strintate, potrivit Reglementarilor contabile conforme cu Directiva a patra a
CEE, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 3.055/2009, cu modificarile si
completarile ulterioare?
Persoanele juridice care la data bilanului depesc limitele a dou dintre urmtoarele trei criterii (denumite
n continuare criterii de mrime):
- total active: 3.650.000 euro,
cifr de afaceri net: 7.300.000 euro,
numr mediu de salariai n cursul exerciiului financiar: 50, ntocmesc situaii financiare anuale care
cuprind:
bilan,
cont de profit i pierdere,
situaia modificrilor capitalului propriu,
situaia fluxurilor de numerar,
notele explicative la situaiile financiare anuale.
Persoanele juridice care la data bilanului nu depesc limitele a dou dintre criteriile de mrime prevzute
la alin. (1) ntocmesc situaii financiare anuale prescurtate care cuprind:
bilan prescurtat,
cont de profit i pierdere,
note explicative la situaii financiare anuale prescurtate.
Opional, ele pot ntocmi situaia modificrilor capitalului propriu i/sau situaia fluxurilor de numerar.
Situatiile financiare anuale, n cazul depasirii limitelor criteriilor de marime, sunt auditate potrivit legii.
Situatiile financiare anuale simplificate sunt verificate, potrivit legii.

5. Cum se efectueaza verificarea incadrarii in criteriile de marime prevazute de Reglementarile contabile


conforme cu Directiva a patra a CEE, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr.
3.055/2009, cu modificarile si completarile ulterioare?
Atunci cnd, la data bilanului, o entitate depete sau nceteaz s mai depeasc limitele a dou dintre
cele trei criterii prevzute de marime, acest fapt afecteaz aplicarea derogrii prevzute la acel punct, numai
dac acest lucru are loc n dou exerciii financiare consecutive. n acest scop se reanalizeaz numrul de
componente ale situaiilor financiare anuale, astfel:
a) o entitate care a ntocmit situaii financiare anuale simplificate va ntocmi situaiile financiare anuale prevzute
la pct. 3 alin. (1) numai dac, n dou exerciii financiare consecutive, depete limitele a dou dintre cele trei
criterii prevzute la pct. 3 alin. (1);
b) o entitate care a ntocmit situaiile financiare anuale prevzute la pct. 3 alin. (1) va ntocmi situaii financiare
anuale simplificate, numai dac, n dou exerciii financiare consecutive, nu depete limitele a dou dintre
cele trei criterii prevzute la pct. 3 alin.(1).
(2) Prin dou exerciii financiare consecutive se nelege exerciiul financiar precedent celui pentru care se
ntocmesc situaiile financiare anuale i exerciiul financiar curent, pentru care se ntocmesc situaiile financiare
anuale.
2

Ca urmare, pentru ntocmirea situaiilor financiare anuale, ncadrarea n criteriile de mrime prevzute de
prezentele reglementri se efectueaz la sfritul exerciiului financiar, pe baza indicatorilor determinai din
situaiile financiare ale exerciiului financiar precedent celui de raportare i a indicatorilor determinai pe baza
datelor din contabilitate i a balanei de verificare ncheiate la finele exerciiului financiar curent, utilizndu-se
cursul de schimb valutar comunicat de Banca Naional a Romniei, valabil la data ncheierii exerciiului
financiar.

6. Ce se intelege prin indicatorul total active" prevazut de Reglementarile contabile conforme cu


Directiva a patra a CEE, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 3.055/2009, cu
modificarile si completarile ulterioare?
Totalul activelor cuprinde:
A. Active imobilizate
I. Imobilizri necorporale
1. Cheltuieli de constituire
2. Cheltuieli de dezvoltare
3 . Concesiuni, brevete, licene, mrci comerciale, drepturi i active similare, dac acestea au fost
achiziionate cu titlu oneros
4. Fondul comercial, n msura n care acesta a fost achiziionat cu titlu oneros
5. Avansuri i imobilizri necorporale n curs de execuie

1.
2.
3.
4.

II. Imobilizri corporale


Terenuri i construcii
Instalaii tehnice i maini
Alte instalaii, utilaje i mobilier
Avansuri i imobilizri corporale n curs de execuie
III. Imobilizri financiare

1. Aciuni deinute la entitile afiliate


2. mprumuturi acordate entitilor afiliate
3. Interese de participare

4. mprumuturi acordate entitilor de care compania este legat n virtutea intereselor


de participare
5. Investiii deinute ca imobilizri
6. Alte mprumuturi
B. Active circulante I. Stocuri
1. Materii prime i materiale consumabile
2. Producia n curs de execuie
3. Produse finite i mrfuri
4. Avansuri pentru cumprri de stocuri
II. Creane
(Sumele care urmeaz s fie ncasate dup o perioad mai mare de un an trebuie prezentate separat pentru
fiecare element.)
1. Creane comerciale
2. Sume de ncasat de la entitile afiliate
3. Sume de ncasat de la entitile de care compania este legat n virtutea intereselor de participare
4. Alte creane
5. Capital subscris i nevrsat
III.Investiii pe termen scurt
1. Aciuni deinute la entitile afiliate
2. Alte investiii pe termen scurt
IV. Casa i conturi la bnci
3

C. Cheltuieli n avans
Sau, in cazul bilanului prescurtat:
A. Active imobilizate
I. Imobilizri necorporale
II. Imobilizri corporale
III.Imobilizri financiare
B. Active circulante
I. Stocuri
II. Creane
(Sumele care urmeaz s fie ncasate dup o perioad mai mare de un an trebuie prezentate separat pentru
fiecare element.)
III. Investiii pe termen scurt
IV. Casa i conturi la bnci
C. Cheltuieli n avans

7. Care este obiectivul urmarit prin intocmirea de situatii financiare anuale in contextul aplicarii
Reglementarilor contabile conforme cu Directiva a patra a CEE, aprobate prin Ordinul ministrului
finantelor publice nr. 3.055/2009, cu modificarile si completarile ulterioare? Este posibila abaterea de la
prevederile acestor Reglementari?
- Situaiile financiare anuale trebuie s ofere o imagine fidel a activelor, datoriilor, poziiei financiare,
profitului sau pierderii entitii.
- Dac aplicarea prevederilor prezentelor reglementri nu este suficient pentru a oferi o imagine fidel,
entitatea trebuie s prezinte informaii suplimentare n notele explicative.
- Dac, n cazuri excepionale, aplicarea unei prevederi din prezentele reglementri se dovedete contrar
obligaiei prevzute la pct. 1, entitatea trebuie s fac abatere de la acea prevedere, n vederea oferirii unei
imagini fidele, n nelesul pct. 1. Orice astfel de abatere trebuie prezentat n notele explicative, mpreun
cu o explicaie a motivelor acesteia i o prezentare a efectelor abaterii asupra valorii activelor, datoriilor,
poziiei financiare i a profitului sau pierderii.

8. Prezentati prevederile referitoare la abaterile de la principiile contabile generale, cuprinse n


Reglementarile contabile conforme cu Directiva a patra a CEE, aprobate prin Ordinul ministrului
finantelor publice nr. 3.055/2009, cu modificarile si completarile ulterioare. Posibiliti de abateri si
prezentari de informatii cerute n acest caz n notele explicative.
n cazuri excepionale pot fi efectuate abateri de la principiile contabile generale. Orice astfel de abateri
trebuie prezentate n notele explicative, precum i motivele care le-au determinat, mpreun cu o evaluare a
efectului
acestora asupra activelor, datoriilor, poziiei financiare i a profitului sau pierderii.

9. Care sunt obligatiile subunitatilor fara personalitate juridica, in legatura cu organizarea si conducerea
contabilitatii, respectiv intocmirea de situatii financiare anuale?
Subunitile fr personalitate juridic, care aparin persoanelor juridice cu sediul sau domiciliul n
Romnia, organizeaz i conduc eviden contabil proprie, astfel nct aceasta s permit determinarea
informaiilor i a obligaiilor prevzute de lege, iar persoanele juridice crora le aparin s poat ntocmi
situaii financiare anuale.

10. Care sunt prevederile referitoare la bilant (definire active, datorii, capitaluri proprii; prevederi generale
privind formatul bilantului), cuprinse in Reglementarile contabile conforme cu Directiva a patra a CEE,
aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 3.055/2009, cu modificarile si completarile
ulterioare?
4

Bilanul este documentul contabil de sintez prin care se prezint elementele de activ, datorii i capital
propriu ale entitii la sfritul exerciiului financiar, precum i n celelalte situaii prevzute de lege.
n bilan elementele de activ i datorii sunt grupate dup natur i lichiditate, respectiv natur i
exigibilitate.
a) un activ reprezint o resurs controlat de ctre entitate ca rezultat al unor evenimente trecute, de la
care se ateapt s genereze beneficii economice viitoare pentru entitate. Un activ este recunoscut n
contabilitate i prezentat n bilan atunci cnd este probabil realizarea unui beneficiu economic viitor de
ctre entitate i activul are un cost sau o valoare care poate fi evaluat() n mod credibil;
b) o datorie reprezint o obligaie actual a entitii ce decurge din evenimente trecute i prin decontarea
creia se ateapt s rezulte o ieire de resurse care ncorporeaz beneficii economice. O datorie este
recunoscut n contabilitate i prezentat n bilan atunci cnd este probabil c o ieire de resurse ncorpornd
beneficii economice va rezulta din decontarea unei obligaii prezente i cnd valoarea la care se va realiza
aceast decontare poate fi evaluat n mod credibil;
capitalurile proprii reprezint interesul rezidual al acionarilor sau asociailor n activele unei entiti dup
deducerea tuturor datoriilor sale.

11. Care sunt prevederile generale referitoare la activele imobilizate, cuprinse in Reglementarile contabile
conforme cu Directiva a patra a CEE, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr.
3.055/2009, cu modificarile si completarile ulterioare - definire, prezentari de informatii in notele
explicative, necesare in cazul miscarilor diverselor elemente de imobilizari.
Activele imobilizate sunt active generatoare de beneficii economice viitoare i deinute pe o perioad mai
mare de un an. Ele trebuie evaluate la costul de achiziie sau la costul de producie,
Activele imobilizate cuprind acele active destinate utilizrii pe o baz continu, pe o perioad mai mare de
un an, n scopul desfurrii activitilor entitii.
Micrile diverselor elemente de imobilizri se prezint n notele explicative. n acest scop, se prezint
distinct, ncepnd cu costul de achiziie sau costul de producie, pentru fiecare element de imobilizare, pe de o
parte, creterile, cedrile i transferurile n cursul exerciiului financiar, iar, pe de alt parte, ajustrile cumulate
de valoare la nceputul exerciiului financiar i la data bilanului, precum i rectificrile efectuate n cursul
exerciiului financiar asupra ajustrilor de valoare din exerciiile financiare precedente. Ajustrile de valoare se
prezint n bilan ca deduceri clare din elementele corespunztoare.

12. Ce se intelege prin ajustari de valoare" in contextul Reglementarilor contabile conforme cu Directiva a
patra a CEE, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 3.055/2009, cu modificarile si
completarile ulterioare? Care este diferenta intre ajustarile de valoare si provizioane?
Ajustrile de valoare cuprind toate coreciile destinate s in seama de reducerile valorilor activelor
individuale, stabilite la data bilanului, indiferent dac acea reducere este sau nu definitiv.
Ajustrile de valoare pot fi: ajustri permanente, denumite n continuare amortizri, i/sau ajustrile
provizorii, denumite n continuare ajustri pentru depreciere sau pierdere de valoare, n funcie de caracterul
permanent sau provizoriu al ajustrii activelor.
Provizioanele sunt destinate s acopere datoriile a cror natur este clar definit i care la data bilanului este
probabil s existe, sau este cert c vor exista, dar care sunt incerte n ceea ce privete valoarea sau data la care
vor aprea.
Provizioanele nu pot fi utilizate pentru ajustarea valorilor activelor.
Provizioanele nu pot depi din punct de vedere valoric sumele care sunt necesare stingerii obligaiei curente
la data bilanului.
Un provizion este o datorie cu exigibilitate sau valoare incert.
Un provizion va fi recunoscut numai n momentul n care:
- o entitate are o obligaie curent generat de un eveniment anterior;
- este probabil ca o ieire de resurse s fie necesar pentru a onora obligaia respectiv;
- poate fi realizat o estimare credibil a valorii obligaiei.

13. Prezentati asemanarile si deosebirile intre notiunile de ajustari" - provizioane" - datorii" -datorii
contingente", in contextul Reglementarilor contabile conforme cu Directiva a patra a CEE, aprobate
prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 3.055/2009, cu modificarile si completarile ulterioare.
O datorie contingent este:
5

a) o obligaie potenial, aprut ca urmare a unor evenimente trecute, anterior datei bilanului i a crei
existen va fi confirmat numai de apariia sau neapariia unuia sau mai multor evenimente viitoare incerte,
care nu pot fi n totalitate sub controlul entitii; sau
b ) o obligaie curent aprut ca urmare a unor evenimente trecute, anterior datei bilanului, dar care nu este
recunoscut deoarece:
- nu este sigur c vor fi necesare ieiri de resurse pentru stingerea acestei datorii; sau
- valoarea datoriei nu poate fi evaluat suficient de credibil.
Datoriile contingente se disting de provizioane prin faptul c:
a) provizioanele sunt recunoscute ca datorii (presupunnd c pot fi realizate estimri corecte), deoarece
constituie obligaii curente la data bilanului i este probabil c vor fi necesare ieiri de resurse pentru stingerea
obligaiilor; i
b) datoriile contingente nu sunt recunoscute ca datorii, deoarece sunt:
- obligaii posibile, dar pentru care trebuie s se confirme dac entitatea are o obligaie curent care
poate genera o ieire de resurse; sau
obligaii curente care nu ndeplinesc criteriile de recunoatere n bilan (deoarece fie nu este probabil s fie
necesar o reducere a resurselor entitii pentru stingerea obligaiei, fie nu poate fi realizat o estimare suficient
de credibil a valorii obligaiei).
Provizioanele se pot distinge de alte datorii, cum ar fi datoriile din credite comerciale sau cheltuielile
angajate, dar nepltite, datorit factorului de incertitudine legat de exigibilitatea sau valoarea viitoarelor
cheltuieli necesare stingerii datoriei.
Provizioanele nu pot fi utilizate pentru ajustarea valorilor activelor

14. Care sunt cheltuielile, respectiv veniturile care trebuie prezentate la elementele Cheltuieli in avans",
respectiv Venituri in avans", potrivit Reglementarilor contabile conforme cu Directiva a patra a CEE,
aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 3.055/2009, cu modificarile si completarile
ulterioare? Dati exemple de astfel de cheltuieli, respectiv venituri.
Cheltuielile efectuate n cursul exerciiului financiar, dar care sunt aferente unui exerciiu financiar ulterior,
trebuie prezentate sub titlul de "Cheltuieli n avans" - abonamentele, chiriile, certificatele de emisii de gaze cu
efect de ser achiziionate i alte cheltuieli efectuate anticipat.
Veniturile ncasate nainte de data bilanului aferent exerciiului financiar curent, dar care sunt aferente unui
exerciiu financiar ulterior, trebuie prezentate sub titlul de "Venituri n avans".- sumele facturate sau ncasate din
chirii, abonamente, asigurri,etc.

15. Ce se intelege prin cifra de afaceri neta in contextul Reglementarilor contabile conforme cu Directiva a
patra a CEE, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 3.055/2009, cu modificarile si
completarile ulterioare (definitie, mod de determinare)?
Cifra de afaceri net cuprinde sumele rezultate din vnzarea de produse i furnizarea de servicii care se
nscriu n activitatea curent a entitii, dup deducerea reducerilor comerciale i a taxei pe valoarea adugat,
precum i a altor taxe legate direct de cifra de afaceri.
n cazul entitilor care au realizat operaiuni de leasing financiar, radiate din Registrul general i care, la
data intrrii n vigoare a prezentelor reglementri, mai au n derulare contracte de leasing, n cifra de afaceri net
se include i dobnda cuvenit acestor contracte, aferent perioadei de raportare.
Cifra de afaceri net se calculeaz prin nsumarea veniturilor rezultate din livrrile de bunuri i prestrile de
servicii i alte venituri din exploatare, mai puin reducerile comerciale acordate clienilor.
Atunci cnd, n baza unor prevederi legale exprese, n conturile de venituri au fost cuprinse sume
reprezentnd diverse impozite i taxe reflectate concomitent n conturi de cheltuieli, cu ocazia ntocmirii
contului de profit i pierdere, la cifra de afaceri net se vor nscrie sumele reprezentnd veniturile menionate,
corectate cu cheltuielile corespunztoare acelor impozite.
16. Explicati distinctia curent - extraordinar potrivit Reglementarile contabile conforme cu Directiva a patra
a CEE, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 3.055/2009, cu modificarile si
completarile ulterioare. Cand poate fi incadrat un eveniment ca fiind extraordinar? Dati exemple de
evenimente sau tranzactii care dau nastere, de regula, la elemente extraordinare.
Elementele extraordinare sunt veniturile sau cheltuielile rezultate din evenimente sau tranzacii ce sunt clar
diferite de activitile curente ale entitii i care, prin urmare, nu se ateapt s se repete ntr-un mod frecvent
sau regulat.
6

Activitile curente reprezint orice activiti desfurate de o entitate, ca parte integrant a afacerilor sale,
precum i activitile conexe n care aceasta se angajeaz i care sunt o continuare a primelor activiti
menionate, incidente acestora sau care rezult din acestea.
Pentru a stabili dac un eveniment sau o tranzacie se delimiteaz clar de activitile curente ale entitii, se
are n vedere, mai degrab, natura elementului sau a tranzaciei aferente activitii desfurate n mod curent de
entitate, dect frecvena cu care se ateapt ca aceste evenimente s aib loc. Prin urmare, un eveniment sau o
tranzacie poate fi extraordinar pentru o entitate, dar nu i pentru o alta, datorit diferenelor dintre activitile
curente ale acelor entiti.
De exemplu, pierderile rezultate n urma unui cutremur sau unui alt dezastru natural pot fi calificate de ctre
majoritatea entitilor ca elemente extraordinare. De asemenea, exproprierea activelor este un eveniment
extraordinar.

17. Prezentati principiile contabile generale prevazute in Reglementarile contabile conforme cu Directiva a
patra a CEE, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 3.055/2009, cu modificarile si
completarile ulterioare.
Elementele prezentate n situaiile financiare anuale se evalueaz n conformitate cu principiile contabile
generale, conform contabilitii de angajamente. Astfel, efectele tranzaciilor i ale altor evenimente sunt
recunoscute atunci cnd tranzaciile i evenimentele se produc (i nu pe msur ce numerarul sau echivalentul
su este ncasat sau pltit) i sunt nregistrate n contabilitate i raportate n situaiile financiare ale perioadelor
aferente.
Veniturile i cheltuielile care rezult direct i concomitent din aceeai tranzacie sunt recunoscute simultan n
contabilitate, prin asocierea direct ntre cheltuielile i veniturile aferente, cu evidenierea distinct a acestor
venituri i cheltuieli.
Principiul contabilitii de angajamente se aplic inclusiv la recunoaterea dobnzii aferente perioadei,
indiferent de scadena acesteia.
Evaluarea reprezint procesul prin care se determin valoarea la care elementele situaiilor financiare sunt
recunoscute n contabilitate i prezentate n bilan i contul de profit i pierdere.
Principiul continuitii activitii. Trebuie s se prezume c entitatea i desfoar activitatea pe baza
principiului continuitii activitii.
Acest principiu presupune c entitatea i continu n mod normal funcionarea, fr a intra n stare de
lichidare sau reducere semnificativ a activitii.
Principiul permanenei metodelor. Metodele de evaluare i politicile contabile, n
general, trebuie aplicate n mod consecvent de la un exerciiu financiar la altul.
Principiul prudenei. La ntocmirea situaiilor financiare anuale, evaluarea trebuie fcut pe o baz prudent
i, n special:
a) n contul de profit i pierdere poate fi inclus numai profitul realizat la data bilanului;
b) trebuie s se in cont de toate datoriile aprute n cursul exerciiului financiar curent sau al unui
exerciiu precedent, chiar dac acestea devin evidente numai ntre data bilanului i data ntocmirii acestuia;
c) trebuie s se in cont de toate datoriile previzibile i pierderile poteniale aprute n cursul exerciiului
financiar curent sau al unui exerciiu financiar precedent, chiar dac acestea devin evidente numai ntre data
bilanului i data ntocmirii acestuia. n acest scop sunt avute n vedere i eventualele provizioane, precum i
datoriile rezultate din clauze contractuale;
d) trebuie s se in cont de toate deprecierile, indiferent dac rezultatul exerciiului financiar este pierdere sau
profit. nregistrarea ajustrilor pentru depreciere sau pierdere de valoare se efectueaz pe seama conturilor de
cheltuieli, indiferent de impactul acestora asupra contului de profit i pierdere.
Principiul independenei exerciiului. Trebuie s se in cont de veniturile i cheltuielile aferente exerciiului
financiar, indiferent de data ncasrii veniturilor sau data plii cheltuielilor.
Principiul evalurii separate a elementelor de active i de datorii. Conform acestui principiu, componentele
elementelor de active i de datorii trebuie evaluate separat.
Principiul intangibilitii. Bilanul de deschidere pentru fiecare exerciiu financiar trebuie s corespund cu
bilanul de nchidere al exerciiului financiar precedent.
Principiul necompensrii. Orice compensare ntre elementele de active i datorii sau ntre elementele de
venituri i cheltuieli este interzis.
Principiul prevalentei economicului asupra juridicului. Prezentarea valorilor din cadrul elementelor din
bilan i contul de profit i pierdere se face innd seama de fondul economic al tranzaciei sau al operaiunii
raportate, i nu numai de forma juridic a acestora.
Principiul pragului de semnificaie. Valoarea elementelor de bilan i de cont de profit i pierdere care sunt
precedate de cifre arabe poate fi combinat dac:
7

(a) acestea reprezint o sum nesemnificativ, sau


(b) o astfel de combinare ofer un nivel mai mare de claritate, cu condiia ca elementele astfel combinate s
fie prezentate separat n notele explicative.

18. Prezentai abaterile de la principiile contabile generale - informatii de prezentat in notele explicative, in
cazul abaterilor de la principiile contabile generale, in conditiile aplicarii Reglementarilor contabile
conforme cu Directiva a patra a CEE, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr.
3.055/2009, cu modificarile si completarile ulterioare.
n cazuri excepionale pot fi efectuate abateri de la principiile contabile generale prevzute n prezenta
seciune. Orice astfel de abateri trebuie prezentate n notele explicative, precum i motivele care le-au
determinat, mpreun cu o evaluare a efectului acestora asupra activelor, datoriilor, poziiei financiare i a
profitului sau pierderii

19. Explicati in ce consta principiul prevalentei economicului asupra juridicului, in conditiile aplicarii
Reglementarilor contabile conforme cu Directiva a patra a CEE, aprobate prin Ordinul ministrului
finantelor publice nr. 3.055/2009, cu modificarile si completarile ulterioare. Dati un exemplu de
operatiune economica la contabilizarea careia isi gaseste aplicabilitate acest principiu si argumentati.
Respectarea acestui principiu are drept scop nregistrarea n contabilitate i prezentarea fidel a operaiunilor
economico-financiare, n conformitate cu realitatea economic, punnd n eviden drepturile i obligaiile,
precum i riscurile asociate acestor operaiuni.
Evenimentele i operaiunile economico-financiare trebuie evideniate n contabilitate aa cum acestea se
produc, n baza documentelor justificative. Documentele care stau la baza nregistrrii n contabilitate a
operaiunilor economico-financiare trebuie s reflecte ntocmai modul cum acestea se produc, respectiv s fie n
concordan cu realitatea. De asemenea, contractele ncheiate ntre pri trebuie s prevad modul de derulare a
operaiunilor i s respecte cadrul legal existent.
n condiii obinuite, forma juridic a unui document trebuie s fie n concordan cu realitatea economic. n
cazuri rare, atunci cnd exist diferene ntre fondul sau natura economic a unei operaiuni sau tranzacii i
forma sa juridic, entitatea va nregistra n contabilitate aceste operaiuni, cu respectarea fondului economic al
acestora.
Exemple de situaii cnd se aplic principiul prevalentei economicului asupra juridicului pot fi considerate:
ncadrarea, de ctre utilizatori, a contractelor de leasing n leasing operaional sau financiar; ncadrarea
operaiunilor la vnzare n nume propriu sau comision, respectiv consignaie; recunoaterea veniturilor,
respectiv a cheltuielilor n contul de profit i pierdere sau ca venituri n avans, respectiv cheltuieli n avans;
ncadrarea participaiilor ca fiind deinute pe termen lung sau pe termen scurt; recunoaterea participaiilor
deinute ca fiind de natura aciunilor deinute la entiti afiliate, a intereselor de participare sau sub forma altor
imobilizri financiare; ncadrarea reducerilor acordate, respectiv primite, la reduceri comerciale sau financiare.

20. Precizati si definiti valorile la care sunt evaluate si inregistrate bunurile in contabilitate, cu ocazia
intrarii in entitate, in conditiile aplicarii Reglementarilor contabile conforme cu Directiva a patra a
CEE, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 3.055/2009, cu modificarile si
completarile ulterioare.
La data intrrii n entitate, bunurile se evalueaz i se nregistreaz n contabilitate la valoarea de intrare, care
se stabilete astfel:
a) la cost de achiziie - pentru bunurile procurate cu titlu oneros;
b) la cost de producie - pentru bunurile produse n entitate;
c) la valoarea de aport, stabilit n urma evalurii - pentru bunurile reprezentnd aport la capitalul social;
d) la valoarea just - pentru bunurile obinute cu titlu gratuit sau constatate plus la inventariere.
n cazurile menionate la lit. c) i d), valoarea de aport i, respectiv, valoarea just, se substituie costului de
achiziie.
Prin valoare just se nelege suma pentru care activul ar putea fi schimbat de bunvoie ntre pri aflate n
cunotin de cauz n cadrul unei tranzacii cu preul determinat obiectiv.
Valoarea just a activelor se determin, n general, dup datele de eviden de pe pia, printr-o evaluare
efectuat, de regul, de profesioniti calificai n evaluare.

n situaia n care nu exist date pe pia privind valoarea just, din cauza naturii specializate a activelor i a
frecvenei reduse a tranzaciilor, valoarea just se poate determina prin alte metode utilizate, de regul, de ctre
profesioniti n evaluare.
Costul de achiziie al bunurilor cuprinde preul de cumprare, taxele de import i alte taxe (cu excepia
acelora pe care persoana juridic le poate recupera de la autoritile fiscale), cheltuielile de transport, manipulare
i alte cheltuieli care pot fi atribuibile direct achiziiei bunurilor respective.
Costul de producie al unui bun cuprinde costul de achiziie a materiilor prime i materialelor consumabile i
cheltuielile de producie direct atribuibile bunului.
Costul de producie sau de prelucrare al stocurilor, precum i costul de producie al imobilizrilor cuprind
cheltuielile directe aferente produciei, i anume: materiale directe, energie consumat n scopuri tehnologice,
manoper direct i alte cheltuieli directe de producie, costul proiectrii produselor, precum i cota cheltuielilor
indirecte de producie alocat n mod raional ca fiind legat de fabricaia acestora.

21. Care sunt componentele costului de productie al bunurilor, in conditiile aplicarii Reglementarilor
contabile conforme cu Directiva a patra a CEE, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr.
3.055/2009, cu modificarile si completarile ulterioare? Dati exemple de costuri care nu trebuie incluse in
costul stocurilor.
Costul de producie sau de prelucrare al stocurilor, precum i costul de producie al imobilizrilor cuprind
cheltuielile directe aferente produciei, i anume: materiale directe, energie consumat n scopuri tehnologice,
manoper direct i alte cheltuieli directe de producie, costul proiectrii produselor, precum i cota cheltuielilor
indirecte de producie alocat n mod raional ca fiind legat de fabricaia acestora.
n cazul produciei de imobilizri, exemple de cheltuieli ncadrate la alte cheltuieli direct atribuibile sunt
urmtoarele:
a) costurile de amenajare a amplasamentului;
b) costurile iniiale de livrare i manipulare;
c) costurile de instalare i asamblare;
d) costurile de testare a funcionrii corecte a activului;
e) onorarii profesionale i comisioane achitate n legtur cu activul etc.
Exemple de costuri care nu trebuie incluse n costul stocurilor, ci sunt recunoscute
drept cheltuieli ale perioadei n care au survenit, sunt urmtoarele:
- pierderile de materiale, manopera sau alte costuri de producie nregistrate peste limitele normal
admise, inclusiv pierderile datorate risipei;
- cheltuielile de depozitare, cu excepia cazurilor n care aceste costuri sunt necesare n procesul de
producie, anterior trecerii ntr-o nou faz de fabricaie. Cheltuielile de depozitare se includ n costul de
producie atunci cnd sunt necesare pentru a aduce stocurile n locul i n starea n care se gsesc;
- regiile (cheltuielile) generale de administraie care nu particip la aducerea stocurilor n forma i locul
final;
- costurile de desfacere;
- regia fix nealocat costului, care se recunoate drept cheltuial n perioada n care a aprut

22. Cum se evalueaza la inventar elementele de natura activelor si datoriilor, in conditiile aplicarii
Reglementarilor contabile conforme cu Directiva a patra a CEE, aprobate prin Ordinul ministrului
finantelor publice nr. 3.055/2009, cu modificarile si completarile ulterioare? Cum se reflecta in
contabilitate diferentele constatate la elementele de natura activelor si datoriilor, cu ocazia inventarierii?
Detaliati pentru fiecare categorie de active din bilant.
n situaiile financiare anuale elementele de natura activelor si datoriilor se reflect i se evalueaz la
valoarea contabil, pus de acord cu rezultatele inventarierii. Prezentele reglementri se aplic inclusiv n cazul
bunurilor care au fost aduse drept aport la capital i al activelor n curs de execuie.
n nelesul prezentelor reglementri, valoarea contabil a unui activ este valoarea la care acesta este
recunoscut dup ce se deduc amortizarea acumulat, pentru activele amortizabile i ajustrile acumulate din
depreciere sau pierdere de valoare.
La stabilirea valorii de inventar a bunurilor se va aplica principiul prudenei, potrivit cruia se va ine seama
de toate ajustrile de valoare datorate deprecierilor sau pierderilor de valoare.

Pentru elementele de natura activelor nregistrate la cost, diferenele constatate n minus ntre valoarea de
inventar i valoarea contabil se evideniaz distinct n contabilitate, n conturi de ajustri, aceste elemente
meninndu-se la valoarea lor de intrare.
Evaluarea imobilizrilor corporale i necorporale, cu ocazia inventarierii, se face la valoarea de inventar,
stabilit n funcie de utilitatea bunului, starea acestuia i preul pieei. Fac obiectul evalurii i imobilizrile n
curs de execuie.
Corectarea valorii imobilizrilor necorporale i corporale i aducerea lor la nivelul valorii de inventar se
efectueaz, n funcie de tipul de depreciere existent, fie prin nregistrarea unei amortizri suplimentare, n
cazul n care se constat o depreciere ireversibil, fie prin constituirea sau suplimentarea ajustrilor pentru
depreciere, n cazul n care se constat o depreciere ireversibil, fie prin constituirea sau suplimentarea
ajustrilor pentru depreciere, n cazul n care se constat o depreciere reversibil a acestora.
Evaluarea imobilizrilor corporale la data bilanului se efectueaz la cost, mai puin amortizarea i ajustrile
cumulate din depreciere, sau la valoarea reevaluat, aceasta fiind valoarea just la data reevalurii, mai puin
orice amortizare ulterioar cumulat i orice pierderi din depreciere ulterioare cumulate.
Activele de natura stocurilor se evalueaz la valoarea contabil, mai puin ajustrile pentru depreciere
constatate. Ajustri pentru depreciere se constat inclusiv pentru stocurile fr micare. n cazul n care valoarea
contabil a stocurilor este mai mare dect valoarea de inventar, valoarea stocurilor se diminueaz pn la
valoarea realizabil net, prin constituirea unei ajustri pentru depreciere.
Fac obiectul evalurii i stocurile n curs de execuie.
n nelesul prezentelor reglementri, prin valoare realizabil net a stocurilor se nelege preul de vnzare
estimat care ar putea fi obinut pe parcursul desfurrii normale a activitii, minus costurile estimate pentru
finalizarea bunului, atunci cnd este cazul, i costurile estimate necesare vnzrii.
Evaluarea la inventar a creanelor i a datoriilor se face la valoarea lor probabil de ncasare sau de plat.
Diferenele constatate n minus ntre valoarea de inventar stabilit la inventariere i valoarea contabil a
creanelor se nregistreaz n contabilitate pe seama ajustrilor pentru deprecierea creanelor.
Pentru creanele incerte se constituie ajustri pentru pierdere de valoare.
Evaluarea la bilan a creanelor i a datoriilor exprimate n valut i a celor cu decontare n lei n funcie de
cursul unei valute se face la cursul de schimb valutar comunicat de Banca Naional a Romniei, valabil la data
ncheierii exerciiului financiar. n scopul prezentrii n bilan, valoarea creanelor, astfel evaluate, se
diminueaz cu ajustrile pentru pierdere de valoare.
Disponibilitile bneti, cecurile, cambiile, biletele la ordin, scrisorile de garanie, acreditivele, ipotecile,
precum i alte valori aflate n casieria unitilor se prezint n bilan n conformitate cu prevederile legale.
Disponibilitile bneti i alte valori similare n valut se evalueaz n bilan la cursul de schimb valutar
comunicat de Banca Naional a Romniei, valabil la data ncheierii exerciiului financiar.
nscrierea n listele de inventariere a mrcilor potale, a timbrelor fiscale, tichetelor de cltorie, bonurilor
cantiti fixe, a biletelor de spectacole, de intrare n muzee, expoziii i altele asemenea se face la valoarea lor
nominal.
n cazul unor bunuri de aceast natur depreciate sau fr utilizare se constituie ajustri pentru pierdere de
valoare.
Titlurile pe termen scurt (aciuni i alte investiii financiare) admise la tranzacionare pe o pia reglementat
se evalueaz la valoarea de cotaie din ultima zi de tranzacionare, iar cele netranzacionate la costul istoric mai
puin eventualele ajustri pentru pierdere de valoare.
Titlurile pe termen lung (aciuni i alte investiii financiare) se evalueaz la costul istoric mai puin
eventualele ajustri pentru pierdere de valoare.
Pentru elementele de natura datoriilor, diferenele constatate n plus ntre valoarea de inventar i valoarea
contabil se nregistreaz n contabilitate, pe seama elementelor corespunztoare de datorii.

23. Cum se evalueaza la data bilantului elementele monetare si nemonetare exprimate in lei, a caror
decontare se efectueaza in functie de cursul unei valute, in conditiile aplicarii Reglementarilor contabile
conforme cu Directiva a patra a CEE, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr.
3.055/2009, cu modificarile si completarile ulterioare ?
Evaluarea la bilan a creanelor i a datoriilor exprimate in lei, a caror decontare se efectueaza in functie de
cursul unei valute se face la cursul de schimb valutar comunicat de Banca Naional a Romniei, valabil la data
ncheierii exerciiului financiar. n scopul prezentrii n bilan, valoarea creanelor, astfel evaluate, se
diminueaz cu ajustrile pentru pierdere de valoare
Pentru elementele monetare si nemonetare, exprimate n lei, a cror decontare se face n funcie de cursul
unei valute, eventualele diferene favorabile sau nefavorabile, care rezult din evaluarea acestora se
10

nregistreaz la alte venituri sau alte cheltuieli financiare, dup caz. Determinarea diferenelor de valoare se
efectueaz similar prevederilor lit. a).

24. Ce se intelege prin evenimente ulterioare datei bilantului, in conditiile aplicarii Reglementarilor
contabile conforme cu Directiva a patra a CEE, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr.
3.055/2009, cu modificarile si completarile ulterioare? Exemplificati prin prezentarea a 3 situatii. Ce
prezentari de informatii in notele explicative sunt necesare?
Evenimentele ulterioare datei bilanului sunt acele evenimente, favorabile sau nefavorabile, care au loc ntre
data bilanului i data la care situaiile financiare anuale sunt autorizate pentru emitere.
Exemple de evenimente ulterioare datei bilanului care conduc la ajustarea situaiilor financiare i care impun
ajustarea de ctre entitate a valorilor recunoscute n situaiile sale financiare sau recunoaterea de elemente ce
nu au fost anterior recunoscute sunt urmtoarele:
a) soluionarea ulterioar datei bilanului a unui litigiu care confirm c o entitate are o obligaie prezent la
data bilanului. Entitatea ajusteaz orice provizion recunoscut anterior, legat de acest litigiu, sau recunoate un
nou provizion. Ca urmare, entitatea nu prezint o datorie contingent;
b) falimentul unui client, aprut ulterior datei bilanului, confirm de obicei c la data bilanului exista o
pierdere aferent unei creane comerciale i, n consecin, entitatea trebuie s ajusteze valoarea contabil a
creanei comerciale;
c) descoperirea de fraude sau erori ce arat c situaiile financiare anuale sunt incorecte.
O entitate trebuie s prezinte urmtoarele informaii pentru fiecare categorie semnificativ de astfel de
evenimente ulterioare datei bilanului:
a) natura evenimentului; i
b) o estimare a efectului financiar sau o meniune conform creia o astfel de estimare nu poate s fie fcut.

25. Dati 4 exemple de evenimente ulterioare datei bilantului, in condiiile aplicrii Reglementarilor
contabile conforme cu Directiva a patra a CEE, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr.
3.055/2009, cu modificarile si completarile ulterioare. Doua dintre exemple se vor referi la cazuri in care
se ajusteaza situatiile financiare anuale, iar celelalte doua exemple se vor referi la cazuri in care este
necesara prezentarea de informatii in note.
Exemple de evenimente ulterioare datei bilanului care conduc la ajustarea situaiilor financiare i care impun
ajustarea de ctre entitate a valorilor recunoscute n situaiile sale financiare sau recunoaterea de elemente ce
nu au fost anterior recunoscute sunt urmtoarele:
a) soluionarea ulterioar datei bilanului a unui litigiu care confirm c o entitate are o obligaie prezent la
data bilanului. Entitatea ajusteaz orice provizion recunoscut anterior, legat de acest litigiu, sau recunoate un
nou provizion. Ca urmare, entitatea nu prezint o datorie contingent;
b) descoperirea de fraude sau erori ce arat c situaiile financiare anuale sunt incorecte.
Exemple de evenimente ulterioare datei bilanului care nu conduc la ajustarea situaiilor financiare anuale:
a) diminuarea valorii de pia a valorilor mobiliare, n intervalul de timp dintre data bilanului i data la
care situaiile financiare anuale sunt autorizate pentru emitere.
b) inceperea unui litigiu major generat in exclusivitate de evenimentele ulterioare datei bilantului.

26. Cum se efectueaza corectarea erorilor contabile, in conditiile aplicarii Reglementarilor contabile
conforme cu Directiva a patra a CEE, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr.
3.055/2009, cu modificarile si completarile ulterioare? Cum se procedeaza in situatiile in care corectarea
unei erori din perioadele anterioare conduce la inregistrarea unei pierderi contabile? Dati exemplu,
inclusiv cu reflectarea in contabilitate.
Corectarea erorilor se efectueaz la data constatrii lor.
Corectarea erorilor aferente exerciiului financiar curent se efectueaz pe seama contului de profit i pierdere.
Corectarea erorilor semnificative aferente exerciiilor financiare precedente se efectueaz pe seama
rezultatului reportat.
n notele la situaiile financiare trebuie prezentate informaii suplimentare cu privire la erorile constatate.
Corectarea erorilor aferente exerciiilor financiare precedente nu determin modificarea situaiilor financiare
ale acelor exerciii.
n cazul erorilor aferente exerciiilor financiare precedente, corectarea acestora nu presupune ajustarea
informaiilor comparative prezentate n situaiile financiare. Informaii comparative referitoare la poziia
11

financiar i performana financiar, respectiv modificarea poziiei financiare, sunt prezentate n notele
explicative.
nregistrarea stornrii unei operaiuni contabile aferente exerciiului financiar curent se efectueaz fie prin
corectarea cu semnul minus a operaiunii iniiale (stornare n rou), fie prin nregistrarea invers a acesteia
(stornare n negru), n funcie de politica contabil i programele informatice utilizate

27. Ce se intelege prin erori, din punct de vedere contabil, in conditiile aplicarii Reglementarilor contabile
conforme cu Directiva a patra a CEE, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr.
3.055/2009, cu modificarile si completarile ulterioare? Care sunt informatiile ce trebuie prezentate in
notele la situatiile financiare anuale?
Erorile din perioadele anterioare sunt omisiuni i declaraii eronate cuprinse n situaiile financiare ale
entitii pentru una sau mai multe perioade anterioare rezultnd din greeala de a utiliza sau de a nu utiliza
informaii credibile care:
a) erau disponibile la momentul la care situaiile financiare pentru acele perioade au fost aprobate spre a fi
emise;
b ) ar fi putut fi obinute n mod rezonabil i luate n considerare la ntocmirea i prezentarea acelor situaii
financiare anuale.
Astfel de erori includ efectele greelilor matematice, greelilor de aplicare a politicilor contabile, ignorrii
sau interpretrii greite a evenimentelor i fraudelor.
n notele la situaiile financiare trebuie prezentate informaii suplimentare cu privire la erorile constatate.
n cazul erorilor aferente exerciiilor financiare precedente, corectarea acestora nu presupune ajustarea
informaiilor comparative prezentate n situaiile financiare. Informaii comparative referitoare la poziia
financiar i performana financiar, respectiv modificarea poziiei financiare, sunt prezentate n notele
explicative

28. Prezentati activele imobilizate - definitii; reguli de evaluare de baza; ajustari pentru deprecierea
activelor imobilizate, reflectare in contabilitate si prezentari de informatii in notele explicative, in
conditiile aplicarii Reglementarilor contabile conforme cu Directiva a patra a CEE, aprobate prin
Ordinul ministrului finantelor publice nr. 3.055/2009, cu modificarile si completarile ulterioare.
Activele imobilizate sunt active generatoare de beneficii economice viitoare i deinute pe o perioad mai
mare de un an. Ele trebuie evaluate la costul de achiziie sau la costul de producie, cu respectarea prevederilor
pct. 68 i 70.
Beneficiile economice viitoare reprezint potenialul de a contribui, direct sau indirect, la fluxul de numerar
sau de echivalente de numerar ctre entitate. Potenialul poate fi unul productiv, fiind parte a activitilor de
exploatare ale entitii.
Activele imobilizate cuprind acele active destinate utilizrii pe o baz continu, pe o perioad mai mare de
un an, n scopul desfurrii activitilor entitii.
65. - Drepturile asupra proprietilor imobiliare i alte drepturi similare, aa cum sunt definite de legislaia
naional, trebuie prezentate la "Terenuri i construcii".
66. - (1) Micrile diverselor elemente de imobilizri se prezint n notele explicative. n acest scop, se prezint
distinct, ncepnd cu costul de achiziie sau costul de producie, pentru fiecare element de imobilizare, pe de o
parte, creterile, cedrile i transferurile n cursul exerciiului financiar, iar, pe de alt parte, ajustrile cumulate
de valoare la nceputul exerciiului financiar i la data bilanului, precum i rectificrile efectuate n cursul
exerciiului financiar asupra ajustrilor de valoare din exerciiile financiare precedente. Ajustrile de valoare se
prezint n bilan ca deduceri clare din elementele corespunztoare.
(2) Dac, atunci cnd situaiile financiare anuale se ntocmesc conform prezentelor reglementri pentru
prima oar, costul de achiziie sau costul de producie al unei imobilizri nu poate fi determinat fr cheltuieli
sau ntrzieri exagerate, valoarea rezidual de la nceputul exerciiului financiar poate fi tratat drept cost de
achiziie sau cost de producie. Orice aplicare a acestei prevederi trebuie prezentat n notele explicative.
n acest context, valoarea rezidual reprezint valoarea just a bunului respectiv.
(3) Atunci cnd se efectueaz reevaluarea imobilizrilor corporale, micrile diverselor elemente de
imobilizri, prevzute la alin. (1), se prezint ncepnd cu costul de achiziie sau costul de producie, modificat
ca rezultat al reevalurii. n acest scop, valoarea reevaluat se substituie valorii de intrare a imobilizrilor
corporale.
68. - (1) Costul de achiziie sau costul de producie al activelor imobilizate cu durate limitate de utilizare
economic trebuie redus cu ajustri calculate pentru a diminua valoarea unor astfel de active n mod sistematic
de-a lungul duratelor lor de utilizare economic (amortizare).
12

(2) Amortizarea valorii activelor imobilizate cu durate limitate de utilizare economic reprezint alocarea
sistematic a valorii amortizabile a unui activ pe ntreaga durat de utilizare economic. Valoarea amortizabil
este reprezentat de cost sau alt valoare care substituie costul (de exemplu, valoarea reevaluat).
(3) n nelesul prezentelor reglementri, prin durata de utilizare economic se nelege durata de via util, aceasta
reprezentnd:
a) perioada n care un activ este prevzut a fi disponibil pentru utilizare de ctre o entitate; sau
b) numrul unitilor produse sau al unor uniti similare ce se estimeaz c vor fi obinute de entitate prin folosirea
activului respectiv.
69. - Activele imobilizate amortizabile sunt prezentate n bilan la valoarea contabil, aceasta fiind reprezentat de
costul de achiziie, costul de producie sau alt valoare care substituie costul, diminuat cu amortizarea cumulat
pn la acea dat, precum i cu pierderile cumulate din depreciere.
70. - (1) Atunci cnd se constat pierderi de valoare pentru imobilizrile financiare, trebuie fcute ajustri pentru
pierdere de valoare, astfel nct acestea s fie evaluate la cea mai mic valoare atribuit acestora la data
bilanului.
(2) Imobilizrile trebuie s fac obiectul ajustrilor de valoare, indiferent dac duratele lor de utilizare economic
sunt limitate sau nu, astfel nct acestea s fie evaluate la cea mai mic valoare atribuibil acestora la data
bilanului, dac se estimeaz c reducerea valorii acestora este permanent.
(3) Ajustrile de valoare prevzute la alin. (1) i (2) trebuie nregistrate n contul de profit i pierdere i prezentate
distinct n notele explicative, dac acestea nu au fost prezentate separat n contul de profit i pierdere.
(4) Evaluarea la valorile minime, potrivit alin. (1) i (2), nu poate fi continuat dac nu mai sunt aplicabile motivele
pentru care au fost fcute ajustrile respective.
71. - Dac activele imobilizate fac obiectul ajustrilor excepionale de valoare exclusiv n scop fiscal, n
notele explicative se prezint valoarea ajustrilor i motivele pentru care acestea au fost efectuate.

29. Prezentati criteriile de recunoasterea a imobilizarilor necorporale, in conditiile aplicarii Reglementarilor


contabile conforme cu Directiva a patra a CEE, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr.
3.055/2009, cu modificarile si completarile ulterioare - definitie, criterii de recunoastere initiala,
enumerarea elementelor de imobilizari necorporale.
72. - (1) O imobilizare necorporal este un activ identificabil, nemonetar, fr suport material i deinut
pentru utilizare n procesul de producie sau furnizare de bunuri sau servicii, pentru a fi nchiriat terilor sau
pentru scopuri administrative.
(2) O imobilizare necorporal ndeplinete criteriul de a fi identificabil cnd:
a) este separabil, adic poate fi separat sau divizat de entitate i vndut, transferat, autorizat, nchiriat sau
schimbat, fie individual, fie mpreun cu un contract corespunztor, un activ identificabil sau o datorie
identificabil; sau
b) decurge din drepturi contractuale sau de alt natur legal, indiferent dac acele drepturi sunt transferabile sau
separabile de entitate sau de alte drepturi i obligaii.
n cadrul imobilizrilor necorporale se cuprind:
- cheltuielile de constituire;
- cheltuielile de dezvoltare;
- concesiunile, brevetele, licenele, mrcile comerciale, drepturile i activele similare, cu excepia celor create
intern de entitate;
- fondul comercial;
- alte imobilizri necorporale;
- avansurile acordate furnizorilor de imobilizri necorporale; i
- imobilizrile necorporale n curs de execuie.
30. Prezentati cheltuielile de constituire, in conditiile aplicarii Reglementarilor contabile conforme cu
Directiva a patra a CEE, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 3.055/2009, cu
modificarile si completarile ulterioare - definire; exemple; posibilitatea de imobilizare a acestora;
restrictii la distribuirea profitului; prezentari de informatii in notele explicative, privind cheltuielile de
constituire.

75. - Cheltuielile de constituire sunt cheltuielile ocazionate de nfiinarea sau dezvoltarea unei entiti (taxe i alte
cheltuieli de nscriere i nmatriculare, cheltuieli privind emisiunea i vnzarea de aciuni i obligaiuni, precum
i alte cheltuieli de aceast natur, legate de nfiinarea i extinderea activitii entitii).
13

76. - (1) O entitate poate include cheltuielile de constituire la "Active", caz n care poate imobiliza cheltuielile de
constituire. n aceast situaie, cheltuielile de constituire trebuie amortizate n cadrul unei perioade de maximum
cinci ani.
(2) n situaia n care cheltuielile de constituire nu au fost integral amortizate, nu se face nicio distribuire din
profituri, cu excepia cazului n care suma rezervelor disponibile pentru distribuire i a profitului reportat este
cel puin egal cu cea a cheltuielilor neamortizate.
77. - Sumele prezentate n bilan la elementul "Cheltuieli de constituire" trebuie explicate n note.
31. Prezentati cheltuielile de dezvoltare, in conditiile aplicarii Reglementarilor contabile conforme cu
Directiva a patra a CEE, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 3.055/2009, cu
modificarile si completarile ulterioare - definire, exemple, prezentari de informatii in notele explicative.

b)
c)

e)
f)

c)
d)

a)
b)
(2)
(3)

78. - (1) Imobilizrile de natura cheltuielilor de dezvoltare sunt generate de aplicarea rezultatelor cercetrii
sau a altor cunotine ntr-un plan sau proiect ce vizeaz producia de materiale, dispozitive, produse, procese,
sisteme sau servicii noi sau mbuntite substanial, nainte de nceperea produciei sau utilizrii comerciale.
(2) O imobilizare necorporal generat de dezvoltare (sau faza de dezvoltare a unui proiect intern) se
recunoate dac, i numai dac, o entitate poate demonstra toate elementele urmtoare:
a) fezabilitatea tehnic pentru finalizarea imobilizrii necorporale, astfel nct aceasta s fie disponibil
pentru utilizare sau vnzare;
intenia sa de a finaliza imobilizarea necorporal i de a o utiliza sau vinde;
capacitatea sa de a utiliza sau vinde imobilizarea necorporal;
d) modul n care imobilizarea necorporal va genera beneficii economice viitoare probabile. Printre altele,
entitatea poate demonstra existena unei piee pentru producia generat de imobilizarea necorporal ori pentru
imobilizarea necorporal n sine sau, dac se prevede folosirea ei pe plan intern, utilitatea imobilizrii
necorporale;
disponibilitatea unor resurse tehnice, financiare i de alt natur adecvate pentru a completa dezvoltarea i
pentru a utiliza sau vinde imobilizarea necorporal;
capacitatea sa de a evalua credibil cheltuielile atribuibile imobilizrii necorporale pe perioada dezvoltrii sale.
(3) Exemple de activiti de dezvoltare sunt:
a) proiectarea, construcia i testarea produciei intermediare sau folosirea intermediar a prototipurilor i
modelelor;
b) proiectarea uneltelor i matrielor care implic tehnologie nou;
proiectarea, construcia i operarea unei uzine pilot care nu este fezabil din punct de vedere economic pentru
producia pe scar larg;
proiectarea, construcia i testarea unei alternative alese pentru aparatele, produsele, procesele, sistemele sau
serviciile noi sau mbuntite.
79. - (1) La cheltuielile de dezvoltare pot fi nscrise i cheltuielile de explorare i evaluare a resurselor
minerale.
(3 ) Exemple de cheltuieli care pot fi incluse n evaluarea iniial a activelor de explorare i exploatare pot fi
urmtoarele:
cheltuieli cu achiziia drepturilor de a explora;
cheltuieli cu studii topografice, geologice, geochimice i geofizice etc.
80. - (1) Cheltuielile de dezvoltare se amortizeaz pe perioada contractului sau pe durata de utilizare, dup
caz.
n cazul n care durata contractului sau durata de utilizare depete cinci ani, aceasta trebuie prezentat n
notele explicative, mpreun cu motivele care au determinato.
- Sumele prezentate n bilan la elementul "Cheltuieli de dezvoltare" trebuie explicate n notele explicative.

32. Prezentati cheltuielile de dezvoltare, in conditiile aplicarii Reglementarilor contabile conforme cu


Directiva a patra a CEE, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 3.055/2009, cu
modificarile si completarile ulterioare - amortizare; ajustari pentru depreciere; restrictii la distribuirea
profitului. Dati exemple de cheltuieli de dezvoltare.

(5) Unul sau mai multe din urmtoarele fapte i mprejurri indic faptul c o entitate ar trebui s analizeze i s
efectueze, dac este cazul, o ajustare pentru deprecierea activelor de explorare i evaluare:

a) durata pentru care entitatea are dreptul de a explora o anumit zon a expirat n decursul perioadei sau va expira
n viitorul apropiat i nu se preconizeaz rennoirea;
14

b) nu sunt prevzute n buget i nici planificate cheltuieli substaniale pentru explorarea n continuare i pentru
c)
d)

(4)
(5)

evaluarea resurselor minerale n acea zon;


explorarea i evaluarea resurselor minerale dintr-o anumit zon nu au dus la descoperirea unor cantiti de
resurse minerale viabile din punct de vedere comercial, iar entitatea a decis s ntrerup acest gen de activiti n
zona respectiv;
exist suficiente date care s indice c, dei este posibil o dezvoltare n zona respectiv, este puin probabil ca
valoarea contabil a activului de explorare i evaluare s fie complet recuperat n urma valorificrii sau
vnzrii etc.
80. - (1) Cheltuielile de dezvoltare se amortizeaz pe perioada contractului sau pe durata de utilizare, dup
caz.
n cazul n care durata contractului sau durata de utilizare depete cinci ani, aceasta trebuie prezentat n
notele explicative, mpreun cu motivele care au determinato.
n situaia n care cheltuielile de dezvoltare nu au fost integral amortizate, nu se face nicio distribuire din
profituri, cu excepia cazului n care suma rezervelor disponibile pentru distribuire i a profitului reportat este
cel puin egal cu cea a cheltuielilor neamortizate.

33. Prezentati care sunt prevederile din Reglementarile contabile conforme cu Drectiva a patra a CEE,
aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 3.055/2009, cu modificarile si completarile
ulterioare, referitoare la concesiuni, brevete, licente, marci comerciale, drepturi si active similare.
81.- (1) Concesiunile, brevetele, licenele, mrcile comerciale, drepturile i activele similare reprezentnd
aport, achiziionate sau dobndite pe alte ci, se nregistreaz n conturile de imobilizri necorporale la costul de
achiziie sau valoarea de aport, dup caz. n aceast situaie valoarea de aport se asimileaz valorii juste.
(2) Concesiunile primite se reflect ca imobilizri necorporale atunci cnd contractul de concesiune stabilete o
durat i o valoare determinate pentru concesiune. Amortizarea concesiunii urmeaz a fi nregistrat pe durata de
folosire a acesteia, stabilit potrivit contractului. n cazul n care contractul prevede plata unei redevene/chirii,
i nu o valoare amortizabil, n contabilitatea entitii care primete concesiunea, se reflect cheltuiala
reprezentnd redevena/chiria, fr recunoaterea unei imobilizri necorporale.
(3) Brevetele, licenele, mrcile comerciale, drepturile i alte active similare se amortizeaz pe durata prevzut
pentru utilizarea lor de ctre entitatea care le deine.
82.- (1) n cazul unui acord de concesiune a serviciilor de tip public-privat, ncheiat potrivit legislaiei n
vigoare, licena primit de entitatea care are calitatea de operator, de a taxa utilizatorii unui serviciu public, se
nregistreaz la imobilizri necorporale, dac sunt stabilite o durat i o valoare pentru aceast licen.
(2) n nelesul prezentelor reglementri, un acord de concesiune a serviciilor este de tip public-privat dac:
a) concedentul controleaz sau reglementeaz ce servicii trebuie s presteze operatorul n cadrul infrastructurii, cui
trebuie s le presteze i la ce pre; i
concedentul controleaz - prin dreptul de proprietate, dreptul de beneficiu sau n alt mod - orice interes
rezidual n infrastructur la terminarea acordului.

34. Prezentai modul de evaluare a imobilizarilor necorporale, in conditiile aplicarii Reglementarilor


contabile conforme cu Directiva a IV-a a CEE, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr.
3.055/2009, cu modificarile si completarile ulterioare - evaluare la recunoasterea initiala; evaluare
ulterioara; evaluare la data bilantului si la iesirea din unitate.
Evaluarea iniial a imobilizrilor necorporale
8 6. - O imobilizare necorporal se nregistreaz iniial la costul de achiziie sau de producie, aa cum sunt
definite n prezentele reglementri.
87.- Un element raportat drept cheltuial ntr-o perioad nu poate fi recunoscut ulterior ca parte din costul
unei imobilizri necorporale.
Cheltuieli ulterioare
88. - (1) Cheltuielile ulterioare efectuate cu o imobilizare necorporal dup cumprarea sau finalizarea
acesteia se nregistreaz n conturile de cheltuieli atunci cnd sunt efectuate.
(2) Cheltuielile ulterioare vor majora costul imobilizrii necorporale atunci cnd este probabil c aceste
cheltuieli vor permite activului s genereze beneficii economice viitoare peste performana prevzut iniial i
pot fi evaluate credibil.
Evaluarea la data bilanului
89. - O imobilizare necorporal trebuie prezentat n bilan la valoarea de intrare, mai puin ajustrile
cumulate de valoare.
15

Cedarea

90. - O imobilizare necorporal trebuie scoas din eviden la cedare sau atunci cnd niciun beneficiu economic
viitor nu mai este ateptat din utilizarea sau cedarea sa.
91. - (1) n cazul scoaterii din eviden a unei imobilizri necorporale, sunt evideniate distinct veniturile din
vnzare, cheltuielile reprezentnd valoarea neamortizat a imobilizrii i alte cheltuieli legate de cedarea
acesteia.
(2) n scopul prezentrii n contul de profit i pierdere, ctigurile sau pierderile care apar odat cu ncetarea
utilizrii sau ieirea unei imobilizri necorporale se determin ca diferen ntre veniturile generate de ieirea
activului i valoarea sa neamortizat, inclusiv cheltuielile ocazionate de cedarea acestuia, i trebuie prezentate
ca valoare net, ca venituri sau cheltuieli, dup caz, n contul de profit i pierdere, la elementul "Alte venituri
din exploatare", respectiv "Alte cheltuieli de exploatare", dup caz.

35. Prezentai modul de inregistrare a cheltuielilor ulterioare efectuate cu activele necorporale in conditiile
aplicarii Reglementarilor contabile conforme cu Directiva a patra a CEE, aprobate prin Ordinul
ministrului finantelor publice nr. 3.055/2009, cu modificarile si completarile ulterioare. Prezentati un
exemplu de situatie in care cheltuielile ulterioare efectuate in legatura cu un activ necorporal se
capitalizeaza in costul activului respectiv.
(2) Cheltuielile ulterioare vor majora costul imobilizrii necorporale atunci cnd este probabil c aceste
cheltuieli vor permite activului s genereze beneficii economice viitoare peste performana prevzut iniial i
pot fi evaluate credibil.

36. Prezentai modul de inregistrare a cheltuielilor ulterioare efectuate cu activele necorporale in conditiile
aplicarii Reglementarilor contabile conforme cu Directiva a patra a CEE, aprobate prin Ordinul
ministrului finanelor publice nr. 3.055/2009, cu modificrile si completrile ulterioare. Prezentai un
exemplu de situaie in care cheltuielile ulterioare efectuate cu un activ necorporal nu se capitalizeaza in
costul activului respectiv.
(1) Cheltuielile ulterioare efectuate cu o imobilizare necorporal dup cumprarea sau finalizarea acesteia se
nregistreaz n conturile de cheltuieli atunci cnd sunt efectuate.
EX. IMBUMATATIREA UNUI PROGRAM INFORMATIC CU FORTE PROPRII

37. Prezentati doua exemple de situatii de inregistrare in contabilitate a cheltuielilor ulterioare efectuate cu
un activ necorporal (un exemplu de situatie in care cheltuielile ulterioare efectuate in legatura cu un
activ necorporal se capitalizeaza in costul activului respectiv si un exemplu in care aceste cheltuieli nu
se capitalizeaza), in conditiile aplicarii Reglementarilor contabile conforme cu Directiva a patra a CEE,
aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 3.055/2009, cu modificarile si completarile
ulterioare.
EX. IMBUMATATIREA UNUI PROGRAM INFORMATIC prin societati specializate.
EX. IMBUMATATIREA UNUI PROGRAM INFORMATIC CU FORTE PROPRII

38. Prezentati aspectele legate de cedarea activelor necorporale, in conditiile aplicarii Reglementarilor
contabile conforme cu Directiva a patra a CEE, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr.
3.055/2009, cu modificarile si completarile ulterioare; determinarea si contabilizarea castigurilor si
pierderilor aparute cu ocazia cedarii. Exemplificati un caz de vanzare a imobilizarilor necorporale si
precizati cum se prezinta rezultatul vanzarii in contul de profit si pierdere.
Cedarea

92. - O imobilizare necorporal trebuie scoas din eviden la cedare sau atunci cnd niciun beneficiu economic
viitor nu mai este ateptat din utilizarea sau cedarea sa.
93. - (1) n cazul scoaterii din eviden a unei imobilizri necorporale, sunt evideniate distinct veniturile din
vnzare, cheltuielile reprezentnd valoarea neamortizat a imobilizrii i alte cheltuieli legate de cedarea
acesteia.
(2) n scopul prezentrii n contul de profit i pierdere, ctigurile sau pierderile care apar odat cu ncetarea
utilizrii sau ieirea unei imobilizri necorporale se determin ca diferen ntre veniturile generate de ieirea
activului i valoarea sa neamortizat, inclusiv cheltuielile ocazionate de cedarea acestuia, i trebuie prezentate
16

ca valoare net, ca venituri sau cheltuieli, dup caz, n contul de profit i pierdere, la elementul "Alte venituri
din exploatare", respectiv "Alte cheltuieli de exploatare", dup caz.
%=208 si
658
4427

461= %
758

= vinzare

121=658
758=121

39. Prezentati modul de recunoastere a imobilizarilor corporale, in conditiile aplicarii Reglementarilor


contabile conforme cu Directiva a patra a CEE, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr.
3.055/2009, cu modificarile si completarile ulterioare - definire; criterii de recunoastere; categorii de
imobilizari corporale.
92. - Imobilizrile corporale reprezint active care:
a) sunt deinute de o entitate pentru a fi utilizate n producia de bunuri sau prestarea de servicii, pentru a fi
nchiriate terilor sau pentru a fi folosite n scopuri administrative; i
b) sunt utilizate pe parcursul unei perioade mai mari de un an.
93. - (1) Imobilizrile corporale cuprind: terenuri i construcii; instalaii tehnice i maini; alte instalaii,
utilaje i mobilier; avansuri acordate furnizorilor de imobilizri corporale i imobilizri corporale n curs de
execuie.
(2) Terenurile i cldirile sunt active separabile i sunt contabilizate separat, chiar atunci cnd sunt
achiziionate mpreun. O cretere a valorii terenului pe care se afl o cldire nu afecteaz determinarea valorii
amortizabile a cldirii.
94. - (1) Contabilitatea terenurilor se ine pe dou categorii: terenuri i amenajri de terenuri.
(2) n contabilitatea analitic, terenurile pot fi evideniate pe urmtoarele grupe: terenuri agricole, terenuri
silvice, terenuri fr construcii, terenuri cu zcminte, terenuri cu construcii i altele.

40. Prezentati modul de reflectare in contabilitate a imobilizarilor corporale detinute in baza unui contract
de leasing, potrivit prevederilor Reglementarilor contabile conforme cu Directiva a patra a CEE,
aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 3.055/2009, cu modificarile si completarile
ulterioare. Ce informatii trebuie prezentate in notele explicative in cazul leasingului financiar?
95. - (1) Imobilizrile corporale deinute n baza unui contract de leasing se evideniaz n contabilitate n
funcie de prevederile contractelor ncheiate ntre pri, precum i legislaia n vigoare.
(2) Clasificarea contractelor de leasing n leasing financiar sau leasing operaional se efectueaz la nceputul
contractului.
96. - (1) n nelesul prezentelor reglementri, termenii de mai jos au urmtoarele semnificaii:
a) contract de leasing este un acord prin care locatorul cedeaz locatarului, n schimbul unei pli sau serii de pli,
dreptul de a utiliza un bun pentru o perioad stabilit;
b) leasing financiar este operaiunea de leasing care transfer cea mai mare parte din riscurile i avantajele aferente
dreptului de proprietate asupra activului;
c) leasing operaional este operaiunea de leasing ce nu intr n categoria leasingului financiar.
(2) Entitile contractante care au efectuat operaiuni de leasing i leaseback trebuie s prezinte n notele
explicative la situaiile financiare anuale informaii referitoare la operaiunile derulate

41. Prezentati modul de evaluare a imobilizarilor corporale in conformitate cu Reglementarile contabile


conforme cu Directiva a patra a CEE, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr.
3.055/2009, cu modificarile si completarile ulterioare - evaluare la recunoasterea initiala; evaluare
ulterioara; evaluare la data bilantului si la iesirea din entitate.
Evaluarea iniial a imobilizrilor corporale
105. - (1) O imobilizare corporal recunoscut ca activ trebuie evaluat iniial la costul su determinat
potrivit regulilor de evaluare din prezentele reglementri, n funcie de modalitatea de intrare n entitate.
Cheltuieli ulterioare
10 6. - (1) Cheltuielile ulterioare aferente unei imobilizri corporale trebuie recunoscute, de regul, drept
cheltuieli n perioada n care au fost efectuate.
(2) Cheltuielile efectuate n legtur cu imobilizrile corporale utilizate n baza unui contract de nchiriere,
locaie de gestiune sau alte contracte similare se evideniaz n contabilitatea entitii care le-a efectuat, la
imobilizri corporale sau drept cheltuieli n perioada n care au fost efectuate, n funcie de beneficiile
economice aferente, similar cheltuielilor efectuate n legtur cu imobilizrile corporale proprii.
17

107. - (1) Costul reparaiilor efectuate la imobilizrile corporale, n scopul asigurrii utilizrii continue a
acestora, trebuie recunoscut ca o cheltuial n perioada n care este efectuat.
(2) Sunt recunoscute ca o component a activului, sub forma cheltuielilor ulterioare, investiiile efectuate la
imobilizrile corporale. Acestea trebuie s aib ca efect mbuntirea parametrilor tehnici iniiali ai acestora i
s conduc la obinerea de beneficii economice viitoare, suplimentare fa de cele estimate iniial.
Obinerea de beneficii se poate realiza fie direct prin creterea veniturilor, fie indirect prin reducerea
cheltuielilor de ntreinere i funcionare.
Evaluarea la data bilanului
109. - O imobilizare corporal trebuie prezentat n bilan la valoarea de intrare, mai puin ajustrile
cumulate de valoare.
Cedarea i casarea
114. - (1) O imobilizare corporal trebuie scoas din eviden la cedare sau casare, atunci cnd niciun
beneficiu economic viitor nu mai este ateptat din utilizarea sa ulterioar.
(2) Dac o entitate recunoate n valoarea contabil a unei imobilizri corporale costul unei nlocuiri pariale
(nlocuirea unei componente), atunci ea scoate din eviden valoarea contabil a prii nlocuite, cu amortizarea
aferent, dac dispune de informaiile necesare.
115. - (1) n cazul scoaterii din eviden a unei imobilizri corporale, sunt evideniate distinct veniturile din
vnzare, cheltuielile reprezentnd valoarea neamortizat a imobilizrii i alte cheltuieli legate de cedarea
acesteia.
(2) n scopul prezentrii n contul de profit i pierdere, ctigurile sau pierderile obinute n urma casrii sau
cedrii unei imobilizri corporale trebuie determinate ca diferen ntre veniturile generate de scoaterea din
eviden i valoarea sa neamortizat, inclusiv cheltuielile ocazionate de aceasta i trebuie prezentate ca valoare
net, ca venituri sau cheltuieli, dup caz, n contul de profit i pierdere, la elementul "Alte venituri din
exploatare", respectiv "Alte cheltuieli de exploatare", dup caz.

42. Prezentati modul de recunoastere a cheltuielilor ulterioare aferente imobilizarilor corporale in conditiile
aplicarii Reglementarilor contabile conforme cu Directiva a patra a CEE, aprobate prin Ordinul
ministrului finantelor publice nr. 3.055/2009, cu modificarile si completarile ulterioare. Prezentati un
exemplu de situatie in care cheltuielile ulterioare efectuate la imobilizarile corporale se capitalizeaza in
costul imobilizarii respective.
Cheltuieli ulterioare
10 6. - (1) Cheltuielile ulterioare aferente unei imobilizri corporale trebuie recunoscute, de regul, drept
cheltuieli n perioada n care au fost efectuate.
(2) Cheltuielile efectuate n legtur cu imobilizrile corporale utilizate n baza unui contract de nchiriere,
locaie de gestiune sau alte contracte similare se evideniaz n contabilitatea entitii care le-a efectuat, la
imobilizri corporale sau drept cheltuieli n perioada n care au fost efectuate, n funcie de beneficiile
economice aferente, similar cheltuielilor efectuate n legtur cu imobilizrile corporale proprii.
(2) Sunt recunoscute ca o component a activului, sub forma cheltuielilor ulterioare, investiiile efectuate la
imobilizrile corporale. Acestea trebuie s aib ca efect mbuntirea parametrilor tehnici iniiali ai acestora i
s conduc la obinerea de beneficii economice viitoare, suplimentare fa de cele estimate iniial.
Obinerea de beneficii se poate realiza fie direct prin creterea veniturilor, fie indirect prin reducerea
cheltuielilor de ntreinere i funcionare.
231 = 722
213 = 231

43. Prezentati modul de recunoastere a cheltuielilor ulterioare aferente imobilizarilor corporale, in


conditiile aplicarii Reglementarilor contabile conforme cu Directiva a patra a CEE, aprobate prin
Ordinul ministrului finantelor publice nr. 3.055/2009, cu modificarile si completarile ulterioare.
Prezentati un exemplu de situatie in care cheltuielile ulterioare efectuate la imobilizarile corporale nu
sunt capitalizate in costul imobilizarii respective.
Cheltuieli ulterioare
10 6. - (1) Cheltuielile ulterioare aferente unei imobilizri corporale trebuie recunoscute, de regul, drept
cheltuieli n perioada n care au fost efectuate.
18

(2) Cheltuielile efectuate n legtur cu imobilizrile corporale utilizate n baza unui contract de nchiriere,
locaie de gestiune sau alte contracte similare se evideniaz n contabilitatea entitii care le-a efectuat, la
imobilizri corporale sau drept cheltuieli n perioada n care au fost efectuate, n funcie de beneficiile
economice aferente, similar cheltuielilor efectuate n legtur cu imobilizrile corporale proprii.
107. - (1) Costul reparaiilor efectuate la imobilizrile corporale, n scopul asigurrii utilizrii continue a
acestora, trebuie recunoscut ca o cheltuial n perioada n care este efectuat.
% = 404
611
4426

44. Prezentati doua exemple de situatii de inregistrare in contul de profit si pierdere a cheltuielilor
ulterioare efectuate la imobilizarile corporale, in conditiile aplicarii Reglementarilor contabile conforme
cu Directiva a patra a CEE, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 3.055/2009, cu
modificarile si completarile ulterioare.

45. Prezentati imobilizarile corporale in curs de executie, inclusiv cele realizate in regie proprie -definitii,
evaluare, in conditiile aplicarii Reglementarilor contabile conforme cu Directiva a patra a CEE,
aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 3.055/2009, cu modificarile si completarile
ulterioare.
108. - (1) Imobilizrile corporale n curs de execuie reprezint investiiile neterminate efectuate n regie
proprie sau n antrepriz. Acestea se evalueaz la costul de producie sau costul de achiziie, dup caz.
(2) Imobilizrile corporale n curs de execuie se trec n categoria imobilizrilor finalizate dup recepia, darea n
folosin sau punerea n funciune a acestora, dup caz.
(3) Costul unei imobilizri corporale construite n regie proprie este determinat folosind aceleai principii ca i
pentru un activ achiziionat. Astfel, dac entitatea produce active similare, n scopul comercializrii, n cadrul
unor tranzacii normale, atunci costul activului este de obicei acelai cu costul de construire a acelui activ
destinat vnzrii. Prin urmare, orice profituri interne sunt eliminate din calculul costului acestui activ. n mod
similar, cheltuiala reprezentnd rebuturi, manopera sau alte resurse peste limitele acceptate ca fiind normale,
precum i pierderile care au aprut n cursul construciei n regie proprie a activului nu sunt incluse n costul
activului.

46. Prezentati amortizarea imobilizarilor corporale, in conditiile aplicarii Reglementarilor contabile


conforme cu Directiva a patra a CEE, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr.
3.055/2009, cu modificarile si completarile ulterioare - mod de determinare, regimuri.
110. - (1) Amortizarea se stabilete prin aplicarea cotelor de amortizare asupra valorii de intrare a
imobilizrilor.
(2) Amortizarea imobilizrilor corporale se calculeaz ncepnd cu luna urmtoare punerii n funciune i pn la
recuperarea integral a valorii lor de intrare. La stabilirea amortizrii imobilizrilor corporale sunt avute n
vedere duratele de utilizare economic i condiiile de utilizare a acestora.
(3) n cazul n care imobilizrile corporale sunt trecute n conservare, n funcie de politica contabil adoptat,
entitatea nregistreaz n contabilitate o cheltuial cu amortizarea sau o cheltuial corespunztoare ajustrii
pentru deprecierea constatat.
19

(4) O modificare semnificativ a condiiilor de utilizare sau nvechirea unei imobilizri corporale poate justifica

a)
b)
c)

(2)
(3)
(4)
(5)

revizuirea duratei de amortizare. De asemenea, n cazul n care imobilizrile corporale sunt trecute n
conservare, folosirea lor fiind ntrerupt pe o perioad ndelungat, poate fi justificat revizuirea duratei de
amortizare.
111. - (1) Amortizarea imobilizrilor corporale concesionate, nchiriate sau n locaie de gestiune se
calculeaz i se nregistreaz n contabilitate de ctre entitatea care le are n proprietate.
(2) Se supun, de asemenea, amortizrii investiiile efectuate la imobilizrile corporale luate cu chirie, pe
durata contractului de nchiriere.
La expirarea contractului de nchiriere, valoarea investiiilor efectuate i a amortizrii corespunztoare se
cedeaz proprietarului imobilizrii. n funcie de clauzele cuprinse n contractul de nchiriere, transferul poate
reprezenta o vnzare de active sau o alt modalitate de cedare. nregistrarea n contabilitate a operaiunilor se
efectueaz conform prezentelor reglementri.
112. - (1) Entitile amortizeaz imobilizrile corporale utiliznd unul din urmtoarele regimuri de
amortizare:
amortizarea liniar realizat prin includerea uniform n cheltuielile de exploatare a unor sume fixe, stabilite
proporional cu numrul de ani ai duratei de utilizare economic a acestora;
amortizarea degresiva, care const n multiplicarea cotelor de amortizare liniar cu un anumit coeficient, caz n
care poate fi avut n vedere legislaia n vigoare;
amortizarea accelerat, care const n includerea, n primul an de funcionare, n cheltuielile de exploatare a
unei amortizri de pn la 50% din valoarea de intrare a imobilizrii. Amortizrile anuale pentru exerciiile
financiare urmtoare sunt calculate la valoarea rmas de amortizat, dup regimul liniar, prin raportare la
numrul de ani de utilizare rmai. Deoarece amortizarea calculat trebuie s fie corelat cu modul de utilizare a
activului i, ntruct n cazuri rare o imobilizare corporal se consum n primul an n procent de pn la 50%,
rezult c metoda de amortizare accelerat este mai puin utilizat n scopuri contabile;
d) amortizare calculat pe unitate de produs sau serviciu, atunci cnd natura imobilizrii justific utilizarea
unei asemenea metode de amortizare.
Metoda de amortizare folosit trebuie s reflecte modul n care beneficiile economice viitoare ale unui activ se
ateapt s fie consumate de entitate.
Metoda de amortizare se aplic de o manier consecvent pentru toate activele de aceeai natur i avnd
condiii de utilizare identice, n funcie de politica contabil adoptat.
Metoda de amortizare se poate modifica doar atunci cnd aceasta este determinat de o eroare n estimarea
modului de consumare a beneficiilor aferente respectivei imobilizri corporale.
Amortizarea aferent imobilizrilor corporale se nregistreaz n contabilitate ca o cheltuial.
113. - (1) Terenurile nu se amortizeaz.
(2) Investiiile efectuate pentru amenajarea lacurilor, blilor, iazurilor, terenurilor i pentru alte lucrri
similare se recupereaz pe calea amortizrii, prin includerea n cheltuielile de exploatare ntr-o perioad
determinat de administratori sau persoanele care au obligaia gestionrii entitii, pe baza duratelor de via
util ale acestora.

47. Prezentati cedarea si casarea imobilizarilor corporale, in conditiile aplicarii Reglementarilor contabile
conforme cu Directiva a patra a CEE, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr.
3.055/2009, cu modificarile si completarile ulterioare; determinarea si contabilizarea castigurilor si
pierderilor aparute in urma casarii sau cedarii. Prezentati un exemplu de vanzare a unei imobilizari
corporale, impreuna cu inregistrarile corespunzatoare si precizati informatiile ce se prezinta in contul de
profit si pierdere.
Cedarea i casarea
114. - (1) O imobilizare corporal trebuie scoas din eviden la cedare sau casare, atunci cnd niciun
beneficiu economic viitor nu mai este ateptat din utilizarea sa ulterioar.
(2) Dac o entitate recunoate n valoarea contabil a unei imobilizri corporale costul unei nlocuiri pariale
(nlocuirea unei componente), atunci ea scoate din eviden valoarea contabil a prii nlocuite, cu amortizarea
aferent, dac dispune de informaiile necesare.
115. - (1) n cazul scoaterii din eviden a unei imobilizri corporale, sunt evideniate distinct veniturile din
vnzare, cheltuielile reprezentnd valoarea neamortizat a imobilizrii i alte cheltuieli legate de cedarea
acesteia.
(2) n scopul prezentrii n contul de profit i pierdere, ctigurile sau pierderile obinute n urma casrii sau
cedrii unei imobilizri corporale trebuie determinate ca diferen ntre veniturile generate de scoaterea din
eviden i valoarea sa neamortizat, inclusiv cheltuielile ocazionate de aceasta i trebuie prezentate ca valoare
20

net, ca venituri sau cheltuieli, dup caz, n contul de profit i pierdere, la elementul "Alte venituri din
exploatare", respectiv "Alte cheltuieli de exploatare", dup caz.

Vinzare
% = 213 si
281
658

Incasarea creantei
461 = %
758
4427

5121 = 461

48. Prezentati prevederile Reglementarilor contabile conforme cu Directiva a patra a CEE, aprobate prin
Ordinul ministrului finantelor publice nr. 3.055/2009, cu modificarile si completarile ulterioare,
referitoare la compensatiile de la terti, in cazul distrugerii de imobilizari corporale. Prezentati exemple
de astfel de compensatii. Dati un exemplu de imobilizari corporale distruse pentru care se primeste o
compensatie de la o terta parte; contabilizati operatiunile.
Compensaii de la teri
116. - (1) n cazul distrugerii totale sau pariale a unor imobilizri corporale, creanele sau sumele
compensatorii ncasate de la teri, legate de acestea, precum i achiziionarea sau construcia ulterioar de active
noi sunt operaiuni economice distincte i trebuie nregistrate ca atare pe baza documentelor justificative.
Astfel, deprecierea activelor se evideniaz la momentul constatrii acesteia, iar dreptul de a ncasa
compensaiile se evideniaz pe seama veniturilor conform contabilitii de angajamente, n momentul stabilirii
acestuia.
(2) Exemple de asemenea compensaii pot fi nregistrate n urmtoarele situaii:
a) sume pltite/de pltit de ctre companiile de asigurare pentru deprecierea sau pierderea unor imobilizri
corporale cauzat, de exemplu, de dezastre naturale sau furt;
b) sume acordate de guvern, n schimbul unor imobilizri corporale, de exemplu, terenuri care au fost expropriate.

Inregistrarea compensatiilor de ncasat


461 = 758

ncasarea compensatiilor
512 = 461

49. Prezentai regula alternativa de evaluare a imobilizarilor corporale, prevazuta in Reglementarile


contabile conforme cu Directiva a patra a CEE, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr.
3.055/2009, cu modificarile si completarile ulterioare - momentul si frecventa reevaluarii imobilizarilor
corporale; informatii generale de prezentat in notele explicative in cazul reevaluarii imobilizarilor
corporale.

(2)

(3)
(2)
(3)
(4)

8.2.5. Reguli de evaluare alternative


8.2.5.1. Reevaluarea imobilizrilor corporale
1 21. - (1) Entitile pot proceda la reevaluarea imobilizrilor corporale existente la sfritul exerciiului
financiar, astfel nct acestea s fie prezentate n contabilitate la valoarea just, cu reflectarea rezultatelor acestei
reevaluri n situaiile financiare ntocmite pentru acel exerciiu.
Evalurile efectuate cu ocazia reorganizrilor de ntreprinderi (fuziuni, divizri) nu constituie reevaluare n
sensul prezentelor reglementri contabile, aceste evaluri efectundu-se n scopul stabilirii raportului de schimb,
pentru toate elementele de bilan. Fac excepie situaiile n care data situaiilor financiare care stau la baza
reorganizrii coincide cu data situaiilor financiare anuale.
n cazul efecturii reevalurii imobilizrilor corporale, acest lucru trebuie prezentat n notele explicative,
mpreun cu elementele supuse reevalurii, metoda prin care s-au calculat valorile prezentate, precum i
elementul afectat din contul de profit i pierdere.
Elementele dintr-o grup de imobilizri corporale se reevalueaz simultan pentru a se evita reevaluarea selectiv
i raportarea n situaiile financiare anuale a unor valori care sunt o combinaie de costuri i valori calculate la
date diferite.
Dac un activ imobilizat este reevaluat, toate celelalte active din grupa din care face parte trebuie reevaluate.
O grup de imobilizri corporale cuprinde active de aceeai natur i utilizri similare, aflate n exploatarea unei
entiti.
21

(5) Reevalurile trebuie fcute cu suficient regularitate, astfel nct valoarea contabil s nu difere substanial de
cea care ar fi determinat folosind valoarea just de la data bilanului. Valoarea just a mobilizrilor corporale
este determinat, n general, plecnd de la valoarea lor de pia.
(2)Indiferent dac valoarea rezervei a fost modificat sau nu n cursul exerciiului financiar, entitile trebuie
s prezinte n notele explicative urmtoarele informaii:
a) valoarea rezervei din reevaluare la nceputul exerciiului financiar;
b)diferenele din reevaluare transferate la rezerva din reevaluare n cursul exerciiului financiar;
c ) sumele capitalizate sau transferate ntr-un alt mod din rezerva din reevaluare n cursul exerciiului
financiar, prezentndu-se natura oricrui astfel de transfer, cu respectarea legislaiei n vigoare;
d) valoarea rezervei din reevaluare la sfritul exerciiului financiar.
- n cazul n care se efectueaz reevaluarea, n notele explicative trebuie prezentate, separat pentru fiecare
element din bilan de natura imobilizrilor corporale reevaluate, urmtoarele informaii:
a) valoarea la cost istoric a imobilizrilor reevaluate i suma ajustrilor cumulate de valoare; sau
b) valoarea la data bilanului a diferenei dintre valoarea rezultat din reevaluare i cea reprezentnd costul istoric
i, atunci cnd este cazul, valoarea cumulat a ajustrilor suplimentare de valoare.

50. Prezentai regula alternativa de evaluare referitoare la imobilizarile corporale, prevazuta in


Reglementarile contabile conforme cu Directiva a patra a CEE, aprobate prin Ordinul ministrului
finantelor publice nr. 3.055/2009, cu modificarile si completarile ulterioare - momentul si valoarea la
care se poate efectua reevaluarea si tratamentul amortizarii in cazul reevaluarii.
122. - (1) Reevaluarea imobilizrilor corporale se face la valoarea just de la data bilanului. Valoarea just
se determin pe baza unor evaluri efectuate, de regul, de profesioniti calificai n evaluare, membri ai unui
organism profesional n domeniu, recunoscut naional i internaional.
(2) La reevaluarea unei imobilizri corporale, amortizarea cumulat la data reevalurii este tratat n unul din
urmtoarele moduri:
a) recalculat proporional cu schimbarea valorii contabile brute a activului, astfel nct valoarea contabil a
activului, dup reevaluare, s fie egal cu valoarea sa reevaluat. Aceast metod este folosit, deseori, n cazul
n care activul este reevaluat prin aplicarea unui indice; sau
b) eliminat din valoarea contabil brut a activului i valoarea net, determinat n urma corectrii cu ajustrile de
valoare, este recalculat la valoarea reevaluat a activului. Aceast metod este folosit, deseori, pentru cldirile
care sunt reevaluate la valoarea lor de pia.
123. - (1) n cazul n care, ulterior recunoaterii iniiale ca activ, valoarea unui activ imobilizat este
determinat pe baza reevalurii activului respectiv, valoarea rezultat din reevaluare va fi atribuit activului, n
locul costului de achiziie/costului de producie sau al oricrei alte valori atribuite nainte acelui activ. n astfel
de cazuri, regulile privind amortizarea se vor aplica activului avnd n vedere valoarea acestuia, determinat n
urma reevalurii.

51. Definiti valoarea justa in contextul reevaluarii imobilizarilor corporale, in conditiile aplicarii
Reglementarilor contabile conforme cu Directiva a patra a CEE, aprobate prin Ordinul ministrului
finantelor publice nr. 3.055/2009, cu modificarile si completarile ulterioare.
Valoarea just se determin pe baza unor evaluri efectuate, de regul, de profesioniti calificai n evaluare,
membri ai unui organism profesional n domeniu, recunoscut naional i internaional.
Valoarea just a imobilizrilor corporale este determinat, n general, plecnd de la valoarea lor de pia

52. Prezentai reevaluarea imobilizarilor corporale, in conditiile aplicarii Reglementarilor contabile


conforme cu Directiva a patra a CEE, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr.
3.055/2009, cu modificarile si completarile ulterioare - reevaluarea elementelor dintr-o grupa de
imobilizari corporale.

(6) Elementele dintr-o grup de imobilizri corporale se reevalueaz simultan pentru a se evita reevaluarea selectiv
i raportarea n situaiile financiare anuale a unor valori care sunt o combinaie de costuri i valori calculate la
date diferite.
(7) Dac un activ imobilizat este reevaluat, toate celelalte active din grupa din care face parte trebuie reevaluate.
(8) O grup de imobilizri corporale cuprinde active de aceeai natur i utilizri similare, aflate n exploatarea unei
entiti.
(9) Exemple de grupe de imobilizri corporale sunt: terenuri; cldiri; maini i echipamente; nave; aeronave etc.
22

53. Prezentai modul de evaluare a activelor dintr-o grupa de imobilizari corporale supusa reevaluarii, in
cazul inexistentei unei piete active pentru elementul respectiv; prevederi si definitii prevazute de
Reglementarile contabile conforme cu Directiva a patra a CEE, aprobate prin Ordinul ministrului
finantelor publice nr. 3.055/2009, cu modificarile si completarile ulterioare, referitoare la piaa activ.

(7)
a)
b)
c)

Dac un activ dintr-o grup de active nu poate fi reevaluat, de exemplu, din cauz c nu exist o pia activ
pentru acel activ, activul trebuie prezentat n bilan la cost, minus ajustrile cumulate de valoare
O pia activ este o pia unde sunt ndeplinite cumulativ urmtoarele condiii:
elementele comercializate sunt omogene;
pot fi gsii n permanen cumprtori i vnztori interesai; i
preurile sunt cunoscute de cei interesai.
Dac valoarea just a unei imobilizri corporale nu mai poate fi determinat, valoarea activului prezentat n
bilan trebuie s fie valoarea sa reevaluat la data ultimei reevaluri, din care se scad ajustrile cumulate de
valoare.

54. Cum se prezinta in cadrul bilantului diferenta rezultata in urma reevaluarii imobilizarilor corporale,
potrivit Reglementarilor contabile conforme cu Directiva a patra a CEE, aprobate prin Ordinul
ministrului finantelor publice nr. 3.055/2009, cu modificarile si completarile ulterioare? Care sunt
informatiile care trebuie prezentate in notele explicative la situatiile financiare anuale, in legatura cu
aceasta diferenta rezultata?
124. - (1) n cazul n care se efectueaz reevaluarea imobilizrilor corporale, diferena dintre valoarea
rezultat n urma reevalurii i valoarea la cost istoric trebuie prezentat la rezerva din reevaluare, ca un
subelement distinct n "Capital i rezerve" (contul 105 "Rezerve din reevaluare"). Tratamentul n scop fiscal al
rezervei din reevaluare trebuie prezentat n notele explicative.
(2) Indiferent dac valoarea rezervei a fost modificat sau nu n cursul exerciiului financiar, entitile trebuie
s prezinte n notele explicative urmtoarele informaii:
a) valoarea rezervei din reevaluare la nceputul exerciiului financiar;
b)diferenele din reevaluare transferate la rezerva din reevaluare n cursul exerciiului financiar;
c ) sumele capitalizate sau transferate ntr-un alt mod din rezerva din reevaluare n cursul exerciiului
financiar, prezentndu-se natura oricrui astfel de transfer, cu respectarea legislaiei n vigoare;
d) valoarea rezervei din reevaluare la sfritul exerciiului financiar.

55. Care este tratamentul surplusului din reevaluare inclus in rezerva din reevaluare, in conditiile
Reglementarilor contabile conforme cu Directiva a patra a CEE, aprobate prin Ordinul ministrului
finantelor publice nr. 3.055/2009, cu modificarile si completarile ulterioare?
(3) Surplusul din reevaluare inclus n rezerva din reevaluare este capitalizat prin transferul direct n rezerve
(contul 1065 "Rezerve reprezentnd surplusul realizat din rezerve din reevaluare"), atunci cnd acest surplus
reprezint un ctig realizat.
n sensul prezentelor reglementri ctigul se consider realizat la scoaterea din eviden a activului pentru
care s-a constituit rezerva din reevaluare. Cu toate acestea, o parte din ctig poate fi realizat pe msur ce
activul este folosit de entitate. n acest caz, valoarea rezervei transferate este diferena dintre amortizarea
calculat pe baza valorii contabile reevaluate i valoarea amortizrii calculate pe baza costului iniial al
activului.

56. Care este tratamentul contabil prevazut de Reglementarile contabile conforme cu Directiva a patra a
CEE, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 3.055/2009, cu modificarile si
completarile ulterioare, in ceea ce priveste rezultatele reevaluarii (cresteri/descresteri) imobilizarilor
corporale?

(4) Dac rezultatul reevalurii este o cretere fa de valoarea contabil net, atunci aceasta se trateaz astfel:
ca o cretere a rezervei din reevaluare prezentat n cadrul elementului "Capital i rezerve", dac nu a existat o
descretere anterioar recunoscut ca o cheltuial aferent acelui activ; sau
ca un venit care s compenseze cheltuiala cu descreterea recunoscut anterior la acel activ.
( 5) Dac rezultatul reevalurii este o descretere a valorii contabile nete, aceasta se trateaz ca o cheltuial
cu ntreaga valoare a deprecierii, atunci cnd n rezerva din reevaluare nu este nregistrat o sum referitoare la
23

acel activ (surplus din reevaluare) sau ca o scdere a rezervei din reevaluare prezentat n cadrul elementului
"Capital i rezerve", cu minimul dintre valoarea acelei rezerve i valoarea descreterii, iar eventuala diferen
rmas neacoperit se nregistreaz ca o cheltuial.

57. In conditiile aplicarii Reglementarilor contabile conforme cu Directiva a patra a CEE, aprobate prin
Ordinul ministrului finantelor publice nr. 3.055/2009, cu modificarile si completarile ulterioare, ce
informatii trebuie sa prezinte o entitate in notele explicative la situatiile financiare anuale, in legatura
cu reevaluarea imobilizarilor corporale?

125.

- n cazul n care se efectueaz reevaluarea, n notele explicative trebuie prezentate, separat pentru
fiecare element din bilan de natura imobilizrilor corporale reevaluate, urmtoarele informaii:
a) valoarea la cost istoric a imobilizrilor reevaluate i suma ajustrilor cumulate de valoare; sau
b) valoarea la data bilanului a diferenei dintre valoarea rezultat din reevaluare i cea reprezentnd costul istoric
i, atunci cnd este cazul, valoarea cumulat a ajustrilor suplimentare de valoare.
126.
- n cazul n care se efectueaz reevaluarea, n notele explicative trebuie prezentate, separat pentru
fiecare element din bilan de natura imobilizrilor corporale reevaluate, urmtoarele informaii:
a) valoarea la cost istoric a imobilizrilor reevaluate i suma ajustrilor cumulate de valoare; sau
b) valoarea la data bilanului a diferenei dintre valoarea rezultat din reevaluare i cea reprezentnd costul istoric
i, atunci cnd este cazul, valoarea cumulat a ajustrilor suplimentare de valoare.

58. Cum se reflecta in contabilitate vnzarea unei imobilizri corporale reevaluate si care este tratamentul
contabil al rezervei din reevaluare in acest caz, in conditiile aplicarii Reglementarilor contabile
conforme cu Directiva a patra a CEE, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr.
3.055/2009, cu modificarile si completarile ulterioare?
(3) Surplusul din reevaluare inclus n rezerva din reevaluare este capitalizat prin transferul direct n
rezerve (contul 1065 "Rezerve reprezentnd surplusul realizat din rezerve din reevaluare"), atunci cnd acest
surplus reprezint un ctig realizat.
n sensul prezentelor reglementri ctigul se consider realizat la scoaterea din eviden a activului pentru
care s-a constituit rezerva din reevaluare. Cu toate acestea, o parte din ctig poate fi realizat pe msur ce
activul este folosit de entitate. n acest caz, valoarea rezervei transferate este diferena dintre amortizarea
calculat pe baza valorii contabile reevaluate i valoarea amortizrii calculate pe baza costului iniial al
activului.
(7) Nicio parte din rezerva din reevaluare nu poate fi distribuit, direct sau indirect, cu excepia cazului n care
activul reevaluat a fost valorificat, situaie n care surplusul din reevaluare reprezint ctig efectiv realizat.
Vanzarea activului

Scoaterea din gestiune

461 =

%
758
4427

% = 212
658
281

Transferul rezervei din reevaluare

105 = 1065

59. Prezentati prevederile Reglementarilor contabile conforme cu Directiva a patra a CEE, aprobate prin
Ordinul ministrului finantelor publice nr. 3.055/2009, cu modificarile si completarile ulterioare, referitoare
la imobilizarile financiare - elemente de imobilizari financiare; evaluare la recunoasterea initiala; evaluare
la data bilantului; ajustari pentru pierderi de valoare.
117. - (1) Imobilizrile financiare cuprind aciunile deinute la entitile afiliate, mprumuturile acordate
entitilor afiliate, interesele de participare, mprumuturile acordate entitilor de care compania este legat n
virtutea intereselor de participare, alte investiii deinute ca imobilizri, alte mprumuturi.
(2) n sensul prezentelor reglementri, prin interese de participare se nelege drepturile n capitalul altor
entiti, reprezentate sau nu prin titluri, care, prin crearea unei legturi durabile cu aceste entiti, sunt
destinate s contribuie la activitile entitii. Deinerea unei pri din capitalul unei alte entiti se presupune
c reprezint un interes de participare, atunci cnd depete un procentaj de 20%.
24

(1) La alte creane imobilizate se cuprind garaniile, depozitele i cauiunile depuse de entitate la teri.
Evaluarea iniial
119. - Imobilizrile financiare recunoscute ca activ se evalueaz la costul de achiziie sau valoarea
determinat prin contractul de dobndire a acestora.
Evaluarea la data bilanului
120. - Imobilizrile financiare se prezint n bilan la valoarea de intrare mai puin ajustrile cumulate pentru
pierdere de valoare.
127. - Ajustrile de valoare se calculeaz n fiecare exerciiu financiar pe baza valorii atribuite
imobilizrii la ncheierea acelui exerciiu financiar.

60. Care sunt regulile de evaluare alternative prevazute de Reglementarile contabile conforme cu Directiva
a patra a CEE, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 3.055/2009, cu modificarile si
completarile ulterioare, si la ce elemente se refera acestea? Cum se prezinta valoarea justa in situatiile
financiare anuale individuale pentru categoriile de active care sunt evaluate la valoarea justa?
Regulile de evaluare alternative se refera la reevaluarea imobilizrilor corporale si la evaluarea la valoarea
justa a instrumentele financiare
1 21. - (1) Entitile pot proceda la reevaluarea imobilizrilor corporale existente la sfritul exerciiului
financiar, astfel nct acestea s fie prezentate n contabilitate la valoarea just, cu reflectarea rezultatelor acestei
reevaluri n situaiile financiare ntocmite pentru acel exerciiu.
127. Entitile pot evalua n situaiile financiare anuale consolidate instrumentele financiare, inclusiv
instrumentele financiare derivate, la valoarea just.
n cazul n care se efectueaz reevaluarea imobilizrilor corporale, diferena dintre valoarea rezultat n urma
reevalurii i valoarea la cost istoric trebuie prezentat la rezerva din reevaluare, ca un subelement distinct n
"Capital i rezerve" (contul 105 "Rezerve din reevaluare"). Tratamentul n scop fiscal al rezervei din reevaluare
trebuie prezentat n notele explicative.
Atunci cnd se evalueaz un instrument financiar, modificarea valorii se include n contul de profit i
pierdere.
Rezerva de valoare just se ajusteaz atunci cnd sumele nregistrate n aceasta nu mai sunt necesare pentru
aplicarea evalurii la valoarea just
Rezerva de valoare just va rmne evideniat n contabilitate att timp ct sunt evideniate n bilan
instrumentele financiare crora le este aferent

61. Ce sunt instrumentele financiare si prin ce se definesc acestea, potrivit Reglementarilor contabile
conforme cu Directiva a patra a CEE, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr.
3.055/2009, cu modificarile si completarile ulterioare?
- Un instrument financiar reprezint orice contract ce genereaz simultan un activ financiar pentru o entitate
i o datorie financiar sau un instrument de capitaluri proprii pentru o alt entitate
129. - Un activ financiar este orice activ care reprezint:
a) numerar;
b) un instrument de capitaluri proprii al unei alte entiti;
c) un drept contractual:
- de a primi numerar sau un alt activ financiar de la o alt entitate; sau
- de a schimba active sau datorii financiare cu alt entitate n condiii care sunt potenial favorabile entitii;
sau
d) un contract care va fi sau poate fi decontat n propriile instrumente de capitaluri proprii i este:
- un instrument financiar nederivat pentru care entitatea este sau poate fi obligat s primeasc un numr
variabil al propriilor instrumente de capitaluri proprii; sau
- un instrument financiar derivat care va fi sau poate fi decontat n alt fel dect prin schimbul unei sume
fixe de numerar sau alt activ financiar pentru un numr fix din instrumentele de capital ale entitii. n acest
scop, instrumentele de capital ale entitii nu includ instrumente care sunt ele nsele contracte pentru primirea
sau livrarea propriilor instrumente de capitaluri proprii ale entitii.
130. - O datorie financiar este orice datorie care reprezint:
a) o obligaie contractual:
- de a ceda lichiditi sau alt activ financiar unei alte entiti; sau
25

- de a schimba active sau datorii financiare cu alt entitate n condiii care sunt potenial nefavorabile pentru
entitate;
sau
b) un contract care va fi sau poate fi decontat n propriile instrumente de capitaluri proprii ale entitii i este:
- un instrument financiar nederivat pentru care entitatea este sau poate fi obligat s livreze un numr
variabil din propriile sale instrumente de capitaluri proprii; sau
- un instrument financiar derivat care va fi sau poate fi decontat altfel dect prin schimbul unei sume fixe
de numerar, sau alt activ financiar n schimbul unui numr fix din propriile instrumente de capitaluri
proprii ale entitii. n acest scop, propriile instrumente de capitaluri proprii ale entitii nu includ
instrumente care pot fi ele nsele contracte pentru primirea sau livrarea viitoare a propriilor instrumente
de capitaluri proprii ale entitii.

62. Cum sunt definite activele financiare potrivit Reglementarilor contabile conforme cu Directiva a patra a
CEE, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 3.055/2009, cu modificarile si
completarile ulterioare?
129. - Un activ financiar este orice activ care reprezint:

d) numerar;
e) un instrument de capitaluri proprii al unei alte entiti;
f) un drept contractual:
- de a primi numerar sau un alt activ financiar de la o alt entitate; sau
- de a schimba active sau datorii financiare cu alt entitate n condiii care sunt potenial favorabile entitii;
sau
d) un contract care va fi sau poate fi decontat n propriile instrumente de capitaluri proprii i este:
- un instrument financiar nederivat pentru care entitatea este sau poate fi obligat s primeasc un numr
variabil al propriilor instrumente de capitaluri proprii; sau
- un instrument financiar derivat care va fi sau poate fi decontat n alt fel dect prin schimbul unei sume
fixe de numerar sau alt activ financiar pentru un numr fix din instrumentele de capital ale entitii. n acest
scop, instrumentele de capital ale entitii nu includ instrumente care sunt ele nsele contracte pentru primirea
sau livrarea propriilor instrumente de capitaluri proprii ale entitii.

63. Cum sunt definite datoriile financiare potrivit Reglementarilor contabile conforme cu Directiva a patra
a CEE, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 3.055/2009, cu modificarile si
completarile ulterioare?
130. - O datorie financiar este orice datorie care reprezint:
a) o obligaie contractual:
- de a ceda lichiditi sau alt activ financiar unei alte entiti; sau
- de a schimba active sau datorii financiare cu alt entitate n condiii care sunt potenial nefavorabile pentru
entitate;
b) un contract care va fi sau poate fi decontat n propriile instrumente de capitaluri proprii ale entitii i este:
- un instrument financiar nederivat pentru care entitatea este sau poate fi obligat s livreze un numr
variabil din propriile sale instrumente de capitaluri proprii; sau
- un instrument financiar derivat care va fi sau poate fi decontat altfel dect prin schimbul unei sume fixe
de numerar, sau alt activ financiar n schimbul unui numr fix din propriile instrumente de capitaluri
proprii ale entitii. n acest scop, propriile instrumente de capitaluri proprii ale entitii nu includ
instrumente care pot fi ele nsele contracte pentru primirea sau livrarea viitoare a propriilor instrumente
de capitaluri proprii ale entitii.

64. Ce caracteristici trebuie sa prezinte contractele pentru a fi considerate active financiare, respectiv datorii
financiare, potrivit Reglementarilor contabile conforme cu Directiva a patra a CEE, aprobate prin
Ordinul ministrului finantelor publice nr. 3.055/2009, cu modificarile si completarile ulterioare?
Este considerat un activ financiar , un contract care va fi sau poate fi decontat n propriile instrumente de
capitaluri proprii i este:
- un instrument financiar nederivat pentru care entitatea este sau poate fi obligat s primeasc un numr
variabil al propriilor instrumente de capitaluri proprii; sau
26

un instrument financiar derivat care va fi sau poate fi decontat n alt fel dect prin schimbul unei sume fixe
de numerar sau alt activ financiar pentru un numr fix din instrumentele de capital ale entitii.
Este considerat o datorie financiara , un contract care va fi sau poate fi decontat n propriile instrumente de
capitaluri proprii i este:
- un instrument financiar nederivat pentru care entitatea este sau poate fi obligat s livreze un numr
variabil din propriile sale instrumente de capitaluri proprii; sau
un instrument financiar derivat care va fi sau poate fi decontat altfel dect prin schimbul unei sume fixe de
numerar, sau alt activ financiar n schimbul unui numr fix din propriile instrumente de capitaluri proprii ale
entitii..

65. Care sunt instrumentele financiare in cazul carora nu se aplica valoarea justa in scopuri de evaluare,
potrivit Reglementarilor contabile conforme cu Directiva a patra a CEE, aprobate prin Ordinul
ministrului finantelor publice nr. 3.055/2009, cu modificarile si completarile ulterioare?
142. - Evaluarea la valoarea just nu se aplic:
a) instrumentelor financiare nederivate deinute pn la scaden;
b) mprumuturilor i creanelor generate de entitate i nedeinute n scopul tranzacionrii; i
c) intereselor n filiale, ntreprinderi asociate i asocieri n participaie, instrumentelor de capital emise de
entitate, contractelor cu plata contingent ntr-o combinare de ntreprinderi, precum i altor instrumente
financiare cu astfel de caracteristici speciale i care, n concordan cu ceea ce este general acceptat, se
contabilizeaz diferit fa de alte instrumente financiare.

66. Ce valori se au in vedere la determinarea valorii juste a instrumentelor financiare, potrivit


Reglementarilor contabile conforme cu Directiva a patra a CEE, aprobate prin Ordinul ministrului
finantelor publice nr. 3.055/2009, cu modificarile si completarile ulterioare
143. - (1) Valoarea just se determin prin referire la:
a) valoarea de pia, pentru acele instrumente financiare pentru care se poate identifica cu uurin o pia
credibil. Dac valoarea de pia nu se poate identifica cu uurin pentru un instrument, dar poate fi identificat
pentru componentele sale sau pentru un instrument similar, valoarea de pia poate fi derivat din cea a
componentelor sale sau a instrumentului similar; sau
b ) o valoare determinat cu ajutorul unor modele i tehnici de evaluare general acceptate, pentru
instrumentele pentru care nu se poate identifica cu uurin o pia credibil. Astfel de modele i tehnici trebuie
s asigure o aproximare rezonabil a valorii de pia i trebuie testate periodic (i revizuite, dac este cazul) prin
compararea valorilor furnizate cu preurile tranzaciilor efective observabile sau pe baza oricror informaii de
pia disponibile.
(2) n sensul prezentelor reglementri piaa credibil are semnificaia pieei active

67. Prezentati tratamentul contabil al modificarilor de valoare in cazul instrumentelor financiare evaluate la
valoare justa potrivit prevederilor Reglementarilor contabile conforme cu Directiva a patra a CEE,
aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 3.055/2009, cu modificarile si completarile
ulterioare.
Atunci cnd un instrument financiar se evalueaz n la valoarea justa, modificarea valorii se include n contul
de profit i pierdere. Totui, o astfel de modificare se include direct n capitalul propriu, ntr-o rezerv de valoare
just, dac:
a ) instrumentul contabilizat este un instrument de acoperire mpotriva riscurilor conform unui sistem de
contabilizare a acoperirii riscului care permite ca unele sau toate modificrile de valoare s nu fie nregistrate n
contul de profit i pierdere; sau
b) modificarea de valoare se refer la o diferen de schimb valutar aprut la un element monetar care face
parte dintr-o investiie net a entitii ntr-o entitate strin.
(2) n nelesul prezentelor reglementri, prin investiie net ntr-o entitate strin se nelege valoarea
interesului entitii raportoare din activele nete ale acelei entiti strine

68. Precizati situatiile in care modificarea valorii juste a instrumentelor financiare se reflecta intr-o rezerva
de valoare justa, potrivit prevederilor Reglementarilor contabile conforme cu Directiva a patra a CEE,
aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 3.055/2009, cu modificarile si completarile
ulterioare.
27

Modificarea valorii juste a instrumentelor financiare se include direct n capitalul propriu, ntr-o rezerv de
valoare just, dac:
a ) instrumentul contabilizat este un instrument de acoperire mpotriva riscurilor conform unui sistem de
contabilizare a acoperirii riscului care permite ca unele sau toate modificrile de valoare s nu fie nregistrate n
contul de profit i pierdere; sau
b) modificarea de valoare se refer la o diferen de schimb valutar aprut la un element monetar care face
parte dintr-o investiie net a entitii ntr-o entitate strin.
(2) n nelesul prezentelor reglementri, prin investiie net ntr-o entitate strin se nelege valoarea
interesului entitii raportoare din activele nete ale acelei entiti strine

69. Exemplificai cteva informaii care, potrivit Reglementrilor contabile conforme cu Directiva a patra a
CEE, aprobate prin Ordinul ministrului finanelor publice nr. 3.055/2009, cu modificrile i
completrile ulterioare, trebuie cuprinse n raportul administratorilor ntocmit de entitile ale cror
valori mobiliare sunt admise la tranzacionare pe o pia reglementat i care fac obiectul unei oferte
publice de achiziie, astfel cum acestea sunt definite n legislaia n vigoare privind piaa de capital.
n cazul entitilor ale cror valori mobiliare - n totalitate sau o parte din aceste titluri - sunt admise la
tranzacionare pe o pia reglementat i care fac obiectul unei oferte publice de achiziie, astfel cum acestea
sunt definite n legislaia n vigoare privind piaa de capital, raportul administratorilor trebuie s cuprind
urmtoarele informaii detaliate despre:
a) structura capitalului lor, inclusiv valorile mobiliare care nu sunt admise la tranzacionare pe o pia
reglementat, cu indicarea claselor diferite de aciuni i, dac este cazul, pentru fiecare clas de aciuni,
drepturile i obligaiile ataate clasei respective i procentul din capitalul social total pe care l reprezint;
b) orice restricii legate de transferul de valori mobiliare, cum ar fi limitrile privind deinerea de titluri
de valoare sau necesitatea de a obine aprobarea entitii sau a altor deintori de valori mobiliare;
c) deinerile semnificative directe i indirecte de aciuni (inclusiv deinerile indirecte prin structuri
piramidale i deineri ncruciate de aciuni, aa cum acestea sunt definite n reglementrile n vigoare
privind piaa de capital);
d) deintorii oricror valori mobiliare cu drepturi speciale de control i o descriere a acestor drepturi;
e) sistemul de control al oricrei scheme de acordare de aciuni salariailor, dac drepturile de control nu
se exercit direct de ctre salariai;
f) orice restricii privind drepturile de vot, cum ar fi limitrile drepturilor de vot ale deintorilor unui
procent stabilit sau numr de voturi, termenele de exercitare a drepturilor de vot sau sistemele prin care,
coopernd cu entitatea, drepturile financiare ataate valorilor mobiliare sunt separate de deinerea de valori
mobiliare;
g) orice acorduri dintre acionari care sunt cunoscute de ctre entitate i care pot avea ca rezultat restricii
referitoare la transferul valorilor mobiliare i/sau la drepturile de vot;
h) regulile care prevd numirea sau nlocuirea membrilor consiliului de administraie i modificarea actelor
constitutive ale entitii;
i) puterile membrilor consiliului de administraie i, n special, cele referitoare la emiterea sau rscumprarea
de aciuni;
j ) orice acorduri semnificative la care entitatea este parte i care intr n vigoare, se modific sau nceteaz
n funcie de o modificare a controlului entitii ca urmare a unei oferte publice de achiziie, i efectele rezultate
din aceasta, cu excepia cazului n care prezentarea acestor informaii ar prejudicia grav entitatea.
Aceast excepie nu se aplic n cazul n care entitatea este obligat n mod special s prezinte asemenea
informaii conform altor cerine legale;
k) orice acorduri dintre entitate i membrii consiliului su de administraie sau salariai, prin care se ofer
compensri dac acetia demisioneaz sau sunt concediai fr un motiv rezonabil sau dac relaia de angajare
nceteaz din cauza unei oferte publice de achiziie.

70. Prezentati principiul prudentei, in conditiile aplicarii Reglementarilor contabile conforme cu Directiva a
patra a CEE, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 3.055/2009.
Principiul prudenei. La ntocmirea situaiilor financiare anuale, evaluarea trebuie fcut pe o baz prudent
i, n special:
a) n contul de profit i pierdere poate fi inclus numai profitul realizat la data bilanului;
28

b) trebuie s se in cont de toate datoriile aprute n cursul exerciiului financiar curent sau al unui
exerciiu precedent, chiar dac acestea devin evidente numai ntre data bilanului i data ntocmirii acestuia;
c) trebuie s se in cont de toate datoriile previzibile i pierderile poteniale aprute n cursul exerciiului
financiar curent sau al unui exerciiu financiar precedent, chiar dac acestea devin evidente numai ntre data
bilanului i data ntocmirii acestuia. n acest scop sunt avute n vedere i eventualele provizioane, precum i
datoriile rezultate din clauze contractuale;
d) trebuie s se in cont de toate deprecierile, indiferent dac rezultatul exerciiului financiar este
pierdere sau profit. nregistrarea ajustrilor pentru depreciere sau pierdere de valoare se efectueaz pe seama
conturilor de cheltuieli, indiferent de impactul acestora asupra contului de profit i pierdere.
Ca urmare, activele i veniturile nu trebuie s fie supraevaluate, iar datoriile i cheltuielile, subevaluate.
Totui, exercitarea prudenei nu permite, de exemplu, constituirea de provizioane excesive, subevaluarea
deliberat a activelor sau veniturilor, dar nici supraevaluarea deliberat a datoriilor sau cheltuielilor, deoarece
situaiile financiare nu ar mai fi neutre i nu ar mai avea calitatea de a fi credibile.
71. Care sunt principalele momente si regulile de evaluare a activelor circulante conform prevederilor
Reglementarilor contabile conforme cu Directiva a patra a CEE, aprobate prin Ordinul ministrului
finantelor publice nr. 3.055/2009, cu modificarile si completarile ulterioare?
149. - (1) Activele circulante trebuie evaluate la costul de achiziie sau costul de producie, dup caz, cu
respectarea prevederilor alin. (2) de mai jos.
(2) Ajustrile de valoare se fac pentru activele circulante n vederea prezentrii acestora la cea mai mic
valoare de pia sau, n circumstane speciale, la o alt valoare minim atribuibil acestora la data bilanului.
150. - Evaluarea efectuat conform prevederilor de la pct. 149 alin. (2) nu poate fi continuat dac motivele
pentru care au fost fcute ajustrile de valoare nu mai sunt aplicabile. Prin urmare, n situaia n care ajustarea
devine total sau parial fr obiect, ntruct motivele care au dus la reflectarea acesteia au ncetat s mai existe
ntr-o anumit msur, atunci acea ajustare trebuie reluat corespunztor la venituri.
151. - Dac activele circulante fac obiectul ajustrilor de valoare cu caracter excepional, exclusiv n scop
fiscal, suma ajustrilor i motivele pentru care acestea au fost efectuate trebuie prezentate n notele explicative.

72. Care sunt regulile privind recunoasterea activelor circulante conform prevederilor Reglementarilor
contabile conforme cu Directiva a patra a CEE, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr.
3.055/2009, cu modificarile si completarile ulterioare?
(1) Un activ se clasific ca activ circulant atunci cnd:
a) se ateapt s fie realizat sau este deinut cu intenia de a fi vndut sau consumat n cursul normal al
ciclului de exploatare al entitii;
b) este deinut, n principal, n scopul tranzacionrii;
c) se ateapt a fi realizat n termen de 12 luni de la data bilanului; sau
d) este reprezentat de numerar sau echivalente de numerar a cror utilizare nu este restricionat.
Ciclul de exploatare al unei entiti reprezint perioada de timp dintre achiziionarea activelor care sunt
destinate procesrii i finalizarea acestora n numerar sau echivalente de numerar.
(3) Echivalentele de numerar reprezint investiiile financiare pe termen scurt, extrem de lichide, care sunt
uor convertibile n numerar i sunt supuse unui risc nesemnificativ de schimbare a valorii.

73. Cum se evalueaza activele circulante la momentul intrarii in entitate, conform prevederilor
Reglementarilor contabile conforme cu Directiva a patra a CEE, aprobate prin Ordinul ministrului
finantelor publice nr. 3.055/2009, cu modificarile si completarile ulterioare?
Activele circulante trebuie evaluate la costul de achiziie sau costul de producie,
La intrarea n entitate, investiiile pe termen scurt se evalueaz la costul de achiziie, prin care se nelege
preul de cumprare, sau la valoarea stabilit potrivit contractelor.
Depozitele bancare pe termen scurt n valut se nregistreaz la constituire la cursul de schimb valutar
comunicat de Banca Naional a Romniei, de la data operaiunii de constituire.

74. Care sunt principalele elemente componente ale activelor circulante conform prevederilor
Reglementarilor contabile conforme cu Directiva a patra a CEE, aprobate prin Ordinul ministrului
finantelor publice nr. 3.055/2009, cu modificarile si completarile ulterioare? Prezentati regulile de
recunoastere in situatiile financiare anuale a elementelor componente ale activelor circulante.
29

148. - n categoria activelor circulante se cuprind:

a) stocuri, inclusiv valoarea serviciilor prestate pentru care nu a fost ntocmit factur;
b) creane;
c) investiii pe termen scurt;
d) casa i conturi la bnci
Activele de natura stocurilor nu trebuie reflectate n bilan la o valoare mai mare dect valoarea care se poate
obine prin utilizarea sau vnzarea lor. n acest scop, valoarea stocurilor se diminueaz pn la valoarea
realizabil net, prin reflectarea unei ajustri pentru depreciere.

75. Ce intelegeti prin deprecierea activelor circulante? Exemplificati deprecierea pe categorii de elemente
componente (stocuri, creante, investitii pe termen scurt), conform prevederilor Reglementarilor
contabile conforme cu Directiva a patra a CEE, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr.
3.055/2009, cu modificarile si completarile ulterioare.
Deprecierea activelor circulante reprezinta valoarea cu care valoarea contabila a unui activ depaseste
valoarea sa recuperabila.
Deprecierea investitiilor detinute ca active circulante profitul estimat este mai mic decat costul de achizitie.
Pentru deprecierea investitiilor detinute ca active circulante, la sfarsitul exercitiului financiar, cu ocazia
inventarierii, se reflecta ajustari pentru pierdere de valoare, inregistrate pe seama cheltuielilor.
Deprecierea stocurilor valoarea realizabila neta este mai mica decat valoarea contabila.
Activele de natura stocurilor nu trebuie reflectate in bilant la o valoare mai mare decat valoarea care se poate
obtine prin utilizarea sau vanzarea lor. in acest scop, valoarea stocurilor se diminueaza pana la valoarea
realizabila neta, prin reflectarea unei ajustari pentru depreciere.
In scopul prezentarii in situatiile financiare anuale, creantele se evalueaza la valoarea probabila de incasat.
Deprecierea creantelor diferenta dintre valoarea creantei si valoarea estimata a se incasa.
Atunci cand se estimeaza ca o creanta nu se va incasa integral, in contabilitate se inregistreaza ajustari pentru
depreciere, la nivelul sumei care nu se mai poate recupera.

76. Definiti stocurile ca elemente componente ale activelor circulante si prezentati principalele elemente
care se incadreaza in aceasta categorie, conform prevederilor Reglementarilor contabile conforme cu
Directiva a patra a CEE, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 3.055/2009, cu
modificarile si completarile ulterioare.
- (1) Stocurile sunt active circulante:
a) deinute pentru a fi vndute pe parcursul desfurrii normale a activitii;
b) n curs de producie n vederea vnzrii n procesul desfurrii normale a activitii; sau
c) sub form de materii prime, materiale i alte consumabile care urmeaz s fie folosite n procesul de
producie sau pentru prestarea de servicii.
(2) n categoria stocurilor se cuprind i activele cu ciclu lung de fabricaie, destinate vnzrii (de exemplu,
ansambluri sau complexuri de locuine etc. realizate de entitile ce au ca activitate principal obinerea
i vnzarea de locuine). Dac construciile sunt realizate n scopul exploatrii pe termen lung, de ctre
entitatea care le-a realizat, ele reprezint imobilizri.
(3) De asemenea, atunci cnd un teren este cumprat n scopul construirii pe acesta de construcii destinate
vnzrii, acesta este nregistrat la stocuri.
- (1) n cadrul stocurilor se cuprind:
a) mrfurile, i anume bunurile pe care entitatea le cumpr n vederea revnzrii sau produsele predate
spre vnzare magazinelor proprii;
b) materiile prime, care particip direct la fabricarea produselor i se regsesc n produsul finit integral
sau parial, fie n starea lor iniial, fie transformat;
c) materialele consumabile (materiale auxiliare, combustibili, materiale pentru ambalat, piese de schimb,
semine i materiale de plantat, furaje i alte materiale consumabile), care particip sau ajut la procesul de
fabricaie sau de exploatare fr a seregsi, de regul, n produsul finit;
d) materialele de natura obiectelor de inventar;
e) produsele, i anume:

30

semifabricatele, prin care se nelege produsele al cror proces tehnologic a fost terminat ntr-o secie (faz de
fabricaie) i care trec n continuare n procesul tehnologic al altei secii (faze de fabricaie) sau se livreaz
terilor;
produsele finite, adic produsele care au parcurs n ntregime fazele procesului de fabricaie i nu mai au nevoie
de prelucrri ulterioare n cadrul entitii, putnd fi depozitate n vederea livrrii sau expediate direct clienilor;
- rebuturile, materialele recuperabile i deeurile;
f) animalele i psrile, respectiv animalele nscute i cele tinere de orice fel (viei, miei, purcei, mnji i
altele) crescute i folosite pentru reproducie, animalele i psrile la ngrat pentru a fi valorificate,
coloniile de albine, precum i animalele pentru producie - ln, lapte i blan;
g) ambalajele, care includ ambalajele refolosibile, achiziionate sau fabricate, destinate produselor vndute
i care n mod temporar pot fi pstrate de teri, cu obligaia restituirii n condiiile prevzute n contracte;
h) producia n curs de execuie, reprezentnd producia care nu a trecut prin toate fazele (stadiile) de
prelucrare, prevzute n procesul tehnologic, precum i produsele nesupuse probelor i recepiei tehnice sau
necompletate n ntregime. n cadrul produciei n curs de execuie se cuprind, de asemenea, serviciile i studiile
n curs de execuie sau neterminate.
(2) n cadrul stocurilor se includ i bunurile aflate n custodie, pentru prelucrare sau n consignaie la teri,
mainile folosite numai ca material de demonstraie pentru negociere n domeniul automobilelor, cu durat de
utilizare de sub un an. Acestea se nregistreaz distinct n contabilitate, pe categorii de stocuri. Dac materialele
de demonstraie au durat de utilizare mai mare de un an, ele reprezint imobilizri.

77. Cum se evalueaza stocurile la urmtoarele momente: la intrare, la data bilantului si la iesirea din
gestiune, conform prevederilor Reglementarilor contabile conforme cu Directiva a patra a CEE,
aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 3.055/2009, cu modificarile si completarile
ulterioare?
(1)

nregistrarea n contabilitate a intrrii stocurilor se efectueaz la data transferului riscurilor i beneficiilor.


La data intrarii
Stocurile trebuie evaluate la costul de achiziie sau costul de producie,
La iesire
131. - (1) La ieirea din gestiune a stocurilor i altor active fungibile, acestea se evalueaz i nregistreaz n
contabilitate prin aplicarea uneia din urmtoarele metode:
a) metoda primul intrat - primul ieit - FIFO;
b) metoda costului mediu ponderat - CMP;
c) metoda ultimul intrat - primul ieit - LIFO.
La data bilantului
134. - (1) Activele de natura stocurilor nu trebuie reflectate n bilan la o valoare mai mare dect valoarea
care se poate obine prin utilizarea sau vnzarea lor. n acest scop, valoarea stocurilor se diminueaz pn la
valoarea realizabil net, prin reflectarea unei ajustri pentru depreciere.
(2) n nelesul prezentelor reglementri, prin valoare realizabil net se nelege preul de vnzare estimat
care ar putea fi obinut pe parcursul desfurrii normale a activitii, minus costurile estimate pentru finalizarea
bunului, atunci cnd este cazul, i costurile estimate necesare vnzrii.

78. Care sunt elementele componente ale costului de achizitie si respectiv de productie al stocurilor, conform
prevederilor Reglementarilor contabile conforme cu Directiva a patra a CEE, aprobate prin Ordinul
ministrului finantelor publice nr. 3.055/2009, cu modificarile si completarile ulterioare?
(1)

Costul stocurilor trebuie s cuprind toate costurile aferente achiziiei i prelucrrii, precum i alte costuri
suportate pentru a aduce stocurile n forma i n locul n care se gsesc.
Costul de achiziie al bunurilor cuprinde preul de cumprare, taxele de import i alte taxe (cu excepia
acelora pe care persoana juridic le poate recupera de la autoritile fiscale), cheltuielile de transport, manipulare
i alte cheltuieli care pot fi atribuibile direct achiziiei bunurilor respective.
n costul de achiziie se includ, de asemenea, comisioanele, taxele notariale, cheltuielile cu obinerea de
autorizaii i alte cheltuieli nerecuperabile, atribuibile direct bunurilor respective.
Cheltuielile de transport sunt incluse n costul de achiziie i atunci cnd funcia de aprovizionare este
externalizat.
(2) Costul de producie sau de prelucrare al stocurilor cuprinde cheltuielile directe aferente produciei, i
anume: materiale directe, energie consumat n scopuri tehnologice, manoper direct i alte cheltuieli directe
de producie, costul proiectarii produselor precum i cota cheltuielilor indirecte de producie alocat n mod
raional ca fiind legat de fabricaia acestora.
31

(3) Costul stocurilor unui prestator de servicii cuprinde manopera i alte cheltuieli legate de personalul
direct angajat n furnizarea serviciilor, inclusiv personalul nsrcinat cu supravegherea, precum i regiile
corespunztoare.

79. Prezentati metodele de determinare a costului stocurilor: costul standard, costul prin identificarea
specifica, metoda pretului cu amanuntul, conform prevederilor Reglementarilor contabile conforme cu
Directiva a patra a CEE, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 3.055/2009, cu
modificarile si completarile ulterioare.
Costul standard ia n considerare nivelurile normale ale materialelor i consumabilelor, manoperei, eficienei
i capacitii de producie. Aceste niveluri trebuie revizuite periodic i ajustate, dac este necesar, n funcie de
condiiile existente la un moment dat.
Identificarea specific a costului presupune atribuirea costurilor specifice elementelor identificabile ale
stocurilor. Acest tratament contabil este adecvat pentru acele elemente care fac obiectul unei comenzi distincte,
indiferent dac au fost cumprate sau produse.
Identificarea specific nu poate fi folosit n cazurile n care stocurile cuprind un numr mare de elemente,
care sunt de regul fungibile.
n comerul cu amnuntul poate fi utilizat metoda preului cu amnuntul, pentru a determina costul
stocurilor de articole numeroase i cu micare rapid, care au marje similare i pentru care nu este practic s se
foloseasc alt metod.
n aceast situaie, costul bunurilor vndute se calculeaz prin deducerea valorii marjei brute din preul de
vnzare al stocurilor. Orice modificare a preului de vnzare presupune recalcularea marjei brute.

80. Care este valoarea la care trebuie prezentate stocurile in situatiile financiare anuale conform
prevederilor Reglementarilor contabile conforme cu Directiva a patra a CEE, aprobate prin Ordinul
ministrului finantelor publice nr. 3.055/2009, cu modificarile si completarile ulterioare? Prezentati un
exemplu din care sa reiasa valoarea la care se prezinta un stoc de materii prime in situatiile financiare
anuale si cum se inregistreaza ajustarile necesare pentru obtinerea acestei valori.
Activele de natura stocurilor nu trebuie reflectate n bilan la o valoare mai mare dect valoarea care se poate
obine prin utilizarea sau vnzarea lor. n acest scop, valoarea stocurilor se diminueaz pn la valoarea
realizabil net, prin reflectarea unei ajustri pentru depreciere
Prin valoare realizabil net se nelege preul de vnzare estimat care ar putea fi obinut pe parcursul
desfurrii normale a activitii, minus costurile estimate pentru finalizarea bunului, atunci cnd este cazul, i
costurile estimate necesare vnzrii.
6814=394

81. Prezentati metoda costului standard (ca metoda de determinare a costului stocurilor) conform
prevederilor Reglementarilor contabile conforme cu Directiva a patra a CEE, aprobate prin Ordinul
ministrului finantelor publice nr. 3.055/2009, cu modificarile si completarile ulterioare.
(2) Costul standard ia n considerare nivelurile normale ale materialelor i consumabilelor, manoperei,
eficienei i capacitii de producie. Aceste niveluri trebuie revizuite periodic i ajustate, dac este necesar, n
funcie de condiiile existente la un moment dat.
(3) Diferenele de pre fa de costul de achiziie sau de producie trebuie evideniate distinct n
contabilitate, fiind recunoscute n costul activului.
(4) Repartizarea diferenelor de pre asupra valorii bunurilor ieite i asupra stocurilor se efectueaz cu
ajutorul unui coeficient care se calculeaz astfel:
Soldul iniial al + Diferene de pre aferente
diferenelor de pre intrrilor n cursul
perioadei, cumulat de la
nceputul exerciiului
financiar pn la finele
perioadei de referin
Coeficient de*2) =---------------------------------------------------------x 100
repartizare
Soldul iniial al + Valoarea intrrilor n
stocurilor la pre cursul perioadei
la pre de nregistrare , cumulat de la nceputul
32

exerciiului financiar pn la finele


perioadei de referin
Acest coeficient se nmulete cu valoarea bunurilor ieite din gestiune la pre de nregistrare, iar suma
rezultat se nregistreaz n conturile corespunztoare n care au fost nregistrate bunurile ieite.

82. Exemplificati o situatie in care se poate utiliza metoda de identificare specifica a costurilor conform
prevederilor Reglementarilor contabile conforme cu Directiva a patra a CEE, aprobate prin Ordinul
ministrului finantelor publice nr. 3.055/2009, cu modificarile si completarile ulterioare.

158. (1) Costul stocurilor care nu sunt de obicei fungibile i al acelor bunuri sau servicii produse i
destinate nor comenzi distincte trebuie determinat prin identificarea specific a costurilor individuale.
159. (3) Identificarea specific a costului presupune atribuirea costurilor specifice elementelor
identificabile ale stocurilor. Acest tratament contabil este adecvat pentru acele elemente care fac obiectul
unei comenzi distincte, indiferent dac au fost cumprate sau produse.

83. Care sunt metodele de evaluare a costului stocurilor la iesirea din gestiune conform prevederilor
Reglementarilor contabile conforme cu Directiva a patra a CEE, aprobate prin Ordinul ministrului
finantelor publice nr. 3.055/2009, cu modificarile si completarile ulterioare? Prezentati un exemplu
pentru una din metode, la alegere.
(1) La ieirea din gestiune a stocurilor i altor active fungibile, acestea se evalueaz i nregistreaz n
contabilitate prin aplicarea uneia din urmtoarele metode:
a) metoda primul intrat - primul ieit - FIFO;
b) metoda costului mediu ponderat - CMP;
c) metoda ultimul intrat - primul ieit - LIFO
Metoda "costului mediu ponderat" (CMP) presupune calcularea costului fiecrui element pe baza mediei
ponderate a costurilor elementelor similare aflate n stoc la nceputul perioadei i a costului elementelor similare
produse sau cumprate n timpul perioadei.
Media poate fi calculat periodic sau dup fiecare recepie. Perioada de calcul nu trebuie s depeasc
durata medie de stocare.

84. Prezentati elementele care se cuprind in categoria stocurilor conform prevederilor Reglementarilor
contabile conforme cu Directiva a patra a CEE, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr.
3.055/2009, cu modificarile si completarile ulterioare, si prezentati un exemplu de inregistrare contabil
a achizitiei stocurilor.

(4) n categoria stocurilor se cuprind i activele cu ciclu lung de fabricaie, destinate vnzrii (de exemplu,
ansambluri sau complexuri de locuine etc. realizate de entitile ce au ca activitate principal obinerea
i vnzarea de locuine). Dac construciile sunt realizate n scopul exploatrii pe termen lung, de ctre
entitatea care le-a realizat, ele reprezint imobilizri.
(5) De asemenea, atunci cnd un teren este cumprat n scopul construirii pe acesta de construcii destinate
vnzrii, acesta este nregistrat la stocuri.
- (1) n cadrul stocurilor se cuprind:
c) mrfurile, i anume bunurile pe care entitatea le cumpr n vederea revnzrii sau produsele predate
spre vnzare magazinelor proprii;
d) materiile prime, care particip direct la fabricarea produselor i se regsesc n produsul finit integral
sau parial, fie n starea lor iniial, fie transformat;
c) materialele consumabile (materiale auxiliare, combustibili, materiale pentru ambalat, piese de schimb,
semine i materiale de plantat, furaje i alte materiale consumabile), care particip sau ajut la procesul de
fabricaie sau de exploatare fr a seregsi, de regul, n produsul finit;
f) materialele de natura obiectelor de inventar;
g) produsele, i anume:
- semifabricatele, prin care se nelege produsele al cror proces tehnologic a fost terminat ntr-o secie (faz de
fabricaie) i care trec n continuare n procesul tehnologic al altei secii (faze de fabricaie) sau se livreaz
terilor;
- produsele finite, adic produsele care au parcurs n ntregime fazele procesului de fabricaie i nu mai au nevoie
de prelucrri ulterioare n cadrul entitii, putnd fi depozitate n vederea livrrii sau expediate direct clienilor;
33

- rebuturile, materialele recuperabile i deeurile;


h) animalele i psrile, respectiv animalele nscute i cele tinere de orice fel (viei, miei, purcei, mnji i
altele) crescute i folosite pentru reproducie, animalele i psrile la ngrat pentru a fi valorificate,
coloniile de albine, precum i animalele pentru producie - ln, lapte i blan;
i) ambalajele, care includ ambalajele refolosibile, achiziionate sau fabricate, destinate produselor vndute
i care n mod temporar pot fi pstrate de teri, cu obligaia restituirii n condiiile prevzute n contracte;
h) producia n curs de execuie, reprezentnd producia care nu a trecut prin toate fazele (stadiile) de
prelucrare, prevzute n procesul tehnologic, precum i produsele nesupuse probelor i recepiei tehnice sau
necompletate n ntregime. n cadrul produciei n curs de execuie se cuprind, de asemenea, serviciile i studiile
n curs de execuie sau neterminate.
(2) n cadrul stocurilor se includ i bunurile aflate n custodie, pentru prelucrare sau n consignaie la teri,
mainile folosite numai ca material de demonstraie pentru negociere n domeniul automobilelor, cu durat de
utilizare de sub un an. Acestea se nregistreaz distinct n contabilitate, pe categorii de stocuri. Dac materialele
de demonstraie au durat de utilizare mai mare de un an, ele reprezint imobilizri.

- achizitionare de materii prime conform facturii:

Achitare furnizor materii prime

%
= 401
301
4426

401 = 5121

85. Prezentati principalele aspecte legate de evaluarea costului stocurilor la intrarea in entitate si la data
bilantului, conform prevederilor Reglementarilor contabile conforme cu Directiva a patra a CEE,
aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 3.055/2009, cu modificarile si completarile
ulterioare.
(2)

nregistrarea n contabilitate a intrrii stocurilor se efectueaz la data transferului riscurilor i beneficiilor.


La data intrarii
Stocurile trebuie evaluate la costul de achiziie sau costul de producie,
La data bilantului
134. - (1) Activele de natura stocurilor nu trebuie reflectate n bilan la o valoare mai mare dect valoarea
care se poate obine prin utilizarea sau vnzarea lor. n acest scop, valoarea stocurilor se diminueaz pn la
valoarea realizabil net, prin reflectarea unei ajustri pentru depreciere.
(2) n nelesul prezentelor reglementri, prin valoare realizabil net se nelege preul de vnzare estimat
care ar putea fi obinut pe parcursul desfurrii normale a activitii, minus costurile estimate pentru finalizarea
bunului, atunci cnd este cazul, i costurile estimate necesare vnzrii.

86. Prezentati diferentele intre metoda LIFO si metoda FIFO de evaluare a costurilor stocurilor la iesirea
din gestiune, conform prevederilor Reglementarilor contabile conforme cu Directiva a patra a CEE,
aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 3.055/2009, cu modificarile si completarile
ulterioare.

(2) Potrivit metodei "primul intrat - primul ieit" (FIFO), bunurile ieite din gestiune se evalueaz la
costul de achiziie sau de producie al primei intrri (lot). Pe msura epuizrii lotului, bunurile ieite din
gestiune se evalueaz la costul de achiziie sau de producie al lotului urmtor, n ordine cronologic.
5) Potrivit metodei "ultimul intrat - primul ieit" (LIFO), bunurile ieite din gestiune se evalueaz la costul
de achiziie sau de producie al ultimei intrri (lot). Pe msura epuizrii lotului, bunurile ieite din gestiune se
valueaz la costul de achiziie sau de producie al lotului anterior, n ordine cronologic.
87. Prezentati tratamentul contabil al diferentelor de pret intre costul de productie si costul standard
conform prevederilor Reglementarilor contabile conforme cu Directiva a patra a CEE, aprobate prin
Ordinul ministrului finantelor publice nr. 3.055/2009, cu modificarile si completarile ulterioare.

34

Diferenele de pre fa de costul de achiziie sau de producie trebuie evideniate distinct n contabilitate,
fiind recunoscute n costul activului.
Repartizarea diferenelor de pre asupra valorii bunurilor ieite i asupra stocurilor se efectueaz cu ajutorul
unui coeficient care se calculeaz astfel:
Soldul iniial al + Diferene de pre aferente
diferenelor de pre intrrilor n cursul
perioadei, cumulat de la
nceputul exerciiului
financiar pn la finele
perioadei de referin
Coeficient de*2) =---------------------------------------------------------x 100
repartizare
Soldul iniial al + Valoarea intrrilor n
stocurilor la pre cursul perioadei
la pre de nregistrare , cumulat de la nceputul
exerciiului financiar pn la finele
perioadei de referin
Acest coeficient se nmulete cu valoarea bunurilor ieite din gestiune la pre de nregistrare, iar suma
rezultat se nregistreaz n conturile corespunztoare n care au fost nregistrate bunurile ieite.
*2) La calcularea procentului mediu de adaos comercial, soldul iniial al contului de mrfuri i valoarea
intrrilor de mrfuri nu vor include TVA neexigibil.
(5) Coeficienii de repartizare a diferenelor de pre pot fi calculai la nivelul conturilor sintetice de gradul
I i II, prevzute n Planul de conturi general, pe grupe sau categorii de stocuri.
(6) La sfritul perioadei, soldurile conturilor de diferene se cumuleaz cu soldurile conturilor de stocuri,
la pre de nregistrare, astfel nct aceste conturi s reflecte valoarea stocurilor la costul de achiziie sau
costul de producie, dup caz.
(7) Diferenele de pre se nregistreaz proporional att asupra valorii bunurilor ieite, ct i asupra
bunurilor rmase n stoc.

88. Prezentati comparativ metoda FIFO si metoda CMP de evaluare a costului stocurilor la iesirea din
gestiune conform prevederilor Reglementarilor contabile conforme cu Directiva a patra a CEE, aprobate
prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 3.055/2009, cu modificarile si completarile ulterioare.

(2) Potrivit metodei "primul intrat - primul ieit" (FIFO), bunurile ieite din gestiune se evalueaz la costul de
achiziie sau de producie al primei intrri (lot). Pe msura epuizrii lotului, bunurile ieite din gestiune se
evalueaz la costul de achiziie sau de producie al lotului urmtor, n ordine cronologic.
(3) Metoda "costului mediu ponderat" (CMP) presupune calcularea costului fiecrui element pe baza mediei
ponderate a costurilor elementelor similare aflate n stoc la nceputul perioadei i a costului elementelor similare
produse sau cumprate n timpul perioadei.
Media poate fi calculat periodic sau dup fiecare recepie. Perioada de calcul nu trebuie s depeasc
durata medie de stocare.

89. Prezentati metoda inventarului permanent si metoda inventarului intermitent, conform prevederilor
Reglementarilor contabile conforme cu Directiva a patra a CEE, aprobate prin Ordinul ministrului
finantelor publice nr. 3.055/2009, cu modificarile si completarile ulterioare. Prezentati un exemplu cu
inregistrarea stocurilor prin ambele metode.

163.
(3)

(1) Contabilitatea stocurilor se ine cantitativ i valoric sau numai valoric prin folosirea inventarului
permanent sau a inventarului intermitent.
n condiiile folosirii inventarului permanent, n contabilitate se nregistreaz toate operaiunile de intrare i
ieire, ceea ce permite stabilirea i cunoaterea n orice moment a stocurilor, att cantitativ, ct i valoric.
Inventarul permanent const n evidenierea n debitul conturilor de stocuri a valorii stocurilor intrate, la
pre de nregistrare, iar n creditul acestora reflectndu-se stocurile ieite din gestiune.
Soldul conturilor de stocuri reflect valoarea bunurilor existente n gestiune, la pre de nregistrare
(3) Inventarul intermitent const n stabilirea ieirilor i nregistrarea lor n contabilitate pe baza
inventarierii stocurilor la sfritul perioadei.
(4) Entitile care utilizeaz metoda inventarului intermitent efectueaz inventarierea faptic a stocurilor
conform politicilor contabile, dar nu mai trziu de finele perioadei de raportare pentru care au de determinat
35

obligaii fiscale. Aplicarea metodei inventarului intermitent presupune respectarea Normelor privind organizarea
i efectuarea inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor i capitalurilor proprii.
165. - (1) Metoda inventarului intermitent const n faptul c intrrile de stocuri nu se nregistreaz prin
conturile de stocuri, ci prin conturile de cheltuieli.
(2) Stabilirea ieirilor de stocuri n cursul perioadei are la baz inventarierea faptic a stocurilor la sfritul
perioadei. Ieirile de stocuri se determin ca diferen ntre valoarea stocurilor iniiale, la care se adaug aloarea
intrrilor, i valoarea stocurilor la sfritul perioadei stabilite pe baza inventarului.
(3) Inventarul intermitent nu se utilizeaz n comerul cu amnuntul n situaia n care se aplic metoda globalvaloric.
Exemplu cu inregistrarea stocurilor prin ambele metode
Achiziia materii prime de la furnizori
Inventar permanent

301 = 401

Inventar intermittent

601 = 401

90. Ce se intelege prin valoare realizabila neta si cand este necesara determinarea acesteia conform
prevederilor Reglementarilor contabile conforme cu Directiva a patra a CEE, aprobate prin Ordinul
ministrului finantelor publice nr. 3.055/2009, cu modificarile si completarile ulterioare?
Prin valoare realizabil net a stocurilor se nelege preul de vnzare estimat care ar putea fi obinut pe
parcursul desfurrii normale a activitii, minus costurile estimate pentru finalizarea bunului, atunci cnd este
cazul, i costurile estimate necesare vnzrii
n cazul n care valoarea contabil a stocurilor este mai mare dect valoarea de inventar, valoarea stocurilor
se diminueaz pn la valoarea realizabil net, prin constituirea unei ajustri pentru depreciere

91. Prezentati investitiile pe termen scurt: elemente componente, evaluare, prezentare in situatiile financiare
anuale conform prevederilor Reglementarilor contabile conforme cu Directiva a patra a CEE, aprobate
prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 3.055/2009, cu modificarile si completarile ulterioare.
Investiiile financiare pe termen scurt cuprind:
aciuni deinute (pe termen scurt) la entitile afiliate
alte investiii pe termen scurt, care reprezint obligaiunile emise i rscumprate, obligaiunile
achiziionate i alte valori mobiliare achiziionate n vederea realizrii unui profit ntr-un termen scurt.
A. Evaluarea iniial
La intrarea n entitate - investiiile financiare pe termen scurt se evalueaz la costul de achiziie, prin care se
nelege preul de cumprare, sau la valoarea stabilit potrivit contractelor.
n cazul valorilor mobiliare pe termen scurt admise la tranzacionare pe o pia reglementat, costul de
achiziie nu include costurile de tranzacionare direct atribuibile achiziiei lor, aceste costuri fiind nregistrate n
conturile de cheltuieli corespunztoare.
n cazul valorilor mobiliare pe termen scurt care nu sunt admise la tranzacionare pe o pia reglementat,
costul de achiziie include i costurile de tranzacionare direct atribuibile achiziiei lor.
B. Evaluarea la data bilanului
Valorile mobiliare pe termen scurt admise la tranzacionare pe o pia reglementat se evalueaz la valoarea
de cotaie din ultima zi de tranzacionare. Eventualele diferene favorabile sau nefavorabile, care rezult din
evaluarea acestora, se nregistreaz la venituri sau cheltuieli financiare (contul 768 ,,Alte venituri financiare sau
668 ,,Alte cheltuieli financiare, dup caz).
Valorile mobiliare pe termen scurt care nu sunt admise la tranzacionare pe o pia reglementat se evalueaz
la costul de achiziie sau valoarea conform contractului, mai puin eventualele ajustri pentru pierdere de
valoare.
Ajustrile pentru pierderea de valoare se reflect la sfritul exerciiului financiar, cu ocazia inventarierii, pe
seama cheltuielilor.
C. Evaluarea la ieirea din entitate
La ieirea din gestiune a investiiilor pe termen scurt se utilizeaz una din metodele
urmtoare:
- FIFO metoda primul intrat primul ieit;
36

- CMP metoda costului mediu ponderat;


- LIFO metoda ultimul intrat primul ieit.
(1) Pentru deprecierea investiiilor deinute ca active circulante, la sfritul exerciiului financiar, cu ocazia
inventarierii, se reflect ajustri pentru pierdere de valoare, nregistrate pe seama cheltuielilor.
(2) La sfritul fiecrui exerciiu financiar, ajustrile pentru pierderile de valoare reflectate se suplimenteaz,
diminueaz sau anuleaz, dup caz. La ieirea din entitate a investiiilor pe termen scurt, eventualele ajustri
pentru pierdere de valoare se anuleaz.

92. Realizati o prezentare comparativa a evaluarii la data bilantului a investitiilor pe termen scurt admise la
tranzactionare pe o piata reglementata si a celor neadmise la tranzactionare, cu inregistrarile contabile
aferente fiecarei categorii, conform prevederilor Reglementarilor contabile conforme cu Directiva a
patra a CEE, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 3.055/2009, cu modificarile si
completarile ulterioare.
Valorile mobiliare pe termen scurt admise la tranzacionare pe o pia reglementat se evalueaz la valoarea
de cotaie din ultima zi de tranzacionare. Eventualele diferene favorabile sau nefavorabile, care rezult din
evaluarea acestora, se nregistreaz la venituri sau cheltuieli financiare (contul 768 ,,Alte venituri financiare sau
668 ,,Alte cheltuieli financiare, dup caz).
Valorile mobiliare pe termen scurt care nu sunt admise la tranzacionare pe o pia reglementat se evalueaz
la costul de achiziie sau valoarea conform contractului, mai puin eventualele ajustri pentru pierdere de
valoare.

93. Ce metode de determinare a costului se utilizeaza la iesirea din gestiune a valorilor mobiliare pe termen scurt
detinute de entitate, potrivit prevederilor Reglementarilor contabile conforme cu Directiva a patra a CEE,
aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 3.055/2009, cu modificarile si completarile
ulterioare?
La ieirea din gestiune a investiiilor pe termen scurt se utilizeaz una din metodele urmtoare:
- FIFO metoda primul intrat primul ieit;
- CMP metoda costului mediu ponderat;
- LIFO metoda ultimul intrat primul ieit

94. Cum influenteaza valoarea elementelor cuprinse in situatiile financiare anuale, alegerea unei metode de
evaluare a costului de iesire din gestiune pentru valorile mobiliare pe termen scurt, detinute de entitate, in
conditiile aplicarii Reglementarilor contabile conforme cu Directiva a patra a CEE, aprobate prin Ordinul
ministrului finantelor publice nr. 3.055/2009, cu modificarile si completarile ulterioare? Prezentati un
exemplu din care sa reiasa diferentele.
Dac valoarea prezentat n bilan, rezultat dup aplicarea metodelor de determinare a costului la iesirea
din gestiune difer n mod semnificativ, la data bilanului, de valoarea determinat pe baza ultimei valori de
pia cunoscute nainte de data bilanului, valoarea acestei diferene trebuie prezentat n notele explicative
ca total pe categorie de active.

95. Prezentati modul de inregistrare, evaluare la data bilantului si prezentare in situatiile financiare anuale a
creantelor si datoriilor cu decontare in valuta, potrivit prevederilor Reglementarilor contabile conforme cu
37

Directiva a patra a CEE, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 3.055/2009, cu modificarile
si completarile ulterioare.
Creanele i datoriile n valut, rezultate ca efect al tranzaciilor entitii, se nregistreaz n contabilitate att
n lei, ct i n valut.
O tranzacie n valut trebuie nregistrat iniial la cursul de schimb valutar, comunicat de Banca Naional a
Romniei, de la data efecturii operaiunii.
n vederea aplicrii regulilor privind contabilizarea operaiunilor n valut, creanele i datoriile exprimate n
lei, a cror decontare se face n funcie de cursul unei valute, sunt asimilate elementelor exprimate n valut.
Prin curs de schimb de la data efecturii operaiunii se nelege cursul de schimb al pieei valutare, comunicat
de Banca Naional a Romniei, din ultima zi bancar anterioar operaiunii, disponibil ca informaie la
momentul efecturii operaiunii (ncasare, plat, emitere de documente).
La data bilantului
Evaluarea datoriilor si creantelor exprinate in valuta la 31.dec. se evalueaza la cursul de schimb din ultima zi
comunicat de BNR.
Diferenele de curs valutar, favorabile sau nefavorabile, care rezult n urma evalurii creanelor sau
datoriilor n valut se nregistreaz la venituri sau cheltuieli din diferene de curs valutar, dup caz.
Conturi utilizate:
765 Venituri din diferene de curs valutar
665 Cheltuieli din diferene de curs valutar

96. Prezentati principalele aspecte legate de evaluarea disponibilului in valuta la data bilantului, potrivit
prevederilor Reglementarilor contabile conforme cu Directiva a patra a CEE, aprobate prin Ordinul
ministrului finantelor publice nr. 3.055/2009, cu modificarile si completarile ulterioare. Prezentati un
exemplu din care sa reiasa inregistrarea diferentelor de curs valutar.
Disponibilitile n valut i alte elemente asimilate, cum sunt acreditivele i depozitele bancare sunt evaluate
la data bilantului la cursul de schimb valutar, comunicat de Banca Naional a Romniei i valabil la data
ncheierii exerciiului financiar.
Diferenele de curs valutar, favorabile sau nefavorabile, care rezult n urma evalurii disponibilitilor n
valut se nregistreaz la venituri sau cheltuieli din diferene de curs valutar, dup caz.
Conturi utilizate:
765 Venituri din diferene de curs valutar
665 Cheltuieli din diferene de curs valutar

97 Prezentati modul de inregistrare in contabilitate a operatiunilor legate de drepturile salariale ale


personalului conform prevederilor Reglementarilor contabile conforme cu Directiva a patra a CEE,
aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 3.055/2009, cu modificarile si completarile
ulterioare. Efectuati inregistrarile pentru un exemplu practic.
Contabilitatea decontrilor cu personalul cuprinde drepturile salariale, sporurile, adaosurile, premiile din
fondul de salarii, indemnizaiile pentru concediile de odihn, precum i cele pentru incapacitate temporar de
munc, pltite din fondul de salarii, primele reprezentnd participarea personalului la profit, acordate potrivit
legii, i alte drepturi n bani i/sau n natur datorate de entitate personalului pentru munca prestat. (1)
Contabilitatea decontrilor cu personalul cuprinde drepturile salariale, sporurile, adaosurile, premiile din fondul
de salarii, indemnizaiile pentru concediile de odihn, precum i cele pentru incapacitate temporar de munc,
pltite din fondul de salarii, primele reprezentnd participarea personalului la profit, acordate potrivit legii, i
alte drepturi n bani i/sau n natur datorate de entitate personalului pentru munca prestat.
n contabilitate se nregistreaz distinct alte drepturi i avantaje care, potrivit legislaiei n vigoare, nu se
suport din fondul de salarii (masa cald, alimente antidot etc.), precum i alte drepturi acordate potrivit legii.
Drepturile de personal neridicate n termenul legal se nregistreaz ntr-un cont distinct, pe persoane. 193. Reinerile din salariile personalului pentru cumprri cu plata n rate, chirii sau pentru alte bligaii ale
salariailor, datorate terilor (popriri, pensii alimentare i altele), se efectueaz numai n baza unor titluri
executorii sau ca urmare a unor relaii contractuale.
38

194. - (1) Sumele datorate i neachitate personalului (concediile de odihn i alte drepturi de personal),
respectiv eventualele sume care urmeaz s fie ncasate de la acesta, aferente exerciiului n curs, se
nregistreaz ca alte datorii i creane n legtur cu personalul.
Contabilitatea decontrilor privind contribuiile sociale cuprinde obligaiile pentru contribuia la asigurri
sociale, contribuia la asigurri sociale de sntate i la constituirea fondului pentru ajutorul de omaj.
Inregistrari contabile
641 = 421
421 = %
4312
4314
4372
444
421 = 5121

98 Prezentati modul cum trebuie reflectate in situatiile financiare anuale repartizarile din profitul contabil
(rezerve, dividende, varsaminte la buget), cu inregistrarile contabile aferente, conform prevederilor
Reglementarilor contabile conforme cu Directiva a patra a CEE, aprobate prin Ordinul ministrului
finantelor publice nr. 3.055/2009, cu modificarile si completarile ulterioare.

(4) Repartizarea profitului se nregistreaz n contabilitate pe destinaii, dup aprobarea situaiilor financiare anuale.
Repartizarea profitului se efectueaz n conformitate cu prevederile legale n vigoare.

(5) Sumele reprezentnd rezerve constituite din profitul exerciiului financiar curent, n baza unor prevederi legale,
se nregistreaz prin articolul contabil 129 "Repartizarea profitului" = 106 "Rezerve". Profitul contabil rmas
dup aceast repartizare se preia la nceputul exerciiului financiar urmtor celui pentru care se ntocmesc
situaiile financiare anuale n contul 117 "Rezultatul reportat", de unde urmeaz a fi repartizat pe celelalte
destinaii hotrte de adunarea general a acionarilor sau asociailor, cu respectarea prevederilor legale.
Evidenierea n contabilitate a destinaiilor profitului contabil se efectueaz dup adunarea general a
acionarilor sau asociailor care a aprobat repartizarea profitului, prin nregistrarea sumelor reprezentnd
dividende cuvenite acionarilor sau asociailor, rezerve i alte destinaii, potrivit legii.
(6) nchiderea conturilor 121 "Profit sau pierdere" i 129 "Repartizarea profitului" se efectueaz la nceputul
exerciiului financiar urmtor celui pentru care se ntocmesc situaiile financiare anuale. Ca urmare, cele dou
conturi apar cu soldurile corespunztoare, n bilanul ntocmit pentru exerciiul financiar la care se refer
situaiile financiare anuale.
n contul 117 "Rezultatul reportat" se evideniaz distinct rezultatul reportat provenit din preluarea la
nceputul exerciiului financiar curent, a rezultatului din contul de profit i pierdere al exerciiului financiar
precedent, precum i rezultatul reportat provenit din corectarea erorilor contabile.
La data de 31 decembrie
129 = 1061
La inceputul exercitiului financiar urmator
121 = 117
121 = 129
Dupa aprobarea situatiilor financiare anuale
117 = 457
99 Prezentati care sunt inregistrarile contabile aferente unei cumparari de marfuri si plata acesteia printr-un
bilet la ordin, potrivit prevederilor Reglementarilor contabile conforme cu Directiva a patra a CEE,
aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 3.055/2009, cu modificarile si completarile
ulterioare.
Achizitia marfii
%
= 401
371
4426

Emiterea biletului la ordin


401 = 403

39

Decontarea biletului la ordin


403 = 5121

100 Prezentati modul de inregistrare la recunoasterea initiala, de evaluare la data bilantului si prezentare
in situatiile financiare anuale a creantelor si datoriilor exprimate in lei, a caror decontare se efectueaza in
functie de cursul unei valute, potrivit prevederilor Reglementarilor contabile conforme cu Directiva a patra a
CEE, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 3.055/2009, cu modificarile si completarile
ulterioare.
O tranzacie n valut trebuie nregistrat iniial la cursul de schimb valutar, comunicat de Banca
Naional a Romniei, de la data efecturii operaiunii.
n vederea aplicrii regulilor privind contabilizarea operaiunilor n valut, creanele i datoriile exprimate
n lei, a cror decontare se face n funcie de cursul unei valute, sunt asimilate elementelor exprimate n
valut.
La data bilantului
Evaluarea datoriilor si creantelor exprinate in valuta la 31.dec. se evalueaza la cursul de schimb din ultima zi
comunicat de BNR.
Diferenele favorabile sau nefavorabile, care rezult n urma evalurii creanelor i datoriilor, exprimate n
lei, a cror decontare se face n funcie de cursul unei valute se determin ca diferen ntre:
- cursul de schimb al pieei valutare, comunicat de Banca Naional a Romniei de la data nregistrrii
creanelor sau datoriilor respective, sau cursul la care acestea sunt nregistrate n contabilitate i
- cursul de schimb de la data ncheierii exerciiului financiar.
- se nregistreaz la alte venituri sau alte cheltuieli financiare, dup caz.
Conturi utilizate:
768 Alte venituri financiare
668 Alte cheltuieli financiare
101 Prezentati tratamentul contabil al diferentelor de curs valutar din decontarea si, respectiv, evaluarea la
data bilantului a creantelor si datoriilor in valuta, in conditiile aplicarii Reglementarilor contabile
conforme cu Directiva a patra a CEE, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr.
3.055/2009, cu modificarile si completarile ulterioare. Exemplificati tratamentul contabil pentru o
creanta si o datorie in valuta la recunoasterea initiala, decontare, evaluarea la data bilantului.

Diferenele de curs valutar care apar cu ocazia decontrii creanelor i datoriilor n valut la cursuri
diferite fa de cele la care au fost nregistrate iniial pe perioadei sau fa de cele la care sunt nregistrate n
contabilitate trebuie recunoscute n perioada n care apar apar, ca venituri sau cheltuieli din diferene de curs
valutar.
Atunci cnd creana sau datoria n valut este decontat n decursul aceluiai exerciiu financiar n care a
survenit, ntreaga diferen de curs valutar este recunoscut n acel exerciiu. Atunci cnd creana sau datoria n
valut este decontat ntr-un exerciiu financiar ulterior, diferena de curs valutar recunoscut n fiecare exerciiu
financiar, care intervine pn n exerciiul decontrii, se determin innd seama de modificarea cursurilor de
schimb survenit n cursul fiecrui exerciiu financiar.
Atunci cnd creana sau datoria este decontat ntr-o lun ulterioar, diferena recunoscut n fiecare lun,
care intervine pn n luna decontrii, se determin innd seama de modificarea cursurilor de schimb, survenit
n cursul fiecrei luni.
186. - La ncheierea exerciiului financiar, creanele i datoriile n valut se evalueaz la cursul de schimb al
pieei valutare, comunicat de Banca Naional a Romniei , valabil la data ncheierii exerciiului financiar.
Diferenele de curs nregistrate se recunosc n contabilitate la venituri sau cheltuieli din diferene de curs valutar,
dup caz.
Prevederile de mai sus se aplic i creanelor i datoriilor exprimate n lei, a cror decontare se face n funcie
de cursul unei valute. n acest caz, diferenele nregistrate se recunosc n contabilitate la alte venituri financiare
sau alte cheltuieli financiare, dup caz.
Tratamentul contabil pentru o creanta:
La recunoasterea initiala 411 = 707
La decontare ( ex. ulterior) 5124 = %
411
765
La evaluare data bilantului 411 = 765

Tratamentul contabil pentru o datorie:


La recunoasterea initiala 213 = 404
La decontare ( ex. ulterior) % = 5124

40

404
665
La evaluarela data bilantului 665 = 404
102 Definiti activele contingente conform prevederilor Reglementarilor contabile conforme cu Directiva a
patra a CEE, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 3.055/2009, cu modificarile si
completarile ulterioare, si exemplificati modul de prezentare a acestora in situatiile financiare anuale.
Un activ contingent este un activ potenial care apare ca urmare a unor evenimente anterioare datei bilanului
i a cror existen va fi confirmat numai prin apariia sau neapariia unuia sau mai multor evenimente viitoare
nesigure, care nu pot fi n totalitate sub controlul entitii.
Un exemplu n acest sens l reprezint un drept de crean ce poate rezulta dintr-un litigiu n instan (de ex.
o despgubire), n care este implicat entitatea i al crui rezultat este incert.
Activele contingente sunt generate, de obicei, de evenimente neplanificate sau neateptate, care pot s
genereze intrri de beneficii economice n entitate. Activele contingente nu trebuie recunoscute n conturile
bilaniere. Acestea trebuie prezentate n notele explicative n cazul n care este probabil apariia unor intrri de
beneficii economice. Activele contingente nu sunt recunoscute n situaiile financiare, deoarece ele nu sunt certe
iar recunoaterea lor ar putea determina un venit care s nu se realizeze niciodat.
n cazul n care realizarea unui venit este sigur, activul aferent nu este un activ contingent i trebuie
procedat la recunoaterea lui n bilan.
Activele contingente sunt evaluate continuu pentru a asigura reflectarea corespunztoare n situaiile
financiare a modificrilor survenite. Astfel, dac intrarea de beneficii economice devine cert, activul i venitul
corespunztor vor fi recunoscute n situaiile financiare aferente perioadei n care au survenit modificrile. n
schimb, dac este doar probabil o cretere a beneficiilor economice, entitatea va prezenta n notele explicative
activul contingent.
103 Definiti datoriile contingente potrivit prevederilor Reglementarilor contabile conforme cu Directiva a
patra a CEE, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 3.055/2009, cu modificarile si
completarile ulterioare, si exemplificati modul de prezentare a acestora in situatiile financiare anuale.

(3) O datorie contingent este:


a) o obligaie potenial, aprut ca urmare a unor evenimente trecute, anterior datei bilanului i a crei
existen va fi confirmat numai de apariia sau neapariia unuia sau mai multor evenimente viitoare incerte,
care nu pot fi n totalitate sub controlul entitii; sau
b ) o obligaie curent aprut ca urmare a unor evenimente trecute, anterior datei bilanului, dar care nu este
recunoscut deoarece:
nu este sigur c vor fi necesare ieiri de resurse pentru stingerea acestei datorii; sau
valoarea datoriei nu poate fi evaluat suficient de credibil.
O entitate nu va recunoate n bilan o datorie contingent, aceasta fiind prezentat n notele explicative.
n situaia n care o entitate are o obligaie angajat n comun cu alte pri, partea asumat de celelalte pri
este prezentat ca o datorie contingent.
Datoriile contingente sunt continuu evaluate pentru a determina dac a devenit probabil o ieire de resurse
care ncorporeaz beneficiile economice. Dac se consider c este necesar ieirea de resurse, generat de un
element considerat anterior datorie contingent, se va recunoate, dup caz, o datorie sau un provizion n
situaiile financiare aferente perioadei n care a intervenit modificarea ncadrrii evenimentului, cu excepia
cazurilor n care nu poate fi efectuat nicio estimare credibil.
104 Prezentati diferentele dintre datorii contingente si provizioane, conform prevederilor Reglementarilor
contabile conforme cu Directiva a patra a CEE, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr.
3.055/2009, cu modificarile si completarile ulterioare.

(4) Datoriile contingente se disting de provizioane prin faptul c:


a) provizioanele sunt recunoscute ca datorii (presupunnd c pot fi realizate estimri corecte), deoarece
constituie obligaii curente la data bilanului i este probabil c vor fi necesare ieiri de resurse pentru stingerea
obligaiilor; i
b) datoriile contingente nu sunt recunoscute ca datorii, deoarece sunt:
obligaii posibile, dar pentru care trebuie s se confirme dac entitatea are o obligaie curent care poate genera
o ieire de resurse; sau
41

obligaii curente care nu ndeplinesc criteriile de recunoatere n bilan (deoarece fie nu este probabil s fie
necesar o reducere a resurselor entitii pentru stingerea obligaiei, fie nu poate fi realizat o estimare suficient
de credibil a valorii obligaiei).
105 Precizati ce se intelege prin elemente extrabilantiere si dati exemple de astfel de elemente conform
prevederilor Reglementarilor contabile conforme cu Directiva a patra a CEE, aprobate prin Ordinul
ministrului finantelor publice nr. 3.055/2009, cu modificarile si completarile ulterioare. Precizati cum
sunt acestea prezentate in situatiile financiare anuale.
(1) Drepturile i obligaiile, precum i unele bunuri care nu pot fi integrate n activele i datoriile entitii se
nregistreaz n contabilitate n conturi n afara bilanului, denumite i conturi de ordine i eviden.
n aceast categorie se cuprind: angajamente (giruri, garanii, cauiuni) acordate sau primite n relaiile cu
terii; imobilizri corporale luate cu chirie; valori materiale primite spre prelucrare sau reparare, n pstrare sau
custodie; debitori scoi din activ, urmrii n continuare; stocuri de natura obiectelor de inventar date n
folosin; redevene, locaii de gestiune, chirii i alte datorii asimilate; efecte scontate neajunse la scaden;
bunuri publice primite n administrare, concesiune i cu chirie de ctre regii autonome, societi/companii
naionale, societi comerciale; dobnzi aferente contractelor de leasing financiar, neajunse la scaden;
certificate de emisii de gaze cu efect de ser primite, care nu au stabilit o valoare i, prin urmare, nu pot fi
recunoscute n conturi bilaniere, precum i alte valori.
(2) n notele explicative la situaiile financiare anuale trebuie prezentate informaii referitoare la elementele
nregistrate n conturi n afara bilanului.
211. - (1) n cadrul elementelor extrabilaniere sunt cuprinse i activele contingente (contul 807 "Active
contingente"), respectiv datoriile contingente (contul 808 "Datorii contingente").
106 Prezentati diferentele dintre o datorie contingenta si o datorie curenta conform prevederilor
Reglementarilor contabile conforme cu Directiva a patra a CEE, aprobate prin Ordinul ministrului
finantelor publice nr. 3.055/2009, cu modificarile si completarile ulterioare. Precizati cum sunt acestea
prezentate in situatiile financiare anuale.

O datorie contingent este:


a) o obligaie potenial, aprut ca urmare a unor evenimente trecute, anterior datei bilanului i a crei
existen va fi confirmat numai de apariia sau neapariia unuia sau mai multor evenimente viitoare incerte,
care nu pot fi n totalitate sub controlul entitii; sau
b ) o obligaie curent aprut ca urmare a unor evenimente trecute, anterior datei bilanului, dar care nu este
recunoscut deoarece:
nu este sigur c vor fi necesare ieiri de resurse pentru stingerea acestei datorii; sau
valoarea datoriei nu poate fi evaluat suficient de credibil.
O entitate nu va recunoate n bilan o datorie contingent, aceasta fiind prezentat n notele explicative.
(1) O datorie trebuie clasificat ca datorie pe termen scurt, denumit i datorie curent, atunci cnd:
a) se ateapt s fie decontat n cursul normal al ciclului de exploatare al entitii; sau
b) este exigibil n termen de 12 luni de la data bilanului.
Datoriile contingente nu sunt recunoscute ca datorii, deoarece sunt:
obligaii posibile, dar pentru care trebuie s se confirme dac entitatea are o obligaie curent care poate genera
o ieire de resurse; sau
obligaii curente care nu ndeplinesc criteriile de recunoatere n bilan (deoarece fie nu este probabil s fie
necesar o reducere a resurselor entitii pentru stingerea obligaiei, fie nu poate fi realizat o estimare suficient
de credibil a valorii obligaiei).
107 Prezentati diferentele intre provizioane si datoriile curente ale entitatii, conform prevederilor
Reglementarilor contabile conforme cu Directiva a patra a CEE, aprobate prin Ordinul ministrului
finantelor publice nr. 3.055/2009, cu modificarile si completarile ulterioare. Precizati modul de
prezentare a acestora in situatiile financiare anuale.
(1) O datorie trebuie clasificat ca datorie pe termen scurt, denumit i datorie curent, atunci cnd:

c) se ateapt s fie decontat n cursul normal al ciclului de exploatare al entitii; sau


d) este exigibil n termen de 12 luni de la data bilanului.

42

(1)

Provizioanele sunt destinate s acopere datoriile a cror natur este clar definit i care la data bilanului este
probabil s existe, sau este cert c vor exista, dar care sunt incerte n ceea ce privete valoarea sau data la care
vor aprea.
Un provizion este o datorie cu exigibilitate sau valoare incert.
Un provizion va fi recunoscut numai n momentul n care:
o entitate are o obligaie curent generat de un eveniment anterior;
este probabil ca o ieire de resurse s fie necesar pentru a onora obligaia respectiv;
- poate fi realizat o estimare credibil a valorii obligaiei.
Provizioanele se pot distinge de alte datorii, cum ar fi datoriile din credite comerciale sau cheltuielile
angajate, dar nepltite, datorit factorului de incertitudine legat de exigibilitatea sau valoarea viitoarelor
cheltuieli necesare stingerii datoriei
Provizioanele trebuie revizuite la data fiecrui bilan i ajustate pentru a reflecta cea mai bun estimare
curent. n cazul n care pentru stingerea unei obligaii nu mai este probabil o ieire de resurse, provizionul
trebuie anulat prin reluare la venituri.
Provizioanele vor fi utilizate numai pentru scopul pentru care au fost iniial recunoscute.
Provizioanele se evalueaz naintea determinrii impozitului pe profit, tratamentul fiscal al acestora fiind cel
prevzut de legislaia fiscal.
108 Definiti datoriile, provizioanele si datoriile contingente si prezentati relatia datorie curenta- provizion datorie contingenta, conform prevederilor Reglementarilor contabile conforme cu Directiva a patra a
CEE, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 3.055/2009, cu modificarile si
completarile ulterioare.

O datorie reprezint o obligaie actual a entitii ce decurge din evenimente trecute i prin decontarea creia
se ateapt s rezulte o ieire de resurse care ncorporeaz beneficii economice. O datorie este recunoscut n
contabilitate i prezentat n bilan atunci cnd este probabil c o ieire de resurse ncorpornd beneficii
economice va rezulta din decontarea unei obligaii prezente i cnd valoarea la care se va realiza aceast
decontare poate fi evaluat n mod credibil;
Un provizion este o datorie cu exigibilitate sau valoare incert.
Un provizion va fi recunoscut numai n momentul n care:
o entitate are o obligaie curent generat de un eveniment anterior;
este probabil ca o ieire de resurse s fie necesar pentru a onora obligaia respectiv;
poate fi realizat o estimare credibil a valorii obligaiei
O datorie contingent este:
a) o obligaie potenial, aprut ca urmare a unor evenimente trecute, anterior datei bilanului i a crei
existen va fi confirmat numai de apariia sau neapariia unuia sau mai multor evenimente viitoare incerte,
care nu pot fi n totalitate sub controlul entitii; sau
b ) o obligaie curent aprut ca urmare a unor evenimente trecute, anterior datei bilanului, dar care nu este
recunoscut deoarece:
nu este sigur c vor fi necesare ieiri de resurse pentru stingerea acestei datorii; sau
valoarea datoriei nu poate fi evaluat suficient de credibil.
Dac se consider c este necesar ieirea de resurse, generat de un element considerat anterior datorie
contingent, se va recunoate, dup caz, o datorie sau un provizion n situaiile financiare aferente perioadei n
care a intervenit modificarea ncadrrii evenimentului, cu excepia cazurilor n care nu poate fi efectuat nicio
estimare credibil
109 Prezentati provizioanele: definitie si criterii de recunoastere conform prevederilor Reglementarilor
contabile conforme cu Directiva a patra a CEE, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr.
3.055/2009, cu modificarile si completarile ulterioare. Prezentati o situatie din care sa reiasa
indeplinirea criteriilor de recunoastere pentru constituirea unui provizion.
Provizioanele sunt destinate s acopere datoriile a cror natur este clar definit i care la data bilanului este
probabil s existe, sau este cert c vor exista, dar care sunt incerte n ceea ce privete valoarea sau data la care
vor aprea.
Provizioanele nu pot fi utilizate pentru ajustarea valorilor activelor.
Provizioanele nu pot depi din punct de vedere valoric sumele care sunt necesare stingerii obligaiei
curente la data bilanului.
Un provizion este o datorie cu exigibilitate sau valoare incert.
43

Un provizion va fi recunoscut numai n momentul n care:


o entitate are o obligaie curent generat de un eveniment anterior;
este probabil ca o ieire de resurse s fie necesar pentru a onora obligaia respectiv;
- poate fi realizat o estimare credibil a valorii obligaiei.
Exemplu: litigii, amenzi i penaliti, despgubiri, daune i alte datorii incerte;

110 Precizati care sunt categoriile de provizioane prevazute de Reglementarile contabile conforme cu
Directiva a patra a CEE, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 3.055/2009, cu
modificarile si completarile ulterioare, cu descrierea elementelor caracteristice.

c)
d)
e)
f)
g)
-

a)
b)
c)

(1) Provizioanele se constituie pentru elemente cum sunt:


a) litigii, amenzi i penaliti, despgubiri, daune i alte datorii incerte;
b) cheltuielile legate de activitatea de service n perioada de garanie i alte cheltuieli privind garania
acordat clienilor;
aciunile de restructurare;
pensii i obligaii similare;
dezafectare imobilizri corporale i alte aciuni similare legate de acestea;
impozite;
prime ce urmeaz a se acorda personalului din profitul realizat, potrivit prevederilor legale sau contractuale; i
h) alte provizioane.
Provizioanele prezentate n bilan la "Alte provizioane" includ provizioane constituite pentru:
beneficiile pltite angajailor pentru terminarea contractului de munc, ca rezultat al deciziei unei entiti de a
ncheia contractul unui angajat nainte de data normal de pensionare sau al deciziei unui angajat de a accepta n
mod voluntar plecarea n omaj, n schimbul acelor beneficii;
alte beneficii pe care entitatea urmeaz s le plteasc angajailor sau persoanelor dependente de acetia, care nu
sunt legate de restructurare sau pensii;
cheltuielile legate de protecia mediului nconjurtor, pentru: protejarea aerului; gestiunea apelor uzate;
gestiunea deeurilor, protejarea solului, a apelor subterane i a apelor de suprafa; protejarea biodiversitii i a
peisajului; alte activiti de protejare a mediului nconjurtor;
- obligaii asumate n comun cu o ter parte etc.
Provizioanele pentru restructurare se pot constitui n urmtoarele situaii:
vnzarea sau ncetarea activitii unei pri a afacerii;
nchiderea unor sedii ale entitii;
modificri n structura conducerii, de exemplu, eliminarea unui nivel de conducere;
d) reorganizri fundamentale care au un efect semnificativ n natura i scopul activitilor entitii.
Provizioanele pentru pensii se refer la sumele ce vor fi pltite de entitate dup ce angajaii au prsit
entitatea. Valoarea provizioanelor pentru pensii se stabilete de ctre specialiti n domeniu. La determinarea lor
se ine seama de vrsta, vechimea n munc i rotaia personalului n cadrul entitii
Provizioanele pentru impozite se constituie pentru sumele viitoare de plat datorate bugetului de stat, n
condiiile n care sumele respective nu sunt reflectate ca datorie n relaia cu statul.
111 Prezentati elementele (informatiile) care sunt luate in calcul la estimarea valorii provizioanelor
constituite conform prevederilor Reglementarilor contabile conforme cu Directiva a patra a CEE,
aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 3.055/2009, cu modificarile si completarile
ulterioare. Exemplificati prin prezentarea de situatii pentru categoriile de provizioane prevazute de
reglementari.
Provizioanele trebuie s fie strict corelate cu riscurile i cheltuielile estimate.
Pentru stabilirea existenei unei obligaii curente la data bilanului, trebuie luate n
considerare toate informaiile disponibile.
Valoarea recunoscut ca provizion trebuie s constituie cea mai bun estimare la data bilanului a costurilor
necesare stingerii obligaiei curente.
Cea mai bun estimare a costurilor necesare stingerii datoriei curente este suma pe care o entitate ar plti-o,
n mod raional, pentru stingerea obligaiei la data bilanului sau pentru transferarea acesteia unei tere pri la
acel moment.
Acolo unde efectul valorii-timp a banilor este semnificativ, valoarea provizionului reprezint valoarea
actualizat a cheltuielilor estimate a fi necesare pentru stingerea obligaiei. n acest caz, actualizarea
44

provizioanelor se face ntruct, datorit valorii-timp a banilor, provizioanele aferente unor ieiri de resurse care
apar la scurt timp de la data bilanului sunt mult mai oneroase dect cele aferente unor ieiri de resurse de
aceeai valoare, dar care apar mai trziu.
112 Prezentati principalele operatiuni legate de provizioane conform prevederilor Reglementarilor contabile
conforme cu Directiva a patra a CEE, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr.
3.055/2009, cu modificarile si completarile ulterioare: constituire, tipuri de provizioane, ajustare,
utilizare. Exemplificati pentru o categorie de provizioane.

f)
g)
h)
h)
i)

(2)

Provizioanele sunt destinate s acopere datoriile a cror natur este clar definit i care la data bilanului este
probabil s existe, sau este cert c vor exista, dar care sunt incerte n ceea ce privete valoarea sau data la care
vor aprea.
Provizioanele nu pot fi utilizate pentru ajustarea valorilor activelor.
Provizioanele nu pot depi din punct de vedere valoric sumele care sunt necesare stingerii obligaiei curente
la data bilanului.
Provizioanele se constituie pentru elemente cum sunt:
a) litigii, amenzi i penaliti, despgubiri, daune i alte datorii incerte;
b) cheltuielile legate de activitatea de service n perioada de garanie i alte cheltuieli privind garania
acordat clienilor;
aciunile de restructurare;
pensii i obligaii similare;
dezafectare imobilizri corporale i alte aciuni similare legate de acestea;
impozite;
prime ce urmeaz a se acorda personalului din profitul realizat, potrivit prevederilor legale sau contractuale; i
h) alte provizioane.
Provizioanele trebuie revizuite la data fiecrui bilan i ajustate pentru a reflecta cea mai bun estimare
curent. n cazul n care pentru stingerea unei obligaii nu mai este probabil o ieire de resurse, provizionul
trebuie anulat prin reluare la venituri.
Provizioanele vor fi utilizate numai pentru scopul pentru care au fost iniial recunoscute.
113 Prezentati riscurile si incertitudinile de care trebuie tinut seama la evaluarea provizioanelor, potrivit
prevederilor Reglementarilor contabile conforme cu Directiva a patra a CEE, aprobate prin Ordinul
ministrului finantelor publice nr. 3.055/2009, cu modificarile si completarile ulterioare.
Ctigurile rezultate din cedarea preconizat a activelor nu trebuie luate n considerare n evaluarea unui
provizion.
Actualizarea provizioanelor se efectueaz, de regul, de ctre persoane specializate. Rata de actualizare
utilizat reflect evalurile curente pe pia ale valorii-timp a banilor i ale riscurilor specifice datoriei.
Dac se estimeaz c o parte sau toate cheltuielile legate de un provizion vor fi rambursate de ctre o ter
parte, rambursarea trebuie recunoscut numai n momentul n care este sigur c va fi primit. Rambursarea
trebuie considerat ca un activ separat.
Provizioanele trebuie revizuite la data fiecrui bilan i ajustate pentru a reflecta cea mai bun estimare
curent. n cazul n care pentru stingerea unei obligaii nu mai este probabil o ieire de resurse, provizionul
trebuie anulat prin reluare la venituri.
114 Prezentati criteriile de clasificare a datoriilor in datorii pe termen lung sau datorii pe termen scurt,
conform prevederilor Reglementarilor contabile conforme cu Directiva a patra a CEE, aprobate prin
Ordinul ministrului finantelor publice nr. 3.055/2009, cu modificarile si completarile ulterioare.
Precizati modul cum se prezinta in bilant datoriile pe termen lung .
O datorie trebuie clasificat ca datorie pe termen scurt, denumit i datorie curent, atunci cnd:

e) se ateapt s fie decontat n cursul normal al ciclului de exploatare al entitii; sau


f) este exigibil n termen de 12 luni de la data bilanului.

(2) Toate celelalte datorii trebuie clasificate ca datorii pe termen lung.


DATORII PE TERMEN LUNG: SUMELE CARE TREBUIE PLTITE NTR-O PERIOAD MAI
MARE DE UN AN

45

213. - Contabilitatea mprumuturilor i datoriilor asimilate acestora se ine pe urmtoarele categorii:


mprumuturi din emisiuni de obligaiuni i prime de rambursare a acestora, credite bancare pe termen lung i
mediu, sumele datorate entitilor afiliate i entitilor de care compania este legat prin interese de participare,
alte mprumuturi i datorii asimilate, precum i dobnzile aferente acestora.
214. - mprumuturile din emisiunile de obligaiuni reprezint contravaloarea obligaiunilor emise potrivit
legii. n cadrul acestora, trebuie evideniate distinct mprumuturile din emisiuni de obligaiuni convertibile.
215. - (1) Datoriile privind concesiunile i alte datorii similare sunt cele determinate de bunurile preluate cu
acest titlu, potrivit contractelor ncheiate de entitate.
B unurile luate n concesiune se reflect n conturi n afara bilanului (contul 8038 "Bunuri publice primite n
administrare, concesiune i cu chirie").
(2) La sfritul duratei contractului de concesiune, bunurile se restituie proprietarului, situaie n care are loc
anularea datoriilor corespunztoare privind concesiunea.
216. - Entitile trebuie s menin clasificarea datoriilor pe termen lung purttoare de dobnd n aceast
categorie chiar i atunci cnd acestea sunt exigibile n 12 luni de la data bilanului, dac:
a) termenul iniial a fost pentru o perioad mai mare de 12 luni; i
b)exist un acord de refinanare sau de reealonare a plilor, care este ncheiat nainte
de data bilanului.
115 Prezentati subventiile aferente activelor conform prevederilor reglementarilor contabile conforme cu
Directiva a patra a CEE, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 3.055/2009, cu
modificarile si completarile ulterioare. Exemplificati cu inregistrari contabile situatia in care o entitate a
beneficiat de o subventie pentru finantarea in procent de 50% a achizitiei unei imobilizari corporale.
(1) Subveniile aferente activelor reprezint subvenii pentru acordarea crora principala condiie este ca
entitatea beneficiar s cumpere, s construiasc sau achiziioneze active imobilizate.
(2) O subvenie guvernamental poate mbrca forma transferului unui activ nemonetar (de exemplu, o
imobilizare corporal), caz n care subvenia i activul sunt contabilizate la valoarea just.
( 3) n conturile de subvenii pentru investiii se contabilizeaz i donaiile pentru investiii, precum i
plusurile la inventar de natura imobilizrilor corporale i necorporale.
- (1) Subveniile nu trebuie nregistrate direct n conturile de capital i rezerve.
(2) Subveniile pentru active, inclusiv subveniile nemonetare la valoarea just, se nregistreaz n
contabilitate ca subvenii pentru investiii i se recunosc n bilan ca venit amnat (contul 475 "Subvenii pentru
investiii"). Venitul amnat se nregistreaz n contul de profit i pierdere pe msura nregistrrii cheltuielilor cu
amortizarea sau la casarea ori cedarea activelor.
238. - (1) Restituirea unei subvenii referitoare la un activ se nregistreaz prin reducerea soldului venitului
amnat cu suma rambursabil.
Exemplu: O entitate primete o sum nerambursabil de 50.000 lei pentru achiziionarea unui echipament
tehnologic. Entitatea achiziioneaz echipamentul la cost de achiziie de 100.000 lei. Durata de via
estimat a respectivului echipament este de 10 ani, iar amortizarea se calculeaz prin
metoda liniar
recunoaterea dreptului de a ncasa subvenia
445 = 475
ncasarea subveniei:
5121 = 445 50.000
achiziionarea echipamentului

= 404
213

50.000
124.000

4426
achitarea furnizorului de imobilizri
404 = 5121 124.000
nregistrarea amortizrii lunare de 833,33 lei (100.000 lei/10 ani/12 luni = 833,33 lei/lun):
6811 = 2813 833,33
recunoaterea venitului aferent subveniei
475 = 7584 416,67
116 Prezentati subventiile aferente veniturilor conform prevederilor Reglementarilor contabile conforme cu
Directiva a patra a CEE, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 3.055/2009, cu
modificarile si completarile ulterioare. Prezentai un exemplu si efectuati inregistrarile contabile care se
impun.
Subveniile aferente veniturilor cuprind toate subveniile, altele dect cele pentru active.
46

Subveniile se recunosc, pe o baz sistematic, drept venituri ale perioadelor corespunztoare cheltuielilor
aferente pe care aceste subvenii urmeaz s le compenseze.
n cazul n care ntr-o perioad se ncaseaz subvenii aferente unor cheltuieli care nu au fost nc efectuate,
subveniile primite nu reprezint venituri ale acelei perioade curente.
Restituirea unei subvenii aferente veniturilor se efectueaz prin reducerea veniturilor amnate, dac exist,
sau, n lipsa acestora, pe seama cheltuielilor
Exemplu: o subvenie guvernamental (sum nerambursabil) care urmeaz a fi primit drept compensaie
pentru cheltuieli sau pierderi deja suportate n cursul exerciiului financiar, fr a exista costuri viitoare aferente,
se recunoate ca venit n perioada n care devine crean, astfel:
445 = 741
Sau n cazul n care se primesc fondurile i nu s-au efectuat cheltuielile care se finaneaz din aceast surs, se
efectueaz nregistrarea:
445 = 472
i pe msura nregistrrii cheltuielilor n conturile din clasa 6, are loc reluarea la venituri a sumelor din contul
472:
472 = 741
- ncasarea subveniei n contul de disponibil:
5121 = 445
117 Prezentati criteriile de recunoastere si modul de prezentare in situatiile financiare anuale a subventiilor,
conform prevederilor Reglementarilor contabile conforme cu Directiva a patra a CEE, aprobate prin
Ordinul ministrului finantelor publice nr. 3.055/2009, cu modificarile si completarile ulterioare.
n categoria subveniilor se cuprind subveniile aferente activelor i subveniile aferente veniturilor. Acestea
pot fi primite de la: guvernul propriu-zis, agenii guvernamentale i alte instituii similare naionale i
internaionale.
(2) n cadrul subveniilor se reflect distinct:
- subvenii guvernamentale;
- mprumuturi nerambursabile cu caracter de subvenii;
- alte sume primite cu caracter de subvenii.
Subveniile aferente activelor reprezint subvenii pentru acordarea crora principala condiie este ca
entitatea beneficiar s cumpere, s construiasc sau achiziioneze active imobilizate.
Subveniile aferente veniturilor cuprind toate subveniile, altele dect cele pentru active.
Subveniile pentru active, inclusiv subveniile nemonetare la valoarea just, se nregistreaz n contabilitate
ca subvenii pentru investiii i se recunosc n bilan ca venit amnat (contul 475 "Subvenii pentru investiii").
Venitul amnat se nregistreaz n contul de profit i pierdere pe msura nregistrrii cheltuielilor cu amortizarea
sau la casarea ori cedarea activelor.
235.
Subveniile se recunosc, pe o baz sistematic, drept venituri ale perioadelor corespunztoare
cheltuielilor aferente pe care aceste subvenii urmeaz s le compenseze.
(2) n cazul n care ntr-o perioad se ncaseaz subvenii aferente unor cheltuieli care nu au fost nc
efectuate, subveniile primite nu reprezint venituri ale acelei perioade curente.
237. - (1) Subveniile nu trebuie nregistrate direct n conturile de capital i rezerve.
Restituirea unei subvenii aferente veniturilor se efectueaz prin reducerea veniturilor amnate, dac exist,
sau, n lipsa acestora, pe seama cheltuielilor.
(3) n msura n care suma rambursat depete venitul amnat sau dac nu exist un asemenea venit,
surplusul, respectiv valoarea integral restituit, se recunoate imediat ca o cheltuial.
Restituirea unei subvenii referitoare la un activ se nregistreaz prin reducerea soldului venitului amnat cu
suma rambursabil.
118 Prezentati un exemplu de contabilizare a unei subventii aferente activelor si un exemplu de subventie
aferenta veniturilor si restituirea unei parti a acesteia ca urmare a nerespectarii conditiilor impuse la
acordarea acesteia, in conditiile aplicarii Reglementarilor contabile conforme cu Directiva a patra a
CEE, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 3.055/2009, cu modificarile si
completarile ulterioare.

Exemplu de contabilizare a unei subventii aferente activelor


47

II. O societate comercial obine o subvenie n valoare de 6000 lei, decontarea realizndu-se prin virament
bancar. Se achiziioneaz un utilaj n valoare de 10 000 lei, cu o durat de funcionare de 5 ani. Societatea vinde
utilajul la preul de 8 680 lei, dup primul an- se restituie prin virament bancar subvenia rmas. Se trece la
venituri subvenia pentru investiii
Dreptul de a primi subvenia
445
=
Subvenii
ncasarea subveniei
5121
=
Conturi curente la bnci n lei

Achiziia utilajului
%
213
4426

Plata utilajului prin banc


404
=
Furnizori de imobilizri
Amortizarea anual
6811

475
6 000 lei
Subvenii pentru investiii
445
Subvenii

6 000 lei

404

12 400 lei
10 000 lei
2 400 lei

5121
12 400 lei
Conturi curente la bnci n lei
2813

2 000 lei

Virarea unei pri din subvenie la venituri


475
=
7584
1 200 lei
Subvenii pentru investiii
Venituri din subvenii pentru investiii
Vnzarea utilajului
461

Descrcarea gestiunii
%
2813
6583

%
7583
4427

213

Rambursarea restului de subvenie


475
=

8 680 lei
7 000 lei
1 680 lei
10 000 lei
2 000 lei
8 000 lei

5121

4 800 lei

Exemplu de contabilizare a unei subventii aferente veniturilor

Societatea a primeste o subventie de 45.000 lei pentru plata salariilor angajatilor sai in urmatoarele 6 luni. In
urma neindeplinirii conditiilor stabilite initial de acordare a subventiei, aceasta este obligata sa restituie suma
primita. Suma de rambursat se inregistreaza astfel:
se primesc fondurile i nu s-au efectuat cheltuielile care se finaneaz
445
=
472
ncasarea subveniei n contul de disponibil
48

45000

5121
=
472
=
Venituri inregistrate in avans

445
462
Creditori diversi

45000
45000

119 Prezentati principalele operatiuni privind capitalul social: constituire, majorare, micsorare conform
prevederilor Reglementarilor contabile conforme cu Directiva a patra a CEE, aprobate prin Ordinul
ministrului finantelor publice nr. 3.055/2009, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si
inregistrarile contabile aferente.
Capitalul social subscris i vrsat se nregistreaz distinct n contabilitate, pe baza actelor de constituire a
persoanei juridice i a documentelor justificative privind vrsmintele de capital.
(2) Contabilitatea analitic a capitalului social se ine pe acionari sau asociai, cuprinznd numrul i
valoarea nominal a aciunilor sau a prilor sociale subscrise i vrsate.
(3) Principalele operaiuni care se nregistreaz n contabilitate cu privire la majorarea capitalului sunt:
subscrierea i emisiunea de noi aciuni, ncorporarea rezervelor i alte operaiuni, potrivit legii.
(4) Operaiunile care se nregistreaz n contabilitate cu privire la micorarea capitalului sunt, n principal,
urmtoarele: reducerea numrului de aciuni sau pri sociale sau diminuarea valorii nominale a acestora ca
urmare a retragerii unor acionari sau asociai, rscumprarea aciunilor, acoperirea pierderilor contabile din anii
precedeni sau alte operaiuni, potrivit legii.
Majorare capital social
Micsorare de capital social

456= 1012
1012=456

:117= 1012;
;1012=117

106=1012; 104=1012

120 Prezentati principalele operatiuni privind constituirea si utilizarea rezervelor din reevaluare conform
prevederilor Reglementarilor contabile conforme cu Directiva a patra a CEE, aprobate prin Ordinul
ministrului finantelor publice nr. 3.055/2009, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si
inregistrarile contabile aferente.
Plusul sau minusul rezultat din reevaluarea imobilizrilor corporale, n conformitate cu prevederile
prezentelor reglementri, trebuie reflectat n debitul sau creditul contului 105 "Rezerve din reevaluare", dup
caz, cu respectarea prevederilor privind reevaluarea imobilizrilor corporale din prezentele reglementri.
Evidenierea rezervelor din reevaluare trebuie efectuat pe fiecare imobilizare corporal n parte i pe fiecare
operaiune de reevaluare care a avut loc.
(2) Diminuarea rezervelor din reevaluare poate fi efectuat numai n limita soldului creditor existent,
aferent imobilizrii respective.
Rezervele din reevaluarea imobilizrilor corporale au caracter nedistribuibil. n cazul n care se efectueaz
reevaluarea imobilizrilor corporale, diferena dintre valoarea rezultat n urma reevalurii i valoarea la cost
istoric trebuie prezentat la rezerva din reevaluare, ca un subelement distinct n "Capital i rezerve" (contul 105
"Rezerve din reevaluare"). Tratamentul n scop fiscal al rezervei din reevaluare trebuie prezentat n notele
explicative.
Surplusul din reevaluare inclus n rezerva din reevaluare este capitalizat prin transferul direct n rezerve
(contul 1065 "Rezerve reprezentnd surplusul realizat din rezerve din reevaluare"), atunci cnd acest surplus
reprezint un ctig realizat.
n sensul prezentelor reglementri ctigul se consider realizat la scoaterea din eviden a activului pentru
care s-a constituit rezerva din reevaluare.
Dac rezultatul reevalurii este o cretere fa de valoarea contabil net, atunci aceasta se trateaz astfel:
- ca o cretere a rezervei din reevaluare prezentat n cadrul elementului "Capital i rezerve", dac nu a existat o
descretere anterioar recunoscut ca o cheltuial aferent acelui activ; sau
- ca un venit care s compenseze cheltuiala cu descreterea recunoscut anterior la acel activ.
( 5) Dac rezultatul reevalurii este o descretere a valorii contabile nete, aceasta se trateaz ca o cheltuial
cu ntreaga valoare a deprecierii, atunci cnd n rezerva din reevaluare nu este nregistrat o sum referitoare la
acel activ (surplus din reevaluare) sau ca o scdere a rezervei din reevaluare prezentat n cadrul elementului
"Capital i rezerve", cu minimul dintre valoarea acelei rezerve i valoarea descreterii, iar eventuala diferen
rmas neacoperit se nregistreaz ca o cheltuial.
( 6) Rezerva din reevaluare trebuie redus n msura n care sumele transferate la aceasta nu mai sunt
necesare pentru aplicarea metodei de evaluare utilizate i pentru obinerea scopului su.
(8) Sumele reprezentnd diferene de natura veniturilor i cheltuielilor rezultate la reevaluare trebuie prezentate
separat n contul de profit i pierdere.
49

(9) Nicio parte din rezerva din reevaluare nu poate fi distribuit, direct sau indirect, cu excepia cazului n care
activul reevaluat a fost valorificat, situaie n care surplusul din reevaluare reprezint ctig efectiv realizat.
Reevaluare in plus
212=105 si 105=281
Reevaluare in minus 212 = 105 cu storno ; si 105=281 cu storno
121 Prezentati structurile de capital din bilant si principalele operatiuni legate de constituirea acestora,
conform prevederilor Reglementarilor contabile conforme cu Directiva a patra a CEE, aprobate prin
Ordinul ministrului finantelor publice nr. 3.055/2009, cu modificarile si completarile ulterioare, precum
si inregistrarile contabile aferente.
Capitalul este reprezentat de capitalul social, patrimoniul regiei etc., n funcie de forma juridic a entitii.
Capitalul social subscris i vrsat se nregistreaz distinct n contabilitate, pe baza actelor de constituire a
persoanei juridice i a documentelor justificative privind vrsmintele de capital
Contabilitatea analitic a capitalului social se ine pe acionari sau asociai, cuprinznd numrul i valoarea
nominal a aciunilor sau a prilor sociale subscrise i vrsate
101. Capital*3)
1011. Capital subscris nevrsat (P)
1012. Capital subscris vrsat (P)
1015. Patrimoniul regiei (P)
1016. Patrimoniul public (P)
456 = 1011
5121 = 456
1011 = 1012
122 Prezentati principalele categorii de rezerve din bilant si operatiunile contabile legate de constituirea si
utilizarea acestora, conform prevederilor reglementarilor contabile conforme cu Directiva a patra a
CEE, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 3.055/2009, cu modificarile si
completarile ulterioare, precum si inregistrarile contabile aferente.

105.
106.

Rezerve din reevaluare (P)


Rezerve
1061. Rezerve legale (P)
1063.
Rezerve statutare sau contractuale (P)
1064.
Rezerve de valoare just*5) (P)
1065.
Rezerve reprezentnd surplusul realizat din rezerve din reevaluare (P)
1067. Rezerve din diferene de curs valutar n relaie cu investiia net ntr-o entitate strin*6) (A/P)
1068. Alte rezerve (P)
107. Rezerve din conversie*7) (A/P)
Plusul sau minusul rezultat din reevaluarea imobilizrilor corporale, n conformitate cu prevederile
prezentelor reglementri, trebuie reflectat n debitul sau creditul contului 105 "Rezerve din reevaluare", dup
caz, cu respectarea prevederilor privind reevaluarea imobilizrilor corporale din prezentele reglementri.
Evidenierea rezervelor din reevaluare trebuie efectuat pe fiecare imobilizare corporal n parte i pe fiecare
operaiune de reevaluare care a avut loc.
(3) Diminuarea rezervelor din reevaluare poate fi efectuat numai n limita soldului creditor existent, aferent
imobilizrii respective.
Contabilitatea rezervelor se ine pe categorii de rezerve: rezerve legale, rezerve statutare sau contractuale i
alte rezerve.
(2) Rezervele legale se constituie anual din profitul entitii, n cotele i limitele prevzute de lege, i din alte
surse prevzute de lege.
(3) Rezervele legale pot fi utilizate numai n condiiile prevzute de lege.
(4) Rezervele statutare sau contractuale se constituie anual din profitul net al entitii, conform prevederilor din
actul constitutiv al acesteia. Se nregistreaz prin articolul contabil 117 "Rezultatul reportat" = 1063 "Rezerve
statutare".
(5) Alte rezerve neprevzute de lege sau de statut pot fi constituite facultativ pe seama profitului net pentru
acoperirea pierderilor contabile sau n alte scopuri, potrivit hotrrii adunrii generale a acionarilor sau
asociailor, cu respectarea prevederilor legale.
50

Sumele reprezentnd rezerve constituite din profitul exerciiului financiar curent, n baza unor prevederi
legale, se nregistreaz prin articolul contabil 129 "Repartizarea profitului" = 1061 "Rezerve legale".
123 Care sunt veniturile care se cuprind in cifra de afaceri neta potrivit prevederilor Reglementarilor
contabile conforme cu Directiva a patra a CEE, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr.
3.055/2009, cu modificarile si completarile ulterioare?
Cifra de afaceri net, n sensul prezentelor reglementri, se calculeaz prin nsumarea veniturilor rezultate
din livrrile de bunuri i prestrile de servicii i alte venituri din exploatare, mai puin reducerile comerciale
acordate clienilor
(2) Atunci cnd, n baza unor prevederi legale exprese, n conturile de venituri au fost cuprinse sume reprezentnd
diverse impozite i taxe reflectate concomitent n conturi de cheltuieli, cu ocazia ntocmirii contului de profit i
pierdere, la cifra de afaceri net se vor nscrie sumele reprezentnd veniturile menionate, corectate cu
cheltuielile corespunztoare acelor impozite.
124 Prezentati categoriile de venituri din activitatea curenta potrivit prevederilor Reglementarilor contabile
conforme cu Directiva a patra a CEE, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr.
3.055/2009, cu modificarile si completarile ulterioare.

(2) Activitile curente sunt orice activiti desfurate de o entitate, ca parte integrant a obiectului su de
activitate, precum i activitile conexe acestora.
Veniturile din activiti curente se pot regsi sub diferite denumiri, cum ar fi: vnzri, prestri de servicii,
comisioane, redevene, chirii, subvenii, dobnzi, dividende.
125 Prezentati categoriile de venituri din exploatare si criteriile de recunoastere a acestora in contul de profit
si pierdere potrivit prevederilor Reglementarilor contabile conforme cu Directiva a patra a CEE,
aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 3.055/2009, cu modificarile si completarile
ulterioare. Definiti castigurile si pierderile conform acestor reglementari contabile.

b)

c)
d)
e)

- (1) Veniturile din exploatare cuprind:


a) venituri din vnzarea de produse i mrfuri, precum i prestri de servicii. n aceast categorie se includ i
veniturile realizate din vnzarea de locuine de ctre entitile ce au ca activitate principal obinerea i vnzarea
de locuine.
Veniturile se recunosc la valoarea integral, inclusiv n cazul n care entitatea practic programe de fidelizare
a clienilor.
venituri aferente costului produciei, reprezentnd variaia n plus (cretere) sau n minus (reducere) dintre
valoarea la cost de producie efectiv a stocurilor de produse i servicii n curs de execuie de la sfritul
perioadei i valoarea stocurilor iniiale ale produselor i serviciilor n curs de execuie, nelund n calcul
ajustrile pentru depreciere reflectate;
venituri din producia de imobilizri, reprezentnd costul lucrrilor efectuate de entitate pentru ea nsi, care se
nregistreaz ca imobilizri corporale i necorporale;
venituri din subvenii de exploatare, reprezentnd subveniile pentru acoperirea diferenelor de pre i pentru
acoperirea pierderilor, precum i alte subvenii de care beneficiaz entitatea;
alte venituri din exploatarea curent, cuprinznd veniturile din creane recuperate, penaliti contractuale, datorii
prescrise, scutite sau anulate potrivit legii, precum i alte venituri din exploatare.
Ctigurile reprezint creteri ale beneficiilor economice care pot aprea sau nu ca rezultat din activitatea
curent, dar nu difer ca natur de veniturile din aceast activitate. n contul de profit i pierdere, ctigurile sunt
prezentate, de regul, la valoarea net, exclusiv cheltuielile aferente, la elementul "Alte venituri din exploatare".
Pierderile reprezint reduceri ale beneficiilor economice i pot rezulta sau nu ca urmare a desfurrii
activitii curente a entitii. Acestea nu difer ca natur de alte tipuri de cheltuieli. n contul de profit i
pierdere, pierderile sunt prezentate, de regul, la valoarea net, exclusiv veniturile aferente, la elementul "Alte
cheltuieli de exploatare"
126 Prezentati categoriile de venituri financiare si criteriile de recunoastere a acestora in contul de profit si
pierdere potrivit prevederilor Reglementarilor contabile conforme cu Directiva a patra a CEE, aprobate
prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 3.055/2009, cu modificarile si completarile ulterioare.
51

a)
b)
c)
d)
e)
f)
g)

- Veniturile financiare cuprind:


venituri din imobilizri financiare;
venituri din investiii pe termen scurt;
venituri din creane imobilizate;
venituri din investiii financiare cedate;
venituri din diferene de curs valutar;
venituri din dobnzi;
venituri din sconturi primite n urma unor reduceri financiare;
h) alte venituri financiare.
- Veniturile din dobnzi i dividende se recunosc astfel:

a) dobnzile se recunosc periodic, n mod proporional, pe msura generrii venitului respectiv, pe baza
contabilitii de angajamente;
b) dividendele se recunosc atunci cnd este stabilit dreptul acionarului de a le ncasa.

127 Prezentati veniturile si cheltuielile extraordinare, conform prevederilor Reglementarilor contabile


conforme cu Directiva a patra a CEE, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr.
3.055/2009, cu modificarile si completarile ulterioare, si dati exemple de astfel de elemente.
Elementele extraordinare sunt veniturile sau cheltuielile rezultate din evenimente sau tranzacii care sunt clar
diferite de activitile curente i care, prin urmare, nu se ateapt s se repete ntr-un mod frecvent sau regulat,
de exemplu exproprieri sau dezastre naturale.
Exemple: venituri rezultate din compensaiile primite pentru cheltuieli sau pierderi din calamiti sau alte
evenimente extraordinare.
128 Prezentati modul de clasificare a cheltuielilor dupa natura si dupa destinatie, potrivit prevederilor
reglementarilor contabile conforme cu Directiva a patra a CEE, aprobate prin Ordinul ministrului
finantelor publice nr. 3.055/2009, cu modificarile si completarile ulterioare.

Cheltuielile entitii reprezint valorile pltite sau de pltit pentru: - consumuri de stocuri i servicii prestate,
de care beneficiaz entitatea;
cheltuieli cu personalul;
executarea unor obligaii legale sau contractuale etc.
n cadrul cheltuielilor exerciiului financiar se cuprind, de asemenea, provizioanele, amortizrile i ajustrile
pentru depreciere sau pierdere de valoare reflectate
Contabilitatea cheltuielilor se ine pe feluri de cheltuieli, dup natura lor, astfel:
a) cheltuieli de exploatare, care cuprind:
cheltuieli cu materiile prime i materialele consumabile; costul de achiziie al obiectelor de inventar consumate;
costul de achiziie al materialelor nestocate, trecute direct asupra cheltuielilor; contravaloarea energiei i apei
consumate; valoarea animalelor i psrilor; costul mrfurilor vndute i al ambalajelor;
cheltuieli cu serviciile executate de teri, redevene, locaii de gestiune i chirii; prime de asigurare; studii i
cercetri; cheltuieli cu alte servicii executate de teri (colaboratori); comisioane i onorarii; cheltuieli de
protocol, reclam i publicitate; transportul de bunuri i personal; deplasri, detari i transferri; cheltuieli
potale i taxe de telecomunicaii, servicii bancare i altele;
cheltuieli cu personalul (salariile, asigurrile i protecia social i alte cheltuieli cu personalul, suportate de
entitate);
alte cheltuieli de exploatare (cheltuielile legate de protejarea mediului nconjurtor, aferente perioadei; pierderi
din creane i debitori diveri; despgubiri, amenzi i penaliti; donaii, sponsorizri i alte cheltuieli similare;
cheltuieli privind activele cedate i alte operaii de capital; creane prescrise potrivit legii; certificatele de emisii
de gaze cu efect de ser achiziionate potrivit legislaiei n vigoare i ale cror costuri pot fi determinate,
aferente perioadei curente etc.);
b) cheltuieli financiare, care cuprind: pierderi din creane legate de participaii; cheltuieli privind investiiile
financiare cedate; diferenele nefavorabile de curs valutar; dobnzile privind exerciiul financiar n curs;
sconturile acordate clienilor; pierderi din creane de natur financiar i altele;
c) cheltuieli extraordinare (calamiti i alte evenimente extraordinare).
52

129 Prezentati categoriile de venituri cuprinse in contul de profit si pierdere conform prevederilor
Reglementarilor contabile conforme cu Directiva a patra a CEE, aprobate prin Ordinul ministrului
finantelor publice nr. 3.055/2009, cu modificarile si completarile ulterioare, si exemplificati.
Contul de profit i pierdere cuprinde:
a) venituri din exploatare;
- venituri din vnzarea de produse i mrfuri, precum i prestri de servicii
- venituri aferente costului produciei
- venituri din producia de imobilizr
- venituri din subvenii de exploatare,
- alte venituri din exploatarea curent
b) venituri financiare;
- venituri din imobilizri financiare;
- venituri din investiii pe termen scurt;
- venituri din creane imobilizate;
- venituri din investiii financiare cedate;
- venituri din diferene de curs valutar;
- venituri din dobnzi;
- venituri din sconturi primite n urma unor reduceri financiare;
- alte venituri financiare.
c) venituri extraordinare
d) Venituri din reluarea provizioanelor, respectiv a ajustrilor pentru depreciere sau pierdere de valoare
130 Prezentati aspectele contabile legate de determinarea rezultatului contabil, repartizarea profitului si
acoperirea pierderii contabile, conform prevederilor Reglementarilor contabile conforme cu Directiva a
patra a CEE, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 3.055/2009, cu modificarile si
completarile ulterioare, si exemplificati cu inregistrarile contabile aferente.
(1) n contabilitate, profitul sau pierderea se stabilete cumulat de la nceputul exerciiului financiar.
(2) Rezultatul exerciiului se determin ca diferen ntre veniturile i cheltuielile exerciiului.
(3) Rezultatul definitiv al exerciiului financiar se stabilete la nchiderea acestuia i reprezint soldul final
al contului de profit i pierdere.
(4) Repartizarea profitului se nregistreaz n contabilitate pe destinaii, dup aprobarea situaiilor
financiare anuale. Repartizarea profitului se efectueaz n conformitate cu prevederile legale n vigoare.
(5) Sumele reprezentnd rezerve constituite din profitul exerciiului financiar curent, n baza unor
prevederi legale, se nregistreaz prin articolul contabil 129 "Repartizarea profitului" = 106 "Rezerve".
Profitul contabil rmas dup aceast repartizare se preia la nceputul exerciiului financiar urmtor celui
pentru care se ntocmesc situaiile financiare anuale n contul 117 "Rezultatul reportat", de unde urmeaz a fi
repartizat pe celelalte destinaii hotrte de adunarea general a acionarilor sau asociailor, cu respectarea
prevederilor legale. Evidenierea n contabilitate a destinaiilor profitului contabil se efectueaz dup
adunarea general a acionarilor sau asociailor care a aprobat repartizarea profitului, prin nregistrarea
sumelor reprezentnd dividende cuvenite acionarilor sau asociailor, rezerve i alte destinaii, potrivit legii.
(6) nchiderea conturilor 121 "Profit sau pierdere" i 129 "Repartizarea profitului" se efectueaz la
nceputul exerciiului financiar urmtor celui pentru care se ntocmesc situaiile financiare anuale. Ca urmare,
cele dou conturi apar cu soldurile corespunztoare, n bilanul ntocmit pentru exerciiul financiar la care se
refer situaiile financiare anuale.
( 7) n contul 117 "Rezultatul reportat" se evideniaz distinct rezultatul reportat provenit din preluarea la
nceputul exerciiului financiar curent, a rezultatului din contul de profit i pierdere al exerciiului financiar
precedent, precum i rezultatul reportat provenit din corectarea erorilor contabile.
249. - (1) Pierderea contabil reportat se acoper din profitul exerciiului financiar i cel reportat, din
rezerve, prime de capital i capital social, potrivit hotrrii adunrii generale a acionarilor sau asociailor, cu
respectarea prevederilor legale. n lipsa unor prevederi legale exprese, ordinea surselor din care se acoper
pierderea contabil este la latitudinea adunrii generale a acionarilor sau asociailor, respectiv a consiliului de
administraie.
121 = 6XX
53

7XX = 121
129 = 1061
129 = 117
121 = 129
131 Definiti segmentul geografic conform prevederilor reglementarilor contabile conforme cu Directiva a
patra a CEE, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 3.055/2009, cu modificarile si
completarile ulterioare, si prezentati un exemplu din care sa reiasa astfel de segmente.

a)
b)
c)
d)
e)
f)

Un segment geografic este o component distinct a unei entiti care este angajat n furnizarea de produse
i servicii ntr-un mediu economic specific i care este subiectul riscurilor i beneficiilor care sunt diferite de
acelea ale componentelor care opereaz n alte medii economice.
Factorii care vor fi luai n considerare n identificarea segmentelor geografice includ:
similaritatea condiiilor economice i politice;
legtura ntre operaiile din diferite zone geografice;
apropierea operaiilor;
riscuri speciale asociate operaiilor dintr-un domeniu specific;
reguli de control privind schimbul valutar; i
riscurile valutare aferente.
132 Definiti segmentul de activitate conform prevederilor reglementarilor contabile conforme cu Directiva a
patra a CEE, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 3.055/2009, cu modificarile si
completarile ulterioare, si prezentati un exemplu prin care sa se identifice un astfel de segment.

a)
b)
c)
d)
e)

Prin segment de activitate se nelege o component distinct a entitii care este angajat n furnizarea unui
produs individual sau a unui serviciu, sau a unui grup de produse sau servicii conexe i care este subiectul
riscurilor i beneficiilor care sunt diferite de cele din alte segmente de activitate.
Factorii care vor fi luai n considerare n determinarea caracterului conex al produselor sau serviciilor sunt:
natura produselor i serviciilor;
natura proceselor de producie;
tipul sau clasa de clieni pentru produse sau servicii;
metodele utilizate pentru distribuirea produselor sau furnizarea serviciilor; i
dac este posibil, caracterul mediului economic.
133 Ce se intelege prin politicile contabile ale unei entitati si cand se pot modifica acestea conform
prevederilor Reglementarilor contabile conforme cu Directiva a patra a CEE, aprobate prin Ordinul
ministrului finantelor publice nr. 3.055/2009, cu modificarile si completarile ulterioare?
Politicile contabile reprezint principiile, bazele, conveniile, regulile i practicile specifice aplicate de o
entitate la ntocmirea i prezentarea situaiilor financiare anuale.
Modificarea politicilor contabile este permis doar dac este cerut de lege sau are ca rezultat informaii mai
relevante sau mai credibile referitoare la operaiunile entit ii.
n cazul modificrii unei politici contabile, entitatea trebuie s menioneze n notele explicative natura
modificrii politicii contabile, precum i motivele pentru care aplicarea noii politici contabile ofer informaii
credibile i mai relevante, pentru ca utilizatorii s poat aprecia dac noua politic contabil a fost aleas n mod
adecvat, efectul modificrii asupra rezultatelor raportate ale perioadei i tendina real a rezultatelor activitii
entitii.
134 Definiti politicile contabile ale unei entitati conform prevederilor Reglementarilor contabile conforme cu
Directiva a patra a CEE, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 3.055/2009, cu
modificarile si completarile ulterioare, si prezentati exemple de politici contabile referitoare la
imobilizarile corporale.

Politicile contabile reprezint principiile, bazele, conveniile, regulile i practicile specifice aplicate de o
entitate la ntocmirea i prezentarea situaiilor financiare anuale.
(3) La elaborarea politicilor contabile trebuie respectate principiile contabile generale prevzute de prezentele
reglementri.
54

(4) Politicile contabile trebuie elaborate astfel nct s se asigure furnizarea, prin situaiile financiare anuale, a unor
informaii care trebuie s fie:
a) inteligibile;
b) relevante pentru nevoile utilizatorilor n luarea deciziilor; i b) credibile n sensul c:
- reprezint fidel activele, datoriile, poziia financiar i profitul sau pierderea entitii;
- sunt neutre;
- sunt prudente;
- sunt complete sub toate aspectele semnificative;
- evenimentele i tranzaciile sunt contabilizate i prezentate conform principiului prevalentei economicului
asupra juridicului, atunci cnd a fost aplicat acest principiu.
Exemple de politici contabile referitoare la imobilizari: alegerea metodei de amortizare a imobilizrilor,
reevaluarea imobilizrilor corporale sau pstrarea costului istoric al acestora
135 Exemplificati politicile contabile ce pot fi alese pentru imobilizarile corporale si argumentati motivele si
impactul politicilor alese in situatiile financiare anuale, conform prevederilor Reglementarilor contabile
conforme cu Directiva a patra a CEE, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr.
3.055/2009, cu modificarile si completarile ulterioare.
Exemple de politici contabile referitoare la imobilizari: alegerea metodei de amortizare a imobilizrilor,
reevaluarea imobilizrilor corporale sau pstrarea costului istoric al acestora
(5) Politicile contabile trebuie elaborate astfel nct s se asigure furnizarea, prin situaiile financiare anuale, a unor
informaii care trebuie s fie:
c) inteligibile;
d) relevante pentru nevoile utilizatorilor n luarea deciziilor; i b) credibile n sensul c:
- reprezint fidel activele, datoriile, poziia financiar i profitul sau pierderea entitii;
- sunt neutre;
- sunt prudente;
- sunt complete sub toate aspectele semnificative;
- evenimentele i tranzaciile sunt contabilizate i prezentate conform principiului prevalentei economicului
asupra juridicului, atunci cnd a fost aplicat acest principiu.
136 Exemplificati politicile contabile ce pot fi alese pentru evidentierea stocurilor si argumentati motivele si
impactul politicilor alese in situatiile financiare anuale ale unei entitati, conform prevederilor
reglementarilor contabile conforme cu Directiva a patra a CEE, aprobate prin Ordinul ministrului
finantelor publice nr. 3.055/2009, cu modificarile si completarile ulterioare.
Exemple de politici contabile referitoare la stocuri: alegerea metodei de evaluare a stocurilor, contabilitatea
stocurilor prin inventarul permanent sau intermitent
(6) Politicile contabile trebuie elaborate astfel nct s se asigure furnizarea, prin situaiile financiare anuale, a unor
informaii care trebuie s fie:
e) inteligibile;
f) relevante pentru nevoile utilizatorilor n luarea deciziilor; i b) credibile n sensul c:
- reprezint fidel activele, datoriile, poziia financiar i profitul sau pierderea entitii;
- sunt neutre;
- sunt prudente;
- sunt complete sub toate aspectele semnificative;
evenimentele i tranzaciile sunt contabilizate i prezentate conform principiului prevalentei economicului
asupra juridicului, atunci cnd a fost aplicat acest principiu
137 Care sunt principalele informatii care trebuie prezentate in notele explicative referitoare la imobilizari
corporale conform prevederilor Reglementarilor contabile conforme cu Directiva a patra a CEE,
aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 3.055/2009, cu modificarile si completarile
ulterioare?
Notele explicative trebuie:
55

a) s prezinte informaii despre reglementrile contabile care au stat la baza ntocmirii situaiilor financiare anuale
b)

a)
b)

b)
c)

i despre politicile contabile folosite;


s ofere informaii suplimentare care nu sunt prezentate n bilan, contul de profit i pierdere i, dup caz n
situaia modificrilor capitalurilor proprii i/sau situaia fluxurilor de numerar, dar sunt relevante pentru
nelegerea oricrora dintre acestea.
Notele explicative trebuie s cuprind:
duratele de via util sau ratele de amortizare utilizate;
metodele de amortizare utilizate;
c) creterile de valoare a imobilizrilor, cu indicarea separat a acelora aprute din procesul de dezvoltare
intern;
d) valoarea imobilizrilor necorporale n curs.
Notele explicative trebuie s prezinte, pentru fiecare grup de imobilizri corporale, urmtoarele informaii:
a) bazele de evaluare folosite n determinarea valorii contabile brute (cost istoric sau valoare reevaluat).
Dac s-au folosit baze diferite de evaluare, atunci trebuie prezentat pentru fiecare grup n parte valoarea
contabil brut a respectivei grupe;
metodele de amortizare folosite;
valoarea imobilizrilor corporale n curs.
(2) n cazul n care elementele imobilizrilor corporale sunt exprimate la valori reevaluate, trebuie prezentate
data i condiiile de efectuare a reevalurii.
138 Care sunt principalele informatii care trebuie prezentate in notele explicative referitoare la capitalul
entitatii, conform prevederilor Reglementarilor contabile conforme cu Directiva a patra a CEE, aprobate
prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 3.055/2009, cu modificarile si completarile ulterioare?

b)
c)

a)
b)
c)
b)
c)

Referitor la capitalul entitii se ofer urmtoarele informaii:


a) dac entitatea nu are capital autorizat, valoarea capitalului subscris;
dac, conform actului de nfiinare, entitatea are capital autorizat, valoarea acestuia, precum i valoarea
capitalului subscris n momentul nfiinrii entitii sau n momentul autorizrii entitii pentru nceperea
activitii i n momentul oricrei modificri a capitalului autorizat;
numrul i valoarea aciunilor subscrise n cursul exerciiului financiar n limitele unui capital autorizat.
n nelesul prezentelor reglementri, prin capital autorizat se nelege suma maxim a capitalului subscris
potrivit statutului sau adunrii generale;
d) dac exist mai multe clase de aciuni sau pri sociale, numrul i valoarea nominal pentru fiecare clas.
n nelesul prezentelor reglementri, prin clas de aciuni sau pri sociale se nelege o grupare n funcie de
caracteristicile acestora, stabilite potrivit legii.
n cazul n care capitalul social cuprinde i aciuni rscumprabile, se furnizeaz urmtoarele informaii:
data cea mai apropiat i data limit la care entitatea poate rscumpra respectivele aciuni;
dac acele aciuni trebuie rscumprate obligatoriu sau dac rscumprarea este la alegerea entitii sau a
cionarilor;
dac trebuie pltit o prim de rscumprare i, n caz afirmativ, care este valoarea acesteia.
n ceea ce privete eventualele drepturi legate de distribuirea aciunilor, se furnizeaz urmtoarele informaii:
a) numrul, descrierea i valoarea aciunilor care fac obiectul exercitrii acestor drepturi;
perioada pe parcursul creia drepturile pot fi exercitate;
preul care trebuie pltit pentru aciunile distribuite.
Pentru fiecare categorie de rezerve inclus n capitalurile proprii, se descrie natura sa i scopul pentru care a
fost constituit.
139 Care sunt informatiile ce trebuie cuprinse in raportul administratorilor intocmit conform prevederilor
Reglementarilor contabile conforme cu Directiva a patra a CEE, aprobate prin Ordinul ministrului
finantelor publice nr. 3.055/2009, cu modificarile si completarile ulterioare?

Raportul administratorilor cuprinde cel puin o prezentare fidel a dezvoltrii i performanei activitilor
entitii i a poziiei sale financiare, mpreun cu o descriere a principalelor riscuri i incertitudini cu care se
confrunt.
(2) Prezentarea de mai sus este o analiz echilibrat i cuprinztoare a dezvoltrii i performanei activitilor
entitii i a poziiei sale financiare, corelat cu dimensiunea i complexitatea activitilor.
(3) Se vor face prezentri de informaii cu privire la respectarea condiiilor de capital propriu, prevzute de
legislaia n vigoare privind societile comerciale.
56

(4) De asemenea, n raportul administratorilor trebuie cuprinse informaii referitoare la controlul intern, aa cum
(5)

a)
b)
c)
d)

acesta este prezentat la Seciunea 11 "Controlul intern" din prezentele reglementri.


n msura n care este necesar pentru a nelege dezvoltarea entitii, performana sau poziia sa financiar,
analiza cuprinde indicatori financiari i, atunci cnd este cazul, indicatori nefinanciari-cheie de performan,
relevani pentru activiti specifice, inclusiv informaii despre aspecte privind mediul nconjurtor i angajaii.
( 6) n furnizarea analizei sale, raportul administratorilor include, atunci cnd este cazul, referiri i explicaii
suplimentare privind sumele raportate n situaiile financiare anuale.
Raportul administratorilor ofer, de asemenea, informaii despre:
evenimente importante aprute dup sfritul exerciiului financiar;
dezvoltarea previzibil a entitii;
activitile din domeniul cercetrii i dezvoltrii;
informaii privind achiziiile propriilor aciuni, i anume:
- motivele achiziiilor efectuate n cursul exerciiului financiar;
- numrul i valoarea aciunilor achiziionate i nstrinate n cursul exerciiului financiar i proporia din
capitalul subscris pe care acestea o reprezint;
-n cazul achiziiei i nstrinrii cu titlu oneros, contravaloarea aciunilor;
-numrul i valoarea nominal a tuturor aciunilor achiziionate i deinute de entitate i proporia din
capitalul subscris pe care acestea o reprezint;
e) existena de sucursale ale entitii;
f) utilizarea de ctre entitate a instrumentelor financiare, n cazul n care sunt semnificative pentru evaluarea
activelor sale, datoriilor, poziiei financiare i a profitului sau pierderii:
obiectivele i politicile entitii n materie de gestiune a riscului financiar, inclusiv politica sa de acoperire
mpotriva riscurilor pentru fiecare tip major de tranzacie previzionat pentru care se utilizeaz contabilitatea de
acoperire mpotriva riscurilor, i
expunerea entitii la riscul de pia, riscul de credit, riscul de lichiditate i la riscul fluxului de numerar.
140 Explicati in ce consta metoda directa de prezentare a situatiei fluxurilor de numerar potrivit prevederilor
Reglementarilor contabile conforme cu Directiva a patra a CEE, aprobate prin Ordinul ministrului
finantelor publice nr. 3.055/2009, cu modificarile si completarile ulterioare.
Conform metodei directe, sunt evideniate clasele principale de ncasri i pli
Situatia fluxurilor de trezorerie grupeaza intrarile si iesirile de numerar pe tipuri de activitati desfasurate de
catre intreprindere:
- fluxuri de numerar din activitati de exploatare;
- fluxuri de numerar din activitati de investitie;
- fluxuri de numerar din activitati de finantare.
Suma tuturor acestor fluxuri de numerar va reprezenta trezoreria intreprinderii. Variatia marimii sale in sensul
cresterii (Sold final > Sold initial) va indica intrari de numerar mai mari decat iesirile.
141 Prezentati principalele elemente ce se iau in calculul fluxurilor de numerar din activitatea de exploatare,
cu explicatiile aferente, potrivit prevederilor Reglementarilor contabile conforme cu Directiva a patra a
CEE, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 3.055/2009, cu modificarile si
completarile ulterioare.
Activitile de exploatare sunt principalele activiti generatoare de venituri ale entitii, precum i alte
activiti care nu sunt activiti de investiie sau finanare.
Principalele elemente ce se iau in calculul fluxurilor de numerar din activitatea de exploatare sunt:
Incasari de la clienti
Plati catre furnizori si angajati
Dobanzi platite
Impozit pe profit platit
Incasari din asigurarea impotriva cutremurelor
In cadrul fluxurilor de numerar din activitatea de exploatare sunt incluse:
- incasarile in numerar din vanzarea de bunuri si prestarea de servicii sau provenite din redevente, onorarii,
comisioane si alte venituri ce pot fi estimate pornind de la marimea cifrei de afaceri realizata, corectata cu
valorile soldului creantelor comerciale inregistrate de intreprindere in exercitiul financiar respectiv;
57

- platile in numerar catre furnizorii de bunuri si servicii a caror marime este reflectata de: cheltuielile cu
materiile prime si materiale consumabile (ct. 601 + 602 7412), alte cheltuieli materiale (ct. 603 + 604 + 606 +
608), cheltuieli cu energia si apa (ct. 605 7413), cheltuieli privind marfurile (ct. 607), cheltuieli privind
prestatiile externe (ct. 611 + 612 + 613 + 614 + 621 + 622 + 623 + 624 + 625 + 626 + 627 + 628 7416).
- platile in numerar catre si in numele angajatilor, reprezentate de cheltuielile cu personalul ajustate cu
variatia soldurilor conturilor bilantiere corespunzatoare;
- cheltuielile privind dobanzile aferente imprumuturilor si datoriilor asimilate si alte cheltuieli financiare ce
apar in contul de profit si pierdere al societatilor comerciale respective;
- platile de numerar sau restituiri de impozit pe profit, daca nu pot fi identificate in mod specific cu
activitatea de investitie si de finantare, sunt constituite de cheltuielile reprezentand impozitul pe profit (ct. 691
791).
142 Prezentati principalele elemente ce se iau in calculul fluxurilor de numerar din activitatea de investitii,
cu explicatiile aferente, potrivit prevederilor Reglementarilor contabile conforme cu Directiva a patra a
CEE, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 3.055/2009, cu modificarile si
completarile ulterioare.
Principalele elemente ce se iau in calculul fluxurilor de numerar din activitatea de investitii sunt:
Plati pentru achizitionarea de actiuni
Plati pentru achizitionarea de imobilizari corporale
Incasari din vanzarea de imobilizari corporale
Dobanzi incasate
Dividende incasate
Activitile de investiie constau n achiziionarea i cedarea de active imobilizate i de alte investiii care nu
sunt incluse n echivalentele de numerar.
In cadrul fluxurilor de numerar din activitatile de investitii sunt incluse:
- platile in numerar pentru achizitia de terenuri si mijloace fixe, active necorporale si alte active pe termen
lung, ce se pot determina pornind de la marimea totala a cresterilor de active imobilizate prezentate de
intreprindere in cadrul anexelor la situatiile financiare.
- platile in numerar pentru achizitia de instrumente de capital propriu si de creanta ale altor intreprinderi se
regasesc in valoarea cresterii elementelor de activ respective, prezentate de intreprindere in cadrul anexelor
situatiilor financiare;
- incasari in numerar din vanzarea de terenuri si mijloace fixe. Sunt reflectate de valoarea variatiei in sensul
reducerii imobilizarilor corporale din proprietatea intreprinderii, ajustata cu marimea veniturilor si cheltuielilor
financiare obtinute din diferenta existenta intre valoarea contabila si pretul de vanzare al acestora;
- avansurile in numerar si imprumuturile efectuate catre alte parti sunt reprezentate de valoarea cresterii
elementelor bilantiere de activ corespunzatoare;
- incasarile in numerar din rambursarea avansurilor si imprumuturilor efectuate catre alte parti sunt
echivalente diminuarii elementelor bilantiere anterior prezentate.
143 Prezentati principalele elemente ce se iau in calculul fluxurilor de numerar din activitatea de finantare,
cu explicatiile aferente, potrivit prevederilor Reglementarilor contabile conforme cu Directiva a patra a
CEE, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 3.055/2009, cu modificarile si
completarile ulterioare.
Principalele elemente ce se iau in calculul fluxurilor de numerar din activitatea de finantare sunt:
ncasri din emisiunea de aciuni
ncasri din mprumuturi pe termen lung
Plata datoriilor aferente leasing-ului financiar
Dividende pltite
Activitile de finanare sunt activiti care au drept rezultat modificri ale valorii i structurii capitalurilor
proprii i mprumuturilor entitii.
In cadrul fluxurilor de numerar din activitatea de finantare sunt cuprinse:
- veniturile in numerar din emisiunea de actiuni si alte instrumente de capital propriu a caror marime este
data de variatia, in sensul cresterii a capitalului social al intreprinderii, inclusiv a primelor de capital (ct. 104),
ajustata cu variatia creantelor privind capitalul subscris si nevarsat;
- platile in numerar catre actionari pentru a achizitiona sau a rascumpara actiunile intreprinderii a caror
valoare se regaseste in marimea variatiei, in sensul scaderii capitalului social, inclusiv a rezervelor;
58

- veniturile in numerar din emisiunea de obligatiuni, credite, ipoteci si alte imprumuturi sunt reprezentate de
cresterea imprumuturilor si datoriilor asimilate, inregistrate de intreprinderi in conturile aferente, la care se
adauga veniturile din dobanzi, respectiv alte venituri financiare, ce apar in contul de profit si pierdere al fimei
respective;
- platile in numerar ale locatorului pentru reducerea obligatiilor legate de o operatiune de leasing financiar ce
pot fi identificate in mod direct din analiza contractelor de leasing obtinute de intreprindere
144 Prezentati elementele componente ale situatiilor financiare anuale si detaliati ce informatii ofera fiecare
dintre ele potrivit prevederilor Reglementarilor contabile conforme cu Directiva a patra a CEE, aprobate
prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 3.055/2009, cu modificarile si completarile ulterioare.
Elementele componente ale situatiilor financiare anuale:
bilanul - Bilanul este documentul contabil de sintez prin care se prezint elementele de activ, datorii i
capital propriu ale entitii la sfritul exerciiului financiar, precum i n celelalte situaii prevzute de lege.
contul de profit i pierdere - ofera informatii asupra activitatii industriale, comerciale sau financiare a
intreprinderii si despre modul cum aceasta isi gestioneaza afacerile prin dimensiunea veniturilor, cheltuielilor
si rezultatelor pe care le genereaza.
situaia modificrilor capitalului propriu - prezinta modificarile capitalului propriu intre inceputul si
sfarsitul unui exercitiu financiar
situaia fluxurilor de numerar - prezint modul n care o entitate genereaz i utilizeaz numerarul i
echivalentele de numerar.
notele explicative la situaiile financiare - prezinta natura si scopul comercial ale angajamentelor entitatii,
care nu sunt incluse in bilant, si impactul financiar al acelor angajamente asupra entitatii, atunci cand riscurile
sau beneficiile provenind din asemenea angajamente sunt semnificative si in masura in care prezentarea unor
asemenea riscuri sau beneficii este necesara pentru evaluarea pozitiei financiare a entitatii.
145 Exemplificai modul de determinare a fluxurilor de numerar din activitatea de exploatare conform
metodei indirecte, potrivit prevederilor Reglementarilor contabile conforme cu Directiva a patra a CEE,
aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 3.055/2009, cu modificarile si completarile
ulterioare.
La determinarea fluxurilor de numerar din activitatea de exploatare conform metodei indirecte se iau in
calcul:
Profit brut
Ajustari pentru:
Cheltuieli cu amortizarea
Cheltuieli cu provizioanele si ajustarile pentru depreciere sau pierdere de valoare
Venituri din reluari de provizioane si ajustari pentru depreciere sau pierdere de valoare
Cheltuieli financiare
Venituri financiare
Cheltuieli privind activele cedate
Venituri din vanzarea activelor
Variatia soldurilor conturilor de creante comerciale si alte creante din exploatare
Variatia soldurilor conturilor de datorii comerciale si alte datorii din exploatare
Variatia soldurilor conturilor de stocuri
Numerar generat din exploatare
Dobanzi platite
Impozit pe profit platit.
146 Exemplificai cazuri n care se constituie provizioane pentru impozite, potrivit prevederilor
Reglementarilor contabile conforme cu Directiva a patra a CEE, aprobate prin Ordinul ministrului
finantelor publice nr. 3.055/2009, cu modificarile si completarile ulterioare.
Provizioanele pentru impozite se constituie pentru sumele viitoare de plata datorate bugetului de stat, in
conditiile in care sumele respective nu sunt reflectate ca datorie in relatia cu statul.
Aceste provizioane pot fi constituite, de exemplu, pentru: diferente de impozite rezultate din operatiuni de
control nefinalizate; impozite pentru care entitatea are deschise procese in instanta; rezerve din facilitati fiscale
59

sau alte rezerve pentru care in legislatia fiscala exista prevederi referitoare la impozitarea acestora, precum si in
alte situatii care pot genera datorii sub forma impozitului pe profit.
147 Exemplificai cazuri n care se schimb destinaia activelor deinute de entitate, potrivit prevederilor
Reglementarilor contabile conforme cu Directiva a patra a CEE, aprobate prin Ordinul ministrului
finantelor publice nr. 3.055/2009.
Atunci cand exista o modificare a utilizarii unei imobilizari corporale, in sensul ca aceasta urmeaza a fi
imbunatatita in perspectiva vanzarii, la momentul luarii deciziei privind modificarea destinatiei, in contabilitate
se inregistreaza transferul activului din categoria imobilizari corporale in cea de stocuri. Transferul se
inregistreaza la valoarea neamortizata a imobilizarii. Daca imobilizarea corporala a fost reevaluata, concomitent
cu reclasificarea activului se procedeaza la inchiderea contului de rezerve din reevaluare aferente acestuia.
Transferul poate fi efectuat daca si numai daca exista o modificare a utilizarii imobilizarii, evidentiata de
inceperea modernizarii, in vederea vanzarii.
In cazul in care un activ care a fost initial recunoscut la terenuri este folosit ulterior pentru construirea de
ansambluri de locuinte destinate vanzarii, in functie de modul de negociere a contractelor de vanzare a bunurilor
ce fac obiectul constructiei si vanzarii, valoarea terenului se include in valoarea activului construit sau se
evidentiaza distinct la stocuri de natura marfurilor, la valoarea de inregistrare in contabilitate.
Daca terenul a fost reevaluat, concomitent cu schimbarea naturii activului se procedeaza la inchiderea
contului de rezerve din reevaluare aferente acestuia.
In cazul activelor de natura ansamblurilor sau complexurilor de locuinte care initial erau destinate vanzarii si
care ulterior isi schimba destinatia, urmand a fi folosite de entitate pe o perioada indelungata sau sa fie inchiriate
unor terti, in contabilitate se inregistreaza un transfer de la stocuri la imobilizari corporale. Transferul se
efectueaza la data schimbarii destinatiei, la valoarea la care activele erau inregistrate in contabilitate
(reprezentata de cost).
148 Aratati care este diferenta intre ajustarile permanente si ajustarile de valoare provizorii, potrivit
prevederilor Reglementarilor contabile conforme cu Directiva a patra a CEE, aprobate prin Ordinul
ministrului finantelor publice nr. 3.055/2009, cu modificarile si completarile ulterioare. Exemplificati.
Ajustarile de valoare pot fi: ajustari permanente, denumite in continuare amortizari, si/sau ajustarile
provizorii, denumite in continuare ajustari pentru depreciere sau pierdere de valoare, in functie de caracterul
permanent sau provizoriu al ajustarii activelor
Amortizarea: partea din valoarea mijloacelor fixe inclusa in costul productiei sau in cheltuielile de circulatie
pentru recuperarea treptata p emasura uzarii lor
Ajustarile de valoare provizorii cuprind toate corectiile destinate sa tina seama de reducerile valorilor
activelor individuale, stabilite la data bilantului, indiferent daca acea reducere este sau nu definitiva.

B. INTREBARI PRIVIND REGLEMENTRILE CONTABILE CONFORME


CU DIRECTIVA A SAPTEA A COMUNITILOR ECONOMICE
EUROPENE, APROBATE PRIN ORDINUL MINISTRULUI
FINANTELOR PUBLICE NR. 3.055/2009, CU MODIFICARILE SI
COMPLETARILE ULTERIOARE
60

1. Care sunt conditiile ce trebuie indeplinite de o entitate pentru a fi considerat societate-mama i


pentru a fi obligat s intocmeasc situatii financiare anuale consolidate, in contextul aplicarii
Reglementarilor contabile conforme cu Directiva a saptea a CEE, aprobate prin Ordinul ministrului
finantelor publice nr. 3.055/2009, cu modificarile si completarile ulterioare?
O entitate trebuie sa intocmeasca situatii financiare anuale consolidate si raport consolidat al
administratorilor daca aceasta entitate, denumita in continuare societate-mama, este organizata intr-unul din
urmatoarele tipuri de entitati:
societati comerciale:
- societate in nume colectiv;
- societate in comandita simpla;
- societate pe actiuni;
- societate in comandita pe actiuni;
- societate cu raspundere limitata;
societati/companii nationale;
alte entitati care, potrivit legilor speciale, pot detine participatii in capitalul altor entitati.
face parte dintr-un grup de entitati si indeplineste una din urmatoarele conditii:
detine majoritatea drepturilor de vot ale actionarilor sau asociatilor intr-o alta entitate, denumita in
continuare filiala;
este actionar sau asociat al unei entitati si majoritatea membrilor organelor de administratie, conducere
si de supraveghere ale entitatii in cauza (filiala) care au indeplinit aceste functii in cursul exercitiului
financiar, in cursul exercitiului financiar precedent si pana in momentul intocmirii situatiilor financiare
anuale consolidate au fost numiti doar ca rezultat al exercitarii drepturilor sale de vot;
este actionar sau asociat al unei filiale si detine singura controlul asupra majoritatii drepturilor de vot ale
actionarilor sau asociatilor acelei filiale, ca urmare a unui acord incheiat cu alti actionari sau asociati;
este actionar sau asociat al unei filiale si are dreptul de a exercita o influenta dominanta asupra acelei
filiale, in temeiul unui contract incheiat cu entitatea in cauza sau al unei clauze din actul constitutiv sau
statut, daca legislatia aplicabila filialei permite astfel de contracte sau clauze;
societatea-mama detine puterea de a exercita sau exercita efectiv o influenta dominanta sau control
asupra unei filiale;
o este actionar sau asociat al unei filiale si are dreptul de a numi sau revoca majoritatea membrilor
organelor de administratie, conducere si de supraveghere ale acelei filiale;
o societatea-mama si filiala sunt conduse pe o baza unificata de catre societatea-mama.
In intelesul prezentelor reglementari, filiala reprezinta o entitate aflata sub controlul altei entitati, denumita
societate-mama.
O societate-mama trebuie sa la intocmeasca situatii financiare anuale consolidate daca la data bilantului sau
entitatile care urmeaza sa fie consolidate depasesc impreuna, pe baza celor mai recente situatii financiare anuale
ale acestora, limitele a doua dintre urmatoarele trei criterii:
- total active 17 520 000 euro
- cifra de afaceri neta: 35 040 000 euro
- numar mediu de salariati in cursul exercitiului financiar: 250.
2. Ce se intelege prin entitati afiliate, in conditiile Reglementarilor contabile conforme cu Directiva a
saptea a CEE, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 3.055/2009, cu modificarile si
completarile ulterioare?
Filiala reprezinta o entitate aflata sub controlul altei entitati, denumita societate-mama.
entitatile intre care exista relatiile urmatoare:
a) detine majoritatea drepturilor de vot ale actionarilor sau asociatilor intr-o alta entitate, denumita in continuare
filiala;
b) este actionar sau asociat al unei entitati si majoritatea membrilor organelor de administratie, conducere si de
supraveghere ale entitatii in cauza (filiala) care au indeplinit aceste functii in cursul exercitiului financiar, in
cursul exercitiului financiar precedent si pana in momentul intocmirii situatiilor financiare anuale consolidate au
fost numiti doar ca rezultat al exercitarii drepturilor sale de vot;
61

c) este actionar sau asociat al unei filiale si detine singura controlul asupra majoritatii drepturilor de vot ale
actionarilor sau asociatilor acelei filiale, ca urmare a unui acord incheiat cu alti actionari sau asociati;
d) este actionar sau asociat al unei filiale si are dreptul de a exercita o influenta dominanta asupra acelei filiale, in
temeiul unui contract incheiat cu entitatea in cauza sau al unei clauze din actul constitutiv sau statut, daca
legislatia aplicabila filialei permite astfel de contracte sau clauze
e) societatea-mama detine puterea de a exercita sau exercita efectiv o influenta dominanta sau control asupra unei
filiale;
f) este actionar sau asociat al unei filiale si are dreptul de a numi sau revoca majoritatea membrilor organelor de
administratie, conducere si de supraveghere ale acelei filiale;
g) societatea-mama si filiala sunt conduse pe o baza unificata de catre societatea-mama,
precum si celelalte entitati care au relatii similare cu una dintre entitatile mentionate anterior sunt entitati
afiliate.
In intelesul prezentelor reglementari, o entitate este legata unei entitati raportoare daca indeplineste una
dintre urmatoarele conditii:
a) entitatea si entitatea raportoare fac parte din acelasi grup (ceea ce inseamna ca fiecare societate-mama, filiala
sau filiala membra este legata celorlalte entitati);
b) o entitate este o intreprindere asociata sau o asociere in participatie a unei entitati membre a unui grup din care
face parte si cealalta entitate;
c) ambele entitati sunt asocieri in participatie ale aceleiasi parti terte;
d) o entitate este o asociere in participatie a unei terte parti, iar cealalta entitate este o intreprindere asociata a partii
terte;
e) entitatea este un plan de beneficii postangajare in beneficiul angajatilor entitatii raportoare sau ai unei entitati
legate entitatii raportoare.
3. Caror tipuri de entitati, societati-mama si filiale, din punctul de vedere al formei de organizare, li se
aplica Reglementarile contabile conforme Directiva a saptea a CEE, aprobate prin Ordinul
ministrului finantelor publice nr. 3.055/2009, cu modificarile si completarile ulterioare?
Prezentele reglementari se aplica daca societatea-mama si filialele sale sunt organizate intr-unul din
urmatoarele tipuri de entitati:
societati comerciale:
- societate in nume colectiv;
- societate in comandita simpla;
- societate pe actiuni;
- societate in comandita pe actiuni;
- societate cu raspundere limitata;
societati/companii nationale;
alte entitati care, potrivit legilor speciale, pot detine participatii in capitalul altor entitati.
4. Definiti grupul in contextul Reglementarilor contabile conforme cu Directiva a saptea a CEE,
aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 3.055/2009, cu modificarile si completarile
ulterioare.
O societate-mama si filialele acesteia reprezinta un grup de entitati.
5. Prezentati n ce masura, la evaluarea controlului, controlului comun sau a influentei semnificative,
sunt luate n considerare drepturile de vot potentiale, potrivit Reglementarilor contabile conforme cu
Directiva a saptea a CEE, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 3.055/2009, cu
modificarile si completarile ulterioare.
Atunci cand se evalueaza daca o entitate detine control, control comun sau influenta semnificativa, sunt luate
in considerare si drepturile de vot potentiale. Acestea sunt aferente unor instrumente care au potentialul, daca
sunt exercitate sau convertite, sa ii confere detinatorului putere de vot aditionala sau sa reduca puterea de vot a
altei parti, cu privire la politicile financiare si operationale ale unei alte entitati. Cu ocazia acestei evaluari nu
sunt luate in calcul nici intentia conducerii entitatii care detine aceste drepturi de vot potentiale si nici
capacitatea financiara a acesteia de a exercita sau de a converti acele drepturi.

62

6. Care sunt criteriile de mrime la data bilanului, n functie de care societatea-mam este scutita de la
obligatia de intocmire a situatiilor financiare anuale consolidate, potrivit Reglementarilor contabile
conforme cu Directiva a saptea a CEE, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr.
3.055/2009, cu modificarile si completarile ulterioare?
O societate-mama este scutita de la intocmirea situatiilor financiare anuale consolidate daca la data bilantului
sau entitatile care urmeaza sa fie consolidate nu depasesc impreuna, pe baza celor mai recente situatii financiare
anuale ale acestora, limitele a doua dintre urmatoarele trei criterii:
- total active 17 520 000 euro
- cifra de afaceri neta: 35 040 000 euro
- numar mediu de salariati in cursul exercitiului financiar: 250.
7. Exemplificai dou situaii in care o societate-mama este exceptata de la obligatia elaborarii de
situatii financiare anuale consolidate in conditiile aplicarii Reglementarilor contabile conforme cu
Directiva a saptea a CEE, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 3.055/2009, cu
modificarile si completarile ulterioare. In ce situatii nu se pot aplica aceste exceptari?
O societate-mama este exceptata de la obligatia elaborarii situatiilor financiare anuale consolidate atunci
cand ea insasi este o filiala, iar propria sa societate-mama este infiintata in conformitate cu legea romana sau cu
legea unui stat membru al Uniunii Europene, in unul din urmatoarele doua cazuri:
a) societatea-mama in cauza detine toate actiunile entitatii exceptate. in acest sens, nu se iau in considerare
actiunile la entitatea exceptata, detinute de membrii organelor sale de administratie, conducere sau de
supraveghere, in temeiul unei obligatii legale sau prevazute in actul constitutiv sau statut; sau
b) daca societatea-mama in cauza detine 90% sau mai mult din actiunile entitatii exceptate, iar restul
actionarilor sau asociatilor entitatii in cauza au aprobat exceptarea.
Exceptia nu se aplica societatilor-mama ale caror valori mobiliare sunt admise la tranzactionare pe o piata
reglementata, in conformitate cu legislatia in vigoare privind piata de capital.
8. Prezentai n ce msur o entitate nesemnificativ poate fi exclus de la consolidare, potrivit
prevederilor Reglementarilor contabile conforme cu Directiva a saptea a CEE, aprobate prin Ordinul
ministrului finantelor publice nr. 3.055/2009, cu modificarile si completarile ulterioare.
O entitate poate fi exclusa de la consolidare in cazul in care includerea sa nu este semnificativa pentru scopul
oferirii unei imagini fidele a activelor, datoriilor, pozitiei financiare si a profitului sau pierderii entitatilor incluse
in aceste situatii financiare, considerate ca un tot unitar..
9. Care sunt prevederile din Reglementarile contabile conforme cu Directiva a saptea a CEE, aprobate
prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 3.055/2009, cu modificarile si completarile ulterioare,
referitoare la posibilitatea de excludere a unei entitati de la consolidare?
O entitate poate sa nu fie inclusa in situatiile financiare consolidate daca:
restrictii severe pe termen lung impiedica exercitarea de catre societatea-mama a drepturilor sale asupra
activelor sau managementului acestei entitati; sau
informatiile necesare pentru elaborarea situatiilor financiare anuale consolidate se pot obtine numai cu
costuri sau intarzieri nejustificate; sau
actiunile la entitatea in cauza sunt detinute exclusiv in vederea vanzarii ulterioare a acestora
10. Care sunt cazurile in care o filiala poate sa nu fie inclusa in situatiile financiare anuale consolidate,
potrivit Reglementarilor contabile conforme cu Directiva a saptea a CEE, aprobate prin Ordinul
ministrului finantelor publice nr. 3.055/2009, cu modificarile si completarile ulterioare?
O societate-mama este exceptata de la obligatia elaborarii situatiilor financiare anuale consolidate atunci
cand ea insasi este o filiala, iar propria sa societate-mama este infiintata in conformitate cu legea romana sau cu
legea unui stat membru al Uniunii Europene, in unul din urmatoarele doua cazuri:
- societatea-mama in cauza detine toate actiunile entitatii exceptate. in acest sens, nu se iau in considerare
actiunile la entitatea exceptata, detinute de membrii organelor sale de administratie, conducere sau de
supraveghere, in temeiul unei obligatii legale sau prevazute in actul constitutiv sau statut; sau
63

- daca societatea-mama in cauza detine 90% sau mai mult din actiunile entitatii exceptate, iar restul
actionarilor sau asociatilor entitatii in cauza au aprobat exceptarea.
Exceptarea este conditionata de indeplinirea cumulativa a urmatoarelor conditii:
entitatea exceptata si toate filialele sale trebuie consolidate in situatiile financiare anuale ale unui grup mai mare
de entitati, a carui societate-mama este constituita in conformitate cu legea romana sau cu legea unui stat
membru al Uniunii Europene;
- situatiile financiare anuale consolidate si raportul consolidat al administratorilor ale grupului mai mare de
entitati trebuie intocmite de societatea-mama a grupului in cauza si auditate, in conformitate cu prevederile
legale sub incidenta carora intra societatea-mama a grupului mai mare de entitati, potrivit prezentelor
reglementari;
- situatiile financiare anuale consolidate, raportul consolidat al administratorilor si raportul persoanei
responsabile cu auditarea acelor situatii financiare trebuie publicate de catre entitatea exceptata;
- notele explicative la situatiile financiare anuale ale entitatii exceptate trebuie sa prezinte:
- denumirea si sediul social ale societatii-mama care intocmeste situatii financiare anuale consolidate;
- exceptarea de la obligatia de a intocmi situatii financiare anuale consolidate si raport consolidat al
administratorilor.
11. Prezentati prevederile din Reglementarile contabile conforme cu Directiva a saptea a CEE, aprobate
prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 3.055/2009, cu modificarile si completarile ulterioare,
referitoare la situatiile financiare anuale consolidate - componente, format, continut.

Situatiile financiare anuale consolidate cuprind bilantul consolidat, contul de profit si pierdere
consolidat si notele explicative la situatiile financiare anuale consolidate. Aceste documente constituie un tot
unitar.
Situatiile financiare anuale consolidate prezinta activele, datoriile, pozitia financiara si profiturile sau
pierderile entitatilor incluse in consolidare, ca si cum acestea ar fi o singura entitate, in special:
a) datoriile si creantele dintre entitatile incluse in consolidare se elimina din situatiile financiare anuale
consolidate;
b) veniturile si cheltuielile aferente tranzactiilor dintre entitatile incluse in consolidare se elimina din situatiile
financiare anuale consolidate;
c) daca profiturile si pierderile rezultate din tranzactiile efectuate intre entitatile incluse in consolidare sunt luate in
calcul la determinarea valorii contabile a activelor, acestea se elimina din situatiile financiare anuale
consolidate.

FORMATUL este anexat la documentul final


12. La ce se refera operatiunile de ajustare efectuate n scopul elaborarii situatiilor financiare anuale
consolidate, astfel incat acestea sa reflecte imaginea grupului, ca si cum acesta ar fi o singura
entitate, in conditiile aplicarii Reglementarilor contabile conforme cu Directiva a saptea a CEE,
aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 3.055/2009, cu modificarile si completarile
ulterioare?

Situatiile financiare anuale consolidate prezinta activele, datoriile, pozitia financiara si profiturile sau
pierderile entitatilor incluse in consolidare, ca si cum acestea ar fi o singura entitate. in special:
datoriile si creantele dintre entitatile incluse in consolidare se elimina din situatiile financiare anuale
consolidate;
veniturile si cheltuielile aferente tranzactiilor dintre entitatile incluse in consolidare se elimina din situatiile
financiare anuale consolidate;
daca profiturile si pierderile rezultate din tranzactiile efectuate intre entitatile incluse in consolidare sunt luate in
calcul la determinarea valorii contabile a activelor, acestea se elimina din situatiile financiare anuale
consolidate.
De asemenea, dividendele interne sunt eliminate in totalitate.
13. Prezentati prevederile specifice referitoare la politicile contabile in contextul intocmirii de situatii
financiare anuale consolidate, potrivit prevederilor Reglementarilor contabile conforme cu Directiva
a VlI-a a CEE, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 3.055/2009, cu modificarile si
completarile ulterioare.
64

Politicile contabile reprezinta principiile, bazele, conventiile, regulile si practicile specifice aplicate de o
societate-mama la intocmirea si prezentarea situatiilor financiare anuale consolidate.
Situatiile financiare anuale consolidate trebuie sa fie intocmite folosind politici contabile uniforme pentru
tranzactii asemanatoare si alte evenimente in circumstante similare.
Daca un membru al grupului foloseste alte politici contabile decat cele adoptate in situatiile financiare anuale
consolidate, pentru tranzactii asemanatoare si evenimente in circumstante similare, in scopul intocmirii
situatiilor financiare consolidate trebuie facute ajustari corespunzatoare la situatiile sale financiare.
Trebuie prezentate politicile folosite pentru evaluarea fondului comercial si a intereselor care nu controleaza.
14. Prezentati prevederile din Reglementarile contabile conforme cu Directiva a saptea a CEE, aprobate
prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 3.055/2009, cu modificarile si completarile ulterioare,
referitoare la politicile contabile utilizate de intreprinderile asociate, in scopul cuprinderii acestora in
consolidare.
In scopul cuprinderii in consolidare, situatiile financiare ale intreprinderii asociate vor fi intocmite utilizand
politici contabile uniforme pentru tranzactii si evenimente similare in circumstante similare.
Daca o intreprindere asociata utilizeaza alte politici contabile decat cele ale investitorului pentru tranzactii si
evenimente similare in circumstante similare, se vor face ajustari pentru a asigura conformitatea politicilor
contabile ale intreprinderii asociate, cu cele ale investitorului, atunci cand situatiile financiare ale intreprinderii
asociate sunt utilizate de investitor pentru aplicarea metodei punerii in echivalenta.
Daca activele si datoriile unei intreprinderi asociate au fost evaluate prin alte metode decat cele utilizate
pentru consolidare in conformitate cu pct. 47, acestea vor fi evaluate din nou, in scopul calcularii diferentei
mentionate la pct. 62, prin metodele utilizate pentru consolidare.
Partea de profit (din contul 768 Alte venituri financiare/analitic distinct) sau pierdere (din contul 668 Alte
cheltuieli financiare/analitic distinct) a intreprinderilor asociate, atribuibila unor asemenea interese de
participare, se prezinta in contul de profit si pierdere consolidat la elementul Profitul sau pierderea exercitiului
financiar aferent(a) intreprinderilor asociate.
Profiturile si pierderile care rezulta din tranzactiile in amonte si in aval dintre investitor (inclusiv filialele sale
consolidate) si o intreprindere asociata sunt recunoscute in situatiile financiare ale investitorului doar
corespunzator participatiilor in intreprinderea asociata, apartinand unor detinatori terti investitorului.
Investitia intr-o intreprindere asociata este contabilizata utilizand metoda punerii in echivalenta de la data la
care devine intreprindere asociata.
15. Cum se convertesc in vederea consolidarii situatiile financiare anuale ale societatilor nerezidente,
potrivit Reglementarilor contabile conforme cu Directiva a saptea a CEE, aprobate prin Ordinul
ministrului finantelor publice nr. 3.055/2009, cu modificarile si completarile ulterioare?
Situatiile financiare anuale ale societatilor nerezidente sunt convertite dupa metoda cursului de inchidere.
Aceasta metoda presupune:
In bilant:
- exprimarea posturilor din bilant, cu exceptia capitalurilor proprii, la cursul de inchidere;
- exprimarea capitalurilor proprii la cursul istoric;
- inscrierea, ca element distinct al capitalurilor proprii, a unei rezerve din conversie, ce corespunde diferentei
dintre capitalurile proprii la cursul de inchidere si capitalurile proprii la cursul istoric, precum si diferentei dintre
rezultatul determinat in functie de cursul mediu sau cursul de schimb de la data tranzactiilor si rezultatul la
cursul de inchidere.
Rezerva din conversie inscrisa in bilant este repartizata intre societatea-mama si interesele care nu
controleaza;
In contul de profit si pierdere
- exprimarea veniturilor si a cheltuielilor la cursul mediu. Cand acesta fluctueaza semnificativ, veniturile si
cheltuielile vor fi exprimate la cursurile de schimb de la data tranzactiilor.
Cursul de inchidere este cursul de schimb de la data intocmirii bilantului.
16. Cum se convertesc elementele din bilantul societatilor nerezidente in vederea consolidarii, potrivit
Reglementarilor contabile conforme cu Directiva a saptea a CEE, aprobate prin Ordinul ministrului
finantelor publice nr. 3.055/2009, cu modificarile si completarile ulterioare?
Situatiile financiare anuale ale societatilor nerezidente sunt convertite dupa metoda cursului de inchidere.
Aceasta metoda presupune:
65

In bilant:
- exprimarea posturilor din bilant, cu exceptia capitalurilor proprii, la cursul de inchidere;
- exprimarea capitalurilor proprii la cursul istoric;
- inscrierea, ca element distinct al capitalurilor proprii, a unei rezerve din conversie, ce corespunde diferentei
dintre capitalurile proprii la cursul de inchidere si capitalurile proprii la cursul istoric, precum si diferentei dintre
rezultatul determinat in functie de cursul mediu sau cursul de schimb de la data tranzactiilor si rezultatul la
cursul de inchidere.
Rezerva din conversie inscrisa in bilant este repartizata intre societatea-mama si interesele care nu controleaza;
17. In ce conditii fondul comercial negativ rezultat din consolidare poate fi transferat in contul de profit
si pierdere, potrivit prevederilor Reglementarilor contabile conforme cu Directiva a saptea a CEE,
aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 3.055/2009, cu modificarile si completarile
ulterioare?

In vederea recunoasterii fondului comercial negativ, o entitate trebuie sa se asigure ca nu au fost


supraevaluate activele identificabile achizitionate si nu au fost omise sau subevaluate datoriile.
In masura in care fondul comercial negativ se raporteaza la pierderi si cheltuieli viitoare asteptate, ce sunt
identificate in planul pentru achizitie al achizitorului si pot fi masurate credibil, dar care nu reprezinta datorii
identificabile la data achizitiei, acea parte a fondului comercial negativ trebuie recunoscuta ca venit in contul de
profit si pierdere, atunci cand sunt recunoscute aceste pierderi si cheltuieli viitoare.
In masura in care fondul comercial negativ nu se raporteaza la pierderi si cheltuieli viitoare asteptate si care
pot fi masurate in mod credibil la data achizitiei, acest fond comercial negativ trebuie recunoscut ca venit in
contul de profit si pierdere, dupa cum urmeaza:
valoarea fondului comercial negativ ce nu depaseste valorile juste ale activelor nemonetare identificabile
achizitionate trebuie recunoscuta ca venit atunci cand beneficiile economice viitoare cuprinse in activele
identificabile amortizabile achizitionate sunt consumate, deci, de-a lungul perioadei de viata utila ramasa a
acelor active; si
valoarea fondului comercial negativ in exces fata de valorile juste ale activelor nemonetare identificabile
achizitionate trebuie recunoscuta imediat ca venit.
18. Precizati care sunt prevederile cuprinse in Reglementarile contabile conforme cu Directiva a aptea a
CEE, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 3.055/2009, cu modificarile si
completarile ulterioare, referitoare la data intocmirii situatiilor financiare anuale consolidate.
Situatiile financiare anuale consolidate se intocmesc la aceeasi data ca si situatiile financiare anuale
individuale ale societatii-mama.
Situatiile financiare anuale consolidate pot fi intocmite pentru o alta data, pentru a se tine seama de datele
bilantului celor mai multe sau ale celor mai importante dintre entitatile incluse in consolidare. Daca se face uz
de aceasta derogare, acest fapt trebuie prezentat in notele explicative la situatiile financiare anuale consolidate,
impreuna cu motivele care au determinat-o.
19. Precizai ce metode de evaluare trebuie aplicate de o societate-mam la elaborarea situatiilor
financiare anuale consolidate, potrivit prevederilor Reglementarilor contabile conforme cu Directiva
a saptea a CEE, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 3.055/2009, cu modificarile
si completarile ulterioare.
O societate-mama care intocmeste situatii financiare anuale consolidate trebuie sa aplice aceleasi metode de
evaluare ca si pentru situatiile financiare anuale proprii.
Metoda integrrii globale - Relaia societate-mam filial se concretizeaz atunci cnd prima dintre ele
este capabil de a o controla exclusiv pe cea de a doua.
Metoda integrrii proporionale - se aplic n cazul intereselor n asocierile n participaie
Metoda punerii n echivalen - este o metod de contabilizare conform creia participaiaeste nregistrat,
iniial, la nivelul costului i este ajustat, apoi, pentru a ine cont de schimbrile posterioare achiziiei cotei-pri
a investitorului, n activul net al ntreprinderiideinute.
20. Prezentati cele trei metode de consolidare prevazute de Reglementarile contabile conforme cu
Directiva a saptea a CEE, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 3.055/2009, cu
modificarile si completarile ulterioare.
66

Metoda integrrii globale - Relaia societate-mam filial se concretizeaz atunci cnd prima dintre ele
este capabil de a o controla exclusiv pe cea de a doua.
Metoda consolidarii proporionale - Daca o entitate inclusa in consolidare conduce o alta entitate impreuna
cu una sau mai multe entitati neincluse in consolidare, entitatea respectiva trebuie inclusa in situatiile financiare
anuale consolidate, consolidarea efectuandu-se proportional cu drepturile in capitalul acesteia, detinute de
entitatea inclusa in consolidare.
Metoda punerii n echivalen - este o metod de contabilizare conform creia participaia este nregistrat,
iniial, la nivelul costului i este ajustat, apoi, pentru a ine cont de schimbrile posterioare achiziiei cotei-pri
a investitorului, n activul net al ntreprinderiideinute.
21. Prezentati cazurile n care poate fi recunoscut fond comercial pozitiv, respectiv negativ, n situaiile
financiare anuale i cele consolidate, potrivit prevederilor Reglementarilor contabile conforme cu
directivele europene, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 3.055/2009, cu
modificarile si completarile ulterioare.
Fondul comercial se recunoaste, de regula, la consolidare si reprezinta diferenta dintre costul de achizitie si
valoarea justa la data tranzactiei, a partii din activele nete achizitionate de catre o entitate.
In situatiile financiare anuale individuale, fondul comercial se poate recunoaste numai in cazul transferului
tuturor activelor sau al unei parti a acestora si, dupa caz, si de datorii si capitaluri proprii, indiferent daca este
realizat ca urmare a cumpararii sau ca urmare a unor operatiuni de fuziune
O valoare prezentata ca un element separatcare corespunde unui fond comercial negativ, poate fi transferata
in contul de profit si pierdere consolidat numai:
- daca aceasta diferenta corespunde previziunii, la data achizitiei, a unor rezultate viitoare nefavorabile
ale entitatii in cauza sau previziunii unor costuri pe care entitatea respectiva urmeaza sa le efectueze, in
masura in care o asemenea previziune se materializeaza; sau
- in masura in care diferenta corespunde unui castig realizat.
22. Prezentati principiile metodei de consolidare proportionala conform prevederilor Reglementarilor
contabile conforme cu Directiva a saptea a CEE, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice
nr. 3.055/2009, cu modificarile si completarile ulterioare.
Daca o entitate inclusa in consolidare conduce o alta entitate impreuna cu una sau mai multe entitati
neincluse in consolidare, entitatea respectiva trebuie inclusa in situatiile financiare anuale consolidate,
consolidarea efectuandu-se proportional cu drepturile in capitalul acesteia, detinute de entitatea inclusa in
consolidare.
O asemenea consolidare este denumita in continuare consolidare proportionala.
Aplicarea consolidarii proportionale presupune urmatoarele:
- bilantul asociatului include partea lui din activele pe care le controleaza in comun si partea lui din datoriile
pentru care raspunde solidar;
- contul de profit si pierdere al unui asociat include partea lui din veniturile si cheltuielile entitatii controlate
in comun;
- asociatul aduna partea lui din fiecare dintre activele, datoriile, veniturile sau cheltuielile entitatii controlate
in comun cu elementele similare din propriile situatii financiare anuale, rand cu rand. De exemplu, poate aduna
partea lui din stocurile entitatii controlate in comun, cu stocurile sale si partea lui din imobilizarile corporale ale
entitatii controlate in comun, cu imobilizarile sale.
23. Precizati care sunt elementele specifice care pot s apar n bilanul consolidat, n plus fa de cele
cuprinse n bilanul ce constituie component a situaiilor financiare anuale, potrivit prevederilor
reglementarilor contabile conforme cu directivele europene, aprobate prin Ordinul ministrului
finantelor publice nr. 3.055/2009, cu modificarile si completarile ulterioare.
TITLURI PUSE N ECHIVALEN, Fond comercial negativ, Rezerve de valoare just, Rezerve reprezentnd
surplusul realizat din rezerve din reevaluare, Rezerve din diferene de curs valutar n relaie cu investiia net
ntr-o entitate strin, Aciuni proprii, Ctiguri legate de instrumentele de capitaluri proprii Pierderi legate de
instrumentele de capitaluri proprii, REZERVE DIN CONVERSIE, PROFITUL SAU PIERDEREA,
REPORTAT(), PROFITUL SAU PIERDEREA EXERCIIULUI FINANCIAR aferent() societii-mam
Repartizarea profitului, INTERESE CARE NU CONTROLEAZ, Profitul sau pierderea exerciiului financiar
aferent() intereselor care nu controleaz, Alte capitaluri proprii
67

24. Prezentati ajustarile care trebuie efectuate cu ocazia consolidarii prin metoda integrarii globale,
conform prevederilor Reglementarilor contabile conforme cu Directiva a aptea a CEE, aprobate prin
Ordinul ministrului finantelor publice nr. 3.055/2009, cu modificarile si completarile ulterioare.
Situatiile financiare anuale consolidate prezinta activele, datoriile, pozitia financiara si profiturile sau
pierderile entitatilor incluse in consolidare, ca si cum acestea ar fi o singura entitate. in special:
datoriile si creantele dintre entitatile incluse in consolidare se elimina din situatiile financiare anuale
consolidate;
veniturile si cheltuielile aferente tranzactiilor dintre entitatile incluse in consolidare se elimina din
situatiile financiare anuale consolidate;
daca profiturile si pierderile rezultate din tranzactiile efectuate intre entitatile incluse in consolidare
sunt luate in calcul la determinarea valorii contabile a activelor, acestea se elimina din situatiile
financiare anuale consolidate.
Atunci cand situatiile financiare anuale ale unei filiale, folosite la intocmirea situatiilor financiare anuale
consolidate, sunt intocmite la o data de raportare diferita de cea a societatii-mama, trebuie facute ajustari
datorita efectelor tranzactiilor sau evenimentelor semnificative care au loc intre acea data si data situatiilor
financiare ale societatii-mama. intr-un astfel de caz, activele si datoriile filialei straine sunt convertite la cursul
de schimb de la data bilantului acelei filiale. Sunt facute ajustari pentru schimbari semnificative in cursurile de
schimb, intervenite pana la data bilantului entitatii raportoare.
Daca activele care urmeaza sa fie cuprinse in situatiile financiare anuale consolidate au facut obiectul unor
ajustari exceptionale de valoare exclusiv in scop fiscal, acestea se incorporeaza in situatiile financiare anuale
consolidate numai dupa eliminarea ajustarilor respective.
25. Prezentati situatia in care se aplica metoda de consolidare proportionala, precum si care sunt
principiile acesteia, conform prevederilor reglementarilor contabile conforme cu Directiva a saptea a
CEE, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 3.055/2009, cu modificarile si
completarile ulterioare.
Daca o entitate inclusa in consolidare conduce o alta entitate impreuna cu una sau mai multe entitati
neincluse in consolidare, entitatea respectiva trebuie inclusa in situatiile financiare anuale consolidate,
consolidarea efectuandu-se proportional cu drepturile in capitalul acesteia, detinute de entitatea inclusa in
consolidare.
O asemenea consolidare este denumita in continuare consolidare proportionala.
Aplicarea consolidarii proportionale presupune urmatoarele:
- bilantul asociatului include partea lui din activele pe care le controleaza in comun si partea lui din datoriile
pentru care raspunde solidar;
- contul de profit si pierdere al unui asociat include partea lui din veniturile si cheltuielile entitatii controlate
in comun;
- asociatul aduna partea lui din fiecare dintre activele, datoriile, veniturile sau cheltuielile entitatii controlate
in comun cu elementele similare din propriile situatii financiare anuale, rand cu rand. De exemplu, poate aduna
partea lui din stocurile entitatii controlate in comun, cu stocurile sale si partea lui din imobilizarile corporale ale
entitatii controlate in comun, cu imobilizarile sale.
Cand un asociat cumpara active de la o entitate controlata in comun, acesta nu va recunoaste partea lui din
profiturile acelei entitati, rezultate din efectuarea tranzactiei, pana in momentul in care revinde activele unei
terte parti. Un asociat trebuie sa recunoasca partea lui din pierderile rezultate din aceste tranzactii in acelasi mod
ca profiturile, cu exceptia cazului in care pierderile reprezinta o depreciere a activelor, situatie in care trebuie
recunoscute imediat.
Un asociat al unei entitati controlate in comun intrerupe folosirea consolidarii proportionale de la data la care
inceteaza sa detina acel control
26. Prezentati situatiile in care consolidarea se realizeaza prin metoda punerii in echivalenta, precum si
care sunt principiile acesteia, conform prevederilor Reglementarilor contabile conforme cu Directiva
a saptea a CEE, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 3.055/2009, cu modificarile
si completarile ulterioare.

68

Daca o entitate inclusa in consolidare exercita o influenta semnificativa asupra politicii operationale si
financiare a unei entitati neincluse in consolidare (intreprindere asociata), in care detine un interes de
participare, acel interes de participare se prezinta in bilantul consolidat la elementul Titluri puse in echivalenta.
Se presupune ca o entitate exercita o influenta semnificativa asupra altei entitati daca detine 20% sau mai
mult din drepturile de vot ale actionarilor sau asociatilor in acea entitate. in acest caz, entitatea care exercita
influenta semnificativa este numita investitor.
In intelesul prezentelor reglementari, prin interese de participare se intelege dreptul in capitalul altor entitati,
reprezentat sau nu prin certificate, care, prin crearea unei legaturi durabile cu aceste entitati, sunt destinate sa
contribuie la activitatile entitatii.
Detinerea unei parti din capitalul unei alte entitati se presupune ca reprezinta un interes de participare, atunci
cand depaseste un procentaj de 20%.
In intelesul prezentelor reglementari, o entitate la care un investitor exercita o influenta semnificativa asupra
politicii sale operationale si financiare este o intreprindere asociata.
Suma corespunzatoare proportiei de capital si rezerve a intreprinderii asociate se majoreaza sau se reduce cu
valoarea oricarei variatii care a avut loc in cursul exercitiului financiar, in proportia de capital si rezerve a
intreprinderii asociate, reprezentata de acel interes de participare; aceasta se reduce, de asemenea, cu suma
dividendelor aferente acelui interes de participare.
Partea investitorului din profitul sau pierderea intreprinderii asociate, inregistrata dupa achizitie, este ajustata
pentru a lua in calcul, de exemplu, amortizarea activelor amortizabile pe baza valorii juste la data achizitiei.
Similar, ajustari corespunzatoare se aduc partii investitorului din profitul sau pierderea intreprinderii asociate,
inregistrata dupa achizitie, pentru pierderile din depreciere recunoscute de intreprinderea asociata.
In scopul cuprinderii in consolidare, situatiile financiare ale intreprinderii asociate vor fi intocmite utilizand
politici contabile uniforme pentru tranzactii si evenimente similare in circumstante similare.
Daca o intreprindere asociata utilizeaza alte politici contabile decat cele ale investitorului pentru tranzactii si
evenimente similare in circumstante similare, se vor face ajustari pentru a asigura conformitatea politicilor
contabile ale intreprinderii asociate, cu cele ale investitorului, atunci cand situatiile financiare ale intreprinderii
asociate sunt utilizate de investitor pentru aplicarea metodei punerii in echivalenta.
Partea grupului din intreprinderea asociata reprezinta suma participatiilor la acea intreprindere asociata,
apartinand societatii-mama si filialelor. in acest scop sunt ignorate participatiile celorlalte entitati in
intreprinderea asociata.
Profiturile si pierderile care rezulta din tranzactiile in amonte si in aval dintre investitor (inclusiv filialele sale
consolidate) si o intreprindere asociata sunt recunoscute in situatiile financiare ale investitorului doar
corespunzator participatiilor in intreprinderea asociata, apartinand unor detinatori terti investitorului.
Tranzactiile in amonte sunt, de exemplu, vanzarile de active de la o intreprindere asociata la un investitor.
Tranzactiile in aval sunt, de exemplu, vanzarile de active de la un investitor catre o intreprindere asociata. Partea
investitorului din profitul sau pierderea intreprinderii asociate rezultand din aceste tranzactii este eliminata.
Investitia intr-o intreprindere asociata este contabilizata utilizand metoda punerii in echivalenta de la data la
care devine intreprindere asociata.
27. Prezentati principiile metodei integrarii globale conform prevederilor Reglementarilor contabile
conforme cu Directiva a saptea a CEE, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr.
3.055/2009, cu modificarile si completarile ulterioare.
Activele si datoriile entitatilor incluse in consolidare se incorporeaza in totalitate in bilantul consolidat, prin
insumarea elementelor similare.
Stocurile pot fi prezentate ca un singur element in situatiile financiare anuale consolidate, daca exista
circumstante speciale care ar putea determina cheltuieli nejustificate.
Valorile contabile ale actiunilor in capitalul entitatilor incluse in consolidare se compenseaza cu proportia pe
care o reprezinta in capitalul si rezervele acestor entitati, astfel:
a) compensarile se efectueaza pe baza valorilor juste ale activelor si datoriilor identificabile la data
achizitiei actiunilor sau, in cazul in care achizitia are loc in doua sau mai multe etape, la data la care entitatea a
devenit o filiala.
In intelesul prezentelor reglementari, data achizitiei reprezinta data la care controlul asupra activelor nete
sau operatiunilor entitatii achizitionate este transferat efectiv catre dobanditor.
b) in conditiile in care nu se pot stabili valorile prevazute la litera a), compensarea se efectueaza pe baza
valorilor juste de la data la care entitatile in cauza sunt incluse in consolidare pentru prima data. Diferentele
rezultate din asemenea compensari se inregistreaza, in masura in care este posibil, direct la acele elemente din
bilantul consolidat care au valori superioare sau inferioare valorilor lor contabile.
69

c) Orice diferenta rezultata ca urmare a aplicarii lit. a) sau ramasa dupa aplicarea lit. b) se prezinta ca un
element separat in bilantul consolidat, astfel:
- diferenta pozitiva se prezinta la elementul Fond comercial pozitiv;
- diferenta negativa se prezinta la elementul Fond comercial negativ.
Aceste elemente, metodele utilizate si orice modificari semnificative fata de exercitiul financiar precedent
trebuie explicate in notele explicative la situatiile financiare anuale consolidate.
Interesele care nu controleaza trebuie prezentate in bilantul consolidat in capitalurile proprii, separat de
capitalurile proprii ale societatii-mama.
Veniturile si cheltuielile entitatilor incluse in consolidare se incorporeaza in totalitate in contul de profit si
pierdere consolidat, prin insumarea elementelor similare.
Suma oricarui profit sau pierderi atribuibila actiunilor in filialele incluse in consolidare, detinute de alte
persoane decat entitatile incluse in consolidare, se prezinta separat in contul de profit si pierdere consolidat, la
elementul Profitul sau pierderea exercitiului financiar aferent(a) intereselor care nu controleaza.
28. Definiti fondul comercial pozitiv prin prisma Reglementarilor contabile conforme cu Directiva a
saptea a CEE, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 3.055/2009, cu modificarile si
completarile ulterioare, si prezentati un exemplu de situatie cand apare fondul comercial pozitiv.
Reprezinta diferenta dintre costul de achizitie si valoarea justa la data tranzactiei, a partii din activele nete
achizitionate de catre o entitate.
In situatiile financiare anuale individuale, fondul comercial se poate recunoaste numai in cazul transferului
tuturor activelor sau al unei parti a acestora si, dupa caz, si de datorii si capitaluri proprii, indiferent daca este
realizat ca urmare a cumpararii sau ca urmare a unor operatiuni de fuziune. Transferul este in legatura cu o
afacere, reprezentata de un ansamblu integrat de activitati si active organizate si administrate in scopul obtinerii
de profituri, inregistrarii de costuri mai mici sau alte beneficii.
In cazul in care fondul comercial este tratat ca un activ, se au in vedere urmatoarele prevederi:
a) fondul comercial se amortizeaza, de regula, in cadrul unei perioade de maximum cinci ani;
b) totusi, entitatile pot sa amortizeze fondul comercial in mod sistematic intr-o perioada de peste cinci ani,
cu conditia ca aceasta perioada sa nu depaseasca durata de utilizare economica a activului si sa fie prezentata si
justificata in notele explicative.
Exemplu: fond comercial pozitiv = suma investita intr-o entitate(261) este mai mare decit acivul net contabil la data
achizitiei , sau la data consolidarii.

29. Prezentati prevederile referitoare la cazul n care partea investitorului din pierderea ntreprinderii
asociate este egal sau mai mare dect participaia n ntreprinderea asociat, potrivit prevederilor
Reglementarilor contabile conforme cu Directiva a saptea a CEE, aprobate prin Ordinul ministrului
finantelor publice nr. 3.055/2009, cu modificarile si completarile ulterioare.
Daca partea investitorului din pierderea intreprinderii asociate este egala sau mai mare decat participatia in
intreprinderea asociata, investitorul intrerupe recunoasterea cotei sale de pierderi aditionale. Participatia intr-o
intreprindere asociata este valoarea contabila a investitiei in intreprinderea asociata, in conformitate cu metoda
punerii in echivalenta, precum si orice interes pe termen lung care, in fond, formeaza o parte din investitia neta a
investitorului in intreprinderea asociata. De exemplu, un element pentru care decontarea nu este nici planificata,
nici probabil a se produce in viitorul apropiat este, in fond, o extindere a investitiei entitatii in intreprinderea
asociata. Astfel de elemente pot sa includa actiuni preferentiale, creante pe termen lung sau imprumuturi, insa
nu includ creante tranzactionale sau orice creanta pe termen lung pentru care exista garantii reale adecvate, cum
ar fi imprumuturile garantate. Pierderile recunoscute in conformitate cu metoda punerii in echivalenta ca fiind in
exces fata de investitia investitorului in actiuni ordinare se aplica celorlalte componente ale interesului
investitorului.
Dupa ce participatia investitorului este redusa la zero, pierderile aditionale se contabilizeaza si se recunoaste
o datorie doar in masura in care investitorul si-a asumat obligatii legale sau implicite, sau a facut plati in numele
intreprinderii asociate. Daca intreprinderea asociata raporteaza ulterior profituri, investitorul rezuma
recunoasterea cotei sale din acele profituri doar dupa ce cota sa din profituri egaleaza cota din pierderile
nerecunoscute.

C. NTREBRI PRIVIND CADRUL GENERAL CONCEPTUAL


PENTRU
RAPORTAREA FINANCIAR
70

1. Definiti stocurile potrivit IAS 2 Stocuri". Ce elemente se includ la stocuri?


Stocurile sunt active:
a) deinute pentru a fi vndute pe parcursul desfurrii normale a activitii;
b) n curs de producie n vederea unei vnzri n aceleai condiii ca mai sus; sau
c) sub form de materii prime, materiale i alte consumabile ce urmeaz a fi folosite n procesul de
producie sau pentru prestarea de servicii.
Stocurile includ bunurile cumprate i deinute cu scopul revnzrii, cum sunt mrfurile achiziionate de un
detailist n vederea revnzrii sau terenurile i alte proprieti imobiliare deinute cu scopul de fi revndute.
Stocurile includ, de asemenea, produsele finite sau producia aflat n curs de execuie de ctre entitate, precum
i materialele i alte consumabile destinate utilizrii n procesul de producie n cazul unui prestator de servicii,
stocurile includ costul serviciilor, pentru care entitatea nu a recunoscut nc venitul aferent
2. Care este diferenta intre notiunile de valoare realizabila neta" si valoare justa", in contextul IAS 2
Stocuri"? Exemplificati.
Valoarea realizabil net se refer la suma net pe care o entitate se ateapt s o realizeze din vnzarea de
stocuri pe parcursul desfurrii normale a activitii.
Valoarea just reflect suma pentru care acelai stoc ar putea fi schimbat pe pia, ntre cumprtori i
vnztori interesai i n cunotin de cauz. Prima este o valoare specific entitii; a doua nu este. Valoarea
realizabil net pentru stocuri poate s nu fie egal cu valoarea just minus costurile de vnzare.
3. Definiti costul de achizitie si costul de prelucrare, potrivit prevederilor IAS 2 Stocuri". Care sunt
componentele costului de achizitie si ale costului de productie/prelucrare?
Costurile de achiziie a stocurilor cuprind preul de cumprare, taxe de import i alte taxe (cu excepia
acelora pe care entitatea le poate recupera de la autoritile fiscale), costuri de transport, manipulare i alte
costuri care pot fi atribuite direct achiziiei de produse finite, materiale i servicii. Reducerile comerciale,
rabaturile i alte elemente similare sunt deduse pentru a determina costurile de achiziie.
Costurile de prelucrare a stocurilor includ costurile direct aferente unitilor produse, cum ar fi
costurile cu manopera direct. De asemenea, ele includ i alocarea sistematic a regiei de producie, fix i
variabil, generat de transformarea materialelor n produse finite.
4. Definiti regia de productie, fixa si variabila, in contextul IAS 2 Stocuri". Exemplificati.
Regia fix de producie const n acele costuri indirecte de producie care rmn relativ constante, indiferent
de volumul produciei, cum sunt: amortizarea, ntreinerea seciilor i utilajelor, precum i costurile cu
conducerea i administrarea seciilor.

Regia variabil de productie const n acele costuri indirecte de producie care variaz direct propor ional
sau aproape direct proporional cu volumul produciei, cum sunt materialele indirecte i manopera indirect.
5. Care sunt prevederile din IAS 2 Stocuri" referitoare la alocarea regiei fixe de productie asupra
costurilor de prelucrare? Exemplificati modul de alocare.
Alocarea regiei fixe de producie asupra costurilor de prelucrare se face pe baza capacitii normale de
producie. Capacitatea normal de producie este producia estimat a fi obinut, n medie, de-a lungul unui
anumit numr de perioade sau sezoane, n condiii normale, avnd n vedere i pierderea de capacitate
rezultat din ntreinerea planificat a echipamentului. Nivelul actual de producie poate fi folosit dac se
consider c acesta aproximeaz capacitatea normal. Valoarea regiei fixe alocate fiecrei uniti produse nu
se majoreaz ca urmare a obinerii unei producii sczute sau a neutilizrii unor active. Regia nealocat este
recunoscut drept cheltuial n perioada n care a aprut. n exerciiile n care se nregistreaz o producie
neobinuit de mare, valoarea regiei fixe alocate fiecrei uniti produse este diminuat, astfel nct stocurile
s nu fie evaluate la o valoare mai mare dect costul lor.
6. Dati 3 exemple de costuri care nu trebuie incluse in costul de productie al stocurilor, potrivit IAS 2
Stocuri".
71

a) pierderile de materiale, manoper sau alte costuri de producie nregistrate peste limitele normal
admise;
b) cheltuieli de depozitare, cu excepia cazurilor n care astfel de costuri sunt necesare n procesul de
producie, anterior trecerii ntr-o nou faz de fabricaie;
c) regii generale de administraie care nu particip la aducerea stocurilor n forma i n locul n care se
gsesc n prezent; i
d) costuri de desfacere.
7. Cum se evalueaza costul stocurilor unui prestator de servicii, potrivit IAS 2 Stocuri"? Care sunt
componentele costului in acest caz?
n msura n care prestatorii de servicii au stocuri, ei le evalueaz la costurile de producie. Aceste
costuri constau, n primul rnd, din manoper i din alte costuri legate de personalul direct angajat n
furnizarea serviciilor, inclusiv personalul nsrcinat cu supravegherea, precum i regiile corespunztoare.
Costurile cu personalul angajat n activitatea de desfacere i administraie nu se includ, ci sunt recunoscute
drept cheltuieli n perioada n care au loc. Costul stocurilor unui prestator de servicii nu include marjele de profit
sau regiile neatribuibile, care sunt adesea facturate la preurile impuse de prestatorii de servicii.
8. Prezentati tehnicile de masurare a costurilor descrise in IAS 2 Stocuri", precum si categoriile de stocuri
in cazul carora se aplica acestea. Exemplificati.
M etoda costului standard ia n considerare nivelurile normale ale materialelor i consumabilelor,
manoperei, eficienei i capacitii de producie. Aceste niveluri trebuie revizuite periodic i ajustate, dac
este necesar, n funcie de condiiile actuale.
Metoda preului cu amnuntul este adesea folosit n comerul cu amnuntul pentru a msura costul
stocurilor de articole numeroase i cu micare rapid, care au marje similare i pentru care nu este practic s se
foloseasc alt metod de determinare a costului. Costul bunurilor vndute este calculat prin deducerea
valorii marjei brute din preul de vnzare al stocurilor. Procentajul marjei brute utilizat ia n considerare
stocurile al cror pre a fost redus sub preul de vnzare iniial.
9. Prezentati formulele de determinare a costului stocurilor, asa cum sunt prevazute in IAS 2 Stocuri".
Costul acelor stocuri care nu sunt de obicei fungibile i al acelor bunuri sau servicii produse i
destinate unor comenzi distincte va fi determinat prin identificarea specific a costurilor individuale.
Identificarea specific a costului presupune atribuirea costurilor specifice elementelor identificabile ale
stocurilor.
Costul stocurilor, cu excepia celor menionate n paragraful anterior, trebuie determinat cu ajutorul
formulei "primul intrat, primul ieit" (FIFO) sau a costului mediu ponderat.
10. Prezentati formulelele de determinare a costului stocurilor fungibile, potrivit IAS 2 Stocuri".
Costul stocurilor fungibile trebuie determinat cu ajutorul formulei "primul intrat, primul ieit" (FIFO)
sau a costului mediu ponderat.
Formula FIFO presupune c primele elemente cumprate sunt cele care se i vnd primele i, prin
urmare, elementele care rmn n stoc la sfritul perioadei sunt cele care au fost cumprate sau produse cel
mai recent. Formula costului mediu ponderat calculeaz costul fiecrui element pe baza mediei ponderate a
costurilor elementelor similare aflate n stoc la nceputul perioadei i a costului elementelor similare produse
sau cumprate n timpul perioadei.
11. Cum se estimeaza valoarea realizabila neta a stocurilor, potrivit prevederilor IAS 2 Stocuri"?
Exemplificati.
Estimarea valorii realizabile nete se bazeaz pe cele mai credibile dovezi n momentul n care are loc
estimarea valorii stocurilor care se ateapt a fi realizat. Aceste estimri iau n considerare fluctuaiile de pre i
de cost care sunt direct legate de evenimente ce au intervenit dup terminarea perioadei, n msura n care
aceste evenimente confirm condiiile existente la sfritul perioadei.
Estimarea valorii realizabile nete ia n considerare, de asemenea, scopul pentru care stocurile sunt deinute.
De exemplu, valoarea realizabil net a stocurilor care urmeaz s fie livrate n baza unor contracte ferme pentru
72

vnzarea de bunuri sau prestarea de servicii este preul stabilit contractual. n situaia n care cantitatea
contractat este mai mic dect cantitatea deinut, valoarea realizabila net a surplusului se va determina
pornind de la preurile generale de vnzare practicate pe pia.
12. Definiti valoarea realizabila neta potrivit IAS 2 Stocuri". Frecventa evaluarii stocurilor la valoarea
realizabila neta in perioadele ulterioare recunoasterii initiale; exemplificari.
Valoarea realizabil net este preul de vnzare estimat ce ar putea fi obinut pe parcursul desfurrii
normale a activitii, mai puin costurile estimate pentru finalizarea bunului i a costurilor estimate
necesare vnzrii.
Pentru fiecare perioad ulterioar se efectueaz o nou evaluare a valorii realizabile nete.
Exemplu Evaluarea la inventariere.
13. Definiti valoarea realizabila neta potrivit IAS 2 Stocuri". Evaluarea stocurilor in situatiile financiare in
cazul in care costul este nerecuperabil; prezentare in situatiile financiare. Exemplificati.
Valoarea realizabil net este preul de vnzare estimat ce ar putea fi obinut pe parcursul desfurrii
normale a activitii, mai puin costurile estimate pentru finalizarea bunului i a costurilor estimate
necesare vnzrii.
Valoarea oricrei diminuri a valorii stocurilor pn la valoarea realizabil net i toate pierderile de
stocuri vor fi recunoscute drept cheltuial n perioada n care are loc diminuarea sau pierderea.
Situaiile financiare vor prezenta urmtoarele informaii:
a) politicile contabile adoptate la evaluarea stocurilor, inclusiv formulele folosite pentru determinarea
costului;
b) valoarea contabil total a stocurilor i valoarea contabil a categoriilor de stocuri, grupate ntr-un mod
adecvat entitii;
c) valoarea contabil a stocurilor nregistrate la valoarea just minus costurile de vnzare;
d) valoarea stocurilor recunoscut drept cheltuial pe parcursul perioadei;
e) valoarea oricrei diminuri a valorii stocurilor recunoscut drept cheltuial n cursul perioadei,;
f) valoarea oricrei stornri a oricrei diminuri de valoare care este recunoscut ca o cheltuial a perioadei;
g) circumstanele sau evenimentele care au condus la stornarea unei diminuri a valorii stocurilor; i
h) valoarea contabil a stocurilor gajate n contul datoriilor.
14. Precizati cum se procedeaza in conformitate cu IAS 2 Stocuri" in cazul in care din procesul de
productie se obtin simultan mai multe produse.
Un proces de producie poate duce la obinerea simultan a mai multor produse. Este cazul, de exemplu, al
produselor cuplate sau cazul n care un produs este principal i altul este un produs secundar. Atunci cnd
costurile de prelucrare nu se pot identifica distinct, pentru fiecare produs n parte, acestea se aloc pe baza
unei metode raionale, aplicate cu consecven. Alocarea se poate baza, de exemplu, pe valoarea de vnzare
relativ pe fiecare produs, fie n stadiul de producie n care produsele devin identificabile, fie n momentul
finalizrii procesului de producie. Prin natura lor, majoritatea produselor secundare au o valoare
nesemnificativ, n aceste cazuri, ele sunt adesea evaluate la valoarea realizabil net i aceast valoare se
deduce din costul produsului principal.
15. Prezentai modul de recunoastere drept cheltuiala a valorii stocurilor in contextul IAS 2 Stocuri".
Exemplificati.
Atunci cnd stocurile sunt vndute, valoarea contabil a stocurilor va fi recunoscut ca o cheltuial
n perioada n care a fost recunoscut venitul corespunztor. Valoarea oricrei diminuri a valorii
stocurilor pn la valoarea realizabil net i toate pierderile de stocuri vor fi recunoscute drept cheltuial
n perioada n care are loc diminuarea sau pierderea. Valoarea oricrei stornri a diminurii valorii
stocurilor ca urmare a unei creteri a valorii realizabile nete va fi recunoscut ca o reducere a cheltuielii cu
stocurile n perioada n care stornarea a avut loc.
16. Ce informatii trebuie sa se prezinte in situatiile financiare in ceea ce priveste stocurile entitatii, in
conformitate cu IAS 2 Stocuri"?
73

Situaiile financiare vor prezenta urmtoarele informaii:


a) politicile contabile adoptate la evaluarea stocurilor, inclusiv formulele folosite pentru determinarea
costului;
b) valoarea contabil total a stocurilor i valoarea contabil a categoriilor de stocuri, grupate ntr-un mod
adecvat entitii;
c) valoarea contabil a stocurilor nregistrate la valoarea just minus costurile de vnzare;
d) valoarea stocurilor recunoscut drept cheltuial pe parcursul perioadei;
e) valoarea oricrei diminuri a valorii stocurilor recunoscut drept cheltuial n cursul perioadei,;
f) valoarea oricrei stornri a oricrei diminuri de valoare care este recunoscut ca o cheltuial a perioadei;
g) circumstanele sau evenimentele care au condus la stornarea unei diminuri a valorii stocurilor; i
h) valoarea contabil a stocurilor gajate n contul datoriilor.
17. Tratati recunoasterea stocurilor ca active potrivit prevederilor Cadrului general conceptual pentru
raportarea financiar si IAS 2 Stocuri".
Unele stocuri pot fi alocate altor conturi de active, de exemplu, un stoc folosit drept component pentru o
imobilizare corporal construit n regie proprie. Stocurile alocate n acest fel unui alt activ sunt recunoscute
drept cheltuieli pe parcursul duratei de via util a acelui activ.
18. Prezentati formulelele de determinare a costului stocurilor prevazute in IAS 2 Stocuri", precum si
influenta formulei utilizate pentru determinarea costului stocurilor asupra stocurilor si a rezultatelor.
Costul acelor stocuri care nu sunt de obicei fungibile i al acelor bunuri sau servicii produse i destinate unor
comenzi distincte va fi determinat prin identificarea specific a costurilor individuale.
Identificarea specific a costului presupune atribuirea costurilor specifice elementelor identificabile ale
stocurilor.
Costul stocurilor, cu excepia celor menionate n paragraful anterior, trebuie determinat cu ajutorul formulei
"primul intrat, primul ieit" (FIFO) sau a costului mediu ponderat.
Identificarea specific a costului presupune atribuirea costurilor specifice elementelor identificabile ale
stocurilor. Acest tratament contabil este adecvat pentru acele elemente care fac obiectul unei comenzi distincte,
indiferent dac au fost cumprate sau produse. Totui, identificarea specific nu poate fi folosit n cazurile n
care stocurile cuprind un numr mare de elemente care sunt, de regul, fungibile. n aceste cazuri, metoda care
permite selectarea acelor elemente ce rmn n stoc ar putea fi folosit pentru obinerea unor efecte dorite asupra
profitului sau pierderii.
O entitate va folosi aceeai formul de determinare a costului pentru toate stocurile de natur i utilizare
similar pentru entitate. Pentru stocurile de natur sau utilizare diferite, pot fi justificate formule diferite de
determinare a costului.
De exemplu, stocurile utilizate ntr-un segment de afaceri pot avea pentru entitate o utilizare diferit fa de
acelai tip de stocuri utilizate ntr-un alt segment de afaceri. Cu toate acestea, o diferen n ceea ce privete
localizarea geografic a stocurilor (sau reglementrile fiscale respective), prin ea nsi, nu este suficient pentru
a justifica utilizarea de formule diferite de determinare a costurilor.
Formula FIFO presupune c primele elemente cumprate sunt cele care se i vnd primele i, prin urmare,
elementele care rmn n stoc la sfritul perioadei sunt cele care au fost cumprate sau produse cel mai recent.
Formula costului mediu ponderat calculeaz costul fiecrui element pe baza mediei ponderate a costurilor
elementelor similare aflate n stoc la nceputul perioadei i a costului elementelor similare produse sau
cumprate n timpul perioadei. Media poate fi calculat periodic sau dup recepia fiecrui transport, n funcie
de circumstanele n care se gsete entitatea.
19. Cum se evalueaza imobilizarile corporale cu ocazia recunoasterii initiale, potrivit IAS 16 Imobilizari
corporale"? Care sunt elementele costului? Dati exemple de costuri direct atribuibile.
Costul unui element de imobilizri corporale trebuie recunoscut ca activ dac i numai dac:
(a) este probabil generarea pentru entitate de beneficii economice viitoare aferente activului; i
(b) costul activului poate fi evaluat n mod fiabil.
Un element al imobilizrilor corporale care este recunoscut ca activ trebuie msurat la costul su
Costul unui element de imobilizri corporale cuprinde:
(a) preuldmca,invtxs euprcbil,adstoemr.
(b) orice costuri direct atribuibile aducerii activului la locaie i condiiilor necesare pentru a putea fi folosit
n maniera dorit de conducere.
74

c) ucorilstmeanpdvcuti,lersodampnuti,entitatea avnd aceste costuri ca obligaie ca o consecin a achiziionrii elementului, sau a utilizrii
elementului pe parcursul unei anumite perioade n alte scopuri dect cele de a produce stocuri pe parcursul
acelei perioade
Exemple de costuri direct atribuibile sunt:
(a) costurile cu beneficiile angajailor (dup cum sunt definite n IAS 19 Beneficiile angajailor) care apar
direct din construirea sau achiziia elementului de imobilizri corporale;
(b) ostucriledamnjp ;
(c) costuri iniiale de livrare i manipulare;
(d) costuri de instalare i asamblare;
(e) costurile de testare a funcionrii corecte a activului, dup deducerea ncasrilor nete din vnzarea
oricror elemente produse n timpul aducerii activului la locaie i n starea respectiv (cum ar fi mostrele
produse n momentul testrii echipamentului); i
(f) onorariile profesionale.
20. Evaluarea elementelor de imobilizari corporale achizitionate in schimbul unor active, potrivit IAS 16
Imobilizari corporale".
Unul sau mai multe elemente de imobilizri corporale pot fi achiziionate n schimbul unui activ nemonetar,
sau active, sau a unei combinaii de active monetare i nemonetare. Costul unui astfel de element de imobilizri
corporale este evaluat la valoarea just, cu excepia cazului n care
(a) tranzaciei de schimb i lipsete substana comercial, sau
(b) valoarea just a nici unuia dintre active nu poate fi evaluat n mod credibil.
Elementul achiziionat este evaluat n acest mod chiar dac entitatea nu poate derecunoate imediat activul la
care renun. Dac elementul achiziionat nu este evaluat la valoarea just, costul su este evaluat la valoarea
contabil a activului la care s-a renunat.
21. Prezentati conditiile in care o tranzactie de schimb prin care se achizitioneaza un element de
imobilizari corporale este considerata o tranzactie de natura comerciala, potrivit prevederilor IAS 16
Imobilizari corporale".
O entitate determin dac o tranzacie de schimb are substan comercial prin analizarea msurii n care
fluxurile sale viitoare de numerar sunt ateptate s se modifice ca rezultat al tranzaciei. O tranzacie de schimb
are substan comercial dac:
(a) configuraia (riscul, perioada i valoarea) fluxurilor de numerar ale activului primit difer de configuraia
fluxurilor de numerar ale activului transferat; sau
(b) valoarea specific entitii din partea operaiunilor entitii afectat de tranzacie se schimb ca rezultat al
schimbului; i
c) diferena din (a) i (b) este semnificativ relativ la valoarea just a activului schimbat.
22. Prezentati, in contextul IAS 16 Imobilizari corporale", situatia evaluarii la valoare justa a
imobilizarilor corporale achizitionate in schimbul unui activ. Cum se evalueaza valoarea justa in
aceasta situatie? Exemplificati.
Valoarea just a unui activ pentru care nu exist tranzacii de pia comparabile este msurabil n mod
credibil dac:
(a) variabilitatea clasei de valori juste estimate rezonabil nu este semnificativ pentru activul respectiv,
(b) probabilitile variatelor estimri din cadrul clasei respective pot fi evaluate n mod rezonabil i utilizate
la estimarea valorii juste.
Dac o entitate poate determina n mod credibil valoarea just a activului primit n schimb sau a activului
cedat, atunci valoarea just a activului cedat este utilizat la evaluarea costului activului primit, cu excepia
cazului n care valoarea just a activului primit este n mod mai clar evident.

23. Prezentati modelele de evaluare a imobilizarilor corporale ulterior recunoasterii initiale, prevazute de
IAS 16 Imobilizari corporale".
Modelul bazat pe cost - Ulterior recunoaterii iniiale ca activ, o imobilizare corporal trebuie
nregistrat la cost, mai puin amortizarea cumulat aferent i orice pierderi cumulate din depreciere.
75

Modelul bazat pe reevaluare - . Ulterior recunoaterii iniiale ca activ, o imobilizare corporal a crei
valoare just poate fi evaluat credibil trebuie nregistrat la valoarea reevaluat care reprezint
valoarea just la momentul reevalurii, mai puin orice amortizare ulterioar cumulat aferent i
pierderile ulterioare cumulate din depreciere. Reevalurile trebuie efectuate cu suficient regularitate,
pentru a se asigura c valoarea contabil nu difer n mod semnificativ de valoarea care poate fi
determinat pe baza valorii juste la data bilanului

24. Prezentati modelul de reevaluare prevazut de IAS 16 Imobilizari corporale". Definiti valoarea justa.
Modelul bazat pe reevaluare - . Ulterior recunoaterii iniiale ca activ, o imobilizare corporal a crei
valoare just poate fi evaluat credibil trebuie nregistrat la valoarea reevaluat care reprezint
valoarea just la momentul reevalurii, mai puin orice amortizare ulterioar cumulat aferent i
pierderile ulterioare cumulate din depreciere. Reevalurile trebuie efectuate cu suficient regularitate,
pentru a se asigura c valoarea contabil nu difer n mod semnificativ de valoarea care poate fi
determinat pe baza valorii juste la data bilanului
Frecvena reevalurilor depinde de modificrile valorii juste a imobilizrilor corporale n cauz. n cazul n
care valoarea just a unui activ reevaluat difer semnificativ de valoarea contabil, atunci este necesar o nou
reevaluare.
Atunci cnd un element al imobilizrilor corporale este reevaluat, atunci ntreaga clas din care face parte
acel element trebuie reevaluat.
Valoarea just reprezint suma pentru care un activ ar putea fi schimbat de bunvoie ntre dou pri aflate
n cunotin de cauz, n cadrul unei tranzacii cu preul determinat obiectiv.
25. Prezentati care este tratamentul contabil al amortizarii la data reevaluarii in cazul modelului de
reevaluare prevazut de IAS 16 Imobilizari corporale". Exemplificati.
La reevaluarea unei imobilizri corporale, orice amortizare cumulat la data reevalurii este tratat n unul
din modurile urmtoare:
(a) fie recalculat proporional cu schimbarea n valoarea contabil brut a activului, astfel nct valoarea
contabil a activului, dup reevaluare, s fie egal cu valoarea sa reevaluat. Aceast metod este folosit n
cazul n care activul este reevaluat cu ajutorul aplicrii unui indice pentru a se ajunge la costul de nlocuire, mai
puin amortizarea corespunztoare.
(b) eliminat din valoarea contabil brut a activului i valoarea net recalculat la valoarea reevaluat a
activului. Aceast metod este deseori folosit pentru cldiri.
26. Prezentati prevederile cuprinse in IAS 16 Imobilizari corporale" referitoare la reevaluarea unei clase
de imobilizari corporale (cum se reevalueaza o clasa de imobilizari corporale; exemple de clase).
Atunci cnd un element al imobilizrilor corporale este reevaluat, atunci ntreaga clas din care face parte
acel element trebuie reevaluat.
O clas de imobilizri corporale este o grupare de active de aceeai natur i cu utilizri similare, aflate n
exploatarea unei entiti. Exemple de astfel de clase sunt urmtoarele:
(a)
terenuri;
(b)
terenuri i cldiri;
(c)
utilaje;
(d)
nave;
(e)
aeronave;
(f)
vehicule cu motor;
(g)
mobilier, instalaii, piese de schimb i asamblare; i
(h)
echipament de birou.
Elementele dintr-o clas de imobilizri corporale sunt reevaluate simultan pentru a se evita reevaluarea
selectiv i raportarea n situaiile financiare a unor valori care sunt o combinaie de costuri i valori calculate la
date diferite. Cu toate acestea, o anumit clas de active poate fi reevaluat permanent, dac aceast reevaluare
se poate realiza n timp scurt i dac aceste reevaluri pot fi mereu actualizate.

76

27. Ce se intelege prin valoarea reevaluata in cazul imobilizarilor corporale, potrivit prevederilor IAS 16
Imobilizari corporale" (determinarea valorii reevaluate; frecventa reevaluarilor)?
Valoare reevaluat este valoarea just a elementelor la data reevalurii minus orice amortizare cumulat
ulterioar i pierderi cumulate din depreciere.
Reevalurile trebuie efectuate cu suficient regularitate, pentru a se asigura c valoarea contabil nu difer
n mod semnificativ de valoarea care poate fi determinat pe baza valorii juste la data bilanului.
Reevalurile trebuie efectuate cu suficient regularitate, pentru a se asigura c valoarea contabil nu difer
n mod semnificativ de valoarea care poate fi determinat pe baza valorii juste la data bilanului.
Frecvena reevalurilor depinde de modificrile valorii juste a imobilizrilor corporale n cauz. n cazul n
care valoarea just a unui activ reevaluat difer semnificativ de valoarea contabil, atunci este necesar o nou
reevaluare. Unele imobilizri corporale sufer modificri semnificative i fluctuante ale valorii juste,
necesitnd, prin urmare, reevaluri anuale. Pentru imobilizrile corporale ale cror valori juste nu sufer
modificri semnificative, nu este necesar s se fac reevaluri. n schimb, ar putea fi necesar s reevalueze
elementul doar la fiecare trei sau cinci ani.
Frecvena reevalurilor depinde de modificrile valorii juste a imobilizrilor corporale n cauz. n cazul n
care valoarea just a unui activ reevaluat difer semnificativ de valoarea contabil, atunci este necesar o nou
reevaluare. Unele imobilizri corporale sufer modificri semnificative i fluctuante ale valorii juste,
necesitnd, prin urmare, reevaluri anuale. Pentru imobilizrile corporale ale cror valori juste nu sufer
modificri semnificative, nu este necesar s se fac reevaluri. n schimb, ar putea fi necesar s reevalueze
elementul doar la fiecare trei sau cinci ani.
28. Prezentati tratamentul contabil al majorarilor si diminuarilor de valoare a imobilizarilor corporale,
constatate cu ocazia reevaluarii acestora, potrivit prevederilor IAS 16 Imobilizari corporale", precum
si tratamentul contabil al surplusului din reevaluare inclus in capitalurile proprii. Exemplificati cu
efectuarea inregistrarilor contabile corespunzatoare.
Dac valoarea contabil a unui activ este majorat ca urmare a unei reevaluri, aceast majorare trebuie
nregistrat direct n creditul conturilor de capitaluri proprii sub titlul de diferene din reevaluare. Cutoaecs,mrjbinpufedmrasctonzedivalurctnosepfidar.
Dac valoarea contabil a unui activ este diminuat ca rezultat al unei reevaluri, aceast diminuare trebuie
recunoscut n profit sau pierdere. Cutoaecsm,dinrbptluo,aemnsrdivucxtoelsrnipdvauftc.
Cresterea valorii imobilizarilor in conditiile in care anterior nu a existat o descrestere recunoscuta ca si
cheltuiala pentru activele reevaluate
21x = 105
Cresterea valorii imobilizarilor in urma reevaluarii in conditiile in care insa anterior a existat o descrestere
a valorii:
21x = 7813
Descresterea valorii imobilizarilor in urma reevaluarii in conditiile in care anterior nu a existat o crestere:
6813 = 21x
Descresterea valorii imobilizarilor in urma reevaluarii in conditiile in care anterior a existat o crestere:
105 = 21x
29. Prezentati tratamentul contabil al surplusului din reevaluarea imobilizarilor corporale, inclus in
capitalurile proprii, in conditiile aplicarii IAS 16 Imobilizari corporale". Exemplificati.
uSrpsldinevacto prieunlmdbzcoatfsrienulp,cdatvsero. Aceasta poate implica transferarea ntregulpisacdv. Cutoaecs,prdinlfumvceatosidn. nacestz,vlourpifdnamtezclupbvoriatelmzuicpbaostnlv. nTusferalpdivztoranusefcpild.
21xx=105 majorarea initiala de valoare
30. Prezentati prevederile cuprinse in IAS 16 Imobilizari corporale" referitoare la amortizarea
imobilizarilor corporale (valoare amortizabila; valoare reziduala; momentul inceperii amortizarii
activelor).
Valoarea amortizabil este costul activului sau o alt valoare substituit costului, din care s-a sczut valoarea
rezidual.
77

Valodrezuinctvp smaeroivbnpdtuca,erliostdcmavuejhisfldntarpueivlcsa.t
oVarelmtizbun pcoraletinmdsureviatlc.
Valoarea rezidual i durata de via util ale unui activ trebuie revizuite cel puin la fiecare sfrit de
exerciiu financiar i, dac ateptrile difer de estimrile anterioare, modificrile trebuie s fie contabilizate ca
modificri ale unei estimri contabile
Valoarea amortizabil a unui activ este determinat dup deducerea valorii sale reziduale. n practic,
valoarea rezidual a unui activ este de cele mai multe ori nesemnificativ i, prin urmare, nu se ia n considerare
la calcularea amortizrii.
Valoarea rezidual a unui activ poate crete pn la o valoare mai mare sau egal cu valoarea contabil a
activului. Dac acest lucru se ntmpl, cheltuiala cu amortizarea este zero, cu excepia cazului n care i pn
cnd valoarea rezidual descrete ulterior pn la o valoare mai mic dect valoarea contabil a activului.
Amortizarea unui activ ncepe atunci cnd este disponibil pentru utilizare, mai exact atunci cnd se afl n
locaia i starea necesar pentru a putea fi folosit n maniera dorit de conducere.
31. Cum se consuma beneficiile economice viitoare inglobate intr-un activ, in contextul IAS 16
Imobilizari corporale"? Cum se reflecta in contabilitate consumul de beneficii economice viitoare
aferente imobilizarilor corporale? Precizati factorii luati in considerare la stabilirea duratei de
amortizare a imobilizarilor corporale.
nBeficlomartu bzipcolesnmatdr,icpulzev. Cu toate acestea, i ali factori, cum sunt uzura moral sau comercial i uzura fizic aprute chiar i cnd
activul nu este utilizat, particip la diminuarea beneficiilor economice pe care acest activ le-ar fi putut aduce
entitii. Prin urmare, toi factorii enumerai mai jos sunt luai n considerare, n determinarea duratei de via
util a unui activ:
(a) utilizarea preconizat a unui activ. Utilizarea este evaluat n raport cu capacitatea sau produc ia fizic
preconizate ale unui activ;
(b) uzura fizic preconizat, care depinde de factori de exploatare cum ar fi numrul de ture pentru care va fi
utilizat activul i programul de reparaii i ntre inere, precum i repararea i ntre inerea activului atunci cnd nu
este utilizat;
(c) uzura moral tehnic sau comercial care rezult din modificrile sau mbunt irile produc iei, sau dintro modificare a cererii de pe pia pentru produsul sau serviciul furnizat de activ;
(d) limitele legale sau de natur similar privind utilizarea activului, cum ar fi datele de expirare a
contractelor de leasing aferente.
32. Definiti durata de viata utila in cazul imobilizarilor corporale in contextul IAS 16 Imobilizari
corporale". Precizati factorii luati in considerare la determinarea duratei de viata utila.
Durata de via util reprezint:
(a) opadericusltmzvfdiponbruelact;
(b) numrul unitilor produse sau a unor uniti similare ce se estimeaz c vor fi obinute de entitate prin
folosirea activului respectiv.
Factorii enumerai mai jos sunt luai n considerare, n determinarea duratei de via util a unui activ:
(a) utilizarea preconizat a unui activ. Utilizarea este evaluat n raport cu capacitatea sau produc ia fizic
preconizate ale unui activ;
(b) uzura fizic preconizat, care depinde de factori de exploatare cum ar fi numrul de ture pentru care va fi
utilizat activul i programul de reparaii i ntre inere, precum i repararea i ntre inerea activului atunci cnd nu
este utilizat;
(c) uzura moral tehnic sau comercial care rezult din modificrile sau mbunt irile produc iei, sau dintro modificare a cererii de pe pia pentru produsul sau serviciul furnizat de activ;
(d) limitele legale sau de natur similar privind utilizarea activului, cum ar fi datele de expirare a
contractelor de leasing aferente.
33. Prezentati relatia durata de viata utila - durata de viata economica in contextul IAS 16 Imobilizari
corporale". Exemplificati.
Durata de via util a unui activ este definit pe baza utilitii pe care entitatea a estimat-o pentru respectivul
activ. Politica de gestionare a activelor, practicat de conducerea entitii, poate implica cedarea activului dup
un anumit timp sau dup consumarea unei proporii specificate a beneficiilor economice viitoare aferente
activului. Prin urmare, durat de via util a unui activ poate fi mai scurt dect durata de via economic a
acestuia.
78

34. Prezentati metodele de amortizare in contextul aplicarii IAS 16 Imobilizari corporale" (metodele de
amortizare prevazute in standard; alegerea metodei de amortizare; revizuirea metodei de amortizare).
Metoda de amortizare folosit trebuie s reflecte modul n care beneficiile economice viitoare aduse de
aceste active se ateapt s fie consumate de ctre entitate.
Metoda de amortizare aplicat activelor trebuie revizuit cel puin la fiecare sfrit de exerciiu financiar i,
dac se constat o modificare semnificativ n modelul estimat al consumrii beneficiilor economice viitoare
aduse de acele active, atunci metoda trebuie schimbat pentru a reflecta aceast modificare. O astfel de
modificare trebuie s fie contabilizat ca modificare a unei estimri contabile
Exist o serie de metode de amortizare ce pot fi utilizate pentru a aloca n mod sistematic valoarea
amortizabil a unui activ de-a lungul duratei sale de via util. Aceste metode includ metoda liniar, metoda
degresiv i metoda unitilor de producie. Metoda liniar duce la o cheltuial constant pe parcursul duratei
de via util a activului, dac valoarea rezidual a activului nu se schimb. Metoda degresiv rezult ntr-o
cheltuial descresctoare cu amortizarea pe parcursul duratei de via util a activului. Metoda unitilor de
producie are ca rezultat o cheltuial bazat pe utilizarea sau producia estimat a activului.
35. Prezentati metodele de amortizare a imobilizarilor corporale prevazute de IAS 16 Imobilizari
corporale". Care sunt consecintele fiecarei metode de amortizare asupra rezultatului entitatii?
Exist o serie de metode de amortizare ce pot fi utilizate pentru a aloca n mod sistematic valoarea
amortizabil a unui activ de-a lungul duratei sale de via util. Aceste metode includ metoda liniar, metoda
degresiv i metoda unitilor de producie.
amortizarea liniar realizat prin includerea uniform n cheltuielile de exploatare a unor sume fixe, stabilite
proporional cu numrul de ani ai duratei de utilizare economic a acestora;
amortizarea degresiva, care const n multiplicarea cotelor de amortizare liniar cu un anumit coeficient, caz n
care poate fi avut n vedere legislaia n vigoare;
amortizare calculat pe unitate de produs sau serviciu, atunci cnd natura imobilizrii justific utilizarea unei
asemenea metode de amortizare.
Metoda liniar duce la o cheltuial constant pe parcursul duratei de via util a activului, dac valoarea
rezidual a activului nu se schimb. Metoda degresiv rezult ntr-o cheltuial descresctoare cu amortizarea pe
parcursul duratei de via util a activului. Metoda unitilor de producie are ca rezultat o cheltuial bazat pe
utilizarea sau producia estimat a activului.
Amortizarea aferent unei perioade este n mod normal recunoscut n profit sau pierdere. Totui, n unele
cazuri, beneficiile economice aduse de un activ sunt consumate de o entitate n procesul de obinere a altor
active. n acest caz, cheltuiala cu amortizarea include o parte a costului celuilalt activ i este inclus n valoarea
contabil a acelui activ.
36. Definiti valorile ce pot fi atribuite imobilizarilor corporale in contextul IAS 16 Imobilizari corporale"
(valoare contabila; valoare amortizabila; valoare reziduala; valoarea specifica entitatii; valoare justa;
valoare recuperabila; valoare reevaluata).
Valoarea contabil este valoarea la care un activ este recunoscut dup scderea amortizrii cumulate
pn la acea dat, precum i a pierderilor cumulate din depreciere.
Valoarea amortizabil este costul activului sau o alt valoare substituit costului, din care s-a sczut
valoarea rezidual.
Valoreziduncptv smaeroinbupcdtav,erlboisudctmavehjisflndtarpueivlcsta.
Valoarea specific a unei entiti este valoarea actualizat a fluxurilor de numerar ateptate de o entitate
s apar din utilizarea continu a unui activ i din cedarea sa la sfritul duratei sale utile de via, sau
care se ateapt s apar cnd se stinge o datorie.
Valoarea just reprezint suma pentru care un activ ar putea fi schimbat de bunvoie ntre dou pri
aflate n cunotin de cauz, n cadrul unei tranzacii cu preul determinat obiectiv.
Valoarea recuperabil este cea mai mare valoare dintre preul net de vnzare i valoarea de utilizare.
Valoarea reevaluat reprezint valoarea just la momentul reevalurii, mai puin orice amortizare
ulterioar cumulat aferent i pierderile ulterioare cumulate din depreciere.

79

37. Prezentati politicile contabile referitoare la amortizarea imobilizarilor corporale in contextul aplicarii
IAS 16 Imobilizari corporale". Precizati impactul politicilor contabile alese asupra situatiei
rezultatului global.
Valoarea amortizabil a unui element al imobilizrilor corporale trebuie alocat n mod sistematic pe
parcursul duratei de via util a activului.
Valoarea rezidual i durata de via util ale unui activ trebuie revizuite cel puin la fiecare sfrit de
exerciiu financiar i, dac ateptrile difer de estimrile anterioare, modificrile trebuie s fie contabilizate ca
modificri ale unei estimri contabile
Metoda de amortizare folosit trebuie s reflecte modul n care beneficiile economice viitoare aduse de
aceste active se ateapt s fie consumate de ctre entitate.
Metoda de amortizare aplicat activelor trebuie revizuit cel puin la fiecare sfrit de exerciiu financiar i,
dac se constat o modificare semnificativ n modelul estimat al consumrii beneficiilor economice viitoare
aduse de acele active, atunci metoda trebuie schimbat pentru a reflecta aceast modificare. O astfel de
modificare trebuie s fie contabilizat ca modificare a unei estimri contabile
Amortizarea este recunoscut chiar dac valoarea just a activului depete valoarea sa contabil, atta timp
ct valoarea rezidual a activului nu depete valoarea sa contabil.
Valoarea rezidual a unui activ poate crete pn la o valoare mai mare sau egal cu valoarea contabil a
activului. Dac acest lucru se ntmpl, cheltuiala cu amortizarea este zero, cu excepia cazului n care i pn
cnd valoarea rezidual descrete ulterior pn la o valoare mai mic dect valoarea contabil a activului
Durata de via util a unui activ este definit pe baza utilitii pe care entitatea a estimat-o pentru respectivul
activ. Politica de gestionare a activelor, practicat de conducerea entitii, poate implica cedarea activului dup
un anumit timp sau dup consumarea unei proporii specificate a beneficiilor economice viitoare aferente
activului. Prin urmare, durat de via util a unui activ poate fi mai scurt dect durata de via economic a
acestuia. Estimarea duratei de via util a activului este o problem de raionament profesional bazat pe
experiena entitii cu active similare.
38. Prezentati politicile contabile alese pentru amortizarea imobilizarilor corporale (metode; durata de
viata utila). Ce informatii trebuie prezentate in notele la situatiile financiare, potrivit IAS 16
Imobilizari corporale"?
Metoda de amortizare folosit trebuie s reflecte modul n care beneficiile economice viitoare aduse de
aceste active se ateapt s fie consumate de ctre entitate.
Metoda de amortizare aplicat activelor trebuie revizuit cel puin la fiecare sfrit de exerciiu financiar i,
dac se constat o modificare semnificativ n modelul estimat al consumrii beneficiilor economice viitoare
aduse de acele active, atunci metoda trebuie schimbat pentru a reflecta aceast modificare. O astfel de
modificare trebuie s fie contabilizat ca modificare a unei estimri contabile
Exist o serie de metode de amortizare ce pot fi utilizate pentru a aloca n mod sistematic valoarea
amortizabil a unui activ de-a lungul duratei sale de via util. Aceste metode includ metoda liniar, metoda
degresiv i metoda unitilor de producie.
Alegerea metodei de amortizare i estimarea duratei de via util a activelor se face pe baza raionamentului
profesional.
Prin urmare, prezentarea metodelor adoptate sau a duratelor de via util estimate i a ratelor de amortizare
ofer utilizatorilor situaiilor financiare acele informaii de care acetia au nevoie pentru a avea o imagine asupra
deciziilor managementului i pentru a putea face comparaii cu alte entiti. Din motive similare este necesar s
se prezinte:
(a) amortizarea, dac este recunoscut n profit sau pierdere, sau ca parte a costului altor active, pe parcursul
unei perioade; i
(b) amortizarea cumulat la sfritul perioadei.
Conform IAS 8, o entitate prezintaufclmodsbnie,tafcruopdentsimazcvrufopdelt. Pentru imobilizrile corporale, aceste prezentri pot aprea din modificrile
estimrilor referitoare la:
(a) valoriezdu;
(b) ucorilstmeadnv,rstuaemplni;
c) duratele de via util; i
(d) omdetlariz.
Situaiile financiare trebuie s prezinte, pentru fiecare clas de imobilizri corporale, urmtoarele
informaii:
(a) bazele de evaluare folosite n determinarea valorii contabile brute;
(b) metodele de amortizare folosite;
80

(c) duratele de via util sau ratele de amortizare folosite;


(d) valoarea contabil brut i amortizarea cumulat (mpreun cu pierderile cumulate din depreciere) la
nceputul i la sfritul perioadei; i
(e) o reconciliere a valorii contabile la nceputul i la sfritul perioadei, menionndu-se:
(i) adugrile;
(ii) activele clasificate ca deinute n vederea vnzrii sau incluse ntr-un grup destinat cedrii clasificat ca
deinut n vederea vnzrii, conform IFRS 5 i alte cedri;
(iii) achiziiile rezultate din combinri de ntreprinderi;
(iv) cretuimdsanpolzrevui,bagf31940dnperilcuotsanpilrebzIAS36;
(v) dperincuotslfpierdbazIAS36;
(vi) pierderi din depreciere reluate n contul de profit i pierdere pe baza IAS 36;
(vii) amortizarea;
(viii) difernlcusvta,zmoerilnfcad optr-meinza,vclus opridtenmazrpo;i
(ix) alte modificri.
Situaiile financiare trebuie, de asemenea, s prezinte i urmtoarele informaii:
(a) existena i valoarea activelor gajate sau ipotecate, sau acordate drept garanie pentru anumite obligaii
ale entitii;
(b) valoarea cheltuielilor recunoscute n valoarea contabil a unui element de imobilizri corporale n curs;
(c) valoarea angajamentelor contractuale privind achiziionarea de imobilizri corporale; i
(d ) dac nu este prezentat separat n contul de profit i pierdere, valoarea compensaiilor de la tere pri
pentru elemente de imobilizri corporale care au fost depreciate, pierdute sau cedate, care este inclus n profit sau
pierdere.
39. Prezentati tratamentul contabil al compensarilor de la terti pentru elementele de imobilizari corporale
depreciate, pierdute sau cedate, in conformitate cu cerintele IAS 16 Imobilizari corporale". Prezentati
un exemplu si reflectarea in contabilitate a acestuia.
Compensaiile de la tere pri pentru elemente de imobilizri corporale care au fost depreciate, pierdute sau
cedate, trebuie s fie incluse n profit sau pierdere atunci cnd pot fi primite.
pDreciasudnomblz,eputrsaicondl,mehzuarconstildvemconits,burgepadmcz:
(a) deprciamoblz usntfdpreviIAS36;
(b) derecunoaterea elementelor de imobilizri corporale scoase din uz sau cedate este determinat n
conformitate cu acest Standard;
(c) compensaiile de la tere pri pentru elemente de imobilizri corporale care au fost depreciate, pierdute
sau cedate, sunt incluse n determinarea profitului sau pierderii atunci cnd pot fi primite; i
(d) ucolstaivprendf,hztsucorieldpa,corivtemnbsaudpzocrfiteacest Standard;

40. Prezentati tratamentul contabil al derecunoasterii imobilizarilor corporale potrivit cerintelor IAS 16
Imobilizari corporale".
Unei entiti i se cere s derecunoasc valoarea contabil a unui element de imobilizri corporale pe care l
cedeaz, la data la care vor fi ndeplinite criteriile de vnzare a bunurilor din IAS 18 Venituri.
Unei entiti i se cere s derecunoasc valoarea contabil a unei pri a unui element de imobilizri corporale
dac acea parte a fost nlocuit i entitatea a inclus costul de nlocuire n valoarea contabil a elementului.
O entitate nu poate clasifica ca venit un ctig pe care l realizeaz la cedarea unui element de imobilizri
corporale.
Unelmtaobizrpcud:s
(a)
la cedare; sau
(b)
cndusemaitpobrfcvenumatilzsdr.
Ctigurlesapdnobmcuieltaozrpbncsuldefitrm cnosu(pexiazlrIAS17vtnuceizmadblsk). Ctigurile nu trebuie clasificate ca venituri.
Cedarea unui element de imobilizri corporale poate avea loc n mai multe moduri (de exemplu, prin
vnzare, intrarea ntr-un contract de leasing financiar sau prin donare). La determinarea datei de cedare a unui
element, o entitate aplic criteriile din IAS 18 Venituri, pentru recunoaterea veniturilor din vnzarea bunurilor. Tranzciledvksbut
contabilzermfuIAS17.
81

Dac o entitate recunoate n valoarea contabil a unui element de imobilizri corporale costul unei nlocuiri
a unei pri a elementului, atunci derecunoate valoarea contabil a prii nlocuite, indiferent dac partea
nlocuit a fost amortizat separat, sau nu. Dac nu este posibil pentru o entitate s determine valoarea contabil
a prii nlocuite, aceasta poate utiliza costul de nlocuire ca indicaie a ceea ce era costul prii nlocuite la
momentul n care a fost achiziionat sau construit.
Ctigurlesapdnobmcuieltaozrpbdmneciftrasl ,dxovecntbialmu.
Contraprestaia ce trebuie primit la cedarea unui element de imobilizri corporale este recunoscut iniial la
valoarea sa just. Dac plata pentru elementul respectiv este amnat, contraprestaia primit este recunoscut
iniial la echivalentul preului n numerar. Diferena dintre valoarea nominal a contraprestaiei i echivalentul
preului n numerar este recunoscut ca venit din dobnzi, conform IAS 18, reflectnd randamentul efectiv al
creanei.
41. Derecunoasterea imobilizarilor corporale potrivit cerintelor IAS 16 Imobilizari corporale"
(momentul derecunoasterii imobilizarilor corporale; tratamentul contabil al castigurilor sau
pierderilor rezultate; modul de determinare a castigurilor sau pierderilor rezultate). Exemplificati cu
efectuarea inregistrarilor in contabilitate. Precizati cum se prezinta operatiunile in situatia rezultatului
global.
Unei entiti i se cere s derecunoasc valoarea contabil a unui element de imobilizri corporale pe care l
cedeaz, la data la care vor fi ndeplinite criteriile de vnzare a bunurilor din IAS 18 Venituri.
Unei entiti i se cere s derecunoasc valoarea contabil a unei pri a unui element de imobilizri corporale
dac acea parte a fost nlocuit i entitatea a inclus costul de nlocuire n valoarea contabil a elementului.
O entitate nu poate clasifica ca venit un ctig pe care l realizeaz la cedarea unui element de imobilizri
corporale.
Unelmtaobizrpcud:s
(a) la cedare; sau
(b) cnd nu se mai ateapt niciun beneficiu economic viitor din utilizarea sau cedarea sa.
Ctigurlesapdnobmcuieltaozrpbncsuldefitrm cnosu(pexiazlrIAS17vtnuceizmadblsk). Ctigurile nu trebuie clasificate ca venituri.
Cedarea unui element de imobilizri corporale poate avea loc n mai multe moduri (de exemplu, prin
vnzare, intrarea ntr-un contract de leasing financiar sau prin donare). La determinarea datei de cedare a unui
element, o entitate aplic criteriile din IAS 18 Venituri, pentru recunoaterea veniturilor din vnzarea bunurilor. Tranzciledvksbut
contabilzermfuIAS17.
Dac o entitate recunoate n valoarea contabil a unui element de imobilizri corporale costul unei nlocuiri
a unei pri a elementului, atunci derecunoate valoarea contabil a prii nlocuite, indiferent dac partea
nlocuit a fost amortizat separat, sau nu. Dac nu este posibil pentru o entitate s determine valoarea contabil
a prii nlocuite, aceasta poate utiliza costul de nlocuire ca indicaie a ceea ce era costul prii nlocuite la
momentul n care a fost achiziionat sau construit.
Ctigurlesapdnobmcuieltaozrpbdmneciftrasl ,dxovecntbialmu.
Contraprestaia ce trebuie primit la cedarea unui element de imobilizri corporale este recunoscut iniial la
valoarea sa just. Dac plata pentru elementul respectiv este amnat, contraprestaia primit este recunoscut
iniial la echivalentul preului n numerar. Diferena dintre valoarea nominal a contraprestaiei i echivalentul
preului n numerar este recunoscut ca venit din dobnzi, conform IAS 18, reflectnd randamentul efectiv al
creanei.

42. Ce informatii trebuie sa prezinte entitatea in notele la situatiile financiare, pentru clasele de
imobilizari corporale, potrivit IAS 16 Imobilizari corporale"?
Situaiile financiare trebuie s prezinte, pentru fiecare clas de imobilizri corporale, urmtoarele informaii:
(a) bazele de evaluare folosite n determinarea valorii contabile brute;
(b) metodele de amortizare folosite;
(c) duratele de via util sau ratele de amortizare folosite;
(d) valoarea contabil brut i amortizarea cumulat (mpreun cu pierderile cumulate din depreciere) la
nceputul i la sfritul perioadei; i
(e) o reconciliere a valorii contabile la nceputul i la sfritul perioadei, menionndu-se:
82

(i) adugrile;
(ii) activele clasificate ca deinute n vederea vnzrii sau incluse ntr-un grup destinat cedrii clasificat ca
deinut n vederea vnzrii, conform IFRS 5 i alte cedri;
(iii) achiziiile rezultate din combinri de ntreprinderi;
(iv) cretisaundmplozrevi,abgfl31940ndpericuostaldpnireAbzSI36;
(v) pierdncuostlfdiperAbazSI36;
(vi) pierderi din depreciere reluate n contul de profit i pierdere pe baza IAS 36;
(vii) amortizarea;
(viii) ndiferluscvat,zomeriulfnacdoptr-meifzna,usvcl operdtinmaz pore;ti
(ix) alte modificri.
Situaiile financiare trebuie, de asemenea, s prezinte i urmtoarele informaii:
(a) existena i valoarea activelor gajate sau ipotecate, sau acordate drept garanie pentru anumite obligaii
ale entitii;
(b) valoarea cheltuielilor recunoscute n valoarea contabil a unui element de imobilizri corporale n curs;
(c) valoarea angajamentelor contractuale privind achiziionarea de imobilizri corporale; i
(d) dac nu este prezentat separat n contul de profit i pierdere, valoarea compensaiilor de la tere pri pentru
elemente de imobilizri corporale care au fost depreciate, pierdute sau cedate, care este inclus n profit sau
pierdere.
Alegerea metodei de amortizare i estimarea duratei de via util a activelor se face pe baza raionamentului
profesional. Prin urmare, prezentarea metodelor adoptate sau a duratelor de via util estimate i a ratelor de
amortizare ofer utilizatorilor situaiilor financiare acele informaii de care acetia au nevoie pentru a avea o
imagine asupra deciziilor managementului i pentru a putea face comparaii cu alte entiti. Din motive similare
este necesar s se prezinte:
(a) amortizarea, dac este recunoscut n profit sau pierdere, sau ca parte a costului altor active, pe parcursul
unei perioade; i
(b) amortizarea cumulat la sfritul perioadei.
Conform IAS 8, o entitate prezintaufclmodsbnie,tafcruopdentsimazcvrufopdelt. Pentru imobilizrile corporale, aceste prezentri pot aprea din modificrile
estimrilor referitoare la:
(a) valoriezdu;
(b) ucorilstmeadnv,rstuaemplni;
c) duratele de via util; i
(d) omdetlariz.
Dac elementele imobilizrilor corporale sunt exprimate la valori reevaluate, trebuie prezentate urmtoarele
informaii:
(a) data intrrii n vigoare a reevalurii;
(b) dac a fost implicat un evaluator independent;
c) metodele i presupunerile semnificative aplicate la estimarea valorilor juste ale elementelor;
(d) msura n care valorile juste ale elementelor au fost determinate direct prin referire la preuri observabile
de pe o pia activ, sau la tranzacii recente de pia desfurate n condiii obiective, sau au fost estimate
utiliznd alte tehnici de evaluare;
(e) valorebncitfsdmzpalreniocutf,davlrnsegoitcmubzp;
(f) surplusul din reevaluare, indicnd modificrile aferente perioadei i orice restricii care privesc
distribuirea ctre acionari a soldului rezultat din diferenele din reevaluare.
43. Ce informatii trebuie sa prezinte entitatea in notele la situatiile financiare, in cazul elementelor de
imobilizari corporale pentru care s-a aplicat modelul de reevaluare prevazut de IAS 16 Imobilizari
corporale"?
Dac elementele imobilizrilor corporale sunt exprimate la valori reevaluate, trebuie prezentate urmtoarele
informaii:
(a) data intrrii n vigoare a reevalurii;
(b) dac a fost implicat un evaluator independent;
c) metodele i presupunerile semnificative aplicate la estimarea valorilor juste ale elementelor;
(d) msura n care valorile juste ale elementelor au fost determinate direct prin referire la preuri observabile
de pe o pia activ, sau la tranzacii recente de pia desfurate n condiii obiective, sau au fost estimate
utiliznd alte tehnici de evaluare;
(e) valorebncitfsdmzpalreniocutf,davlrnsegoitcmubzp;
(f) surplusul din reevaluare, indicnd modificrile aferente perioadei i orice restricii care privesc
distribuirea ctre acionari a soldului rezultat din diferenele din reevaluare.
83

44. Prezentati cerintele de recunoastere a imobilizarilor necorporale prevazute de IAS 38 Imobilizari


necorporale" (definitie; criterii de recunoastere).
Definiia unei imobilizri necorporale solicit ca respectiva imobilizare s fie identificabil pentru a-l
distinge clar de fondul comercial.
Un activ ndeplinete criteriile de identificare din definiia unei imobilizri necorporale atunci cnd:
(a) este separabil, adic poate fi separat sau desprit de entitate i vndut, transferat, brevetat, nchiriat sau
schimbat, fie individual, fie mpreun cu un contract, activ sau datorie aferent; sau
(b) decurge din drepturile contractuale sau alte drepturi garantate de lege, indiferent dac acele drepturi sunt
transferabile sau separabile de entitate sau de alte drepturi i obligaii.
O imobilizare necorporal va fi recunoscut dac i numai dac:
(a) este probabil ca beneficiile economice viitoare preconizate care sunt atribuibile activului s fie obinute
de ctre entitate; i
(b) costul activului poate fi evaluat credibil.
O entitate evalueaz probabilitatea beneficiilor economice viitoare preconizate folosind prezumii rezonabile
i justificate care reprezint cea mai bun estimare a conducerii referitoare la setul de condiii economice ce vor
exista pe parcursul duratei de via util a activului.
O imobilizare necorporal va fi evaluat iniial la cost
45. Verificarea indeplinirii criteriilor de recunoastere a imobilizarilor necorporale, prevazute in IAS 38
Imobilizari necorporale"; aspecte care solicita aplicarea rationamentului profesional. Exemplificati.
Recunoaterea unui element ca imobilizare necorporal solicit ca entitatea s demonstreze c acel element
ntrunete urmtoarele:
(a) definiia unei imobilizri necorporale; i
(b) criteriile de recunoatere.
Aceastrinpluo dbesagnrtimuolzpcesrtaidugnlocpes,ar.
O imobilizare necorporal va fi recunoscut dac i numai dac:
(a) este probabil ca beneficiile economice viitoare preconizate care sunt atribuibile activului s fie obinute
de ctre entitate; i
(b) costul activului poate fi evaluat credibil.
O entitate evalueaz probabilitatea beneficiilor economice viitoare preconizate folosind prezumii rezonabile
i justificate care reprezint cea mai bun estimare a conducerii referitoare la setul de condiii economice ce vor
exista pe parcursul duratei de via util a activului.
O entitate utilizeaz raionamente pentru a evalua gradul de certitudine asociat fluxului de beneficii
economice viitoare atribuibile utilizrii activului, pe baza dovezilor disponibile n momentul recunoaterii
iniiale, acordnd mai mult importan dovezilor externe.
Beneficiile economice viitoare care decurg dintr-o imobilizare necorporal pot include venitul din vnzarea
produselor sau serviciilor, reduceri de cost sau alte beneficii rezultate din folosirea activului de ctre entitate.
De exemplu, folosirea proprietii intelectuale n procesul de producie poate, mai degrab, s diminueze
costurile de producie viitoare, dect s creasc veniturile viitoare
46. Definiti imobilizarile necorporale potrivit IAS 38 Imobilizari necorporale". Explicati caracterul
identificabil al imobilizarilor necorporale.
Definiia unei imobilizri necorporale solicit ca respectiva imobilizare s fie identificabil pentru a-l
distinge clar de fondul comercial.
Un activ ndeplinete criteriile de identificare din definiia unei imobilizri necorporale atunci cnd:
(a) este separabil, adic poate fi separat sau desprit de entitate i vndut, transferat, brevetat, nchiriat sau
schimbat, fie individual, fie mpreun cu un contract, activ sau datorie aferent; sau
(b) decurge din drepturile contractuale sau alte drepturi garantate de lege, indiferent dac acele drepturi sunt
transferabile sau separabile de entitate sau de alte drepturi i obligaii.
O imobilizare necorporal va fi recunoscut dac i numai dac:
(a) este probabil ca beneficiile economice viitoare preconizate care sunt atribuibile activului s fie obinute
de ctre entitate; i
(b) costul activului poate fi evaluat credibil.

84

O entitate evalueaz probabilitatea beneficiilor economice viitoare preconizate folosind prezumii rezonabile i
justificate care reprezint cea mai bun estimare a conducerii referitoare la setul de condiii economice ce vor
exista pe parcursul duratei de via util a activului
47. Definiti imobilizarile necorporale potrivit IAS 38 Imobilizari necorporale". Comentati existenta
controlului asupra imobilizarilor necorporale.
Omobilzarenpcst dfmioearubstnzc.
O entitate controleaz un activ, dac entitatea are puterea de a obine beneficii economice viitoare ce decurg
din resursa respectiv i, de asemenea, de a restriciona accesul altora la beneficiile respective. Capacitatea unei
entiti de a controla beneficii economice viitoare de la o imobilizare necorporal va reiei n mod normal din
drepturile legale la care se poate face apel ntr-o instan. n absena drepturilor legale, este mai dificil s se
demonstreze controlul. Totui, exercitarea legal a unui drept nu este o condiie necesar pentru control,
deoarece entitatea poate fi capabil s controleze beneficiile economice viitoare n alt mod.
O entitate controleaz acele beneficii dac, de exemplu, cunotinele sunt protejate de drepturi legale, cum ar
fi drepturile de copyright, o restricie impus de un contract comercial (acolo unde este permis) sau din obligaia
de pstrare a secretului profesional impus salariailor.
48. In ce conditii se considera ca o imobilizare indeplineste criteriul de identificare din definitia
imobilizarilor necorporale din IAS 38 Imobilizari necorporale" ? Comentati verificarea indeplinirii
sau nu a conditiei de control in cazul beneficiilor economice viitoare care nu pot fi cuantificate, in
legatura cu personalul entitatii.
Un activ ndeplinete criteriile de identificare din definiia unei imobilizri necorporale atunci cnd:
(a) este separabil, adic poate fi separat sau desprit de entitate i vndut, transferat, brevetat, nchiriat sau
schimbat, fie individual, fie mpreun cu un contract, activ sau datorie aferent; sau
(b) decurge din drepturile contractuale sau alte drepturi garantate de lege, indiferent dac acele drepturi sunt
transferabile sau separabile de entitate sau de alte drepturi i obligaii.
O entitate poate avea o echip de angajai experimentai i poate fi capabil s identifice efectele marginale
asupra salariailor, ale cursurilor de pregtire profesional ce conduc la obinerea de viitoare beneficii
economice. Entitatea poate atepta, de asemenea, ca personalul s continue s-i pun la dispoziia
ntreprinderii abilitile profesionale. Oricum, de obicei, o entitate are control insuficient n legtur cu
beneficiile economice viitoare provenite de la o echip de personal calificat i din pregtirea profesional pentru
a considera c aceste elemente ntrunesc definiia unei imobilizri necorporale. Dintr-un motiv similar, este
puin probabil ca abilitile specifice tehnice sau de management s ndeplineasc definiia unei imobilizri
necorporale, cu excepia cazului n care acestea sunt protejate de drepturi legale de folosin i obinere a
beneficiilor economice viitoare ateptate de la ele i dac ndeplinesc de asemenea i celelalte pri ale definiiei.
49. In ce conditii se considera ca o imobilizare indeplineste criteriul de identificare potrivit definitiei
imobilizarilor necorporale din IAS 38 Imobilizari necorporale"? Comentati verificarea indeplinirii
sau nu a conditiei de control in cazul beneficiilor economice viitoare legate de portofoliul de
consumatori si relatiile cu acestia.
O entitate poate avea un portofoliu de clieni sau o cot de pia i se poate atepta ca, datorit eforturilor sale
n construirea relaiilor sale cu clienii i a loialitii acestora, clienii s continue s tranzacioneze cu entitatea.
Totui, n absena drepturilor legale care s protejeze sau a altor metode care s controleze relaiile cu
consumatorii sau loialitatea acestora fa de entitate, entitatea nu are, de obicei, suficient control asupra
beneficiilor economice preconizate generate de relaiile cu clienii i de loialitatea acestora pentru astfel de
elemente (de exemplu: portofoliu de clieni, cote de pia, relaii cu clienii sau fidelitatea clienilor) pentru a
ndeplini definiia imobilizrilor necorporale. n absena drepturilor legale care s protejeze relaiile cu
consumatorii, tranzaciile de schimb pentru aceeai relaie ne-contractual cu consumatorul sau pentru una
similar (alta dect parte a unei combinri de ntreprinderi) ofer dovezi c entitatea este, totui, capabil s
controleze beneficiile economice viitoare care decurg din relaiile cu consumatorii. ntruct astfel de tranzacii
de schimb ofer, de asemenea, dovada c relaiile cu clienii sunt separabile, aceste relaii cu clienii ndeplinesc
definiia unei imobilizri necorporale.
50. Prezentati evaluarea costului unei imobilizari necorporale in cazul achizitiei separate, potrivit
prevederilor IAS 38 Imobilizari necorporale"; componentele costului unei imobilizari necorporale;
costuri direct atribuibile; exemple de costuri care nu se includ in costul imobilizarilor necorporale.
85

n mod normal, preul pe care o entitate l pltete pentru a achiziiona separat o imobilizare necorporal
reflect ateptrile privind probabilitatea ca beneficiile economice viitoare preconizate incorporate n activ s
revin entitii.
ucolstmneibzrpaofvlut,debnicmr. Aceasta se ntmpl mai ales cnd contravaloarea achiziiei ia forma numerarului sau a altor active
monetare.
Costul unei imobilizri necorporale achiziionate separat cuprinde:
(a) preulshdizacn,xvtmorpelafnubi,dcsorltamei;
(b) oricestabudpgvlnzret.
Exemplducoristfabn:
(a) ostucrilenbfgaj(m diteAnSI19Bfclagjor)sdientuvlca;r
(b) onrailepfscgdut voilanscrue;
(c) costurile testrii funcionrii corespunztoare a activului.
Exemplduchitarnos mbelzirpcaunt:
(a) ostucnriled pav(ostucrilebpmna);
(b) ucorilstedfavn-cuolsdei(vrtpgoaunl);
(c) ostucriledamnfgerl.
(du)colsptranivbfezmnraiotdcubesfoatnl;i
(e) pierdlnaxot,cums iedrapnomblz.
51. Verificarea indeplinirii criteriilor de recunoastere a imobilizarilor necorporale in cazul achizitiei
separate, potrivit IAS 38 Imobilizari necorporale"; aspecte de rationament profesional.
nmodal,rpeuctinhozaseprmblcftinpvodrlaecb mitpnzoraecvs. Cualtencv,ifbprosumltiz. Astfel,ucridnoa beneficiile economice viitoare preconizateesotnudacirfplemobzncahitspr.
nplus,cotmeibzrapufvt,ldeobicnmr. Aceasta se ntmpl mai ales cnd contravaloarea achiziiei ia forma numerarului sau a altor active
monetare.
52. Cand inceteaza recunoasterea costurilor in valoarea contabila a unei imobilizari necorporale, potrivit
IAS 38 Imobilizari necorporale"? Exemplificati. Cum se recunoasc in continuare astfel de costuri?
uRnoecatrsilvbmzrpnecoatdivulsfecrnpabuiozmtedcrn. Aostfel,ucripnazdmobeilrpcaunstv erilac. xDempluo,ratcsinveblmuozrinpca:
(a) ostuclpranidvbfezmraniotdcuebsfoatnl;i
(b) pierderile iniiale din exploatare, cum sunt acelea implicate de cererea pentru producia imobilizrii
Anumiteopralgcvdznmbirpeoal,ustcdimbzreoansuptfcimneraodu. Acestopraiunzltmacivordezl. oDarecpiunlzst adcevuniosrpt afncimeotdru,vhliceafnoprzustcdimaenpofrlsceunztadvihl.
53. Prezentati verificarea indeplinirii criteriilor de recunoastere a imobilizarilor necorporale obtinute
printr-o combinare de intreprinderi, conform cerintelor IAS 38 Imobilizari necorporale". La ce
valoare se evalueaza imobilizarile necorporale obtinute printr-o combinare de intreprinderi?

Dac o imobilizare necorporal este obinut printr-o combinare de ntreprinderi, atunci costul
imobilizrii necorporale n cauz este valoarea sa just la data achiziiei. Valoarea just a unei
imobilizri necorporale reflect ateptrile pieei privind posibilitatea ca beneficiile economice viitoare
ncorporate n activ s revin entitii. Cu alte cuvinte, efectul probabilitii este reflectat n evaluarea
valorii juste a imobilizrii necorporale. Astfel, criteriul de recunoatere referitor la beneficiile
economice viitoare preconizate este ntotdeauna considerat ca fiind ndeplinit de ctre imobilizrile
necorporale achiziionate ntr-o combinare de ntreprinderi.
Un dobnditor recunoate la data achiziiei separat de fondul comercial i o imobilizare necorporal
a entitii achiziionate dac valoarea just a imobilizrii poate fi evaluat credibil, indiferent dac
imobilizarea a fost recunoscut de entitatea dobndit nainte de combinarea de ntreprinderi. Asta
nseamn c dobnditorul recunoate ca imobilizare separat de fondul comercial un proiect de
cercetare i dezvoltare n curs de desfurare al entitii achiziionate dac proiectul ndeplinete
definiia unei imobilizri necorporale i valoarea sa just poate fi evaluat credibil.
54. Prezentati situatiile in care entitatea are posibilitatea de a evalua in mod credibil valoarea justa a unei
imobilizari necorporale obtinute in urma unei combinari de intreprinderi, in contextul IAS 38
Imobilizari necorporale".
86

Dac o imobilizare necorporal achiziionat ntr-o combinare de ntreprinderi are o durat de via util
determinat, exist presupunerea contestabil c valoarea sa just poate fi evaluat credibil.
Dacvloriejunstdmbzpavofiluetcrd,nbpameoilzrdvucst aimlre.
55. Care sunt tehnicile de estimare a valorii juste in cazul unei imobilizari necorporale obtinute in urma
unei combinari de intreprinderi, potrivit IAS 38 Imobilizari necorporale"?
Entitile care sunt implicate n mod regulat n cumprarea sau vnzarea activelor necorporale cu caracter
unic au dezvoltat tehnici pentru evaluarea valorii lor juste n mod indirect. Aceste tehnici pot fi folosite pentru
evaluarea iniial a unei imobilizri necorporale achiziionate ntr-o combinare de ntreprinderi dac obiectivul
lor este de a evalua valoarea just i dac ele reflect tranzaciile curente i practicile n industria de care aparin
activele. Acesthniudl,a:z
(a) plicaremuotfnzdpeialctorunbmeilzpocra(nfvtu,dilopera)snvcutfibepoarznl-tcidesfuraobvmlzipnecroab(dsutv);
(b) actulizrefxodnmvsatgerci.
56. Prezentati prevederile din IAS 38 Imobilizari necorporale" referitoare la schimbul de imobilizari
necorporale. Cum se evalueaza costul unor astfel de imobilizari necorporale? Prezentati tranzactiile de
schimb cu continut comercial.

Una sau mai multe imobilizri necorporale pot fi achiziionate n schimbul unuia sau mai multor active
ne-monetare sau n schimbul unei combinaii de active monetare i non-monetare.
Costul unei astfel de imobilizri necorporale este evaluat la valoarea just cu excepia cazurilor n care:
(a) tranzacia de schimb nu are substan comercial sau
(b) valoarea just a nici-uneia dintre cele dou imobilizri care au fcut obiectul schimbului nu poate fi
evaluat credibil.
Imobilzarechntsuvfdaeipotrcunmlsbzeaidt-homc. Dmacobilzrehntusv a,jcoletvrbniamzcde.
nOtiebalsdcorzhmunteialdcosrptavieluxfrdnmschbztalei. Otranzciedshmbuol:
(a) ogncufidrae(sml,ptv)xonueraiblzmptdfgcxuroenalimbztsf;
(b) ovarelspcifntud aectrnzismofuhb;l
(c) ndiferal()bsutmcvoarejiblzfcutshm.
nPtrueasbildcozhm eral,vpcifsntuoderalfctnzivuxredmapozt. Rezultacnsoirpf utcaledi.
57. Prezentati tratamentul fondului comercial generat intern, prevazut in IAS 38 Imobilizari
necorporale".
Fondul comercial generat intern nu trebuie recunoscut ca activ.
n unele cazuri, cheltuiala este suportat pentru a genera beneficii economice viitoare, dar nu rezult n
crearea unei imobilizri necorporale care s ntruneasc criteriul de recunoatere n acest Standard. Astfel de
cheltuial este deseori descris ca o contribuie la fondul comercial generat intern. Fondumlceriagts vodcenuribtfla(spncugderitloasnu)rctdeiaspoufvlcrbt.
Diferenele dintre valoarea de pia a unei entiti i valoarea contabil a activelor nete identificabile la orice
moment n timp pot cuprinde o gam de factori care afecteaz valoarea entitii. Totui,asfeldnrpzcmboealnduit.
58. Care sunt dificultatile pe care le intampina o entitate la recunoasterea imobilizarilor necorporale
generate intern, in ceea ce priveste verificarea indeplinirii criteriilor de recunoastere prevazute de IAS
38 Imobilizari necorporale"? Cum se clasifica generarea de imobilizari necorporale in scopul
recunoasterii?
Uneori, este dificil a preciza dac o imobilizare necorporal generat intern se calific pentru recunoatere,
datorit problemelor legate de:
(a) denitfcaxrsmoul eibzrpncasgfomievtr;
(b) determinare credibil a costul activului. n unele cazuri, costul de generare intern a unei imobilizri
necorporale nu poate fi separat de costul meninerii sau sporirii fondului comercial generat intern al entitii sau
al funcionrii de zi cu zi.
Pentru a preciza dac o imobilizare necorporal generat intern ntrunete criteriul pentru recunoatere, o
entitate desparte procesul de generare a acestuia n dou faze:
(a) o faz de cercetare; i
(b) o faz de dezvoltare

87

59. Cum se recunosc cheltuielile cu cercetarea potrivit cerintelor IAS 38 Imobilizari necorporale"? Dati
exemple de activitati de cercetare.
Cheltuiala de cercetare (sau efectuat n etapa de cercetare a unui proiect intern) va fi recunoscut drept cost
atunci cnd este efectuat.
Exemple de activiti de cercetare sunt:
(a) activiti n scopul obinerii de noi cunotine;
(b) cutarea de evaluarea i selecia final a aplicaiilor din cercetare sau alte cunotine;
(c) cercetarea pentru alternative de materiale, aparate, produse, procese, sisteme sau servicii; i
(d) formularea, proiectarea, evaluarea i selecia final a alternativelor posibile pentru materiale noi sau
mbuntite, aparate, produse, procese, sisteme sau servicii.
60. Care sunt conditiile in care entitatea recunoaste o imobilizare necorporala generata in faza de
dezvoltare, prevazute de IAS 38 Imobilizari necorporale"?
O imobilizare necorporal provenit din dezvoltare (sau din etapa de dezvoltare a unui proiect intern ) va fi
recunoscut dac i numai dac o entitate poate demonstra urmtoarele:
(a) fezabilitatea tehnic pentru finalizarea imobilizrii necorporale, n aa fel nct s fie disponibil pentru
utilizare sau vnzare;
(b) intenia sa de a finaliza acea imobilizare necorporal spre a fi folosit sau vndut;
(c) capacitatea sa de a folosi sau vinde imobilizarea necorporal;
(d) modul n care imobilizarea necorporal va genera beneficii economice viitoare probabile. Printre alte
lucruri, entitatea poate s demonstreze existena unei piee pentru produsele obinute de acea imobilizare
necorporal sau pentru imobilizarea necorporal n sine, sau, dac se prevede folosirea sa pe plan intern,
utilitatea imobilizrii necorporale;
(e) disponibilitatea unor resurse tehnice, financiare i a altor resurse adecvate pentru a duce la bun sfrit
dezvoltarea sa n vederea utilizrii sau vinderii imobilizrii necorporale; i
(f) capacitatea sa de a evalua cu credibilitate cheltuiala atribuibil imobilizrii necorporale n timpul
dezvoltrii sale.
61. Care sunt conditiile in care se poate recunoaste o imobilizare necorporala generata in faza de
dezvoltare si cum se demonstreaza indeplinirea acestor conditii, potrivit prevederilor IAS 38
Imobilizari necorporale"?
n etapa de dezvoltare a unui proiect intern, o entitatea poate, n unele cazuri, s identifice o imobilizare
necorporal i s demonstreze c activul va genera probabile beneficii economice viitoare. Aceasta este din
cauz c etapa de dezvoltare a unui proiect este mai avansat dect etapa de cercetare.
Pentru a demonstra modul n care o imobilizare necorporal va genera beneficii economice viitoare
probabile, o entitate estimeaz beneficiile economice viitoare ce urmeaz a fi primite din activ folosind
principiile din IAS 36 Deprecierea activelor. Dac activul va genera beneficii economice numai n combinaie
cu alte active, entitatea aplic conceptul unitilor generatoare de numerar din IAS 36.
Disponibilitatea resurselor pentru finalizarea, folosirea i obinerea de beneficii din imobilizarea necorporal
poate fi demonstrat, de exemplu, cu un plan de afaceri ce arat resursele tehnice, financiare i de alt natur
necesare, precum i capacitatea entitii de a asigura aceste resurse. n unele cazuri, o entitate demonstreaz
disponibilitatea finanrilor externe prin obinerea unui indiciu cu privire la interesul unui creditor de a finana
planul
62. Cum se recunosc cheltuielile ulterioare aferente fazei de dezvoltare a unui proiect intern, in cazul in
care nu sunt satisfacute criteriile de recunoastere prevazute de IAS 38 Imobilizari necorporale"?
Dati exemple de activitati de dezvoltare.
n unele cazuri, cheltuiala este fcut pentru a furniza beneficii economice viitoare unei entiti, dar nu este
achiziionat sau creat nici o imobilizare necorporal sau un alt activ care s poat fi recunoscut. n aceste
cazuri, cheltuiala este recunoscut drept cost atunci cnd este efectuat.
Cheltuicmnorpafseutdcinvorapulsembizncordat.
Exemple de activiti de dezvoltare sunt:
(a) proiectarea, construcia i testarea produciei intermediare sau folosirea intermediar a prototipurilor
i modelelor;
(b) proiectarea uneltelor i matrielor care implic tehnologie nou;
88

(c) proiectarea, construcia i operarea unei uzine-pilot care nu este fezabil din punct de vedere
economic pentru producia pe scar larg; i
(d) proiectarea, construcia i testarea unei alternative alese pentru aparatele, produsele, procesele,
sistemele sau serviciile noi sau mbuntite.
63. Prezentati in ce consta faza de cercetare a unui proiect intern, potrivit prevederilor IAS 38 Imobilizari
necorporale". Cum se reflecta in contabilitate cheltuielile de cercetare?
oNmicblzarenpvtd(sufiecranop)tbu.sChielcra(dnfztuipoecr)bsdtnaupore.
Exemple de activiti de cercetare sunt:
(a) activiti n scopul obinerii de noi cunotine;
(b) cutarea de evaluarea i selecia final a aplicaiilor din cercetare sau alte cunotine;
(c) cercetarea pentru alternative de materiale, aparate, produse, procese, sisteme sau servicii; i
(d) formularea, proiectarea, evaluarea i selecia final a alternativelor posibile pentru materiale noi sau
mbuntite, aparate, produse, procese, sisteme sau servicii.
233 = 203
203 = 2801
64. Prezentati faza de dezvoltare a unui proiect intern, potrivit prevederilor IAS 38 Imobilizari
necorporale". Cum se evidentiaza in contabilitate cheltuielile ocazionate de faza de dezvoltare?
O imobilizare necorporal provenit din dezvoltare (sau din etapa de dezvoltare a unui proiect intern ) va fi
recunoscut dac i numai dac o entitate poate demonstra urmtoarele:
(a) fezabilitatea tehnic pentru finalizarea imobilizrii necorporale, n aa fel nct s fie disponibil pentru
utilizare sau vnzare;
(b) intenia sa de a finaliza acea imobilizare necorporal spre a fi folosit sau vndut;
(c) capacitatea sa de a folosi sau vinde imobilizarea necorporal;
(d) modul n care imobilizarea necorporal va genera beneficii economice viitoare probabile. Printre alte
lucruri, entitatea poate s demonstreze existena unei piee pentru produsele obinute de acea imobilizare
necorporal sau pentru imobilizarea necorporal n sine, sau, dac se prevede folosirea sa pe plan intern,
utilitatea imobilizrii necorporale;
(e) disponibilitatea unor resurse tehnice, financiare i a altor resurse adecvate pentru a duce la bun sfrit
dezvoltarea sa n vederea utilizrii sau vinderii imobilizrii necorporale; i
(f) capacitatea sa de a evalua cu credibilitate cheltuiala atribuibil imobilizrii necorporale n timpul
dezvoltrii sale.
n etapa de dezvoltare a unui proiect intern, o entitatea poate, n unele cazuri, s identifice o imobilizare
necorporal i s demonstreze c activul va genera probabile beneficii economice viitoare. Aceasta este din
cauz c etapa de dezvoltare a unui proiect este mai avansat dect etapa de cercetare.
Exemple de activiti de dezvoltare sunt:
(a) proiectarea, construcia i testarea produciei intermediare sau folosirea intermediar a prototipurilor i
modelelor;
(b) proiectarea uneltelor i matrielor care implic tehnologie nou;
(c) proiectarea, construcia i operarea unei uzine-pilot care nu este fezabil din punct de vedere economic
pentru producia pe scar larg; i
(d) proiectarea, construcia i testarea unei alternative alese pentru aparatele, produsele, procesele, sistemele
sau serviciile noi sau mbuntite.
Pentru a demonstra modul n care o imobilizare necorporal va genera beneficii economice viitoare
probabile, o entitate estimeaz beneficiile economice viitoare ce urmeaz a fi primite din activ folosind
principiile din IAS 36 Deprecierea activelor. Dac activul va genera beneficii economice numai n combinaie
cu alte active, entitatea aplic conceptul unitilor generatoare de numerar din IAS 36.
Disponibilitatea resurselor pentru finalizarea, folosirea i obinerea de beneficii din imobilizarea necorporal
poate fi demonstrat, de exemplu, cu un plan de afaceri ce arat resursele tehnice, financiare i de alt natur
necesare, precum i capacitatea entitii de a asigura aceste resurse. n unele cazuri, o entitate demonstreaz
disponibilitatea finanrilor externe prin obinerea unui indiciu cu privire la interesul unui creditor de a finana
planul.
89

Sistemele de calculaie a costului practicate de o entitate pot evalua adesea cu credibilitate costul generrii
interne a unei imobilizri necorporale, cum ar fi salariile sau alte cheltuieli efectuate pentru garantarea
drepturilor de autor sau a licenelor sau pentru dezvoltarea de programe informatice.
203 =

%
233
721

65. Evaluarea initiala a unei imobilizari necorporale generate intern, potrivit prevederilor IAS 38
Imobilizari necorporale" (exemple de costuri direct atribuibile; elemente care nu se includ in costul
imobilizarilor necorporale generate intern).
oCstumlnbeizrpcag ounsdtierlcab po,duergitmablznpfcsuoemairtndc. Exemple de costuri ce pot fi atribuite direct sunt:
(a) costurile materialelor i serviciilor folosite sau consumate pentru generarea imobilizrii necorporale;
(b) ucorilstnebfgaj(dmiIAS19Benfclagojr)tdimbzpnecal;
(c) xeltandrgisup;
(d) amortizevblcnsuptragmeobilznc.
Urmtoarele nu sunt componente ale costului unei imobilizri necorporale generate intern:
(a) cheltuieli de regie pentru comercializare, administrative sau generale, cu excepia cazului n care aceste
cheltuieli pot fi direct atribuite procesului de pregtire a activului pentru folosin;
(b) ineficienele identificate n fazele de nceput i pierderile din exploatare iniiale aprute nainte ca activul
s ating nivelul de performan planificat; i
(c) cheltuiala cu instruirea personalului pentru exploatarea activului
66. Prezentati modelele de evaluare ulterior recunoasterii initiale a imobilizarilor necorporale, prevazute
de IAS 38 Imobilizari necorporale".
nOtieavlgcpodbfmueazts,iolvprdngafu75. Dacoimblzrenpst umodilbazvper,tc nsofideambltzpcu,exianrstopvcuelai.
Model bazat pe cost=Dup recunoaterea iniial, o imobilizare necorporal trebuie contabilizat la cost, mai
puin orice amortizare acumulat i orice pierderi din depreciere acumulate.
Model bazat pe reevaluare = Dup recunoaterea iniial, o imobilizare necorporal va fi contabilizat
la o valoare reevaluat, aceasta fiind valoarea just la data reevalurii, mai puin orice amortizare
acumulat ulterior i orice pierdere din depreciere acumulat ulterior .
67. Prezentati modelul reevaluarii imobilizarilor necorporale prevazut de IAS 38 Imobilizari
necorporale" (in ce consta reevaluarea imobilizarilor necorporale; tratamentul contabil al amortizarii
cumulate de la data reevaluarii).
Dup recunoaterea iniial, o imobilizare necorporal va fi contabilizat la o valoare reevaluat, aceasta
fiind valoarea just la data reevalurii, mai puin orice amortizare acumulat ulterior i orice pierdere din
depreciere acumulat ulterior. n scopurile reevalurilor efectuate n temeiul acestui Standard, valoarea just
trebuie determinat prin raportare la o pia activ. vRaluerioftcsmngladbiuovrectsnmfiadoevrlut.j
Dac o imobilizare necorporal este reevaluat, orice amortizare acumulat la data reevalurii este fie:
(a) retratat proporional cu schimbarea n valoarea contabil net a activului, n aa fel nct valoarea
contabil a activului dup reevaluare s fie egal cu valoarea sa reevaluat; sau
(b) eliminat din valoarea contabil net a activului i valoarea net retratat la valoarea reevaluat a
activului
68. Ce se intelege prin valoare justa in contextul modelului reevaluarii imobilizarilor necorporale prevazut
de IAS 38 Imobilizari necorporale"? Prezentati modul de stabilire a valorii reevaluate si modul de
prezentare in notele explicative, a imobilizarilor necorporale in functie de posibilitatile de referire la o
piata activa.
Valoarea just a unui activ este suma pentru care activul poate fi schimbat, de bunvoie, ntre pri aflate n
cunotin de cauz, n cadrul unei tranzacii n care preul este determinat obiectiv.
n scopurile reevalurilor efectuate n temeiul acestui Standard, valoarea just trebuie determinat prin
raportare la o pia activ.
90

Dac o imobilizare necorporal dintr-o clas de active necorporale reevaluate nu poate fi reevaluat din cauz
c acolo nu exist pia activ pentru acest activ, activul trebuie meninut n contabilitate la cost, mai puin orice
amortizare acumulat i orice pierderi din depreciere acumulate.
Dac valoarea just a unei imobilizri necorporale reevaluate nu mai poate fi determinat prin referire la o
pia activ, valoarea contabil a activului va fi valoarea sa reevaluat la data ultimei reevaluri, prin referire la
o pia activ, din care se scade orice amortizare acumulat i orice pierdere din depreciere acumulat ulterior.
Dac valoarea just a activului poate fi determinat prin referire la o pia activ la o dat de evaluare
ulterioar, modelul bazat pe reevaluare este aplicat ncepnd cu acea dat.
Dac valoarea contabil a unei imobilizri necorporale este majorat ca rezultat al reevalurii, majorarea va
fi creditat direct n capitalurile proprii la poziia surplusuri din reevaluare.
Dac valoarea contabil a unei imobilizri necorporale este diminuat ca rezultat al reevalurii, scderea va
fi recunoscut n profit sau pierdere.
Dmacobilzrepnsut val,oiebruspzntm:
(a) pe clas de imobilizri necorporale:
(i) data intrrii n vigoare a reevalurii;
(ii) valoarea contabil a imobilizrii necorporale reevaluate; i
(iii) valorebncitfsuzaelvrtmdobinpcfsaluert,oind-mbzpescargful74;
(b) valoarea surplusului din reevaluare aferent imobilizrilor necorporale la nceputul i la finele perioadei,
indicnd schimbrile de-a lungul perioadei i orice restricii privind distribuirea acestei sume acionarilor;
(c) omdetliprsunfcavmeoluristjbz.
69. Prezentati prevederile cuprinse in IAS 38 Imobilizari necorporale" referitoare la reevaluarea clasei
de imobilizari necorporale si la frecventa cu care se reevalueaza imobilizarile necorporale ale entitatii.
Dacoimblzrepnst umodlibazperv,tcnsofideamtblzpuc,xeianrstopcvuelai.
O clas de imobilizri necorporale este o grupare de active de natur i utilizare similar n cadrul
operaiunilor unei entiti. Elementele dintr-o clas de imobilizri necorporale sunt reevaluate simultan pentru a
evita reevaluarea selectiv a activelor i raportarea unor sume n situaiile financiare care ar reprezenta o
combinaie de costuri i valori la date diferite.
Frecvena reevalurilor depinde de fluctuaia (volatilitatea) valorilor juste ale imobilizrilor necorporale
supuse reevalurii. Dac valoarea just a unui activ reevaluat difer semnificativ de valoarea sa contabil, o
reevaluare suplimentar este necesar. Unele imobilizri necorporale pot suferi micri semnificative i
fluctuante n valoarea just, necesitnd astfel reevalurii anuale. Astfel de reevaluri frecvente nu sunt necesare
pentru imobilizrile necorporale a cror valoare just nregistreaz numai micri nesemnificative.
70. Cum se reevalueaza o clasa de imobilizari necorporale potrivit IAS 38 Imobilizari necorporale"? Dati
exemple de clase de imobilizari necorporale.
Elementele dintr-o clas de imobilizri necorporale sunt reevaluate simultan pentru a evita reevaluarea
selectiv a activelor i raportarea unor sume n situaiile financiare care ar reprezenta o combinaie de costuri i
valori la date diferite.

brevete de invenie;
mrci comerciale;

O clas de imobilizri necorporale este o grupare de active de natur i utilizare similar n cadrul
operaiunilor unei entiti. Exemple de clase separate includ:
(a) nume de firm;
(b) embleme i titluri de carte;
(c) software de computer;
(d) licene i francize;
(e) drepturi de autor, patente i alte drepturi de proprietate industrial, drepturi de servicii i exploatare;
(f) reete, formule, modele, desene i prototipuri; i
(g) imobilizri necorporale n curs de dezvoltare.
71. Prezentati tratamentul contabil al diferentelor de valoare constatate cu ocazia reevaluarii
imobilizarilor necorporale (majorari/diminuari), in contextul prevederilor IAS 38 Imobilizari
necorporale". Exemplificati.
Dac valoarea contabil a unei imobilizri necorporale este majorat ca rezultat al unei reevaluri, atunci
creterea trebuie s fie recunoscut n alte elemente ale rezultatului global i adugat capitalurilor proprii cu
91

titlu de surplus din reevaluare. Totui, creterea trebuie recunoscut n profit sau pierdere n msura n care ea
reia o scdere n reevaluarea aceluiai activ, recunoscut anterior n profit sau pierdere.
Dac valoarea contabil a unei imobilizri necorporale este redus ca rezultat al reevalurii, reducerea
trebuie recunoscut n profit sau pierdere. Totui, reducerea trebuie s fie recunoscut n alte elemente ale
rezultatului global n limita oricrui sold creditor al surplusului din reevaluare legat de acel activ. Scderea
recunoscut n alte elemente ale rezultatului global reduce valoarea acumulat n capitalurile proprii la titlul
surplus din reevaluare.
72. Ce presupune modelul reevaluarii imobilizarilor necorporale potrivit IAS 38 Imobilizari
necorporale"? Care este tratamentul contabil al surplusului din reevaluare inclus in capitalurile
proprii? Exemplificati.
Dup recunoaterea iniial, o imobilizare necorporal va fi contabilizat la o valoare reevaluat, aceasta
fiind valoarea just la data reevalurii, mai puin orice amortizare acumulat ulterior i orice pierdere din
depreciere acumulat ulterior. n scopurile reevalurilor efectuate n temeiul acestui Standard, valoarea just
trebuie determinat prin raportare la o pia activ. vRaluerioftcsmngladbiuovrectsnmfiadoevrlut.j
Surplusul cumulat din reevaluare inclus n capitalurile proprii poate fi transferat direct la rezultatul reportat
atunci cnd surplusul este realizat. Tot surplusul poate fi realizat la casarea sau cedarea activului. Oricum, o
parte din surplus poate fi realizat pe msur ce activul este folosit de entitate; ntr-un astfel de caz, valoarea
surplusului realizat este diferena dintre amortizarea bazat pe valoarea contabil reevaluat a activului i
amortizarea care ar fi trebuit s fie recunoscut pe baza costului istoric al activului. Transferul din surplusul din
reevaluare la rezultatul reportat nu este fcut prin intermediul contului de profit i pierdere.
73. Cum se clasifica imobilizarile necorporale in functie de durata de viata a acestora, in contextul
prevederilor IAS 38 Imobilizari necorporale"? Care sunt consecintele acestei clasificari in ceea ce
priveste contabilizarea imobilizarilor necorporale?
nOtieauvldcrmobizpnealstdru i,centmaglsurdiepocantmlsudrevit. O imobilizare necorporal va fi privit de ctre entitate ca avnd o durat de via util nedeterminat
atunci cnd, pe baza unei analize a tuturor factorilor relevani, nu exist o limit previzibil a perioadei de-a
lungul creia activul este ateptat s genereze intrri nete de numerar pentru entitate.

Contabilitatea pentru o imobilizare necorporal este bazat pe durata sa de via util. O


imobilizare necorporal cu o durat de via util determinat este amortizat, iar o imobilizare
necorporal cu o durat de via util nedeterminat nu este amortizat.
74. Cum se clasifica imobilizarile necorporale in functie de durata de viata a acestora, in contextul
prevederilor IAS 38 Imobilizari necorporale"? Care sunt factorii luati in considerare la determinarea
duratei de viata a unei imobilizari necorporale?
O entitate va evalua dac durata de via util a unei imobilizri necorporale este determinat sau
nedeterminat i, dac este determinat, lungimea acesteia sau numrul de uniti de producie sau uniti
similare care constituie acea durat de via util
Trebuie luai n considerare mai muli factori n determinarea duratei de via util a unei imobilizri
necorporale, incluznd:
(a) uzura activului preconizat de entitate i dac activul ar putea fi gestionat eficient de o alt echip de
conducere;
(b) ciclurile de via tipice pentru activ i informaiile publice privind evaluarea duratelor de via util a
unor active similare, folosite ntr-o manier similar;
(c) uzura tehnic, tehnologic sau de alte tipuri de uzur moral;
(d) stabilitatea sectorului n care opereaz activul i schimbrile care apar n cererea pentru produsele sau
serviciile obinute din acel activ;
(e) aciunile preconizate ale concurenilor sau potenialilor concureni;
(f) nivelul cheltuielilor de ntreinere necesare obinerii de beneficii economice viitoare, precum i intenia i
capacitatea de a atinge un astfel de nivel;
(g) perioada de control asupra activului i limite legale sau similare n folosirea activului, cum ar fi datele de
expirare a contractelor de leasing corespunztoare; i
(h) dac durata de via util a activului este dependent de durata de via util a altor active ale entitii.
Trebuie luai n considerare mai muli factori n determinarea duratei de via util a unei imobilizri
necorporale, incluznd:
92

(a) uzura activului preconizat de entitate i dac activul ar putea fi gestionat eficient de o alt echip de
conducere;
(b) ciclurile de via tipice pentru activ i informaiile publice privind evaluarea duratelor de via util a
unor active similare, folosite ntr-o manier similar;
(c) uzura tehnic, tehnologic sau de alte tipuri de uzur moral;
(d) stabilitatea sectorului n care opereaz activul i schimbrile care apar n cererea pentru produsele sau
serviciile obinute din acel activ;
(e) aciunile preconizate ale concurenilor sau potenialilor concureni;
(f) nivelul cheltuielilor de ntreinere necesare obinerii de beneficii economice viitoare, precum i intenia i
capacitatea de a atinge un astfel de nivel;
(g) perioada de control asupra activului i limite legale sau similare n folosirea activului, cum ar fi datele de
expirare a contractelor de leasing corespunztoare; i
(h) dac durata de via util a activului este dependent de durata de via util a altor active ale entitii.
75. Care sunt prevederile cuprinse in IAS 38 Imobilizari necorporale" referitoare la stabilirea duratei de
viata in cazul imobilizarilor necorporale care decurg din drepturi contractuale sau legale (modul de
stabilire a duratei de viata; factori care influenteaza durata de viata a acestor imobilizari necorporale;
indicii referitoare la posibilitatea de reinnoire a drepturilor contractuale/legale)?
uDratdevilnmobzpcguerditlansuvdepiroatlncspeduriga,otfmcndepriaozcvlfsmbe. Dpacdtureilons g uratonvciepm ft,duraevilobzpnc drasueilocxtdvpznrjsueiafcotmnv.
Pot exista i factori economici i factori juridici care s influeneze durata de via util a unei imobilizri
necorporale. oFriactenmdpulstiaevrmnbfco . Factogrilepsnd acotrlezusbnfi. Durata de via util este cea mai scurt din aceste perioade, determinat n funcie de aceti
factori.
Existenmauorlfc,pdntiaeruoplcsdegritafounmcv:
(a) existdovz,pblarncuetsldprigavofne. Dnacoreidpsmtulv,nacedozirxpmul;
(b) xistedovzcanlrupbeoivfdnt;
(c) ucolstrenipamfvcdestopurnbilmvatesndrio.
Dacoelstrnimfvudpcatbenilomvrstndieo,uclrpzfstdeobinaumlrpctoi.
76. Prezentati modul de recuperare a valorii si alegerea metodei de amortizare in cazul imobilizarilor
necorporale cu durata de viata determinata, in contextul prevederilor IAS 38 Imobilizari
necorporale" .
oVarelmtizbun pcodraevitlmnfcpbzsade-lugrtiv. Amortizaepvncdblstruafiz,dcnseloiarptufncmeiodru. Amortizaenvcldbrestaifcnduvz(sltr-gpdeinauc f tnvedrazi)comuIFRS5Ateblandivrzctuepdalmobizrscunt.
Metoda de amortizare folosit va reflecta modul n care beneficiile economice viitoare ale activului se
ateapt a fi consumate de ctre entitate. Dac acel model nu poate fi determinat n mod fidel, va fi folosit
metoda liniar. Cheltuiala cu amortizarea pentru fiecare perioad va fi recunoscut n profit sau pierdere, cu
excepia cazului n care Standardul de fa sau un alt Standard permite sau impune ca aceasta s fie inclus n
valoarea contabil a unui alt activ.
77. Prezentati care sunt prevederile referitoare la valoarea reziduala a imobilizarilor necorporale, in
conformitate cu IAS 38 Imobilizari necorporale": definitie si modalitati de estimare.
aVlodrezuimnbpcstaeroniubmtldfacernivuposltmaecdr,ivufjsonmapecztirludv.
oVarelduzinmbpcoratdeviulnfzpxcearilo:
(a) exist unagjmetlunei tere pri de a cumpra activul la sfritul duratei de via util; sau
(b) exist o pia activ pentru activ i:
(i) valoarea rezidual poate fi determinat prin referire la acea pia; i
(ii) este probabil ca o astfel de pia s existe la sfritul duratei de via util a activului.
Valoarea amortizabil a unui activ cu durat de via util determinat este stabilit dup deducerea valorii
sale reziduale. O valoare rezidual, alta dect zero, nseamn c o entitate intenioneaz s cedeze imobilizarea
necorporal nainte de sfritul duratei de via economic.
Oestimarovlzdunb pearcilndofsuxteacimrpnvzuoblsaecjfritdvulaoncismre blzavoft. oVarelduzivstcpnfxreiua.
oVarelduzinmbpctrelaovgusmidcntablozr. ntr-oasfeldiu,cmzbtroxepiaucnlmtroveaszidulc robveantilmz.
78. Prezentati modul de recuperare a valorii, alegerea metodei de amortizare, revizuiri ale perioadei de
amortizare si ale metodei de amortizare, in cazul imobilizarilor necorporale, in conformitate cu IAS 38
Imobilizari necorporale".
93

oVarelmtizbun pcodraevitlmnfcpbzsade-lugrtiv. Amortizaepvncdblstruafiz,dcnseloiarptufncmeiodru. Amortizaenvcldbrestaifcnduvz(sltr-gpdeinauc f tnvedrazi)comuIFRS5Ateblandivrzctuepdalmobizrscunt.


Metoda de amortizare folosit va reflecta modul n care beneficiile economice viitoare ale activului se
ateapt a fi consumate de ctre entitate. Dac acel model nu poate fi determinat n mod fidel, va fi folosit
metoda liniar. Cheltuiala cu amortizarea pentru fiecare perioad va fi recunoscut n profit sau pierdere, cu
excepia cazului n care Standardul de fa sau un alt Standard permite sau impune ca aceasta s fie inclus n
valoarea contabil a unui alt activ.
oPaderimtz upnobilarecdtvuminafzreclpstuxinar. Dac durata de via util preconizat a activului este diferit de estimrile precedente, perioada de
amortizare va fi modificat n consecin. Dac a existat o modificare n modelul preconizat de consumare a
beneficiilor economice viitoare ncorporate n activ, metoda de amortizare va fi modificat pentru a reflecta
modelul schimbat. Astfeldmchbirvonaz estlbcionmarfuIAS8.
79. Prezentati caracteristicile imobilizarilor necorporale cu o durata de viata nedeterminata si revizuiri ale
duratei de viata, in contextul aplicarii IAS 38 Imobilizari necorporale".
O imobilizare necorporal va fi privit de ctre entitate ca avnd o durat de via util nedeterminat atunci
cnd, pe baza unei analize a tuturor factorilor relevani, nu exist o limit previzibil a perioadei de-a lungul
creia activul este ateptat s genereze intrri nete de numerar pentru entitate.
O imobilizare necorporal cu o durat de via util nedeterminat nu va fi amortizat.
Durata de via util a unei imobilizri necorporale care nu este amortizat va fi revizuit n fiecare perioad
de raportare pentru a stabili dac evenimentele sau circumstanele continu s susin evaluarea unei durate
nedeterminate de via util pentru acea imobilizare. ncazotr,mshbieuvlpdatmobizreln davfcitzomresbnlacfuitIAS8Pobe,mdralsincto.
80. Cand are loc derecunoasterea imobilizarilor necorporale, potrivit prevederilor IAS 38 Imobilizari
necorporale"? Exemplificati cu efectuarea inregistrarilor corespunzatoare in contabilitate.
O imobilizare necorporal va fi derecunoscut:
(a) la cedare; sau
(b) unatcidsempbofvartcgdeuinlzs

Amortizarea brevetelor
6811 = 2805
Inchiderea conturilor
2805 = 205
81. Ce informatii trebuie sa prezinte in notele explicative o entitate in legatura cu clasele de imobilizari
necorporale, potrivit prevederilor IAS 3 8 Imobilizari necorporale"?
O entitate va prezenta urmtoarele informaii pentru fiecare clas de imobilizri necorporale, distingnd ntre
imobilizrile necorporale generate intern i alte imobilizri necorporale:
(a) dacurtelvisnm date,cunrilvsatedmozrfi;
(b) metodlarizunpbecoldratviumn;
(c) valoarea contabil brut i amortizarea acumulat (mpreun cu pierderile acumulate din depreciere) la
nceputul i la finele perioadei;
(d) poziia elementului din cadrul contului de profit i pierdere n care este inclus amortizarea
imobilizrilor necorporale;
(e) o reconciliere a valorii contabile la nceputul i la finele perioadei, artnd:
(i) uadgnirle,cp-stzvoa,elchintsprzoambidentr;
(ii) activelsfnduprzieclt-gsnadfiupetrvzconmaIFRS5ldi;
(iii) creteri i descreteri de-a lungul perioadei, rezultate din reevaluri, conform paragrafelor 75, 85, i
86, precum i din pierderi din depreciere recunoscute sau reluate direct n capitalurile proprii, conform IAS 36,
Deprecierea activelor (dac exist);
(iv) pierdlncuotsfaerpdinocuIAS36xa(ste);
(v) pierderile din depreciere reluate n profit sau pierdere pe aceast perioad n concordan cu IAS 36
(dac exist);
(vi) orice amortizare recunoscut de-a lungul perioadei;
(vii) difernlthmbscovaunrfiedpztcovsaurnilemdpztai;
(viii) alte schimbri n valoarea contabil de-a lungul perioadei.
94

82. Care sunt avantajele intocmirii si prezentarii de catre entitate a situatiei fluxurilor de trezorerie, ca
parte integranta a situatiilor financiare, potrivit prevederilor IAS 7 Situatia fluxurilor de trezorerie"?
Atunci cnd este utilizat mpreun cu restul situaiilor financiare, situaia fluxurilor de numerar furnizeaz
informaii care permit utilizatorilor s evalueze modificrile n activele nete ale unei ntreprinderi, structura sa
financiar (inclusiv lichiditatea i solvabilitatea sa), precum i capacitatea entitii de a influena valoarea i
momentul de apariie a fluxurilor de numerar, n vederea adaptrii la circumstanele i oportunitile n continu
schimbare. Informaiile referitoare la fluxurile de numerar sunt folositoare la stabilirea capacitii unei
ntreprinderi de a genera numerar i echivalente de numerar i dau posibilitatea utilizatorilor s dezvolte modele
de evaluare i comparare a valorii actualizate a fluxurilor de numerar viitoare ale diferitelor ntreprinderi. De
asemenea, aceste informaii sporesc gradul de comparabilitate al raportrii rezultatelor din exploatare ntre
diferite ntreprinderi, deoarece elimin efectele utilizrii unor tratamente contabile diferite pentru aceleai
tranzacii i evenimente.
Istoricul informaiilor referitoare la fluxurile de numerar este, adesea, utilizat ca indicator al valorii,
momentului apariiei i siguranei viitoarelor fluxuri de numerar. Acesta este, de asemenea, folositor n
verificarea exactitii evalurilor trecute ale viitoarelor fluxuri de numerar, precum i n examinarea relaiilor
dintre profitabilitate i fluxurile nete de numerar, ca i a impactului modificrii preurilor.
83. Ce se intelege prin numerar si echivalente de numerar in contextul prevederilor IAS 7 Situatia
fluxurilor de trezorerie"?
Numerarul cuprinde disponibilul n cas i la bnci i depozitele la vedere. .
Echivalentele de numerar sunt investiiile financiare pe termen scurt, extrem de lichide, care sunt uor
convertibile n sume cunoscute de numerar i care sunt supuse unui risc nesemnificativ de schimbare a valorii.
84. Definiti activitatea de exploatare in contextul IAS 7 Situatia fluxurilor de trezorerie". Dati exemple
de fluxuri de trezorerie provenite din activitati de exploatare.
Activitile de exploatare sunt principalele activiti productoare de venit ale entitilor, precum i alte
activiti care nu sunt activiti de investiie sau finanare.

(a)
(b)
(c)
(d)
(e)
(f)
(g)

Exemple de fluxuri de numerar provenite din activiti de exploatare sunt:


ncasrile n numerar din vnzarea de bunuri i prestarea de servicii;
ncasrile n numerar provenite din redevene, onorarii, comisioane i alte venituri;
plile n numerar efectuate ctre furnizorii de bunuri i prestatorii de servicii;
plile n numerar efectuate ctre i n numele angajailor;
ncasrile i plile n numerar ale unei societi de asigurare pentru prime i daune, anuiti i alte beneficii
generate de poliele de asigurare;
plile n numerar sau restituiri ale impozitelor pe profit, cu excepia cazului n care ele pot fi identificate n
mod specific cu activitile de investiie i finanare; i
ncasrile i plile n numerar provenite din contracte ncheiate n scopuri de plasament sau tranzacionare.
85. Definiti activitatea de investitie in contextul IAS 7 Situatia fluxurilor de trezorerie". Dati exemple de
fluxuri de trezorerie provenite din activitati de investitie.
Activitile de investiie constau n achiziionarea i cedarea de active imobilizate i de alte investiii, care nu
sunt incluse n echivalentele de numerar.

Exemple de fluxuri de numerar provenite din activiti de investiie sunt:


(a)
plile n numerar pentru achiziionarea de imobilizri corporale, necorporale i alte active imobilizate.
Aceste pli le includ i pe acelea care se refer la costurile de dezvoltare capitalizate i la construcia, n regie
proprie, a imobilizrilor corporale;
(b)
ncasrile n numerar din vnzarea de imobilizri corporale, active necorporale i alte active imobilizate;

95

(c)

(d)

(e)
(f)
(g)

(h)

plile n numerar pentru achiziia de instrumente de capitaluri proprii sau de datorie ale altor ntreprinderi i
de interese n asocierile n participaiune (altele dect plile pentru aceste instrumente considerate a fi
echivalente de numerar sau acelea pstrate n scopuri de plasament i de tranzacionare);
ncasrile n numerar din vnzarea de instrumente de capitaluri proprii sau de datorie ale altor ntreprinderi,
i interese n asocierile n participaiune (altele dect ncasrile pentru acele instrumente considerate a fi
echivalente de numerar sau acelea pstrate n scopuri de plasament i de tranzacionare);
avansurile n numerar i mprumuturile efectuate ctre alte pri (altele dect avansurile i mprumuturile
efectuate de o instituie financiar);
ncasrile n numerar din rambursarea avansurilor i mprumuturilor efectuate ctre alte pri (altele dect
avansurile i mprumuturile unei instituii financiare);
plile n numerar aferente contractelor futures, forward, de opiuni i swap, n afara cazului cnd acestea
sunt deinute n scopuri de plasament sau de tranzacionare sau cnd plile sunt clasificate ca fiind activiti de
finanare; i
ncasrile n numerar aferente contractelor futures, forward, pe opiuni sau swap, n afara cazului cnd
acestea sunt deinute n scopuri de plasament sau de tranzacionare sau cnd ncasrile sunt clasificate ca fiind
activiti de finanare.
86. Definiti activitatea de finantare in contextul IAS 7 Situatia fluxurilor de trezorerie". Dati exemple de
fluxuri de trezorerie provenite din activitati de finantare.
Activitile de finanare sunt activiti care au ca efect modificri ale dimensiunii i compoziiei capitalurilor
proprii i imprumuturilor entitii.

Exemple de fluxuri de numerar provenite din activiti de finanare sunt:


ncasrile n numerar provenite din emisiunea de aciuni sau alte instrumente de capital;
plile n numerar efectuate ctre proprietari pentru a achiziiona sau rscumpra aciunile entitii;
ncasrile n numerar provenite din emisiunea titlurilor de crean, a mprumuturilor, datoriilor neasigurate,
obligaiunilor, ipotecilor i a altor mprumuturi pe termen scurt sau lung;
(d)
rambursrile n numerar ale unor sume mprumutate;
(e)
plile n numerar efectuate de locatar pentru reducerea obligaiilor aferente unui contract de leasing
financiar
(a)
(b)
(c)

87. Prezentati situatia fluxurilor de trezorerie in contextul IAS 7 Situatia fluxurilor de trezorerie". Care
este utilitatea clasificarii pe activitati de exploatare, investitie si finantare a fluxurilor de trezorerie?
Situaia fluxurilor de numerar trebuie s prezinte fluxurile de numerar din cursul perioadei, clasificate n
activiti de exploatare, investiie i finanare.
O entitate prezint fluxurile sale de numerar din activitile de exploatare, investiie i finanare ntr-o
manier care corespunde cel mai bine activitii sale. Clasificarea n funcie de activiti furnizeaz informaii ce
permit utilizatorilor s stabileasc impactul respectivelor activiti asupra poziiei financiare a entitii, precum
i valoarea numerarului i a echivalentelor de numerar. Aceste informaii pot fi folosite, de asemenea, pentru a
evalua relaiile ce apar ntre activitile respective.
88. Care sunt metodele de raportare a fluxurilor de trezorerie din activitatea de exploatare, prevazute de
IAS 7 Situatia fluxurilor de trezorerie"? In ce consta metoda directa de raportare a fluxurilor de
trezorerie din activitatea de exploatare?
O entitate trebuie s raporteze fluxurile de numerar din activiti de exploatare folosind una dintre cele dou
metode:
(a)
metoda direct, prin care sunt prezentate clasele principale de pli i ncasri brute n numerar;

96

(b)

metoda indirect, prin care profitul net sau pierderea net este ajustat cu efectele tranzaciilor ce nu au
natur monetar, amnrile sau angajamentele de pli sau ncasri n numerar din exploatare trecute sau
viitoare, i elementele de venituri i cheltuieli asociate cu fluxurile de numerar din investiii sau finanri.
Metoda direct furnizeaz informaii care sunt folositoare n estimarea fluxurilor de numerar viitoare i care
nu sunt disponibile prin metoda indirect. Pe baza metodei directe, informaiile privind clasele principale de
pli i ncasri brute n numerar pot fi obinute:
(a)
fie din nregistrrile contabile ale entitii; fie
(b)
prin ajustarea vnzrilor, a costului vnzrilor (dobnzi i alte venituri similare i cheltuieli cu dobnda i
alte cheltuieli similare pentru instituiile financiare) i a altor elemente n contul de profit i pierdere cu:
modificrile pe parcursul perioadei ale stocurilor i ale creanelor i datoriilor din exploatare,

alte elemente dect numerarul; i

alte elemente pentru care efectele numerarului sunt fluxurile de numerar din investiii sau finanare.
89. Care sunt metodele de raportare a fluxurilor de trezorerie din activitatea de exploatare, prevazute de
IAS 7 Situatia fluxurilor de trezorerie"? In ce consta metoda indirecta de raportare a fluxurilor de
trezorerie din activitatea de exploatare?

O entitate trebuie s raporteze fluxurile de numerar din activiti de exploatare folosind una dintre cele dou
metode:
(a)
metoda direct, prin care sunt prezentate clasele principale de pli i ncasri brute n numerar;
(b)
metoda indirect, prin care profitul net sau pierderea net este ajustat cu efectele tranzaciilor ce nu au
natur monetar, amnrile sau angajamentele de pli sau ncasri n numerar din exploatare trecute sau
viitoare, i elementele de venituri i cheltuieli asociate cu fluxurile de numerar din investiii sau finanri.

Prin metoda indirect, fluxul de numerar net din activiti de exploatare este determinat prin
ajustarea profitului net sau a pierderii nete cu efectele:
(a) modificrilor survenite pe parcursul perioadei n stocuri i n creanele i datoriile din exploatare;
(b) elementelor nemonetare cum ar fi amortizarea, provizioanele, impozitele amnate, pierderile i
ctigurile n valut nerealizate, profiturile nerepartizate ale entitilor asociate i interesele minoritare;
(c) tuturor celorlalte elemente pentru care efectele n numerar sunt fluxurile de numerar din investiii i
finanare
90. Prezentati modul de raportare a fluxurilor de trezorerie din activitati de exploatare, investitie si
finantare, potrivit prevederilor IAS 7 Situatia fluxurilor de trezorerie".

(a)
(b)

(a)
(b)
(c)

Entitile trebuie s raporteze separat clasele principale de ncasri i pli brute n numerar provenite din
activiti de investiie i finanare, fcndu-se excepie n msura n care fluxurile de numerar sunt raportate pe o
baz net.
Fluxurile de numerar provenite din urmtoarele activiti de exploatare, investiie i finanare pot fi raportate
pe o baz net:
plile i ncasrile n numerar efectuate n numele clienilor, atunci cnd fluxurile de numerar reflect, mai
degrab, activitile clientului dect pe acelea ale entitii; i
plile i ncasrile n numerar pentru elementele pentru care rulajul este rapid, sumele sunt mari, iar termenul de
scaden este scurt.
Fluxurile de numerar provenite din fiecare dintre urmtoarele activiti ale unei instituii financiare pot fi
raportate pe o baz net:
ncasrile i plile de numerar pentru acceptarea i rambursarea depozitelor cu o dat fix de scaden;
plasarea depozitelor la i retragerea acestora de la alte instituii financiare; i
avansurile n numerar i mprumuturile fcute clienilor, precum i rambursarea acestor avansuri i
mprumuturi.

97

91. Care sunt fluxurile de trezorerie din activitatile de exploatare, investitie si finantare, care pot fi
raportate pe o baza neta, potrivit prevederilor IAS 7 Situatia fluxurilor de trezorerie"? Exemplificati.

(a)
(b)

(a)
(b)
(c)
(a)
(b)
(c)

Fluxurile de numerar provenite din urmtoarele activiti de exploatare, investiie i finanare pot fi raportate
pe o baz net:
plile i ncasrile n numerar efectuate n numele clienilor, atunci cnd fluxurile de numerar reflect, mai
degrab, activitile clientului dect pe acelea ale entitii; i
plile i ncasrile n numerar pentru elementele pentru care rulajul este rapid, sumele sunt mari, iar termenul de
scaden este scurt.
Exemplele de pli i ncasri n numerar la care s-a fcut referire n paragraful (a) sunt:
acceptarea i rambursarea depozitelor la vedere ale unei bnci;
fondurile deinute pentru clieni de ctre o societate de investiii; i
chiriile ncasate n numele proprietarilor de proprieti imobiliare i pltite acestora.
Exemplele de ncasri i pli de numerar la care s-a fcut referire n paragraful (b) sunt avansurile fcute
pentru i rambursarea:
valorilor principalului aferent clienilor care folosesc cri de credit;
achiziiei i cedrii de investiii; i
altor mprumuturi pe termen scurt, de exemplu, acelea care au un termen de scaden de trei luni sau mai
puin.
92. Cum se prezinta in situatia fluxurilor de trezorerie, fluxurile de trezorerie din dobanzi si dividende
incasate sau platite, in contextul prevederilor IAS 7 Situatia fluxurilor de trezorerie"?
Fluxurile de numerar din dobnzi i dividende ncasate sau pltite trebuie prezentate separat. Fiecare dintre
acestea trebuie clasificat ntr-o manier consecvent de la o perioad la alta, ca fiind generat fie de activiti de
exploatare, fie de investiie sau de finanare.
Valoarea total a dobnzilor pltite de-a lungul unei perioade este prezentat n situaia fluxului de numerar,
indiferent dac a fost recunoscut drept cheltuial n contul de profit i pierdere, sau capitalizat n conformitate
cu tratamentul alternativ permis de IAS 23, Costurile ndatorrii.
Att dobnda pltit, ct i dobnda i dividendele ncasate sunt clasificate de instituiile financiare, de
obicei, drept fluxuri de numerar din exploatare. Totui, nu exist un consens privind clasificarea acestor fluxuri
de numerar de ctre alte ntreprinderi. Att dobnda pltit, ct i dobnda i dividendele ncasate pot fi
clasificate drept fluxuri de numerar din exploatare, deoarece intr n determinarea profitului net sau a pierderii
nete. Alternativ, dobnda pltit i dobnda i dividendele ncasate pot fi clasificate drept fluxuri de numerar din
finanare i, respectiv, din investiie, deoarece ele reprezint costuri ale atragerii surselor de finanare sau a
eficienei investiiilor.
Dividendele pltite pot fi clasificate drept fluxuri de numerar din finanare, deoarece reprezint costuri ale
atragerii resurselor de finanare. Alternativ, dividendele pltite pot fi clasificate drept component a fluxului de
numerar din activiti de exploatare pentru a ajuta utilizatorii s determine capacitatea unei ntreprinderi de a
plti dividende din fluxurile de numerar de exploatare.
93.

Cum se prezinta fluxurile de trezorerie din dobanzi incasate sau platite, potrivit prevederilor IAS 7
Situatia fluxurilor de trezorerie"? - prezentati posibilitatile de clasificare si prezentare.

Att dobnda pltit, ct i dobnda i dividendele ncasate sunt clasificate de instituiile financiare, de
obicei, drept fluxuri de numerar din exploatare. Totui, nu exist un consens privind clasificarea acestor fluxuri
de numerar de ctre alte ntreprinderi. Att dobnda pltit, ct i dobnda i dividendele ncasate pot fi
clasificate drept fluxuri de numerar din exploatare, deoarece intr n determinarea profitului net sau a pierderii
nete. Alternativ, dobnda pltit i dobnda i dividendele ncasate pot fi clasificate drept fluxuri de numerar din
finanare i, respectiv, din investiie, deoarece ele reprezint costuri ale atragerii surselor de finanare sau a
eficienei investiiilor.
94. Cum se prezinta fluxurile de trezorerie din dividende incasate sau platite, potrivit prevederilor IAS 7
Situatia fluxurilor de trezorerie"? - prezentati posibilitati de clasificare si prezentare.
Dividendele pltite pot fi clasificate drept fluxuri de numerar din finanare, deoarece reprezint costuri ale
atragerii resurselor de finanare. Alternativ, dividendele pltite pot fi clasificate drept component a fluxului de
98

numerar din activiti de exploatare pentru a ajuta utilizatorii s determine capacitatea unei ntreprinderi de a
plti dividende din fluxurile de numerar de exploatare.
95. Cum se prezinta fluxurile de trezorerie provenite din impozitul pe profit, in contextul prevederilor IAS
7 Situatia fluxurilor de trezorerie"?
Fluxurile de numerar provenite din impozitul pe profit vor fi prezentate separat i vor fi clasificate drept
fluxuri de numerar din activiti de exploatare, cu excepia situaiei n care ele pot fi alocate n mod specific
activitilor de finanare i investiie.
Impozitele pe profit sunt generate n urma tranzaciilor care dau natere unor fluxuri de numerar clasificate n
situaia fluxurilor de numerar ca activiti de exploatare, investiie i finanare. n timp ce cheltuielile cu
impozitul pot fi alocate fr dificultate activitilor de investiie i finanare, fluxurile de numerar aferente
impozitelor respective sunt, adesea, imposibil de alocat i pot aprea ntr-o perioad diferit de cea a fluxurilor
de numerar aferente tranzaciei de baz. Prin urmare, impozitele pltite sunt clasificate, de obicei, drept fluxuri
de numerar din activiti de exploatare. Totui, atunci cnd este posibil identificarea fluxului de numerar din
impozite i alocarea lui unei tranzacii individuale care d natere unor fluxuri de numerar clasificate drept
activiti de investiie sau finanare, fluxul de numerar din impozite va fi clasificat n mod corespunztor ca
activitate de investiie sau finanare. Atunci cnd fluxurile de numerar din impozite sunt aferente mai multor
clase de activiti, este prezentat valoarea total a impozitelor pltite.
96. Cum se prezinta fluxurile de trezorerie provenite din achizitiile si cedarile de filiale si alte unitati de
afaceri, potrivit prevederilor IAS 7 Situatia fluxurilor de trezorerie"? (mod de prezentare si de
clasificare; aspecte de prezentat; avantaje ale prezentarii potrivit IAS 7)

(a)
(b)
(c)
(d)

Fluxurile de numerar globale provenite din achiziiile i din cedrile de filiale i alte uniti de afaceri trebuie
prezentate separat i clasificate drept activiti de investiie.
Entitile trebuie s prezinte, cumulativ, n cursul perioadei fiecare dintre urmtoarele aspecte, att n ceea ce
privete achiziiile, ct i nstrinrile filialelor sau ale altor uniti de afaceri:
contraprestaia total aferent achiziiei sau cedrii;
ponderea din contraprestaia aferent achiziiei sau cedrii, primit sub forma numerarului i a
echivalentelor de numerar;
valoarea numerarului sau a echivalentelor de numerar din filiala sau unitatea achiziionat sau cedat; i
valoarea, rezumat pe fiecare categorie principal, a activelor i datoriilor din filiala sau unitatea de afaceri
care a fost achiziionat sau cedat, altele dect numerarul i echivalentele de numerar.
97. Care sunt prevederile IAS 7 Situatia fluxurilor de trezorerie" referitoare la prezentarea in situatiile
financiare a tranzactiilor nemonetare care nu necesita intrebuintarea numerarului sau a
echivalentelor de numerar? Dati exemple de tranzactii nemonetare.

Tranzaciile de natur investiional i de finanare care nu necesit ntrebuinarea numerarului sau a


echivalentelor de numerar trebuie excluse din situaia fluxului de numerar. Astfel de tranzacii trebuie prezentate
n alt parte a situaiilor financiare ntr-un mod care s furnizeze toate informaiile relevante cu privire la aceste
activiti de investiie i finanare.
Excluderea tranzaciilor fr numerar din situaia fluxului de numerar este consecvent cu obiectivul unei
situaii a fluxului de numerar, deoarece aceste elemente nu implic fluxuri de numerar n perioada curent.
Exemple de tranzacii fr numerar sunt:
(a)
achiziia de active fie prin asumarea direct a obligaiilor aferente, fie prin intermediul unui leasing
financiar;
(b)
achiziionarea unei ntreprinderi prin intermediul emiterii de aciuni; i
(c)
convertirea datoriilor n capital.
98. Ce se intelege prin evenimente ulterioare perioadei de raportare, in contextul prevederilor IAS 10
Evenimente ulterioare perioadei de raportare"? Cum se clasifica evenimentele ulterioare perioadei de
raportare, potrivit IAS 10?

99

Evenimentele ulterioare perioadei de raportare sunt acele evenimente, favorabile i nefavorabile


care apar ntre finalul perioadei de raportare i data la care situaiile financiare sunt autorizate pentru
emitere. Se pot identifica dou tipuri de evenimente:
(a) cele care furnizeaz dovada condiiilor care au existat la finalul perioadei de raportare
(evenimente care conduc la ajustarea situaiilor financiare dup perioada de raportare); i
(b) cele care indic condiiile care au aprut ulterior perioadei de raportare (evenimente care nu
conduc la ajustarea situaiilor financiare dup perioada de raportare).
99. Dati exemple de evenimente ulterioare perioadei de raportare care conduc la ajustari ale valorilor
recunoscute in situatiile financiare ale entitatii sau la recunoasterea de noi elemente, in contextul
prevederilor IAS 10 Evenimente ulterioare perioadei de raportare".

Urmtoarele sunt exemple de evenimente care conduc la ajustarea situaiilor financiare dup perioada de
raportare care impun unei entiti s ajusteze valorile recunoscute n situaiile sale financiare sau s recunoasc
elemente care nu au fost recunoscute anterior:
(a) decontarea ulterioar perioadei de raportare a unui caz juridic care confirm faptul c o entitate avea o
obligaie actualizat la finalul perioadei de raportare. Entitatea ajusteaz orice provizion recunoscut anterior
legat de acest litigiu n conformitate cu IAS 37 Provizioane, datorii contingente i active contingente sau
recunoate un nou provizion. Entitatea nu prezint pur i simplu o datorie contingent deoarece decontarea ofer
dovezi suplimentare care ar fi luate n considerare n conformitate cu punctul 16 din IAS 37.
(b) obinerea de informaii ulterioare perioadei de raportare care indic faptul c un activ a fost depreciat la
finalul perioadei de raportare sau c valoarea unei pierderi din depreciere anterior recunoscut, aferent
activului respectiv, trebuie ajustat. De exemplu:
(i) falimentul unui client survenit ulterior perioadei de raportare confirm, de obicei, c la finalul
perioadei de raportare exista deja o pierdere aferent unui cont de creane comerciale i c entitatea trebuie s
ajusteze valoarea contabil a contului de creane comerciale; i
(ii) vnzarea stocurilor dup perioada de raportare poate fi o prob a valorii nete realizabile la finalul
perioadei de raportare.
(c) determinarea dup perioada de raportare a costului activelor cumprate sau ncasrile din activele
vndute nainte de finalul perioadei de raportare.
(d) determinarea ulterioar datei de raportare a valorii rezultate din repartizarea profitului sau din plata
primelor, dac entitatea are o obligaie prezent legal sau implicit la finalul perioadei de raportare de a efectua
astfel de pli, ca rezultat al unor evenimente care au avut loc nainte de data respectiv (a se vedea IAS 19
Beneficiile angajailor).
(e) descoperirea de fraude sau erori care arat c situaiile financiare sunt incorecte.

100. Dati exemple de evenimente ulterioare perioadei de raportare care nu conduc la ajustarea valorilor
recunoscute in situatiile financiare ale entitatii, in contextul prevederilor IAS 10 Evenimente
ulterioare perioadei de raportare".

O entitate trebuie s ajusteze valorile recunoscute n situaiile sale financiare pentru a reflecta evenimentele
care nu conduc la ajustarea situaiilor financiare dup perioada de raportare.

100

Un exemplu de eveniment care nu conduce la ajustarea situaiilor financiare dup perioada de raportare l
constituie un declin al valorii de pia a investiiilor ntre finalul perioadei de raportare i data la care se aprob
publicarea situaiilor financiare. Scderea valorii de pia nu are n mod normal legtur cu situaia investiiilor
la finalul perioadei de raportare, ci reflect circumstane care au aprut ulterior. Prin urmare, o entitate nu
ajusteaz valorile recunoscute n situaiile sale financiare pentru aceste investiii. n mod similar, entitatea nu
actualizeaz valorile prezentate pentru investiiile n cauz la finalul perioadei de raportare, dei entitatea poate
fi nevoit s prezinte informaii suplimentare

101.
Prezentati tratamentul contabil al dividendelor declarate ulterior perioadei de raportare, dar
inainte de autorizarea situatiilor financiare in vederea emiterii, potrivit prevederilor IAS 10
Evenimente ulterioare perioadei de raportare". Care sunt informatiile de prezentat in acest caz in
notele explicative, potrivit prevederilor IAS 1 Prezentarea situatiilor financiare"?
Dac dividendele sunt declarate dup perioada de raportare dar nainte de aprobarea publicrii situaiilor
financiare, dividendele nu sunt recunoscute drept datorie la finalul perioadei de raportare deoarece nu exist
nicio obligaie la vremea respectiv. Astfel de dividende sunt prezentate n note n conformitate cu IAS 1
Prezentarea Situaiilor Financiare, si anume:
O entitate trebuie s prezinte n note:
(a) valoarea dividendelor propuse sau declarate nainte ca situaiile financiare s fie autorizate pentru publicare,
dar care nu au fost recunoscute ca o distribuie ctre deintorii capitalurilor proprii n cursul perioadei, i
valoarea aferent per aciune; si
(b) valoarea oricror dividende cumulative prefereniale care nu au fost recunoscute.
102.
Tratati evaluarea capacitatii entitatii de a-si continua activitatea; intocmirea situatiilor financiare
pe baza continuitatii activitatii; cazul in care entitatea nu intocmeste situatii financiare pe baza
continuitatii activitatii - se vor avea in vedere prevederile IAS 10 Evenimente ulterioare perioadei de
raportare" si IAS 1 Prezentarea situatiilor financiare".
O entitate nu trebuie s-i ntocmeasc situaiile financiare pe baza continuitii activitii dac organele de
conducere determin dup data bilanului fie c intenioneaz s lichideze entitatea sau s nceteze activitatea
comercial, fie c nu au nici o alt variant realist n afara acestora.
Deteriorarea rezultatelor din exploatare i a poziiei financiare, care succede data bilanului, indic nevoia de
a considera dac principiul continuitii activitii este nc adecvat. Dac principiul continuitii activitii nu
mai este adecvat, efectul este att de persistent, nct acest Standard cere o modificare fundamental a bazei pe
care se face contabilitatea, mai degrab, dect o ajustare a valorilor recunoscute n baza iniial de contabilitate.
La ntocmirea situaiilor financiare, conducerea trebuie s fac o evaluare a capacitii entitii de a-i
continua activitatea. Situaiile financiare trebuie ntocmite pe baza principiului continuitii activitii, cu
excepia cazului n care conducerea fie intenioneaz s lichideze entitatea sau s nceteze activitatea, fie nu are
alt alternativ realistic dect s fac acest lucru. Atunci cnd, la efectuarea evalurii sale, conducerea are
cunotin de incertitudini semnificative legate de evenimente sau condiii care pot cauza ndoieli semnificative
asupra capacitii entitii de a-i continua activitatea, trebuie evideniate incertitudinile respective. Atunci cnd
situaiile financiare nu sunt ntocmite pe baza principiului continuitii activitii, acest fapt trebuie prezentat,
mpreun cu baza de ntocmire a situaiilor financiare i motivul pentru care entitatea nu i poate continua
activitatea.
Pentru a aprecia dac prezumia c entitatea i va mai continua activitatea este adecvat, conducerea ia n
considerare toate informaiile disponibile privind viitorul, care trebuie s fie de cel puin 12 luni de la data
bilanului, fr a fi limitat la aceast perioad. Importana acordat depinde de fiecare caz n parte. Atunci cnd
entitatea a avut o activitate profitabil n trecut i acces uor la resurse financiare, se poate ajunge la concluzia
c este adecvat prezumia continuitii activitii fr o analiz detaliat. n alte cazuri, conducerea poate fi
nevoit s ia n considerare o gam larg de factori care afecteaz profitabilitatea curent i anticipat, graficele
de rambursare a datoriilor i sursele poteniale de nlocuire a refinanrii nainte de a fi sigur c prezumia
continuitii activitii este adecvat.
103. Ce se intelege prin diferente temporare deductibile in contextul IAS 12 Impozitul pe profit"? Dati
3 exemple de diferente temporare deductibile care au ca efect contabilizarea de creante privind
impozitul amanat.
101

Diferenele temporare sunt diferenele dintre valoarea contabil a unui activ sau a unei datorii din bilan i
baza fiscal a acestora.
Diferene temporare deductibile, care sunt acele diferene temporare ce vor avea ca rezultat valori ce sunt
deductibile pentru determinarea profitului impozabil (sau a pierderii fiscale) al perioadelor viitoare, atunci cnd
valoarea contabil a activului sau a datoriei este recuperat sau decontat.
Urmtoarele sunt exemple de diferene temporare deductibile ce au ca efect active privind impozitul amnat:
(a) Costurile cu pensiile pot fi deduse la determinarea profitului contabil pe msur ce serviciul este prestat
de ctre salariat, dar la determinarea profitului impozabil ele pot fi deduse fie n momentul n care
contribuiile sunt pltite de entitate ctre un fond, fie atunci cnd pensiile sunt pltite de ctre entitate.
Exist o diferen temporar ntre valoarea contabil a datoriei i baza sa fiscal; baza fiscal a datoriei
este, de regul, egal cu zero. O astfel de diferen temporar deductibil are ca efect o crean privind
impozitul amnat pe msur ce beneficiile economice vor intra n entitate sub forma unei deduceri din
profiturile impozabile, atunci cnd contribuiile sau pensiile sunt pltite;
(b) Costurile de cercetare sunt recunoscute drept cheltuial la determinarea profitului contabil n perioada n
care ele apar, dar pot s nu fie autorizate drept deducere la determinarea profitului impozabil (pierderii
fiscale) pn ntr-o perioad viitoare. Diferena dintre baza fiscal a costurilor de cercetare acestea
fiind reprezentate de valoarea pe care autoritile fiscale o autorizeaz a fi dedus n perioadele viitoare
i valoarea contabil egal cu zero se concretizeaz ntr-o diferen temporar deductibil ce are ca
efect o crean privind impozitul amnat;
(c) Costul unei combinri de ntreprinderi este alocat prin recunoaterea activelor identificabile dobndite i
a datoriilor asumate la valoarea lor just la data achiziiei. Cnd o datorie asumat este recunoscut n
momentul achiziiei, dar cheltuielile aferente nu sunt deduse la determinarea profiturilor impozabile
dect ntr-o alt perioad ulterioar, apare o diferen temporar deductibil ce are ca efect o crean
privind impozitul amnat. O crean privind impozitul amnat mai apare, de asemenea, cnd valoarea
just a unui activ identificabil obinut este mai mic dect baza sa fiscal. n ambele cazuri, fondul
comercial este afectat de creana rezultat ce privete impozitul amnat ;
104.
Ce se intelege prin diferente temporare impozabile in contextul IAS 12 Impozitul pe profit"?
Dati 3 exemple de diferente temporare impozabile care au ca efect contabilizarea de datorii privind
impozitul amanat.
Diferenele temporare sunt diferenele dintre valoarea contabil a unui activ sau a unei datorii din bilan i
baza fiscal a acestora.
Diferene temporare impozabile, care sunt acele diferene temporare ce vor avea ca rezultat valori
impozabile n determinarea profitului impozabil (sau a pierderii fiscale) al perioadelor viitoare, atunci cnd
valoarea contabil a activului sau a datoriei este recuperat sau decontat;
Unele diferene temporare apar atunci cnd venitul sau cheltuiala este inclus n profitul contabil ntr-o
perioad, dar este cuprins n profitul impozabil ntr-o perioad diferit. Astfel de diferene temporare sunt
deseori descrise ca diferene temporale. Urmtoarele situaii reprezint exemple de diferene temporare de acest
fel, care sunt diferene temporare impozabile i care, prin urmare, se concretizeaz n datorii privind impozitul
amnat:
(a) Venitul din dobnzi este inclus, proporional n timp, n profitul contabil, dar, n unele jurisdicii, poate fi
inclus n profitul impozabil atunci cnd este ncasat numerarul. Baza fiscal a oricrei creane recunoscute
n bilan cu privire la astfel de venituri din dobnzi este nul deoarece veniturile nu afecteaz profitul
impozabil pn n momentul n care este ncasat numerarul;
(b) Amortizarea utilizat n determinarea profitului impozabil (a pierderii fiscale) poate s difere de cea
utilizat n determinarea profitului contabil. Diferena temporar este diferena dintre valoarea contabil
a activului i baza sa fiscal, aceasta fiind reprezentat de costul iniial al activului, mai puin toate
deducerile referitoare la respectivul activ permise de autoritile fiscale n determinarea profitului
impozabil pentru perioada curent i pentru cele anterioare. O diferen temporar impozabil apare i
se concretizeaz ntr-o datorie privind impozitul amnat atunci cnd amortizarea fiscal este accelerat
(dac aceast amortizare este mai puin rapid dect amortizarea contabil, apare o diferen temporar
deductibil i se concretizeaz ntr-o crean privind impozitul amnat);
(c) Costurile de dezvoltare pot fi capitalizate i amortizate de-a lungul perioadelor viitoare n determinarea
profitului contabil, dar deduse n determinarea profitului impozabil n perioada n care ele apar. Astfel
de costuri pentru dezvoltare au o baz fiscal nul pentru c ele au fost deja deduse din profitul
impozabil. Diferena temporar este diferena dintre valoarea contabil a costurilor de dezvoltare i baza
acestora fiscal, egal cu zero
102

105.
Definiti diferentele temporare (impozabile si deductibile) si baza fiscala a unui activ sau a unei
datorii, in contextul prevederilor IAS 12 Impozitul pe profit".
Diferenele temporare sunt diferenele dintre valoarea contabil a unui activ sau a unei datorii din bilan i
baza fiscal a acestora. Diferenele temporare pot mbrca fie forma unor:
(a) Diferene temporare impozabile, care sunt acele diferene temporare ce vor avea ca rezultat valori impozabile
n determinarea profitului impozabil (sau a pierderii fiscale) al perioadelor viitoare, atunci cnd valoarea
contabil a activului sau a datoriei este recuperat sau decontat;
(b) Diferene temporare deductibile, care sunt acele diferene temporare ce vor avea ca rezultat valori ce sunt
deductibile pentru determinarea profitului impozabil (sau a pierderii fiscale) al perioadelor viitoare, atunci cnd
valoarea contabil a activului sau a datoriei este recuperat sau decontat.
Baza fiscal a unui activ sau a unei datorii este valoarea atribuit acelui activ sau acelei datorii n scopuri
fiscale.
106.

Definiti activele financiare potrivit IAS 32 Instrumente financiare: prezentare".

Un activ financiar este orice activ care reprezint :


(a) numerar;
(b) un instrument de capitaluri proprii al unei alte entiti.
(c) un drept contractual:
(i) de a vrsa numerar sau de a livra un alt activ financiar unei alte entiti; sau
(ii) de a schimba active financiare sau datorii financiare cu o alt entitate, n temeiul unor condiii care ar
putea s fie nefavorabile pentru emitent.
(d) un contract care va fi sau poate fi decontat n propriile instrumente de capitaluri ale entitii, i este:
(i) nustrimfecadvp suotefigbalvrznmdpsetuicalro;
(ii) un instrument derivat care va fi sau poate fi decontat altfel dect prin schimbul unei valori fixe de
numerar sau al unui alt activ financiar pentru un numr fix din propriile sale instrumente de capitaluri proprii.
n acest scop, propriile instrumente de capitaluri proprii ale entitii nu includ instrumente care sunt ele nsele
contracte pentru primirea sau livrarea viitoare a propriilor instrumente de capitaluri proprii ale entitii
107.

Definiti datoriile financiare potrivit IAS 32 Instrumente financiare: prezentare".

O datorie financiar este orice datorie care reprezint :


(a) o obligaie contractual:
(i) de a vrsa numerar sau de a livra un alt activ financiar unei alte entiti; sau
(ii) de a schimba active financiare sau datorii financiare cu o alt entitate, n temeiul unor condiii care ar
putea s fie favorabile pentru emitent.
(b) un contract care va fi sau poate fi decontat n propriile instrumente de capitaluri ale entitii, i este:
(i) un instrument financiar nederivat pentru care entitatea este sau poate fi obligat s livreze un numr
variabil din propriile sale instrumente de capitaluri proprii; sau
(ii) un instrument derivat care va fi sau poate fi decontat altfel dect prin schimbul unei valori fixe de
numerar sau al unui alt activ financiar pentru un numr fix din propriile sale instrumente de capitaluri proprii.
n acest scop, propriile instrumente de capitaluri proprii ale entitii nu includ instrumente care sunt ele nsele
contracte pentru primirea sau livrarea viitoare a propriilor instrumente de capitaluri ale entitii.
108.
Prezentai pragurile cantitative n funcie de care o entitate trebuie s raporteze separat
informaiile despre un segment de activitate, conform cerinelor IFRS 8 Segmente de activitate"
O entitate trebuie s raporteze separat informa iile despre un segment opera ional care respect oricare
dintre urmtoarele praguri cantitative:
(a) Veniturile sale raportate, inclusiv vnzrile ctre clieni externi i vnzrile sau transferurile ntre
segmente, reprezint 10 la sut sau mai mult din veniturile combinate, interne i externe, ale tuturor segmentelor
operaionale.
(b) Valoarea absolut a profitului sau pierderii sale raportate este 10 la sut sau mai mult din cea mai mare
valoare, n valoare absolut, dintre
(i) profitul combinat raportat pentru toate segmentele opera ionale care nu au raportat o pierdere i
(ii) pierderea combinat raportat din toate segmentele opera ionale care au raportat o pierdere.
(c) Activele sale reprezint 10 la sut sau mai mult din activele combinate ale tuturor segmentelor
operaionale.
103

Segmentele operaionale care nu respect niciunul din pragurile cantitative pot fi considerate raportabile i
pot fi prezentate separat, dac conducerea este de prere c informa iile despre segmente ar fi utile pentru
utilizatorii situaiilor financiare.
109. Prezentati riscul ratei dobanzii si riscul de credit, in contextul prevederilor IAS 32 Instrumente
financiare: prezentare".
Riscul ratei dobnzii la valoarea just - riscul ca valoarea unui instrument financiar s fluctueze din cauza
variaiilor ratelor de pia ale dobnzii.
Riscul ratei dobnzii la fluxul de numerar - riscul ca fluxurile de numerar viitoare s fluctueze din cauza
variaiilor ratelor de pia ale dobnzii;
Riscul de credit - riscul ca una dintre prile instrumentului financiar s nu execute obligaia asumat,
cauznd celeilalte pri o pierdere financiar.
Riscul ratei dobnzii
Pentru fiecare clas de active i datorii financiare, entitatea va prezenta informaii despre expunerea sa la
riscul ratei dobnzii inclusiv:
(a) data scadenei contractuale sau de modificare a preului (reevaluare), oricare dintre cele dou date este
anterioar celeilalte; i
(b) rata efectiv a dobnzii, cnd este cazul.
O entitate furnizeaz informaii despre expunerea sa la efectele schimbrilor viitoare ale nivelului existent al
ratei dobnzii. Schimbrile nivelului de pia al ratei dobnzii au un efect direct asupra fluxurilor de numerar,
contractuale asociate unor active financiare i datorii financiare (riscul asociat fluxului de numerar al ratei
dobnzii) i asupra valorii juste a altora (riscul ratei dobnzii la valoarea just).
O entitate poate fi expus la riscurile ratei dobnzii ca rezultat al unei tranzacii n care nici un activ financiar
sau datorie financiar nu este recunoscut n bilan. O entitate poate fi expus la riscurile ratei dobnzii ca
rezultat al unei tranzacii n care nici un activ financiar sau datorie financiar nu este recunoscut n bilan.
Efectele unei schimbri a nivelului ratei dobnzii includ schimbrile veniturilor i cheltuielilor cu dobnzile
legate de instrumentele financiare cu rat fluctuant, ct i pierderile i ctigurile rezultate din schimbri ale
valorii juste a instrumentelor cu rat fix. Senzitivitatea ratei dobnzii raportate poate fi restrns la efectele
directe ale schimbrii ratei dobnzii asupra instrumentelor financiare purttoare de dobnd recunoscute la data
bilanului, deoarece efectele indirecte ale schimbrii ratei asupra pieelor financiare i entitilor individuale nu
pot fi n mod normal aproximate mulumitor.
Riscul de credit
Pentru fiecare clas de active i datorii financiare i alte expuneri la riscul de credit, o entitate va prezenta
informaii despre expunerea sa la riscul de credit incluznd:
(a) valoarea care reprezint cel mai bine expunerea maxim la riscul de credit la data bilanului, fr s in
cont de valoarea just a oricror garanii, n eventualitatea n care celelalte pri nu i onoreaz datoriile
aferente instrumentului financiar; i
(b) concentraiile semnificative ale riscului de credit.
O entitate furnizeaz informaii cu privire la riscul de credit pentru a permite utilizatorilor situaiilor sale
financiare s evalueze msura n care neonorarea datoriilor de ctre celelalte pri din contracte ar putea reduce
valoarea intrrilor de numerar viitoare din activele financiare recunoscute la data bilanului sau ar putea cere
informaii despre ieirile de fluxuri de numerar din alte expuneri de credite (cum ar fi instrumentele financiare
derivate pentru credite sau alte garanii emise pentru obligaiile unui ter).
n cazul activelor financiare recunoscute expuse la riscul de credit, valoarea contabil a activelor din bilan,
dup deducerea provizioanelor pentru pierderi aplicabile, de obicei reprezint valoarea expus la riscul de
credit.
O entitate poate fi expus riscului de credit ca urmare a unei tranzacii n care nu este recunoscut n bilan
nici un activ financiar, cum ar fi n cazul unei garanii financiare sau al unui contract de instrumente financiare
derivate de credit.
110.
Care sunt elementele avute in vedere de entitate la clasificarea, in scopul recunoasterii initiale, a
instrumentelor financiare ca datorii financiare sau ca instrumente de capitaluri proprii, in contextul
aplicarii prevederilor IAS 32 Instrumente financiare: prezentare"?
Emitentul unui instrument financiar va clasifica instrumentul, sau prile componente ale acestuia, la
momentul recunoaterii iniiale ca datorie financiar, activ financiar sau instrument de capitaluri proprii, n
conformitate cu fondul economic al acordului contractual i cu definiiile datoriei financiare, activului financiar
i instrumentului de capital propriu.
104

O caracteristic esenial pentru diferenierea unei datorii de un instrument de capitaluri proprii este existena
unei obligaii contractuale a uneia dintre prile participante la instrumentul financiar (emitentul) de a livra fie
numerar, fie alt activ financiar celeilalte pri (deintorul) sau de a schimba activele sau datoriile financiare cu
deintorul n condiii care ar putea s fie nefavorabile pentru emitent. Deidnutolrsmpac efindtsrop alvendiutrzpco,emuinltabgrdfcseptizo,anurlscmeatnivfrol.
Fondul economic al instrumentului financiar, mai degrab dect forma sa juridic, guverneaz clasificarea sa
n bilanul entitii. Fondul economic i forma legal sunt consecvente, n mod normal, dar nu ntotdeauna.
Unele instrumente financiare mbrac forma juridic a capitalurilor proprii, dar ca fond economic sunt datorii,
altele pot combina trsturi asociate instrumentelor de capitaluri proprii i trsturi asociate datoriilor financiare.
111.

Enumerai caracteristicile calitative fundamentale, respectiv amplificatoare, ale informaiilor


financiare utile, conform cerinelor Cadrului general conceptual pentru raportarea financiar

Caracteristicile calitative ale informaiilor financiare utile


Caracteristicile calitative fundamentale sunt relevana i reprezentarea exact
Relevan
Prag de semnificaie
Reprezentare exact
Caracteristici calitative amplificatoare
Comparabilitate
Verificabilitate
Oportunitate
Inteligibilitate
Comparabilitatea, verificabilitatea, oportunitatea i inteligibilitatea sunt caracteristici calitative care
amplific utilitatea informaiilor relevante i reprezentate exact.
Caracteristicile calitative amplificatoare pot ajuta n alegerea unei modaliti din dou alternative care trebuie
utilizat pentru a descrie un fenomen, dac se consider c ambele sunt la fel de relevante i exact reprezentate.
112. Definii elementele direct legate de evaluarea poziiei financiare, conform cerinelor Cadrului
general conceptual pentru raportarea financiar
Elementele direct legate de evaluarea poziiei financiare sunt activele, datoriile i capitalurile proprii. Acestea sunt
definite dup cum urmeaz:
(a) Un activ este o resurs controlat de entitate ca rezultat al unor evenimente trecute i din care se
preconizeaz c vor decurge beneficii economice viitoare pentru entitate.
(b) O datorie este o obligaie actual a entitii, rezultat din evenimente trecute, a crei decontare se ateapt
s determine o ieire de resurse ncorpornd beneficii economice din entitate.
(c) Capitalurile proprii reprezint interesul rezidual n activele unei entiti dup deducerea tuturor datoriilor
sale.
113. Definiti activele si prezentati criteriile de recunoastere a acestora in conformitate cu cerintele
Cadrului general conceptual pentru raportarea financiar.
Un activ este o resurs controlat de entitate ca rezultat al unor evenimente trecute i din care se preconizeaz c
vor decurge beneficii economice viitoare pentru entitate
Un activ este recunoscut n bilan n momentul n care este probabil realizarea unui beneficiu economic
viitor de ctre entitate i activul are un cost sau o valoare care poate fi evaluat() fiabil Un activ este recunoscut n
bilan n momentul n care este probabil realizarea unui beneficiu economic viitor de ctre entitate i activul are
un cost sau o valoare care poate fi evaluat() fiabil
Un activ nu este recunoscut n bilan atunci cnd cheltuiala suportat este improbabil s genereze beneficii
economice pentru entitate n afara perioadei contabile actuale. n schimb, o astfel de tranzacie va avea ca efect
recunoaterea unei cheltuieli n situaia veniturilor i cheltuielilor. Acest tratament nu nseamn nici c intenia
conducerii cu privire la scopul pentru care s-au suportat cheltuielile a fost alta dect obinerea unui beneficiu
economic pentru entitate, nici c managementul a fost deficitar. Singura implicaie este aceea c posibilitatea
obinerii de avantaje economice ntr-o perioad contabil ulterioar este insuficient pentru a justifica
recunoaterea unui activ.

105

114. Definiti datoriile si prezentati criteriile de recunoastere a acestora in conformitate cu cerintele


Cadrului general conceptual pentru raportarea financiar.
O datorie este o obligaie actual a entitii, rezultat din evenimente trecute, a crei decontare se ateapt s
determine o ieire de resurse ncorpornd beneficii economice din entitate.
O datorie este recunoscut n bilan atunci cnd este probabil c o ieire de resurse ncorpornd beneficii
economice va rezulta din decontarea unei obligaii actuale i c valoarea la care se va realiza aceast decontare
poate fi evaluat n mod fiabil. n practic, obligaiile din contractele care nu sunt respectate n mod proporional de
fiecare parte (de exemplu, datoriile pentru stocurile comandate, dar care nu s-au primit nc) nu sunt, n
general, recunoscute ca datorii n situaiile financiare. Totui, astfel de obligaii pot corespunde definiiei
datoriilor i, n cazul n care criteriile de recunoatere sunt ndeplinite n respectivele circumstane, acestea pot fi
recunoscute. n astfel de circumstane, recunoaterea datoriilor implic i recunoaterea activelor sau cheltuielilor
aferente.
115. Definiti capitalurile proprii in conformitate cu cerintele Cadrului general conceptual pentru
raportarea financiar.
Capitalurile proprii reprezint interesul rezidual n activele unei entiti dup deducerea tuturor datoriilor sale.
116. Ce se intelege prin performanta financiara a unei entitati in conformitate cu cerintele Cadrului
general conceptual pentru raportarea financiar si in ce componenta a situatiilor financiare este
regasita informatia despre performanta financiara?
Informaiile privind performana financiar a entitii raportoare n cursul unei perioade pot indica msura n
care evenimente cum sunt modificrile preurilor pieei sau ale ratelor dobnzii au condus la creteri sau reduceri ale
resurselor entitii i ale preteniilor fa de entitate, afectnd astfel capacitatea entitii de a genera intrri nete de
numerar.
Performana financiar se regaseste in situatia fluxurilor de numerar.
117. Definiti veniturile si prezentati criteriile de recunoastere a acestora, in conformitate cu cerintele
Cadrului general conceptual pentru raportarea financiar.
Veniturile sunt majorri ale beneficiilor economice n cursul perioadei contabile sub forma intrrilor de active
sau a mririi valorii activelor sau a diminurii datoriilor, care au drept rezultat creteri ale capitalurilor proprii,
altele dect cele legate de contribuii ale participanilor la capitalurile proprii.
Venitul este recunoscut la nivelul situaiei veniturilor i cheltuielilor atunci cnd se poate evalua n mod fiabil o
cretere a beneficiilor economice viitoare legate de o cretere a unui activ sau de o scdere a unei datorii. De fapt,
aceasta nseamn c recunoaterea veniturilor se realizeaz simultan cu recunoaterea creterii de active sau
reducerii datoriilor
Procedurile adoptate n practic n mod normal pentru recunoaterea veniturilor constituie aplicaii ale
criteriilor de recunoatere prezentate n Cadrul general conceptual. Astfel de proceduri au ca obiectiv, n general,
limitarea recunoaterii ca venituri la acele elemente care pot fi evaluate fiabil i care prezint un grad suficient de
certitudine.
118. Definiti cheltuielile si prezentati criteriile de recunoastere a acestora in conformitate cu cerintele
Cadrului general conceptual pentru raportarea financiar.
Cheltuielile sunt scderi ale beneficiilor economice n cursul perioadei contabile sub forma unor ieiri sau
epuizri ale activelor sau a suportrii unor datorii, care au drept rezultat reduceri ale capitalului propriu, altele dect
cele legate de distribuirea ctre participanii la capitalul propriu.
Cheltuielile sunt recunoscute la nivelul situaiei veniturilor i cheltuielilor atunci cnd se poate evalua n mod
fiabil o diminuare a beneficiilor economice viitoare legate de o diminuare a unui activ sau de o cretere a unei
datorii. De fapt, aceasta nseamn c recunoaterea cheltuielilor are loc simultan cu recunoaterea creterii datoriilor
sau reducerii activelor
Cheltuielile sunt recunoscute n situaia veniturilor i cheltuielilor pe baza unei asocieri directe ntre costurile
suportate i obinerea elementelor specifice de venit. Acest proces, cunoscut sub numele de corelare a costurilor cu
veniturile, implic recunoaterea simultan sau combinat a veniturilor i a cheltuielilor care rezult direct i
concomitent din aceleai tranzacii sau alte evenimente
O cheltuial este recunoscut imediat n situaia veniturilor i cheltuielilor atunci cnd un cost nu genereaz
106

niciun beneficiu economic viitor sau atunci cnd, i n msura n care, viitoarele beneficii economice nu
corespund sau nceteaz s mai corespund criteriilor de recunoatere n bilan ca un activ.
O cheltuial este, de asemenea, recunoscut n situaia veniturilor i cheltuielilor n acele cazuri n care
este suportat o datorie fr recunoaterea unui activ, cum ar fi cazul n care datoria apare ca urmare a
garaniei unui produs.
119. Care sunt bazele de evaluare a structurilor situatiilor financiare in conformitate cu cerintele
Cadrului general conceptual pentru raportarea financiar.
Diverse baze de evaluare sunt utilizate n situaiile financiare n diverse combinaii i grade de utilizare. Ele
cuprind urmtoarele elemente:
(a) Costul istoric. Activele sunt nregistrate la suma n numerar sau echivalente de numerar pltit sau la
valoarea just a contraprestaiei oferite pentru a le dobndi, n momentul achiziionrii. Datoriile sunt
nregistrate la valoarea ncasrilor obinute n schimbul obligaiei sau, n anumite mprejurri (de exemplu, n
cazul impozitului pe profit), la valoarea ce se ateapt s fie pltit n numerar sau echivalente de numerar
pentru a stinge datoriile n cursul normal al activitii.
(b) Costul curent. Activele sunt contabilizate la suma n numerar sau echivalente de numerar care ar trebui
pltit dac acelai activ sau unul asemntor ar fi dobndit n prezent. Datoriile sunt contabilizate la suma
neactualizat n numerar sau echivalente de numerar necesar pentru a deconta n prezent obligaia.
(c) Valoarea realizabil (de decontare). Activele sunt nregistrate la suma n numerar sau echivalente de
numerar care poate fi obinut n prezent prin vnzarea normal a activelor. Datoriile sunt nregistrate la
valoarea lor de decontare; aceasta reprezint sumele neactualizate n numerar sau echivalente de numerar
care se ateapt s fie pltite pentru a deconta datoriile n cursul normal al activitii.
(d) Valoarea actualizat. Activele sunt nregistrate la valoarea actualizat a viitoarelor intrri nete de numerar
care urmeaz a fi generate n cursul normal al activitii. Datoriile sunt nregistrate la valoarea actualizat
a viitoarelor ieiri nete de numerar care urmeaz a fi necesare pentru decontarea datoriilor n cursul normal
al activitii.
120. Explicati cele doua concepte de mentinere a capitalului conform Cadrului general conceptual
pentru raportarea financiar.
(a) Meninerea capitalului financiar. Conform acestui concept, profitul se obine doar dac valoarea
financiar (sau monetar) a activelor nete la sfritul perioadei este mai mare dect valoarea financiar (sau
monetar) a activelor nete la nceputul perioadei, dup excluderea oricror distribuiri ctre proprietari i a
oricror contribuii din partea proprietarilor n timpul perioadei analizate. Meninerea capitalului financiar
poate fi evaluat att n uniti monetare nominale, ct i n uniti de putere de cumprare constant.
(b) Meninerea capitalului fizic. Conform acestui concept, profitul se obine doar atunci cnd capacitatea fizic
productiv (sau capacitatea de exploatare) a entitii (sau resursele, respectiv fondurile necesare atingerii
acestei capaciti) la sfritul perioadei este mai mare dect capacitatea fizic productiv la nceputul
perioadei, dup excluderea oricror distribuiri ctre proprietari i a oricror contribuii din partea
proprietarilor n timpul perioadei analizate.
Conceptul de meninere a capitalului fizic impune adoptarea costului curent ca baz de evaluare. Conceptul de
meninere a capitalului financiar nu impune totui folosirea unei anumite baze de evaluare. Selectarea bazei n
cazul acestui concept depinde de tipul capitalului financiar pe care entitatea dorete s-l menin.
Principala diferen ntre cele dou concepte referitoare la meninerea capitalului este dat de tratamentul efectelor
variaiei preurilor activelor i datoriilor entitii. n termeni generali, o entitate i-a meninut capitalul dac la sfritul
perioadei are un capital egal cu cel de la nceputul perioadei. Orice valoare n plus fa de cea necesar pentru a
menine capitalul la nivelul de la nceputul perioadei este considerat profit.
Conform conceptului de meninere a capitalului financiar, unde capitalul este definit n termenii unitilor
monetare nominale, profitul reprezint creterea capitalului monetar nominal de-a lungul perioadei.
Conform conceptului de meninere a capitalului fizic, unde capitalul este definit n termenii capacitii productive
fizice, profitul reprezint creterea acelui capital de-a lungul perioadei.
121. Prezentati criteriile generale de recunoastere a structurilor situatiilor financiare conform Cadrului
general conceptual pentru raportarea financiar.
Recunoaterea este procesul ncorporrii n bilan sau n situaia veniturilor i cheltuielilor a unui element care
corespunde definiiei unui element care ndeplinete criteriile de recunoatere. Acest proces implic descrierea
107

n cuvinte a respectivului element i asocierea unei anumite sume, precum i includerea respectivei sume n
bilan sau n situaia veniturilor i cheltuielilor. Elementele care ndeplinesc criteriile de recunoatere trebuie s fie
recunoscute n bilan sau n situaia veniturilor i cheltuielilor. Nerecunoaterea acestor elemente nu este rectificat
prin prezentarea politicilor de contabilitate folosite, i nici prin note sau materiale explicative.
Un element care corespunde definiiei unui element trebuie recunoscut n cazul n care:
(a) este probabil ca orice beneficiu economic viitor asociat elementului s intre sau s ias n sau din
entitate;
(a) elementul are un cost sau o valoare care se poate evalua cu suficient fiabilitate.
n procesul de evaluare a ndeplinirii sau nendeplinirii criteriilor de recunoatere n situaiile financiare trebuie
acordat atenie consideraiilor legate de pragul de semnificaie. Interdependena elementelor const n aceea c, n
cazul n care un element corespunde definiiei i ndeplinete criteriile de recunoatere pentru un anumit element,
de exemplu, un activ, se impune automat recunoaterea unui alt element, de exemplu, venituri sau datorii.
122. Definiti structurile financiare legate de evaluarea pozitiei financiare conform Cadrului general
conceptual pentru raportarea financiar.
Elementele direct legate de evaluarea poziiei financiare sunt activele, datoriile i capitalurile
proprii. Acestea sunt definite dup cum urmeaz:
(a) Un activ este o resurs controlat de entitate ca rezultat al unor evenimente trecute i din care se
preconizeaz c vor decurge beneficii economice viitoare pentru entitate.
(b) O datorie este o obligaie actual a entitii, rezultat din evenimente trecute, a crei decontare se ateapt s
determine o ieire de resurse ncorpornd beneficii economice din entitate.
(c) Capitalurile proprii reprezint interesul rezidual n activele unei entiti dup deducerea tuturor datoriilor sale.
123. Definiti structurile situatiilor financiare legate de evaluarea performantei unei entitati conform
Cadrului general conceptual pentru raportarea financiar.
Profitul este frecvent utilizat ca o msur a performanei sau ca baz de referin pentru ali indicatori, cum ar fi
rentabilitatea investiiei sau rezultatul pe aciune. Veniturile i cheltuielile constituie elemente direct legate de
evaluarea profitului.
Elementele de venituri i cheltuieli sunt definite dup cum urmeaz:
(a) Veniturile sunt majorri ale beneficiilor economice n cursul perioadei contabile sub forma intrrilor de
active sau a mririi valorii activelor sau a diminurii datoriilor, care au drept rezultat creteri ale
capitalurilor proprii, altele dect cele legate de contribuii ale participanilor la capitalurile proprii.
(b) Cheltuielile sunt scderi ale beneficiilor economice n cursul perioadei contabile sub forma unor ieiri
sau epuizri ale activelor sau a suportrii unor datorii, care au drept rezultat reduceri ale capitalului
propriu, altele dect cele legate de distribuirea ctre participanii la capitalul propriu.
124. Prezentai caracteristica calitativ a relevanei informaiilor financiare, conform cerinelor
Cadrului general conceptual pentru raportarea financiar.
Relevan
Informaiile financiare relevante sunt cele care au capacitatea de a genera o diferen n deciziile luate de ctre
utilizatori. Informaiile pot avea capacitatea de a genera o diferen n luarea unei decizii chiar dac unii utilizatori aleg
s nu profite de aceste informaii sau dac le cunosc deja din alte surse.
Informaiile financiare au capacitatea de a genera o diferen n luarea unor decizii dac au valoare predictiv,
valoare de confirmare sau ambele.
Informaiile financiare au valoare predictiv dac pot fi utilizate ca intrri n procesele aplicate de utilizatori
pentru a previziona rezultate viitoare. Pentru a avea valoare predictiv, informaiile financiare nu trebuie s
reprezinte o previziune sau o prognoz. Informaiile financiare cu valoare predictiv sunt folosite de utilizatori
pentru realizarea propriilor lor predicii.
Informaiile financiare au valoare de confirmare dac ofer feedback privind (confirm sau modific) evaluri
anterioare.
Valoarea predictiv i valoarea de confirmare a informaiilor financiare sunt n strns legtur. Informaiile
care au valoare predictiv au adesea i valoare de confirmare. De exemplu, informaiile privind venitul pentru anul
curent, care pot fi utilizate ca baz pentru prognozarea veniturilor n anii viitori, pot fi, de asemenea, comparate cu
previziunile pentru anul curent realizate n anii anteriori. Rezultatele acestor comparaii pot ajuta utilizatorii s
corecteze i s mbunteasc procesele utilizate pentru realizarea previziunilor anterioare.

108

125. Prezentati semnificatia capitalului fizic si capitalului financiar al entitatii conform cerintelor
Cadrului general conceptual pentru raportarea financiar.
Conform conceptului financiar al capitalului, cum ar fi cel al banilor investii sau al puterii de cumprare
investite, capitalul este sinonim cu activele nete sau cu capitalurile proprii ale entitii. Conform unui concept fizic
al capitalului, cum ar fi capacitatea de exploatare, capitalul reprezint capacitatea de producie a entitii, exprimat,
de exemplu, n uniti de producie pe zi.
Selectarea de ctre o entitate a celui mai potrivit concept privind capitalul trebuie s se fac n funcie de
necesitile utilizatorilor situaiilor sale financiare. Astfel, trebuie adoptat conceptul financiar al capitalului n
cazul n care utilizatorii situaiilor financiare sunt preocupai n primul rnd de meninerea capitalului nominal
investit sau a puterii de cumprare a capitalului investit. Dac ns principala preocupare a utilizatorilor o reprezint
capacitatea de exploatare a entitii, trebuie utilizat conceptul fizic al capitalului. Conceptul ales indic obiectivul
urmrit n determinarea profitului, dei pot aprea anumite dificulti de evaluare la punerea n practic a
conceptului.
126. Care sunt cerintele de recunoastere si evaluare a veniturilor si cheltuielilor conform cerintelor
Cadrului general conceptual pentru raportarea financiar.
Recunoaterea veniturilor
Venitul este recunoscut la nivelul situaiei veniturilor i cheltuielilor atunci cnd se poate evalua n mod fiabil o
cretere a beneficiilor economice viitoare legate de o cretere a unui activ sau de o scdere a unei datorii. De fapt,
aceasta nseamn c recunoaterea veniturilor se realizeaz simultan cu recunoaterea creterii de active sau
reducerii datoriilor
Recunoaterea cheltuielilor
Cheltuielile sunt recunoscute la nivelul situaiei veniturilor i cheltuielilor atunci cnd se poate evalua n mod
fiabil o diminuare a beneficiilor economice viitoare legate de o diminuare a unui activ sau de o cretere a unei
datorii. De fapt, aceasta nseamn c recunoaterea cheltuielilor are loc simultan cu recunoaterea creterii datoriilor
sau reducerii activelor
Cheltuielile sunt recunoscute n situaia veniturilor i cheltuielilor pe baza unei asocieri directe ntre costurile
suportate i obinerea elementelor specifice de venit
127. Care sunt bazele de evaluare a structurilor situatiilor financiare n contabilitate conform cerintelor
Cadrului general conceptual pentru raportarea financiar.
Evaluarea este procesul prin care se determin valorile monetare la care elementele situaiilor financiare vor fi
recunoscute i nregistrate n bilan i n situaia veniturilor i cheltuielilor. Aceasta presupune alegerea unei anumite
baze de evaluare.
Diverse baze de evaluare sunt utilizate n situaiile financiare n diverse combinaii i grade de utilizare. Ele
cuprind urmtoarele elemente:
(a) Costul istoric. Activele sunt nregistrate la suma n numerar sau echivalente de numerar pltit sau la
valoarea just a contraprestaiei oferite pentru a le dobndi, n momentul achiziionrii. Datoriile sunt
nregistrate la valoarea ncasrilor obinute n schimbul obligaiei sau, n anumite mprejurri (de exemplu, n
cazul impozitului pe profit), la valoarea ce se ateapt s fie pltit n numerar sau echivalente de numerar
pentru a stinge datoriile n cursul normal al activitii.
(b) Costul curent. Activele sunt contabilizate la suma n numerar sau echivalente de numerar care ar trebui
pltit dac acelai activ sau unul asemntor ar fi dobndit n prezent. Datoriile sunt contabilizate la suma
neactualizat n numerar sau echivalente de numerar necesar pentru a deconta n prezent obligaia.
(c) Valoarea realizabil (de decontare). Activele sunt nregistrate la suma n numerar sau echivalente de
numerar care poate fi obinut n prezent prin vnzarea normal a activelor. Datoriile sunt nregistrate la
valoarea lor de decontare; aceasta reprezint sumele neactualizate n numerar sau echivalente de numerar
care se ateapt s fie pltite pentru a deconta datoriile n cursul normal al activitii.
(d) Valoarea actualizat. Activele sunt nregistrate la valoarea actualizat a viitoarelor intrri nete de numerar
care urmeaz a fi generate n cursul normal al activitii. Datoriile sunt nregistrate la valoarea actualizat
a viitoarelor ieiri nete de numerar care urmeaz a fi necesare pentru decontarea datoriilor n cursul normal
al activitii.

109

128. Definiti activele, datoriile, capitalurile proprii, veniturile si cheltuielile entitatii conform cerintelor
Cadrului general conceptual pentru raportarea financiar.
Un activ este o resurs controlat de entitate ca rezultat al unor evenimente trecute i din care se preconizeaz c
vor decurge beneficii economice viitoare pentru entitate.
O datorie este o obligaie actual a entitii, rezultat din evenimente trecute, a crei decontare se ateapt s
determine o ieire de resurse ncorpornd beneficii economice din entitate.
Capitalurile proprii reprezint interesul rezidual n activele unei entiti dup deducerea tuturor datoriilor sale.
Veniturile sunt majorri ale beneficiilor economice n cursul perioadei contabile sub forma intrrilor de active
sau a mririi valorii activelor sau a diminurii datoriilor, care au drept rezultat creteri ale capitalurilor proprii,
altele dect cele legate de contribuii ale participanilor la capitalurile proprii.
Cheltuielile sunt scderi ale beneficiilor economice n cursul perioadei contabile sub forma unor ieiri sau
epuizri ale activelor sau a suportrii unor datorii, care au drept rezultat reduceri ale capitalului propriu, altele dect
cele legate de distribuirea ctre participanii la capitalul propriu.
129. Prezentai caracteristica calitativ a inteligibilitii informaiilor, conform cerinelor Cadrului
general conceptual pentru raportarea financiar.
Inteligibilitate
Clasificarea, caracterizarea i prezentarea n mod clar i concis a informaiilor le fac pe acestea
inteligibile.
Unele fenomene sunt inerent complexe i nu pot fi transformate n fenomene uor de neles. Excluderea
informaiilor privind aceste fenomene din rapoartele financiare ar putea face informaiile din respectivele
rapoarte financiare mai uor de neles. Totui, respectivele rapoarte ar fi incomplete i, prin urmare, potenial
neltoare.
Rapoartele financiare sunt ntocmite pentru utilizatorii care dispun de cunotine suficiente privind
activitile de afaceri i economice i care studiaz i analizeaz informaiile cu atenia cuvenit. Este posibil
ca, uneori, chiar i utilizatorii bine informai i ateni s fie nevoii s solicite ajutorul unui consilier pentru a
nelege informaiile privind fenomenele economice complexe.
130.
(a)
(b)
(c)
(d)

Un activ trebuie clasificat ca activ curent atunci cnd ndeplinete oricare dintre urmtoarele criterii:
se ateapt s fie realizat sau este deinut pentru vnzare sau consum n cursul normal al ciclului de exploatare
al entitii;
este deinut, n principal, n scopul comercializrii;
se ateapt s fie realizat n termen de 12 luni de la data bilanului; sau
reprezint numerar sau echivalente de numerar (aa cum sunt definite n IAS 7 Situaiile fluxurilor de
numerar), n afar de cazul n care se interzice schimbarea lor sau folosirea pentru plata unei datorii pentru cel
puin 12 luni de la data bilanului.
Toate celelalte active trebuie clasificate ca active imobilizate.
131.

(a)
(b)
(c)
(d)

Definiti activele curente conform cerintelor IAS 1 Prezentarea situatiilor financiare".

Definiti datoriile curente conform cerintelor IAS 1 Prezentarea situatiilor financiare".

O datorie trebuie clasificat ca datorie curent atunci cnd ndeplinete oricare dintre urmtoarele criterii:
se ateapt s fie decontat n cursul normal al ciclului de exploatare al entitii;
este deinut n principal n scopul comercializrii;
este exigibil n termen de 12 luni de la data bilanului; sau
entitatea nu are un drept necondiionat de a amna decontarea datoriei pentru cel puin 12 luni de la data
bilanului.
Toate celelalte datorii trebuie clasificate ca datorii pe termen lung.
132. Precizati criteriile in functie de care se efectueaza clasificarea activelor si datoriilor in curente sau
pe termen lung in conformitate cu cerintele IAS 1 "Prezentarea situatiilor financiare".
Criteriile in functie de care se efectueaza clasificarea activelor si datoriilor in curente sau pe termen lung sunt:
Ciclul de exploatare;
Scopul pentru care este detinut;
110

Perioada de recuperare/realizare de pana la 12 luni de la data bilantului;

133. Care sunt principalele informatii ce trebuie prezentate in situatia pozitiei financiare conform IAS 1
Prezentarea situatiilor financiare"?

(a)
(b)
(c)
(d)
(e)
(f)

Situaiile financiare sunt o reprezentare structurat a poziiei financiare i a performanei financiare ale unei
entiti. Obiectivul situaiilor financiare cu scop general este de a oferi informaii privind poziia financiar,
performana financiar i fluxurile de numerar ale unei entiti, care sunt utile pentru o gam larg de utilizatori
n luarea deciziilor economice. Situaiile financiare prezint, de asemenea, rezultatele gestionrii de ctre
conducere a resurselor care i-au fost ncredinate. Pentru a ndeplini acest obiectiv, situaiile financiare ofer
informaii privind:
activele;
datoriile;
capitalurile proprii;
veniturile i cheltuielile, inclusiv ctigurile i pierderile;
alte modificri ale capitalurilor proprii; i
fluxurile de numerar.
Aceste informaii, mpreun cu alte informaii din note, ajut utilizatorii situaiilor financiare la estimarea
fluxurilor de numerar viitoare ale entitii i, n special, a momentului i gradului de certitudine a acestora .
134. Care sunt modalitatile de clasificare a cheltuielilor prezentate in situatia rezultatului global
conform IAS 1 "Prezentarea situatiilor financiare"?
O entitate trebuie s prezinte o analiz a cheltuielilor folosind o clasificare bazat pe natura cheltuielilor sau
pe funcia lor n cadrul entitii, oricare dintre ele ofer informaii care sunt credibile i mai relevante.
Prima form de analiz este metoda clasificrii cheltuielilor dup natura acestora Cheltuielile sunt agregate
n contul de profit i pierdere conform naturii lor (de exemplu, amortizarea, achiziiile de materii prime,
cheltuielile cu transportul, beneficiile angajailor i cheltuielile de publicitate) i nu sunt realocate pe diferitele
funcii din cadrul entitii.
Cea de-a dou metod de analiz este cunoscut ca metoda clasificrii dup destinaia cheltuielilor sau
metoda costului vnzrilor i clasific cheltuielile dup funcia lor ca parte a costului vnzrilor, de exemplu,
a cheltuielile de distribuie sau activiti administrative
135. Prezentati rolul si importanta situatiei fluxurilor de trezorerie ale entitatii conform IAS 7
"Situatiile fluxurilor de trezorerie".
Informaiile referitoare la fluxurile de numerar ale unei ntreprinderi sunt utile utilizatorilor de situaii
financiare, punndu-le la dispoziie o baz pentru evaluarea capacitii entitii de a genera numerar i
echivalent de numerar, i a nevoilor sale de a utiliza acele fluxuri de numerar. Deciziile economice luate de
ctre utilizatori impun o evaluare a capacitii unei entiti de a genera numerar sau echivalente de numerar,
precum i a momentului i siguranei concretizrii acestora.
Atunci cnd este utilizat mpreun cu restul situaiilor financiare, situaia fluxurilor de numerar furnizeaz
informaii care permit utilizatorilor s evalueze modificrile n activele nete ale unei ntreprinderi, structura sa
financiar (inclusiv lichiditatea i solvabilitatea sa), precum i capacitatea entitii de a influena valoarea i
momentul de apariie a fluxurilor de numerar, n vederea adaptrii la circumstanele i oportunitile n continu
schimbare. Informaiile referitoare la fluxurile de numerar sunt folositoare la stabilirea capacitii unei
ntreprinderi de a genera numerar i echivalente de numerar i dau posibilitatea utilizatorilor s dezvolte modele
de evaluare i comparare a valorii actualizate a fluxurilor de numerar viitoare ale diferitelor ntreprinderi. De
asemenea, aceste informaii sporesc gradul de comparabilitate al raportrii rezultatelor din exploatare ntre
diferite ntreprinderi, deoarece elimin efectele utilizrii unor tratamente contabile diferite pentru aceleai
tranzacii i evenimente.
136. Definiti politicile contabile ale unei entitati in conformitate cu cerintele IAS 8 "Politici contabile,
modificari in estimarile contabile si erori".

111

Politicile contabile reprezint principiile, bazele, conveniile, regulile i practicile specifice aplicate de o
entitate la ntocmirea i prezentarea situaiilor financiare.
137. Ce intelegeti prin modificarea politicilor contabile conform cerintelor IAS 8 "Politici contabile,
modificari in estimarile contabile si erori"? Prezentati un exemplu din care sa reiasa modificarea unei
politici contabile.
O entitate trebuie s-i modifice o politic contabil doar dac modificarea:
(a) este cerut de un Standard sau de o Interpretare; sau
(b) areczultopnisfrmabcedlvintpz,ameusivndrpofc,asulxriednmt.
Aplicarneuotdv cArmfSI16,boilzpaesu38tvnrc iomdfaeplb,trscvuamidegnoftASI16s38,cuaendr.

138. Prezentati tratamentele permise privind aplicarea modificarilor de politica contabila conform
cerintelor IAS 8 " Politici contabile, modificari in estimarile contabile si erori".
(a) o modifcareunpltbz iaunSdrtseIpbflcaonrudveitzclSasnrpIe,u xti;
(b) atunci cnd o entitate modific o politic contabil odat cu adoptarea iniial a unui Standard sau a unei
Interpretri, care nu cuprinde prevederi tranzitorii specifice aplicabile modificrii respective, sau modific o
politic contabil n mod voluntar, modificarea trebuie aplicat retroactiv.
Atunci cnd o modificare de politic contabil se aplic retroactiv, potrivit paragrafului 19 (a) sau (b),
entitatea ajusteaz soldul de deschidere al fiecrei componente de capitaluri proprii afectat pentru cea mai
ndeprtat perioad anterioar prezentat i celelalte valori comparative prezentate pentru fiecare perioad
anterioar ca i cum politica contabil a fost aplicat din totdeauna.
139. Ce reprezinta estimarile contabile si ce tratamente contabile privind modificarile estimarilor
contabile sunt permise conform cerintelor IAS 8 "Politici contabile, modificari in estimarile contabile
si erori"? Exemplificati.
Ca rezultat al incertitudinilor inerente n desfurarea activitilor, multe elemente ale situaiilor financiare nu
pot fi msurate cu precizie, ci doar estimate. oPcesurldtimapnbz rectidolmfvauspz. De exemplu, se pot cere estimri pentru:
(a) clieni inceri;
(b) uzura moral a stocurilor;
(c) valoarea just a activelor i datoriilor financiare;
(d) duratelovi,pcm nzdeosuarbfilcmgtveorza;i
(e) obligaii generate de garanii
Efectulnimodrasb ecutnvior,pdlafse:
(a) perioadei n care are loc modificarea, dac aceasta afecteaz numai respectiva perioad; sau
(b) perioadei n care are loc modificarea perioadelor viitoare, dac modificarea are efect i asupra acestora.
n msura n care o modificare a unei estimri contabile d natere unor modificri ale activelor i datoriilor,
sau se refer la un element de capital propriu, aceasta va fi recunoscut prin ajustarea valorii contabile a
elementului aferent de activ, datorii sau capitaluri proprii, n perioada n care are loc modificarea.
Spre exemplu, o modificare n estimarea sumei corespunztoare clienilor inceri afecteaz doar profitul sau
pierderea perioadei curente i, prin urmare, este recunoscut n perioada curent.
140. Prezentati tratamentul contabil privind corectarea erorilor contabile conform cerintelor IAS 8
"Politici contabile, modificari in estimarile contabile si erori". Exemplificati corectarea unei erori
privind omisiunea inregistrarii unui venit si a inregistrarii unei cheltuieli. Prezentati legatura cu
tratamentul fiscal al corectarii erorilor.
O entitate trebuie s corecteze erorile semnificative ale perioadelor anterioare retroactiv, n primul set de
situaii financiare autorizate pentru emitere, dup descoperirea erorilor, prin:
(a) retratarea valorilor comparative pentru perioada(ele) prezentat n care a avut loc eroarea; sau
112

(b) dac eroarea a avut loc naintea celei mai ndeprtate perioade prezentate, prin retratarea soldurilor de
deschidere ale activelor, datoriilor i capitalurilor proprii pentru cea mai ndeprtat perioad prezentat.
O eroare a unei perioade anterioare trebuie s fie corectat prin retratarea retroactiv, cu excepia cazului n
care este imposibil s se determine efectele specifice perioadei sau efectul cumulativ al erorii.
Cnd este imposibil s se determine efectele specifice perioadei ale unei erori privind informaiile
comparative pentru una sau mai multe perioade anterioare prezentate, entitatea va retrata soldurile de deschidere
ale activelor, datoriilor i capitalurilor proprii pentru cea mai ndeprtat perioad pentru care este posibil
retratarea retroactiv (care ar putea fi perioada curent).
Atunci cnd, la nceputul perioadei curente, este imposibil s se determine efectele cumulative ale unei erori
pentru toate perioadele anterioare, entitatea trebuie s retrateze informaiile comparative pentru a corecta
eroarea n viitor ncepnd cu cea mai recent dat practicabil.
oVarelcispunztdoarexclupifsdnareotci. Orice informaii privind perioadele anterioare, inclusiv orice rezumate istorice ale datelor financiare, sunt
retratate ct mai departe posibil n timp.
nDpuictdevrfsal,hgnioteumsrcazpjfilobdescarptniulefcav
Exemple:
Corectia cheltuielii neinregistrate: 1174=401
Corectia impozitului pe profit:
1147=4411
Sau, dupa caz:
Corectia venitului neinregistrat: 4111=1174
Corectia impozitului pe profit: 1147=4411
Sau
4111 Clieni = 704 Venituri din servicii prestate
141. Definiti erorile contabile, politicile contabile si estimarile contabile conform cerintelor IAS 8
"Politici contabile, modificari in estimarile contabile si erori". Dati cate un exemplu din fiecare si
efectuati inregistrarile care se impun in contabilitate.

1. Politicile contabile sunt principiile, bazele, conventiile, regulile si practicile specifice adoptate de o
entitate la intocmirea si prezentarea situatiilor financiare.
2. Modificarea estimarii contabile este o ajustare a valorii contabile a unui active sau a unei datorii , sau a
consumului periodic al unui activ care rezulta din evaluarea situatiei prezente a activelor si pasivelor. Acestea
rezulta ca urmare a unor informatii si evolutii noi, si deci nu sunt o consecinta a unor erori.
3. Erorile perioadei anterioare reprezinta omisiuni si declaratii eronate cuprinse in situatiile financiare ale
entitatii pentru una sau mai multe perioade anterioare. Acestea cuprind : greseli matematice, greseli in aplicarea
politicilor contabile, omisiuni sau interpretarea gresita a faptelor si nu in ultimul rand, fraude.

142. Prezentati influenta asupra situatiei rezultatului global pe care o are metoda corectarii retroactive a
erorilor, conform IAS 8 "Politici contabile, modificari in estimarile contabile si erori". Exemplificati
cu inregistrarile contabile aferente, in situatia omisiunii unei cheltuieli si a unui venit.
O entitate trebuie s corecteze erorile semnificative ale perioadelor anterioare retroactiv, n primul set de
situaii financiare autorizate pentru emitere, dup descoperirea erorilor, prin:
(a) retratarea valorilor comparative pentru perioada(ele) prezentat n care a avut loc eroarea; sau
113

(b) dac eroarea a avut loc naintea celei mai ndeprtate perioade prezentate, prin retratarea soldurilor de
deschidere ale activelor, datoriilor i capitalurilor proprii pentru cea mai ndeprtat perioad prezentat.
oVarelcispunztdoarexclupifsdnareotci. Orice informaii privind perioadele anterioare, inclusiv orice rezumate istorice ale datelor financiare, sunt
retratate ct mai departe posibil n timp.
Exemple:
Corectia cheltuielii neinregistrate: 1174=401
Corectia impozitului pe profit:
1147=4411
Sau, dupa caz:
Corectia venitului neinregistrat: 4111=1174
Corectia impozitului pe profit: 1147=4411
Sau
4111 Clieni = 704 Venituri din servicii prestate

143. Prezentati tratamentul contabil al erorilor, conform cerintelor IAS 8 "Politici contabile, modificari
in estimarile contabile si erori", si influenta acestora asupra situatiei pozitiei financiare.
Erorile poteniale ale perioadei curente descoperite n acea perioad sunt corectate nainte de aprobarea
situaiilor financiare. Totui, erorile semnificative nu sunt uneori descoperite naintea unei perioade ulterioare,
iar aceste erori ale perioadelor anterioare sunt corectate n informaiile comparative prezentate n situaiile
financiare pentru acea perioad ulterioar
n funcie de paragraful 43, o entitate trebuie s corecteze erorile semnificative ale perioadelor anterioare
retroactiv, n primul set de situaii financiare autorizate pentru emitere, dup descoperirea erorilor, prin:
(a) retratarea valorilor comparative pentru perioada(ele) prezentat n care a avut loc eroarea; sau
(b) dac eroarea a avut loc naintea celei mai ndeprtate perioade prezentate, prin retratarea soldurilor de
deschidere ale activelor, datoriilor i capitalurilor proprii pentru cea mai ndeprtat perioad prezentat.
Valoarea coreciei corespunztoare unei perioade anterioare este exclus din profitul sau pierderea perioadei
n care a fost descoperit eroarea. Orice informaii privind perioadele anterioare, inclusiv orice rezumate
istorice ale datelor financiare, sunt retratate ct mai departe posibil n timp.
144. Estimarile si modificarea estimarilor in contabilitate conform cerintelor IAS 8 Politici contabile,
modificari in estimarile contabile si erori"; influenta acestora asupra situatiei rezultatului global.
Efectulnimodrasb,ecutnviorpldafse:
(a) perioadei n care are loc modificarea, dac aceasta afecteaz numai respectiva perioad; sau
(b) perioadei n care are loc modificarea perioadelor viitoare, dac modificarea are efect i asupra acestora.
n msura n care o modificare a unei estimri contabile d natere unor modificri ale activelor i datoriilor,
sau se refer la un element de capital propriu, aceasta va fi recunoscut prin ajustarea valorii contabile a
elementului aferent de activ, datorii sau capitaluri proprii, n perioada n care are loc modificarea.
O modificare a unei estimri contabile poate afecta numai profitul sau pierderea perioadei curente, sau att
pe cele ale perioadei curente, ct i pe cele ale perioadelor viitoare.
Efectul, dac exist, asupra perioadelor viitoare este recunoscut ca venit sau cheltuial n aceste perioade
viitoare.
145. Definiti caracteristicile contractelor de leasing financiar i, respectiv, operaional, conform
cerintelor IAS 17 "Contracte de leasing".
Leasingul este un acord prin care locatorul cedeaz locatarului, n schimbul unei pli sau serii de pli,
dreptul de a utiliza un bun pentru o perioad convenit de timp.
Leasingul financiar este operaiunea de leasing care transfer, n mare msur, toate riscurile i avantajele
aferente dreptului de proprietate asupra bunului. Titlul de proprietate poate fi transferat, n cele din urm, sau
nu.
Leasingul operaional este operaiunea de leasing ce nu intr n categoria leasingului financiar.
146. Prezentati criteriile de clasificare a contractelor de leasing conform cerintelor IAS 17 "Contracte
de leasing".
Clasificarea operaiunilor de leasing se bazeaz pe msura n care riscurile i avantajele aferente titlului de
proprietate a unui bun n regim de leasing revin locatorului sau locatarului.
114

O operaiune de leasing este considerat ca fiind leasing financiar, dac transfer, n mare msur, toate
riscurile i avantajele aferente titlului de proprietate. O operaiune de leasing este considerat leasing
operaional, dac nu transfer, n mare msur, toate riscurile i avantajele aferente titlului de proprietate.
Clasificarea unei operaiuni de leasing ca leasing financiar sau operaional depinde mai curnd de fondul
tranzaciei dect de forma contractului. Exemple de situaii, individuale sau combinate, n care o operaiune de
leasing este clasificat, n mod normal, ca leasing financiar sunt:
(a) leasingul transfer locatarului titlul de proprietate asupra bunului pn la sfritul duratei contractului
de leasing;
(b) locatarul are opiunea de a cumpra bunul la un pre estimat a fi suficient de mic fa de valoarea just la
data la care opiunea devine exercitabil, astfel nct, la nceputul contractului de leasing, exist n mod
rezonabil certitudinea c opiunea va fi exercitat;
(c) durata contractului de leasing acoper, n cea mai mare parte, durata de via economic a bunului, chiar
dac titlul de proprietate nu este transferat;
(d) la nceputul contractului de leasing, valoarea actualizat a plilor minime de leasing este cel puin egal
cu aproape ntreaga valoare just a bunului n regim de leasing; i
(e) bunurile ce constituie obiectul contractului de leasing sunt de natur special, astfel nct numai
locatarul le poate utiliza fr efectuarea unor modificri majore.
Aspecte care s indice situaii care, n mod individual sau n combinaie, pot, de asemenea, s conduc la
clasificarea unei operaiuni de leasing ca fiind leasing financiar sunt:
(a) n cazul n care locatarul poate rezilia contractul de leasing, pierderile locatorului generate de rezilierea
contractului revin locatarului;
(b) ctigurile sau pierderile rezultate din variaia valorii juste reziduale se acumuleaz n favoarea
locatarului (de exemplu, sub forma unei reduceri a chiriei echivalent cu cea mai mare parte a ncasrilor din
vnzri la sfritul contractului de leasing); i
(c) locatarul are capacitatea de a continua leasingul pentru o a doua perioad, la o chirie substanial mai
redus dect chiria pieei.
147. Cum se efectueaza recunoasterea initiala a leasingului financiar la locator si locatar conform
cerintelor IAS 17 "Contracte de leasing"?
Recunoatere iniial
La nceperea duratei leasingului, locatarii vor recunoate leasingul financiar ca activ i datorie n bilan la
valori egale cu valoarea just a proprietii n regim de leasing sau, dac este mai mic, valoarea actualizat
plilor minime de leasing, fiecare determinat la ncheierea contractului. Pentru calcularea valorii actualizate a
plilor minime de leasing, se consider ca factor de actualizare rata implicit a dobnzii din contractul de
leasing, dac aceasta se poate determina; n caz contrar, trebuie utilizat rata dobnzii marginale a locatarului.
Costurile directe iniiale ale locatarului se adaug la valoarea recunoscut ca activ.
Locatorii trebuie s recunoasc n bilan bunurile deinute n regim de leasing financiar drept creane, la o
valoare egal cu investiia net n leasing.
148. Prezentati diferentele privind recunoasterea initiala a contractelor de leasing financiar si, respectiv,
operational la locatar conform cerintelor IAS 17 "Contracte de leasing".
La nceperea duratei leasingului, locatarii vor recunoate leasingul financiar ca activ i datorie n bilan la
valori egale cu valoarea just a proprietii n regim de leasing sau, dac este mai mic, valoarea actualizat
plilor minime de leasing, fiecare determinat la ncheierea contractului. Pentru calcularea valorii actualizate a
plilor minime de leasing, se consider ca factor de actualizare rata implicit a dobnzii din contractul de
leasing, dac aceasta se poate determina; n caz contrar, trebuie utilizat rata dobnzii marginale a locatarului.
Costurile directe iniiale ale locatarului se adaug la valoarea recunoscut ca activ.
Platile de leasing n cazul unui leasing operaional trebuie recunoscute ca o cheltuial n contul de profit i
pierdere liniar de-a lungul duratei contractului de leasing, n cazul n care o alt baz sistematic nu este mai
reprezentativ pentru ritmul beneficiilor utilizatorului.
149. Prezentati diferenta intre leasingul financiar si cel operational conform cerintelor IAS 17
"Contracte de leasing".

115

Leasingul financiar este operaiunea de leasing care transfer, n mare msur, toate riscurile i avantajele
aferente dreptului de proprietate asupra bunului. Titlul de proprietate poate fi transferat, n cele din urm, sau
nu.
Leasingul operaional este operaiunea de leasing ce nu intr n categoria leasingului financiar.
Clasificarea unei operaiuni de leasing ca leasing financiar sau operaional depinde mai curnd de fondul
tranzaciei dect de forma contractului. Exemple de situaii, individuale sau combinate, n care o operaiune de
leasing este clasificat, n mod normal, ca leasing financiar sunt:
(a) leasingul transfer locatarului titlul de proprietate asupra bunului pn la sfritul duratei contractului
de leasing;
(b) locatarul are opiunea de a cumpra bunul la un pre estimat a fi suficient de mic fa de valoarea just
la data la care opiunea devine exercitabil, astfel nct, la nceputul contractului de leasing, exist n mod
rezonabil certitudinea c opiunea va fi exercitat;
(c) durata contractului de leasing acoper, n cea mai mare parte, durata de via economic a bunului,
chiar dac titlul de proprietate nu este transferat;
(d) la nceputul contractului de leasing, valoarea actualizat a plilor minime de leasing este cel puin
egal cu aproape ntreaga valoare just a bunului n regim de leasing; i
(e) bunurile ce constituie obiectul contractului de leasing sunt de natur special, astfel nct numai
locatarul le poate utiliza fr efectuarea unor modificri majore.
150. Prezentati principalele elemente care conduc la clasificarea unui contract de leasing ca leasing
financiar conform cerintelor IAS 17 "Contracte de leasing".
Clasificarea unei operaiuni de leasing ca leasing financiar sau operaional depinde mai curnd de fondul
tranzaciei dect de forma contractului. Exemple de situaii, individuale sau combinate, n care o operaiune de
leasing este clasificat, n mod normal, ca leasing financiar sunt:
(a) leasingul transfer locatarului titlul de proprietate asupra bunului pn la sfritul duratei contractului
de leasing;
(b) locatarul are opiunea de a cumpra bunul la un pre estimat a fi suficient de mic fa de valoarea just la
data la care opiunea devine exercitabil, astfel nct, la nceputul contractului de leasing, exist n mod
rezonabil certitudinea c opiunea va fi exercitat;
(c) durata contractului de leasing acoper, n cea mai mare parte, durata de via economic a bunului, chiar
dac titlul de proprietate nu este transferat;
(d) la nceputul contractului de leasing, valoarea actualizat a plilor minime de leasing este cel puin egal
cu aproape ntreaga valoare just a bunului n regim de leasing; i
(e) bunurile ce constituie obiectul contractului de leasing sunt de natur special, astfel nct numai
locatarul le poate utiliza fr efectuarea unor modificri majore.
Aspecte care s indice situaii care, n mod individual sau n combinaie, pot, de asemenea, s conduc la
clasificarea unei operaiuni de leasing ca fiind leasing financiar sunt:
(a) n cazul n care locatarul poate rezilia contractul de leasing, pierderile locatorului generate de rezilierea
contractului revin locatarului;
(b) ctigurile sau pierderile rezultate din variaia valorii juste reziduale se acumuleaz n favoarea
locatarului (de exemplu, sub forma unei reduceri a chiriei echivalent cu cea mai mare parte a ncasrilor din
vnzri la sfritul contractului de leasing); i
(c) locatarul are capacitatea de a continua leasingul pentru o a doua perioad, la o chirie substanial mai
redus dect chiria pieei.
151. Prezentati principalele operatiuni legate de evaluarea ulterioara a leasingului financiar atat la
locatar, cat si la locator, conform cerintelor IAS 17 "Contracte de leasing".
Evaluare ulterioar la locatar
Plile minime de leasing trebuie mprite n cheltuieli de finanare a leasingului i reducerea datoriei
neachitate. Cheltuielile de finanare trebuie alocate pe perioade de-a lungul duratei contractului de leasing,
astfel nct s se obin o rat periodic constant a dobnzii la soldul datoriei rmase n fiecare perioad.
Chiriile contingente vor fi trecute pe cheltuieli n perioadele n care sunt ntmpinate.
Un leasing financiar d natere unor cheltuieli cu amortizarea aferent bunului amortizabil, precum i unor
cheltuieli financiare, n fiecare perioad contabil. Politica de amortizare pentru bunurile amortizabile n regim
de leasing trebuie s fie consecvent cu cea aplicat activelor amortizabile deinute n proprietate, iar
amortizarea nregistrat trebuie calculat n baza prevederilor IAS 16, Imobilizri corporale i IAS 38, Active
necorporale. Dac nu exist n mod rezonabil certitudinea c locatarul va obine dreptul de proprietate pn la
116

sfritul duratei contractului de leasing, activul trebuie amortizat n totalitate pe durata cea mai scurt dintre
durata contractului de leasing i durata de via util a acestuia.
Evaluare ulterioar la locator
Recunoaterea venitului financiar trebuie s se bazeze pe un model care reflect o rat periodic constant a
rentabilitii aferent investiiei totale nete a locatorului, corespunztoare leasingului financiar.
Dac se stabilesc n mod artificial rate sczute ale dobnzii, profitul din vnzare trebuie limitat la cel care ar
rezulta, dac s-ar aplica o rat de pia a dobnzii. Costurile ntmpinate de locatorii productori sau dealeri n
legtur cu negocierea i contractarea unui leasing vor fi recunoscute ca cheltuieli odat cu recunoaterea
profitului din vnzare.
152. Prezentati leasingul operational si principalele operatiuni legate de contabilizarea acestuia conform
cerintelor IAS 17 "Contracte de leasing".
Leasingul operaional este operaiunea de leasing ce nu intr n categoria leasingului financiar.
olacrt
Platiede leasing n cazul unui leasing operaional trebuie recunoscute ca o cheltuial n contul de profit i pierdere
liniar de-a lungul duratei contractului de leasing, n cazul n care o alt baz sistematic nu este mai
reprezentativ pentru ritmul beneficiilor utilizatorului
n cazul leasingului operaional, plile de leasing (excluznd costul serviciilor, cum ar fi asigurarea i
ntreinerea) sunt recunoscute ca i cheltuieli n contul de profit i pierdere, n mod liniar, cu excepia situaiei n
care o alt baz sistematic este reprezentativ pentru ritmul beneficiilor utilizatorului, chiar dac plile nu sunt
efectuate pe aceeai baz
olactr
Locatorii trebuie s prezinte bunurile deinute n regim de leasing operaional n bilan, n conformitate cu
natura acestora.
Venitul rezultat din leasingul operaional trebuie recunoscut ca venit pe o baz liniar, pe durata contractului
de leasing, cu excepia cazului n care o alt baz sistematic nu este considerat mai reprezentativ pentru
ritmul n care se diminueaz beneficiile generate de utilizarea bunului.
Costurile, inclusiv amortizarea, suportate pentru obinerea venitului din leasing, sunt recunoscute drept
cheltuieli. Venitul din leasing (exclusiv ncasrile din servicii oferite precum asigurarea i ntreinerea) se
recunoate pe o baz liniar pe durata contractului de leasing, chiar dac ncasrile nu sunt nregistrate pe
aceast baz, cu excepia cazului n care o alt baz sistematic este mai reprezentativ pentru ritmul n care se
diminueaz beneficiile generate de utilizarea bunului n regim de leasing.
Costurile directe iniiale ntmpinate de locatori la negocierea i contractarea unui leasing operaional se
adaug la valoarea contabil a activului n leasing i recunoscute ca cheltuieli de-a lungul duratei leasingului pe
aceeai baz ca i veniturile din leasing.
Politica de amortizare pentru activele n leasing amortizabile va fi consecvent cu politica de amortizare
normal a locatorului pentru active similare iar amortizarea va fi calculat n conformitate cu IAS 16 i IAS 38.
153. Prezentati particularitatile leasingului financiar la producator sau distribuitor conform IAS 17
"Contracte de leasing".
Locatorii care sunt productori sau comerciani trebuie s recunoasc profitul sau pierderea din vnzare n
rezultatul perioadei, n conformitate cu politica urmat n mod normal de entitate n cazul vnzrilor directe.
Dac se stabilesc n mod artificial rate sczute ale dobnzii, profitul din vnzare trebuie limitat la cel care ar
rezulta, dac s-ar aplica o rat de pia a dobnzii. Costurile ntmpinate de locatorii productori sau dealeri n
legtur cu negocierea i contractarea unui leasing vor fi recunoscute ca cheltuieli odat cu recunoaterea
profitului din vnzare.
Un bun nchiriat n regim de leasing financiar de locatori productori sau comerciani genereaz dou
tipuri de venit:
(a)profitul sau pierderea echivalent profitului sau pierderii rezultate din vnzarea direct a bunului n regim
de leasing, la preuri de vnzare normale, reflectnd orice reduceri comerciale; i
(b)
venitul financiar de-a lungul duratei contractului de leasing.
Venitul din vnzare, recunoscut de un locator productor sau comerciant , la nceputul duratei contractului
de leasing, este valoarea just a bunului sau, dac este mai mic, valoarea actualizat a plilor minime de
leasing datorate locatorului, calculat la o rat de pia a dobnzii. Costul vnzrii, recunoscut la nceputul
duratei contractului de leasing, este costul proprietii n regim de leasing sau valoarea contabil, dac aceasta
117

difer de costul bunului, mai puin valoarea actualizat a valorii reziduale negarantate. Diferena dintre venitul
din vnzri i costul vnzrii este profitul din vnzare, recunoscut n conformitate cu politica privind vnzrile
immediate, aplicat de entitate.
Uneori, locatorii productori sau comerciani stabilesc n mod artificial rate sczute ale dobnzii pentru
atragerea clienilor. Utilizarea unei astfel de rate va face ca o parte excesiv din venitul total din tranzacie s fie
nregistrat la momentul vnzrii. Dac se stabilesc n mod artificial rate sczute ale dobnzii, profitul din
vnzare trebuie limitat la cel care ar rezulta, dac s-ar aplica o rat de pia a dobnzii.
Costurile ntmpinate de un locator productor sau dealer n legtur cu negocierea i contractarea unui
leasing financiar sunt recunoscute ca cheltuieli la nceputul duratei leasingului pentru c sunt legate n principal
de realizarea profitului din vnzare al productorului sau dealerului.
154. Prezentati diferentele privind recunoasterea initiala a contractelor de leasing financiar si
operational, la locator conform cerintelor IAS 17 "Contracte de leasing".
Locatorii trebuie s recunoasc n bilan bunurile deinute n regim de leasing financiar drept creane, la o
valoare egal cu investiia net n leasing Locatorii trebuie s recunoasc n bilan bunurile deinute n regim de
leasing financiar drept creane, la o valoare egal cu investiia net n leasing
Locatorii trebuie s prezinte bunurile deinute n regim de leasing operaional n bilan, n conformitate cu
natura acestora.
Venitul rezultat din leasingul operaional trebuie recunoscut ca venit pe o baz liniar, pe durata contractului
de leasing, cu excepia cazului n care o alt baz sistematic nu este considerat mai reprezentativ pentru
ritmul n care se diminueaz beneficiile generate de utilizarea bunului.
155. Prezentati leasingul financiar la locatar: recunoastere initiala si ulterioara conform cerintelor IAS
17 "Contracte de leasing".
Recunoatere iniial
La nceperea duratei leasingului, locatarii vor recunoate leasingul financiar ca activ i datorie n bilan la
valori egale cu valoarea just a proprietii n regim de leasing sau, dac este mai mic, valoarea actualizat
plilor minime deleasing, fiecare determinat la ncheierea contractului. Pentru calcularea valorii actualizate a
plilor minime de leasing, se consider ca factor de actualizare rata implicit a dobnzii din contractul de
leasing, dac aceasta se poate determina; n caz contrar, trebuie utilizat rata dobnzii marginale a locatarului.
Costurile directe iniiale ale locatarului se adaug la valoarea recunoscut ca activ.
Evaluare ulterioar
Plile minime de leasing trebuie mprite n cheltuieli de finanare a leasingului i reducerea datoriei
neachitate. Cheltuielile de finanare trebuie alocate pe perioade de-a lungul duratei contractului de leasing,
astfel nct s se obin o rat periodic constant a dobnzii la soldul datoriei rmase n fiecare perioad.
Chiriile contingente vor fi trecute pe cheltuieli n perioadele n care sunt ntmpinate.
n practic, n procesul de alocare a cheltuielilor de finanare pe perioade de-a lungul duratei contractului de
leasing, se poate folosi de ctre locatar o form de aproximare pentru simplificarea calculelor.
Un leasing financiar d natere unor cheltuieli cu amortizarea aferent bunului amortizabil, precum i unor
cheltuieli financiare, n fiecare perioad contabil. Politica de amortizare pentru bunurile amortizabile n regim
de leasing trebuie s fie consecvent cu cea aplicat activelor amortizabile deinute n proprietate, iar
amortizarea nregistrat trebuie calculat n baza prevederilor IAS 16, Imobilizri corporale i IAS 38, Active
necorporale. Dac nu exist n mod rezonabil certitudinea c locatarul va obine dreptul de proprietate pn la
sfritul duratei contractului de leasing, activul trebuie amortizat n totalitate pe durata cea mai scurt dintre
durata contractului de leasing i durata de via util a acestuia.
156. Prezentati leasingul financiar la locator: recunoastere initiala si ulterioara, conform cerintelor IAS
17 "Contracte de leasing".
Locatorii trebuie s recunoasc n bilan bunurile deinute n regim de leasing financiar drept creane, la o
valoare egal cu investiia net n leasing.
n cazul unui leasing financiar, locatorul transmite locatarului, n mare msur, toate riscurile i avantajele
aferente titlului de proprietate, de aceea, ratele de ncasat se trateaz, de ctre locator, ca rambursare a
principalului i ca venit financiar aferent, acesta din urm reprezentnd recompensa locatorului pentru investiia
i serviciile sale.

118

Costurile directe iniiale sunt deseori ntmpinate de locatori i includ comisioane, onorari legale i costuri
interne care sunt marginale i direct atribuibile negocierii i ncheierii unui contract de leasing. Ele exclud
costurile fixe generale cum ar fi cele ntmpinate de echipa de vnzri i marketing.
Recunoaterea venitului financiar trebuie s se bazeze pe un model care reflect o rat periodic constant a
rentabilitii aferent investiiei totale nete a locatorului, corespunztoare leasingului financiar.
Locatorul urmrete alocarea venitului financiar pe durata contractului de leasing, pe o baz sistematic i
raional. Aceast alocare a venitului se bazeaz pe un model care reflect o rentabilitate periodic constant a
investiiei nete a locatorului, corespunztoare leasingului financiar. Plile de leasing aferente perioadei,
excluznd costurile serviciilor, se deduc din investiia brut n leasing n vederea diminurii valorii principalului
i a venitului financiar nerealizat.
Valorile reziduale negarantate estimate utilizate n calcularea investiiei brute n leasing realizat de locator
se revizuiesc periodic. Dac a avut loc o diminuare a valorii reziduale negarantate estimate, alocarea venitului
de-a lungul duratei contractului de leasing este revizuit i orice diminuare a sumelor acumulate se recunoate
imediat.
157. Ce se intelege prin suma actualizata a platilor minime de leasing si cand se utilizeaza aceasta
conform IAS 17 "Contracte de leasing"?

Plile minime de leasing sunt acele pli pe care locatarul va fi sau poate fi obligat s le efectueze de-a
lungul duratei contractului de leasing, excluznd chiria contingent, costurile serviciilor i impozitele pe care
locatorul le va plti i care se vor rambursa acestuia, mpreun cu:
(a) pentru locatar, orice sume garantate de locatar sau de o parte afiliat locatarului; sau
(b) pentru locator, orice valoare rezidual garantat locatorului de ctre:
(i) locatar;
(ii) o parte afiliat locatarului; sau
(iii) o ter parte, fr legtur cu locatorul, care este capabil din punct de vedere financiar s onoreze
garania
Valoarea actualizat a plilor minime de leasing este cel puin egal cu aproape ntreaga valoare just a
activului n regim de leasing. Se utilizeaza la nceperea duratei leasingului.
La nceperea duratei leasingului, locatarii vor recunoate leasingul financiar ca activ i datorie n bilan la
valori egale cu valoarea just a proprietii n regim de leasing sau, dac este mai mic, valoarea actualizat
plilor minime de leasing, fiecare determinat la ncheierea contractului.
Pentru calcularea valorii actualizate a plilor minime de leasing, se consider ca factor de actualizare rata
implicit a dobnzii din contractul de leasing, dac aceasta se poate determina; n caz contrar, trebuie utilizat
rata dobnzii marginale a locatarului.
158. Prezentati regula de evaluare a venitului si modul de determinare a venitului financiar dintr-o
tranzactie atunci cand incasarea este amanata peste termenul normal de creditare conform cerintelor
IAS 18 "Venituri".
Veniturile se evalueaz la valoarea just a mijlocului de plat primit sau de primit, innd cont de suma
oricror reduceri comerciale i de rabatul cantitativ permis de entitate.
In momentul n care intrarea de numerar sau echivalente de numerar este amnat, valoarea just a mijlocului
de plat poate fi mai mic dect suma nominal a numerarului primit sau de primit
De exemplu, o entitate poate oferi cumprtorului un credit fr dobnd sau poate accepta de la acesta
efecte comerciale cu o rat a dobnzii mai mic dect cea de pe pia, ca mijloc de plat pentru vnzarea
bunurilor. Atunci cnd acest aranjament constituie efectiv o tranzacie financiar, valoarea just a mijlocului de
plat este determinat prin actualizarea tuturor sumelor de primit n viitor, utiliznd o rat a dobnzii stabilit.
Rata stabilit a dobnzii poate fi cel mai clar determinat utiliznd una dintre urmtoarele posibiliti:
(a)
rata predominant pentru un instrument similar al unui emitent, avnd credite cu acelai grad de risc;
(b)
o rat a dobnzii care actualizeaz valoarea nominal a instrumentului la preul curent de vnzare n
numerar al bunurilor sau serviciilor.
Diferena dintre valoarea just i suma nominal a mijlocului de plat este recunoscut ca fiind venit din
dobnzi
159.

Cum se evalueaza veniturile din activitatile curente conform cerintelor IAS 18 "Venituri"?
119

Activitatile curente sunt orice activitati desfasurate de o entitate, ca parte integranta a obiectului sau de
activitate, precum si activitatile conexe acestora.
Castigurile reprezinta cresteri ale beneficiilor economice care pot aparea sau nu ca rezultat din activitatea
curenta, dar nu difera ca natura de veniturile din aceasta activitate. in contul de profit si pierdere, castigurile sunt
prezentate, de regula, la valoarea neta, exclusiv cheltuielile aferente, la elementul Alte venituri din exploatare.
Veniturile se recunosc la valoarea integrala.
160. Prezentati criteriile de recunoastere a veniturilor din vanzari de bunuri conform cerintelor IAS 18
"Venituri" si exemplificati astfel de venituri.

(a)
(b)
(c)
(d)
(e)

Veniturile din vnzarea bunurilor trebuie s fie recunoscute n momentul n care au fost ndeplinite toate
condiiile urmtoare:
entitatea a transferat cumprtorului riscurile i avantajele semnificative ce decurg din proprietatea asupra
bunurilor;
entitatea nu mai gestioneaz bunurile vndute la nivelul la care ar fi fcut-o, n mod normal, n cazul
deinerii n proprietate a acestora i nici nu mai deine controlul efectiv asupra lor;
mrimea veniturilor poate fi msurat n mod rezonabil;
este probabil ca beneficiile economice asociate tranzaciei s fie generate ctre entitate; i
costurile tranzaciei pot fi msurate n mod rezonabil.
Exemplu: vnzri en-detail.
161. Definiti principalele categorii de venituri si prezentati pe scurt criteriile de recunoastere pentru
fiecare categorie, conform cerintelor IAS 18 "Venituri".

(a)
(b)
(c)

(b)
(c)
(d)
(e)

(a)
(b)
(c)
(d)

(a)
(b)
(a)
(b)
(c)

Principalele categorii de venituri:


vnzarea bunurilor;
prestarea serviciilor; i
utilizarea de ctre alii a activelor entitii, productoare de dobnzi, redevene i dividende.
Veniturile din vnzarea bunurilor trebuie s fie recunoscute n momentul n care au fost ndeplinite toate
condiiile urmtoare:
(a) entitatea a transferat cumprtorului riscurile i avantajele semnificative ce decurg din proprietatea asupra
bunurilor;
entitatea nu mai gestioneaz bunurile vndute la nivelul la care ar fi fcut-o, n mod normal, n cazul
deinerii n proprietate a acestora i nici nu mai deine controlul efectiv asupra lor;
mrimea veniturilor poate fi msurat n mod rezonabil;
este probabil ca beneficiile economice asociate tranzaciei s fie generate ctre entitate;
costurile tranzaciei pot fi msurate n mod rezonabil
Atunci cnd rezultatul unei tranzacii ce implic prestarea de servicii poate fi estimat n mod rezonabil,
venitul asociat tranzaciei trebuie s fie recunoscut n msura execuiei contractului la data nchiderii bilanului.
Rezultatul unei tranzacii poate fi estimat n mod rezonabil, atunci cnd sunt ndeplinite toate condiiile
urmtoare:
suma veniturilor poate fi estimat n mod rezonabil;
este probabil ca beneficiile economice asociate tranzaciei s fie generate ctre entitate;
stadiul de execuie a contractului la data de nchidere a bilanului poate fi evaluat n mod rezonabil;
costurile aprute pe parcursul contractului i costurile de finalizare a contractului pot fi evaluate n mod
rezonabil.
Veniturile aprute din utilizarea de ctre alii a activelor entitii ce genereaz dobnzi, redevene i
dividende trebuie recunoscute atunci cnd:
este probabil ca beneficiile economice asociate tranzaciei s intre n entitate; i
suma veniturilor poate fi determinat n mod rezonabil.
Veniturile trebuie recunoscute pe urmtoarele baze:
dobnzile trebuie recunoscute utiliznd metoda dobnzii efective, aa cum este stabilit n IAS 39;
redevenele trebuie recunoscute pe baza contabilitii de angajamente, conform fondului economic al
contractului relevant; i
dividendele trebuie recunoscute atunci cnd este stabilit dreptul acionarului de a primi plata.
162. Prezentati criteriile de recunoastere a veniturilor din prestari servicii conform cerintelor IAS 18
"Venituri".
120

Atunci cnd rezultatul unei tranzacii ce implic prestarea de servicii poate fi estimat n mod rezonabil,
venitul asociat tranzaciei trebuie s fie recunoscut n msura execuiei contractului la data nchiderii bilanului.
Rezultatul unei tranzacii poate fi estimat n mod rezonabil, atunci cnd sunt ndeplinite toate condiiile
urmtoare:
(a)
suma veniturilor poate fi estimat n mod rezonabil;
(b)
este probabil ca beneficiile economice asociate tranzaciei s fie generate ctre entitate;
(c)
stadiul de execuie a contractului la data de nchidere a bilanului poate fi evaluat n mod rezonabil;
(d)
costurile aprute pe parcursul contractului i costurile de finalizare a contractului pot fi evaluate n mod
rezonabil.
Cnd rezultatul unei tranzacii ce implic prestarea de servicii nu poate fi estimat n mod rezonabil, venitul
trebuie recunoscut doar n limita cheltuielilor recunoscute ca fiind recuperabile.
163. Dati exemple de situatii cand nu sunt indeplinite criteriile de recunoastere a veniturilor din vanzari
de bunuri si recunoasterea acestora este amanata, conform cerintelor IAS 18 "Venituri".
Dac entitatea pstreaz riscurile semnificative aferente proprietii, tranzacia nu reprezint o vnzare i
veniturile nu sunt recunoscute. O entitate poate pstra aceste riscuri n mai multe modaliti. Exemple pentru
cazul n care entitatea pstreaz riscurile i avantajele ce decurg din deinerea proprietii asupra bunurilor sunt
urmtoarele:
a) atunci cnd entitatea i asum o obliga ie legat de rezultate nesatisfctoare, neacoperite de clauzele
normale de garanie;
(b) atunci cnd primirea veniturilor dintr-o anumit vnzare este condi ionat de primirea de ctre
cumprtor a veniturilor din vnzarea, la rndul su, a bunurilor;
(c) atunci cnd bunurile sunt trimise, dar trebuie s fie instalate, iar instalarea reprezint o parte semnificativ
a contractului care nu a fost nc executat de entitate; i
(d) atunci cnd cumprtorul are dreptul de a anula vnzarea dintr-un motiv specificat n contractul de
vnzare cumprare,
164. Explicati metoda procentului de finalizare pentru recunoasterea veniturilor conform cerintelor IAS
18 "Venituri".
Recunoaterea veniturilor n funcie de stadiul de execuie a tranzaciei este deseori denumit metoda
procentului de finalizare. Conform acestei metode, veniturile sunt recunoscute n perioadele contabile n care
sunt prestate serviciile. Recunoaterea veniturilor pe aceast baz ofer informaii utile referitoare la proporiile
activitii de prestare a serviciilor i ale rezultatelor acesteia pe parcursul unei perioade
Pe baza metodei procentului de finalizare, venitul contractual este recunoscut drept venit n situa ia
veniturilor i cheltuielilor n perioadele contabile n care este prestat munca.
Metoda procentului de finalizare este aplicat pe baz cumulativ, pentru fiecare perioad contabil,
estimrilor curente ale veniturilor i costurilor contractuale.
165. Definiti veniturile, criteriile de recunoastere a acestora si exemplificati indeplinirea criteriilor de
recunoastere pentru principalele tipuri de venituri conform cerintelor IAS 18 "Venituri".

(a)
(b)
(c)
(d)
(e)

Veniturile sunt majorri ale beneficiilor economice n timpul exerciiului financiar, n urma intrrilor sau
mririi valorii activelor, sau diminuri ale obligaiilor care duc la creteri ale capitalurilor proprii, altele dect
cele obinute prin contribuii de la deintorii de capital.
Veniturile sunt recunoscute numai atunci cnd este probabil ca beneficiile economice asociate tranzaciei s
intre n entitate i cnd aceste beneficii pot fi evaluate cu fidelitate.
Veniturile din vnzarea bunurilor trebuie s fie recunoscute n momentul n care au fost ndeplinite toate
condiiile urmtoare:
entitatea a transferat cumprtorului riscurile i avantajele semnificative ce decurg din proprietatea asupra
bunurilor;
entitatea nu mai gestioneaz bunurile vndute la nivelul la care ar fi fcut-o, n mod normal, n cazul
deinerii n proprietate a acestora i nici nu mai deine controlul efectiv asupra lor;
mrimea veniturilor poate fi msurat n mod rezonabil;
este probabil ca beneficiile economice asociate tranzaciei s fie generate ctre entitate;
costurile tranzaciei pot fi msurate n mod rezonabil
121

(a)
(b)
(c)
(d)

(a)
(b)
(a)
(b)
(c)

Atunci cnd rezultatul unei tranzacii ce implic prestarea de servicii poate fi estimat n mod rezonabil,
venitul asociat tranzaciei trebuie s fie recunoscut n msura execuiei contractului la data nchiderii bilanului.
Rezultatul unei tranzacii poate fi estimat n mod rezonabil, atunci cnd sunt ndeplinite toate condiiile
urmtoare:
suma veniturilor poate fi estimat n mod rezonabil;
este probabil ca beneficiile economice asociate tranzaciei s fie generate ctre entitate;
stadiul de execuie a contractului la data de nchidere a bilanului poate fi evaluat n mod rezonabil;
costurile aprute pe parcursul contractului i costurile de finalizare a contractului pot fi evaluate n mod
rezonabil.
Veniturile aprute din utilizarea de ctre alii a activelor entitii ce genereaz dobnzi, redevene i
dividende trebuie recunoscute atunci cnd:
este probabil ca beneficiile economice asociate tranzaciei s intre n entitate; i
suma veniturilor poate fi determinat n mod rezonabil.
Veniturile trebuie recunoscute pe urmtoarele baze:
dobnzile trebuie recunoscute utiliznd metoda dobnzii efective, aa cum este stabilit n IAS 39;
redevenele trebuie recunoscute pe baza contabilitii de angajamente, conform fondului economic al
contractului relevant; i
dividendele trebuie recunoscute atunci cnd este stabilit dreptul acionarului de a primi plata.
166. Prezentati criteriile de recunoastere a subventiilor conform cerintelor IAS 20 "Contabilitatea
subventiilor guvernamentale si prezentarea informatiilor legate de asistenta guvernamentala".

Subveniile guvernamentale, inclusiv subveniile nemonetare la valoarea just, nu se recunosc pn cnd nu


exist suficient siguran c:
(a)
entitatea va respecta condiiile ataate acordrii lor; i c
(b)
subveniile vor fi primite.
Este necesar s fie prezentate urmtoarele informaii:
politica contabil adoptat pentru subveniile guvernamentale, inclusiv metodele de prezentare adoptate n
situaiile financiare;
(b)
natura subveniilor guvernamentale i msura n care acestea sunt reflectate n situaiile financiare, precum
i o specificare a celorlalte forme de asisten guvernamental care au adus entitii beneficii directe; i
(c)
condiii nendeplinite i alte situaii neprevzute legate de asistena guvernamental care a fost reflectat n
situaiile financiare.
(a)

167. Definiti subventiile aferente activelor conform cerintelor IAS 20 "Contabilitatea subventiilor
guvernamentale si prezentarea informatiilor legate de asistenta guvernamentala". Dati un exemplu de
recunoastere a unei subventii aferente activelor in cazul in care societatea a beneficiat de finantarea
unui activ in procent de 60% din valoarea acestuia.
Subveniile aferente activelor reprezint subvenii guvernamentale, pentru acordarea crora principala
condiie este ca entitatea beneficiar s cumpere, s construiasc sau s achiziioneze active imobilizate. De
asemenea, pot exista i condiii secundare care restricioneaz tipul sau amplasarea activelor, sau perioadele n
care acestea urmeaz a fi achiziionate, sau deinute.
Subveniile guvernamentale pentru active, inclusiv subveniile nemonetare la valoarea just, se prezint n
bilan fie ca venit amnat, fie prin deducerea subveniei pentru obinerea valorii contabile a activului.
Exemplu:
168. Definiti subventiile aferente veniturilor conform cerintelor IAS 20 "Contabilitatea subventiilor
guvernamentale si prezentarea informatiilor legate de asistenta guvernamentala". Dati un exemplu de
recunoastere a unei subventii aferente veniturilor.
Subveniile aferente veniturilor cuprind toate subveniile guvernamentale diferite de cele pentru active.
Subveniile legate de venit sunt uneori prezentate n creditul contului de profit i pierdere, fie separat, fie cu
titlu general, cum ar fi Alte venituri; n mod alternativ, ele sunt deduse n raportarea cheltuielilor aferente
Exemplu:
122

169. Prezentati contabilizarea rambursarilor de subventii guvernamentale conform cerintelor IAS 20


"Contabilitatea subventiilor guvernamentale si prezentarea informatiilor legate de asistenta
guvernamentala". Dati un exemplu de restituire a unei subventii pentru active si a unei subventii
pentru venituri.
O subvenie guvernamental care devine rambursabil se nregistreaz ca o ajustare a unei estimri contabile.
Rambursarea unei subvenii referitoare la venituri se refer, n primul rnd, la orice credit amnat neamortizat,
acordat ca urmare a subveniei. n msura n care suma rambursat depete orice astfel de credit amnat sau
dac nu exist un asemenea credit, surplusul, respectiv, valoarea integral rambursat se recunoate imediat ca o
cheltuial. Rambursarea unei subvenii referitoare la un activ se nregistreaz prin creterea valorii contabile
nete a activului sau prin reducerea soldului venitului amnat cu suma rambursabil. Amortizarea suplimentar
acumulat, care ar fi fost recunoscut la zi ca o cheltuial n absena subveniei, se trece imediat pe cheltuieli.
Este necesar s fie prezentate urmtoarele informaii:
(d)
politica contabil adoptat pentru subveniile guvernamentale, inclusiv metodele de prezentare adoptate n
situaiile financiare;
(e)
natura subveniilor guvernamentale i msura n care acestea sunt reflectate n situaiile financiare, precum
i o specificare a celorlalte forme de asisten guvernamental care au adus entitii beneficii directe; i
(f)
condiii nendeplinite i alte situaii neprevzute legate de asistena guvernamental care a fost reflectat n
situaiile financiare.
Exemplu 1:
Exemplu 2:
170. Prezentati tipurile de subventii: recunoastere, evaluare si prezentare a acestora in situatia pozitiei
financiare, conform cerintelor IAS 20 "Contabilitatea subventiilor guvernamentale si prezentarea
informatiilor legate de asistenta guvernamentala".
Tipurile de subventii:
Subveniile aferente activelor reprezint subvenii guvernamentale, pentru acordarea crora principala
condiie este ca entitatea beneficiar s cumpere, s construiasc sau s achiziioneze active imobilizate. De
asemenea, pot exista i condiii secundare care restricioneaz tipul sau amplasarea activelor, sau perioadele n
care acestea urmeaz a fi achiziionate, sau deinute.
Subveniile aferente veniturilor cuprind toate subveniile guvernamentale diferite de cele pentru active.
Subveniile guvernamentale, inclusiv subveniile nemonetare la valoarea just, nu se recunosc pn cnd nu
exist suficient siguran c:
(a)
entitatea va respecta condiiile ataate acordrii lor; i c
(b)
subveniile vor fi primite.
Subveniile guvernamentale pentru active, inclusiv subveniile nemonetare la valoarea just, se prezint n
bilan fie ca venit amnat, fie prin deducerea subveniei pentru obinerea valorii contabile a activului.
Subveniile legate de venit sunt uneori prezentate n creditul contului de profit i pierdere, fie separat, fie cu
titlu general, cum ar fi Alte venituri; n mod alternativ, ele sunt deduse n raportarea cheltuielilor aferente.
171. Prezentati subventiile referitoare la active si operatiunile de rambursare a acestor subventii
conform cerintelor IAS 20 "Contabilitatea subventiilor guvernamentale si prezentarea informatiilor
legate de asistenta guvernamentala". Exemplificati situatia unei societati comerciale care a beneficiat
de o subventie pentru active si trebuie sa restituie o parte a subventiei pentru ca nu a respectat
conditiile impuse.
Subveniile guvernamentale pentru active, inclusiv subveniile nemonetare la valoarea just, se prezint n
bilan fie ca venit amnat, fie prin deducerea subveniei pentru obinerea valorii contabile a activului.
Sunt considerate drept alternative acceptabile dou metode de ntocmire a situaiilor financiare ale
subveniilor (sau o cot parte potrivit adecvat din subvenii) legate de active.
Una din metode stabilete subvenia drept venit amnat care este recunoscut ca i venit pe o baz sistematic
i raional de-a lungul perioadei de via util a activului.
Cealalt metod deduce subvenia pentru a se obine valoarea contabil a activului. Subvenia este
recunoscut drept venit de-a lungul ciclului de via al activului amortizabil prin reducerea cheltuielii cu
amortizarea.
123

Achiziionarea activelor i primirea subveniilor legate de acestea pot cauza micri majore n fluxurile de
numerar ale unei entiti. Din acest motiv i cu scopul de a arta investiia brut n active, respectivele micri
sunt adesea prezentate ca elemente separate n situaia fluxurilor de numerar fr legtur cu faptul c subvenia
este sau nu dedus din activul legat de aceasta, n scopul ntocmirii bilanului.
O subvenie guvernamental care devine rambursabil se nregistreaz ca o ajustare a unei estimri contabile
(a se vedea IAS 8, Politici contabile, modificri ale estimrilor contabile i erori). Rambursarea unei subvenii
referitoare la venituri se refer, n primul rnd, la orice credit amnat neamortizat, acordat ca urmare a
subveniei. n msura n care suma rambursat depete orice astfel de credit amnat sau dac nu exist un
asemenea credit, surplusul, respectiv, valoarea integral rambursat se recunoate imediat ca o cheltuial.
Rambursarea unei subvenii referitoare la un activ se nregistreaz prin creterea valorii contabile nete a
activului sau prin reducerea soldului venitului amnat cu suma rambursabil. Amortizarea suplimentar
acumulat, care ar fi fost recunoscut la zi ca o cheltuial n absena subveniei, se trece imediat pe cheltuieli.
Circumstanele care duc la rambursarea unei subvenii privind un activ pot necesita atenie sporit n ceea ce
privete posibila depreciere a noii valori contabile a activului.
Exemplu:

172. Prezentati contabilizarea unei subventii nemonetare sub forma unui activ amortizabil, conform
cerintelor IAS 20 "Contabilitatea subventiilor guvernamentale si prezentarea informatiilor legate de
asistenta guvernamentala". Exemplificati.
Achizitionare activului: 2131 = 404
4426
Contabilizarea subventiei de primit:
Incasarea efectiva a subventiei:
Amortizarea lunara:

445

131

512 = 445

6811 = 2813

Cota parte lunara a subventiei ce majoreaza veniturile: 131 = 7584

173. Definiti subventiile nemonetare conform cerintelor IAS 20 "Contabilitatea subventiilor


guvernamentale si prezentarea informatiilor legate de asistenta guvernamentala" si aratati cerintele
de prezentare a acestora in situatia pozitiei financiare.
Subveniile guvernamentale reprezint asisten acordat de guvern, sub forma unor transferuri de resurse
ctre o entitate n schimbul respectrii, n trecut sau n viitor, a anumitor condiii referitoare la activitatea de
exploatare a acestei entiti.
O subvenie guvernamental poate mbrca forma transferului unui activ nemonetar, cum ar fi pmntul sau
alte resurse, pentru uzul entitii. n astfel de circumstane este normal a se aprecia valoarea just a activului
nemonetar i a se contabiliza att subvenia, ct i activul la valoarea just. Dac, uneori, se urmeaz o direcie
alternativ, este pentru a se nregistra contabil att activul, ct i subvenia la valoarea nominal.
Subveniile nemonetare la valoarea just, nu se recunosc pn cnd nu exist suficient siguran c:
(a)
entitatea va respecta condiiile ataate acordrii lor; i c
(b)
subveniile vor fi primite.
124

Subveniile nemonetare la valoarea just, se prezint n bilan fie ca venit amnat, fie prin deducerea
subveniei pentru obinerea valorii contabile a activului.
174. Prezentati diferentele privind recunoasterea si contabilizarea subventiilor referitoare la venituri si a
subventiilor referitoare la active, conform cerintelor IAS 20 "Contabilitatea subventiilor
guvernamentale si prezentarea informatiilor legate de asistenta guvernamentala".
Subveniile guvernamentale pentru active, inclusiv subveniile nemonetare la valoarea just, se prezint n
bilan fie ca venit amnat, fie prin deducerea subveniei pentru obinerea valorii contabile a activului.
Sunt considerate drept alternative acceptabile dou metode de ntocmire a situaiilor financiare ale
subveniilor (sau o cot parte potrivit adecvat din subvenii) legate de active.
Una din metode stabilete subvenia drept venit amnat care este recunoscut ca i venit pe o baz sistematic
i raional de-a lungul perioadei de via util a activului.
Cealalt metod deduce subvenia pentru a se obine valoarea contabil a activului. Subvenia este
recunoscut drept venit de-a lungul ciclului de via al activului amortizabil prin reducerea cheltuielii cu
amortizarea.
Subveniile legate de venit sunt uneori prezentate n creditul contului de profit i pierdere, fie separat, fie cu
titlu general, cum ar fi Alte venituri; n mod alternativ, ele sunt deduse n raportarea cheltuielilor aferente.
175. Prezentati aspectele referitoare la elementele monetare in valuta: recunoastere initiala si la
sfritul perioadei de raportare, conform cerintelor IAS 21 "Efectele variatiei cursului de schimb
valutar".
Oopueranivtlbgsmcoaerinldfup,c-smevatlrdhibnofucadmstrei,l nzc.
Data tranzaciei este data la care tranzacia se calific pentru prima dat pentru recunoatere n conformitate
cu Standardele Internaionale de Raportare Financiar. Din motive practice, se utilizeaz frecvent un curs care
aproximeaz cursul de la data efecturii tranzaciei; de exemplu, cursul mediu sptmnal sau lunar ar putea fi
folosit pentru toate tranzaciile exprimate ntr-o anumit valut, survenite n perioada respectiv. Totui, n
cazul n care cursurile de schimb fluctueaz semnificativ, folosirea unui curs mediu pentru ntreaga perioad este
necorespunztoare.
La fiecare dat a bilanului:
(a) elementele monetare exprimate n valut trebuie convertite utiliznd cursul de nchidere;
(b) elementele nemonetare nregistrate la costul istoric i exprimate n valut trebuie convertite utiliznd
cursul de schimb de la data efecturii tranzaciei; i
(c) elementele nemonetare nregistrate la valoarea just i exprimate n valut trebuie convertite utiliznd
cursurile de schimb de la data la care valoarea just a fost determinat.
Valoarea contabil a unui element este determinat n conjuncie cu alte Standarde relevante.
176. Prezentati regulile de evaluare la sfritul perioadei de raportare a elementelor exprimate in valuta,
conform IAS 21 "Efectele variatiei cursului de schimb valutar".
La fiecare dat a bilanului:
(a) elementele monetare exprimate n valut trebuie convertite utiliznd cursul de nchidere;
(b) elementele nemonetare nregistrate la costul istoric i exprimate n valut trebuie convertite utiliznd
cursul de schimb de la data efecturii tranzaciei; i
(c) elementele nemonetare nregistrate la valoarea just i exprimate n valut trebuie convertite utiliznd
cursurile de schimb de la data la care valoarea just a fost determinat.
Valoarea contabil a unor elemente se determin prin compararea cu dou sau mai multe valori.
Valoarea contabil a unui activ, pentru care nu exist o indicaie privind deprecierea, este valoarea cea mai
mic dintre valoarea sa contabil nainte de luarea n considerare a pierderilor posibile din depreciere i valoarea
sa recuperabil.
Atunci cnd un asemenea activ este nemonetar i este reflectat n valut, valoarea contabil se determin prin
compararea:
(a) costului sau valorii contabile, dup caz, convertite la cursul de schimb de la data la care aceast valoare a
fost determinat (de exemplu, cursul de schimb de la data tranzaciei pentru un element nregistrat la cost
istoric); i
(b) valorii realizabile nete sau valorii recuperabile, dup caz, convertite la cursul de schimb de la data la
care aceast valoare a fost determinat (de exemplu, cursul de nchidere de la data bilanului).
125

Atunci cnd sunt disponibile mai multe cursuri de schimb, cursul utilizat este cel la care ar fi putut fi
decontate fluxurile viitoare de numerar reprezentate de tranzacie sau sold, dac aceste fluxuri de numerar ar fi
aprut la data evalurii. Dac convertibilitatea dintre dou monede este absent, cursul utilizat este primul curs
urmtor la care schimburile ar putea fi efectuate.
177. Prezentati tratamentele contabile ale diferentelor de curs valutar aferente elementelor monetare
conform IAS 21 "Efectele variatiei cursului de schimb valutar", ce apar la decontarea acestora si la
sfritul perioadei de raportare.
Diferenele de curs valutar, care apar din decontarea elementelor monetare sau din conversia elementelor
monetare la cursuri diferite de cele la care au fost convertite n momentul recunoaterii iniiale n cursul
perioadei sau n situaiile financiare anterioare, trebuie recunoscute n profit sau pierdere n perioada n care
acestea apar
Atunci cnd tranzacia este decontat n decursul aceleiai perioade contabile n care aceasta a i survenit,
ntreaga diferen de curs valutar este recunoscut n acea perioad. Totui, atunci cnd tranzacia este decontat
ntr-o perioad contabil ulterioar, diferena de curs valutar recunoscut n fiecare perioad pn la data
decontrii este determinat innd seama de modificarea cursurilor de schimb survenite n cursul fiecrei
perioade.
178. Definiti valoarea recuperabila a unei imobilizari conform cerintelor IAS 36 "Deprecierea
activelor".
Valoarea recuperabil a unui activ sau a unei uniti generatoare de numerar este cea mai mare valoare
dintre valoarea sa just minus costurile de vnzare i valoarea sa de utilizare.
179. Ce se intelege prin valoarea de utilizare a unei imobilizari corporale si cum se determina aceasta
conform cerintelor IAS 36 "Deprecierea activelor"?
Valoarea de utilizare este valoarea actualizat a fluxurilor viitoare de numerar care se ateapt s rezulte
dintr-un activ sau dintr-o unitate generatoare de numerar.
Urmtoarele elemente trebuie s fie reflectate la calcularea valorii de utilizare a unui activ:
(a) o estimare a fluxurilor viitoare de numerar la care entitatea se ateapt c vor rezulta din activ;
(b) ateptrile privind variaiile posibile ale valorii sau ale momentului acestor fluxuri viitoare de numerar;
(c) valoarea-timp a banilor, reprezentat de rata dobnzii lipsite de risc de pe piaa curent;
(d) preul suportrii incertitudinii inerente activului; i
(e) ali factori, cum ar fi absena lichiditii, pe care participanii de pe pia i-ar reflecta n aprecierea
fluxurilor viitoare de numerar la care entitatea se ateapt s rezulte din activ.
Estimarea valorii de utilizare a unui activ implic urmtorii pai:
(a) estimarea intrrilor i ieirilor de numerar viitoare care urmeaz s rezulte din folosirea continu a
activului i din ultima lui cedare; i
(b) aplicarea ratei de actualizare adecvat pentru aceste fluxuri viitoare de numerar.
180. Cum se evalueaza valoarea recuperabila a imobilizarilor conform cerintelor IAS 36 "Deprecierea
activelor".
Valoarea recuperabil este maximul dintre valoarea just a unui activ sau a unei uniti generatoare de
numerar minus costurile de vnzare i valoarea sa de utilizare.
Valoarea recuperabil este determinat pentru un activ individual, cu excepia cazului n care activul nu
genereaz intrri de numerar, care sunt, n mare msur, independente de cele provenind din alte active sau
grupuri de active.
Cel mai bun exemplu de valoare just minus costurile de vnzare a unui activ este preul ntr-un contract de
vnzare n cadrul unei tranzacii cu pre determinat obiectiv, pre care este ajustat n funcie de costurile
suplimentare care ar fi direct atribuibile cedrii activului.
Dac nu exist nici un contract de vnzare, dar un activ este tranzacionat pe o pia activ, valoarea just
minus costurile de vnzare este preul de pia al activului, minus costurile asociate cedrii.
181. Prezentati pasii necesari in estimarea valorii de utilizare a imobilizarilor conform cerintelor IAS 36
"Deprecierea activelor".
126

Estimarea valorii de utilizare a unui activ implic urmtorii pai:


(a) estimarea viitoarelor intrri i ieiri de numerar generate de utilizarea continu a activului i de cedarea
acestuia; i
(b) aplicarea ratei potrivite de actualizare acestor fluxuri de trezorerie viitoare.
182. Ce se intelege prin pretul net de vanzare al imobilizarilor prin prisma IAS 36 "Deprecierea
activelor"?
Preul net de vnzare reprezint valoarea primit din vnzarea unui activ ntr-o tranzacie cu pre determinat
obiectiv, dup deducerea oricror costuri suplimentare directe aferente cedrii. Astfel de costuri pot include
costurile juridice i costurile de deplasare pentru activ.
183. Recunoasterea si evaluarea unei pierderi din depreciere pentru imobilizari, conform cerintelor IAS
36 "Deprecierea activelor".
Valoarea contabil a unui activ trebuie adus la valoarea lui recuperabil dac, i numai dac, valoarea
recuperabil a activului este mai mic dect valoarea contabil a acestuia. Aceast reducere constituie o
pierdere din depreciere.
O pierdere din depreciere trebuie recunoscut imediat n profit sau pierdere, cu excepia cazului n care
activul este nregistrat la valoarea reevaluat n conformitate cu un alt. Orice pierdere din depreciere a unui
activ reevaluat trebuie tratat ca o scdere din reevaluare n conformitate cu acel alt Standard.
O pierdere din depreciere a unui activ nereevaluat este recunoscut n profit sau pierdere. Oricum, o pierdere
din deprecierea unui activ reevaluat este recunoscut n mod direct n contul oricrui surplus din reevaluarea
activului, n msura n care pierderea din depreciere nu depete suma pstrat n surplusul din reevaluare
pentru acelai activ.
Atunci cnd valoarea estimat a unei pierderi din depreciere este mai mare dect valoarea contabil a
activului la care se refer, o entitate trebuie s recunoasc o datorie dac, i numai dac, acest lucru este cerut de
un alt Standard.
Dup recunoaterea unei pierderi din depreciere, amortizarea activului trebuie ajustat n perioade viitoare
pentru a aloca valoarea contabil revizuit a activului, mai puin valoarea lui rezidual (dac exist vreuna), pe o
baz sistematic de-a lungul duratei de via util rmase.
Dac este recunoscut o pierdere din depreciere, orice creane sau datorii aferente privind impozitul amnat
sunt determinate n conformitate cu IAS 12 Impozitul pe profit, prin compararea valorii contabile revizuite a
activului cu baza lui fiscal.
184. Definiti rata de actualizare utilizata de entitati la calculul valorii de utilizare in contextul IAS 36
"Deprecierea activelor".
Rat(rel)dcuizbsfntameporclvuintae:
(a) valorii-timp a banilor; i
(b) riscurile specifice activului pentru care nu au fost ajustate estimrile fluxurilor viitoare de numerar.
185. Care sunt informatiile ce trebuie analizate privind existenta indicilor de depreciere a imobilizarilor
corporale (surse externe si surse interne) conform cerintelor IAS 36 "Deprecierea activelor"?
La evaluarea existenei indiciilor de depreciere a activelor o entitate trebuie s ia n considerare cel pu in
urmtoarele indicaii:
Surse externe de informaii
(a) pe parcursul perioadei, valoarea de pia a activului a sczut semnificativ mai mult dect ar fi fost de
ateptat ca rezultat al trecerii timpului sau utilizrii;
(b) pe parcursul perioadei au avut loc modificri semnificative, cu efect negativ asupra entit ii, sau astfel de
modificri se vor produce n viitorul apropiat asupra mediului tehnologic, comercial, economic sau juridic n
care entitatea i desfoar activitatea sau pe pia a creia i este dedicat activul;
(c) ratele dobnzilor pe pia sau alte rate de pia ale rentabilit ii investi iilor au crescut n timpul perioadei,
fiind probabil ca aceste creteri s afecteze rata de actualizare utilizat la calculul valorii de utilizare a unui activ
i s duc la scderea semnificativ a valorii recuperabile a activului;
(d) valoarea contabil a activelor nete ale entitii este superioar capitalizrii sale bursiere;
Surse interne de informaii
(e) exist probe ale uzurii fizice sau morale a unui activ;
127

(f) pe parcursul perioadei au avut loc modificri semnificative, cu efect negativ asupra entit ii, sau astfel de
modificri se vor produce n viitorul apropiat, n ceea ce prive te gradul sau modul n care activul este utilizat
sau se ateapt s fie utilizat. Astfel de modificri includ situa iile n care un activ devine neproductiv, planurile
de restructurare sau de ntrerupere a activit ii creia i este dedicat activul, planificarea cedrii activului nainte
de data ateptat anterior, precum i reevaluarea duratei de via util a unui activ ca fiind determinat, i nu
nedeterminat ( 1 );
(g) raportrile interne pun la dispoziie probe cu privire la faptul c rezultatele economice ale unui activ sunt
sau vor fi mai slabe dect cele scontate.
186. Explicati cum se procedeaza in cazul reluarii unei pierderi din depreciere si care sunt tratamentele
contabile determinate de aceasta pentru un activ individual, conform cerintelor IAS 36 "Deprecierea
activelor".
Luafinlecrpdotbvisaluxezndcor iupencostadrlieupnv,ocfmral.Dexistnud,bremzvalocupit.
O pierdere din depreciere recunoscut n perioadele anterioare pentru un activ, altul dect fondul comercial,
trebuie reluat dac, i numai dac, a avut loc o modificare n estimrile folosite pentru determinarea valorii
recuperabile a activului, din momentul n care a fost recunoscut ultima pierdere din depreciere. Dac situaia
este de acest gen, valoarea contabil a activului trebuie majorat la valoarea lui recuperabil. Aceast cretere
reprezint o reluare a unei pierderi din depreciere.
Reluarea unei pierderi din depreciere reflect o cretere a potenialului de deservire estimat al unui activ, fie
prin folosire, fie prin vnzare, din momentul n care o entitate a recunoscut ultima dat o pierdere din depreciere
pentru acel activ.
Valoarea contabil majorat a unui activ, altul dect fondul comercial atribuibil relurii unei pierderi din
depreciere, nu trebuie s depeasc valoarea contabil care ar fi fost determinat (dup deducerea amortizrii)
pentru cazul n care o pierdere din depreciere nu a fost recunoscut pentru respectivul activ n anii trecui.
Orice cretere a valorii contabile a unui activ, altul dect fondul comercial, peste valoarea contabil care ar fi
fost determinat (dup deducerea amortizrii) pentru cazul n care o pierdere din depreciere nu a fost
recunoscut pentru activ n anii trecui, este o reevaluare. n contabilizarea unei astfel de reevaluri, o entitate
aplic Standardul aplicabil activului.
O reluare a unei pierderi din depreciere pentru un activ, altul dect fondul comercial, trebuie recunoscut
imediat n profit sau pierdere, cu excepia cazului n care activul este nregistrat la valoarea reevaluat n
conformitate cu un alt Standard (de exemplu, n conformitate cu modelul de reevaluare din IAS 16 Imobilizri
corporale). Orice reluare a unei pierderi din depreciere a unui activ reevaluat trebuie tratat ca o cretere din
reevaluare n conformitate cu acel alt Standard.
Reluarea unei pierderi din depreciere pentru un activ reevaluat este creditat n mod direct n capitalurile
proprii la titlul surplus din reevaluare. Totui, n msura n care o pierdere din depreciere din acelai activ
reevaluat a fost anterior recunoscut n profit sau pierdere, o reluare a acestei pierderi din depreciere este, de
asemenea, recunoscut n profit sau pierdere.
Dup recunoaterea relurii unei pierderi din depreciere, amortizarea activului trebuie ajustat pentru
perioadele viitoare n vederea alocrii valorii contabile revizuite a activului, mai puin valoarea lui rezidual
(dac exist vreuna), pe o baz sistematic pe timpul duratei de via util rmase.
187. Prezentati valoarea de utilizare si valoarea justa minus costurile de vanzare conform cerintelor IAS
36 "Deprecierea activelor".
Valoarea de utilizare este valoarea actualizat a fluxurilor viitoare de trezorerie care se ateapt s rezulte
dintr-un activ sau dintr-o unitate generatoare de numerar.
Valoarea just minus costurile de vnzare este valoarea care se poate obine din vnzarea unui activ sau a
unei uniti generatoare de numerar de bunvoie, ntre pri aflate n cunotin de cauz, n cadrul unei
tranzacii n care preul este determinat obiectiv, minus costurile asociate cedrilor.
Urmtoarele elemente trebuie s fie reflectate la calcularea valorii de utilizare a unui activ:
(a) o estimare a fluxurilor viitoare de numerar la care entitatea se ateapt c vor rezulta din activ;
(b) ateptrile privind variaiile posibile ale valorii sau ale momentului acestor fluxuri viitoare de numerar;
(c) valoarea-timp a banilor, reprezentat de rata dobnzii lipsite de risc de pe piaa curent;
(d) preul suportrii incertitudinii inerente activului; i
(e) ali factori, cum ar fi absena lichiditii, pe care participanii de pe pia i-ar reflecta n aprecierea
fluxurilor viitoare de numerar la care entitatea se ateapt s rezulte din activ.

128

Estimarea valorii de utilizare a unui activ implic urmtorii pai:


(a) estimarea intrrilor i ieirilor de numerar viitoare care urmeaz s rezulte din folosirea continu a
activului i din ultima lui cedare; i
(b) aplicarea ratei de actualizare adecvat pentru aceste fluxuri viitoare de numerar.
Cel mai bun exemplu de valoare just minus costurile de vnzare a unui activ este preul ntr-un contract de
vnzare n cadrul unei tranzacii cu pre determinat obiectiv, pre care este ajustat n funcie de costurile
suplimentare care ar fi direct atribuibile cedrii activului.
Dac nu exist nici un contract de vnzare, dar un activ este tranzacionat pe o pia activ, valoarea just
minus costurile de vnzare este preul de pia al activului, minus costurile asociate cedrii. Preul de pia
corespunztor este, de obicei, preul de ofert curent. Atunci cnd preurile curente de licitaie nu sunt disponibile, preul celei mai recente tranzacii poate furniza o baz pentru estimarea valorii juste minus costurile de
vnzare, cu condiia c nu s-au nregistrat modificri semnificative ale circumstanelor economice ntre data
tranzaciei i data la care este efectuat estimarea.
Dac nu exist nici un contract de vnzare sau o pia activ pentru un activ, valoarea just minus costurile
de vnzare se bazeaz pe cele mai bune informaii disponibile pentru a reflecta suma pe care o entitate ar putea
s o obin, la data bilanului, din cedarea activului, de bunvoie, ntre pri aflate n cunotin de cauz, n
cadrul unei tranzacii n care preul este determinat obiectiv, dup deducerea costurilor asociate cedrii. Pentru
determinarea acestei valori, o entitate ia n considerare rezultatul tranzaciilor recente cu active similare care
aparin aceleiai ramuri economice. Valoarea just minus costurile de vnzare nu reflect o vnzare forat, cu
excepia cazului n care conducerea este forat s vnd imediat.
188. Prezentati situatiile cand este necesara testarea la depreciere a imobilizarilor corporale conform
cerintelor IAS 36 "Deprecierea activelor".
O entitate trebuie s stabileasc la fiecare dat de raportare dac exist vreun indiciu potrivit cruia un activ
poate fi depreciat. Dac orice astfel de indiciu exist, entitatea trebuie s estimeze valoarea recuperabil a
activului.
Indiferent dac exist vreun indiciu de depreciere, entitatea trebuie, de asemenea, s:
(a) testeze pentru depreciere o imobilizare necorporal cu durat de via util nedefinit sau o imobilizare
necorporal nedisponibil pentru utilizare, anual, prin compararea valorii sale contabile cu valoarea sa
recuperabil. Testul de depreciere poate fi efectuat oricnd pe parcursul perioadei anuale, cu condiia s fie
efectuat la aceeai dat n fiecare an. Imobilizri necorporale diferite pot fi testate pentru depreciere la date
diferite. Totui, dac o asemenea imobilizare necorporal a fost recunoscut iniial pe parcursul perioadei
anuale, aceast imobilizare necorporal trebuie testat pentru depreciere nainte de ncheierea perioadei anuale
curente.
(b) testeze pentru depreciere fondul comercial dobndit ntr-o combinare de ntreprinderi, anual
189. Prezentati situatiile cand este necesara inregistrarea unei deprecieri a imobilizarilor corporale
conform cerintelor IAS 36 "Deprecierea activelor" si precizati cum se evidentiaza in contabilitate
deprecierile constatate.
Valoarea contabil a unui activ trebuie adus la valoarea lui recuperabil dac, i numai dac, valoarea
recuperabil a activului este mai mic dect valoarea contabil a acestuia. Aceast reducere constituie o
pierdere din depreciere.
O pierdere din depreciere trebuie recunoscut imediat n profit sau pierdere, cu excepia cazului n care
activul este nregistrat la valoarea reevaluat n conformitate cu un alt Standard (de exemplu, n conformitate cu
modelul de reevaluare din IAS 16 Imobilizri corporale). Orice pierdere din depreciere a unui activ reevaluat
trebuie tratat ca o scdere din reevaluare n conformitate cu acel alt Standard.
O pierdere din depreciere a unui activ nereevaluat este recunoscut n profit sau pierdere. Oricum, o pierdere
din deprecierea unui activ reevaluat este recunoscut n mod direct n contul oricrui surplus din reevaluarea
activului, n msura n care pierderea din depreciere nu depete suma pstrat n surplusul din reevaluare
pentru acelai activ.
Atunci cnd valoarea estimat a unei pierderi din depreciere este mai mare dect valoarea contabil a
activului la care se refer, o entitate trebuie s recunoasc o datorie dac, i numai dac, acest lucru este cerut de
un alt Standard.
Dup recunoaterea unei pierderi din depreciere, amortizarea activului trebuie ajustat n perioade viitoare
pentru a aloca valoarea contabil revizuit a activului, mai puin valoarea lui rezidual (dac exist vreuna), pe o
baz sistematic de-a lungul duratei de via util rmase.
129

Dac este recunoscut o pierdere din depreciere, orice creane sau datorii aferente privind impozitul amnat
sunt determinate n conformitate cu IAS 12 Impozitul pe profit, prin compararea valorii contabile revizuite a
activului cu baza lui fiscal
190. Prezentati tratamentele prevzute pentru recunoasterea costurilor indatorarii conform cerintelor
IAS 23 Costurile indatorarii".
Tratament contabil de baz
Costurile ndatorrii trebuie nregistrate ca o cheltuial n perioada n care ele au aprut.
Pe baza tratamentului contabil de baz, costurile ndatorrii se recunosc ca o cheltuial n perioada n care ele
au aprut, fr a se ine cont de felul n care mprumuturile sunt utilizate.
Tratament contabil alternativ permis
Costurile ndatorrii trebuie nregistrate ca o cheltuial n perioada n care ele sunt suportate, cu excepia
celor care sunt capitalizate ca parte din costul acelui activ.
Costurile ndatorrii care sunt direct atribuibile achiziiei, construciei sau produciei unui activ cu ciclu lung
de producie trebuie capitalizate ca parte din costul acelui activ. Valoarea costurilor ndatorrii care poate fi
capitalizat trebuie determinat n conformitate cu acest Standard.
191. Prezentati semnificaia costurilor ndatorrii i a activului cu ciclu lung de producie, conform
cerintelor IAS 23 Costurile indatorarii".
Costurile ndatorrii cuprind dobnzile i alte costuri suportate de o entitate n legtur cu mprumutul de
fonduri.
Un activ cu ciclu lung de producie este un activ care solicit n mod necesar o perioad substanial de timp
pentru a fi gata n vederea utilizrii sale prestabilite sau pentru vnzare.
Costurile ndatorrii pot include:
(a) dobnzile corespunztoare descoperirilor de cont i mprumuturilor pe termen scurt i lung;
(b) amortizarea reducerilor sau primelor aferente mprumuturilor;
(c) amortizarea cheltuielilor complementare realizate n scopul obinerii mprumuturilor;
(d) cheltuielile de finanare aferente contractelor de leasing financiar recunoscute n conformitate cu IAS 17,
Leasing; i
(e) diferenele de curs valutar aferente mprumuturilor n valut, n msura n care acestea sunt privite ca o
ajustare a cheltuielilor cu dobnda.
Exemple de active cu ciclu lung de producie sunt stocurile care necesit o perioad substanial de timp
pentru a le aduce la stadiul de vnzare, sau secii productoare, uniti productoare de energie i investiii
imobiliare.
192. Prezentati situaiile n care se impune ntreruperea capitalizrii costurilor indatorarii, respectiv
ncetarea acesteia, conform cerintelor IAS 23 Costurile indatorarii".
Capitalizarea costurilor ndatorrii trebuie ntrerupt n timpul perioadelor prelungite n care nu se
lucreaz pentru obinerea activului respectiv.
Capitalizarea costurilor ndatorrii trebuie s nceteze cnd se realizeaz cea mai mare parte a
activitilor necesare pentru pregtirea activului cu ciclu lung de producie n vederea utilizrii prestabilite sau a
vnzrii acestuia.
Cnd construirea unui activ cu ciclu lung de producie se realizeaz prin construirea separat a unor
componente i fiecare component poate fi folosit n timp ce se lucreaz la construirea altora, capitalizarea
costurilor ndatorrii trebuie s nceteze atunci cnd este terminat cea mai mare parte a activitilor necesare
pentru pregtirea acelei componente n vederea utilizrii sale prestabilite sau a vnzrii.
193. Prezentati condiiile care trebuie ndeplinite pentru ca o entitate s nceap capitalizarea costurilor
indatorarii, conform cerintelor IAS 23 Costurile indatorarii". Dati un exemplu practic de
contabilizare a costurilor indatorarii, cu evidenierea etapelor aferente.
Capitalizarea costurilor ndatorrii ca parte a costului unui activ cu ciclu lung de producie trebuie s nceap
n momentul n care:
(a) se realizeaz cheltuielile pentru acel activ;
(b) se genereaz costurile ndatorrii; i
130

(c) sunt n curs activitile necesare pentru pregtirea activului n vederea folosirii prestabilite sau a vnzrii
lui.
Activitile necesare pregtirii activului pentru utilizarea sa prestabilit sau pentru vnzare cuprind mai mult
dect construirea fizic a activului. Ele includ o munc tehnic i administrativ anterioar nceperii construciei
fizice, cum ar fi activitile asociate cu obinerea avizelor anterioare nceperii construciei fizice. Totui,
asemenea activiti exclud deinerea unui activ cnd nu are loc nici o activitate de producie sau de dezvoltare
care s modifice condiia activului. De exemplu, costurile ndatorrii aprute n timp ce are loc amenajarea
terenului sunt capitalizate n timpul perioadei n care se desfoar activiti legate de amenajare. Oricum,
costurile ndatorrii aprute n timp ce terenul achiziionat n scopul construirii de cldiri este deinut fr nici o
alt activitate asociat de dezvoltare nu sunt acceptate pentru capitalizare.
194.

Definiti ajustrile din reclasificare conform cerintelor IAS 1 Prezentarea situatiilor financiare".

Ajustrile din reclasificare reprezint sumele reclasificate n profit sau pierdere n decursul perioadei curente
care au fost recunoscute n cadrul altor elemente ale rezultatului global n perioada curent sau n perioadele
anterioare.
195. Exemplificai modul de ntocmire a situaiei rezultatului global conform cerintelor IAS 1
Prezentarea situatiilor financiare".
Situaia rezultatului global
Elemente de venituri, cheltuieli, ctiguri sau pierderi
O entitate trebuie s prezinte urmtoarele elemente de venituri, cheltuieli, c tiguri sau pierderi fie n situa iile
financiare, fie n note:
(a) ctigurile nete sau pierderile nete din:
(i) activele financiare sau datoriile financiare la valoarea just prin profit sau pierdere, indicndu-le separat
pe cele aferente activelor financiare sau datoriilor financiare astfel desemnate la recunoa terea ini ial i pe cele
aferente activelor financiare sau datoriilor financiare care sunt clasificate ca fiind de inute n vederea
tranzacionrii n conformitate cu IAS 39;
(ii) activele financiare disponibile pentru vnzare, indicnd distinct valoarea c tigului sau pierderii
recunoscut(e) n alte elemente ale rezultatului global n decursul perioadei i valoarea din capitaluri proprii
reclasificat n profitul sau pierderea perioadei;
(iii) investiiile pstrate pn la scaden;
(iv) mprumuturi i creane; i
(v) datorii financiare evaluate la costul amortizat;
(b) venitul total din dobnzi i cheltuiala total cu dobnzile (calculate prin metoda dobnzii efective) pentru
activele financiare sau datoriile financiare care nu sunt la valoarea just prin profit sau pierdere;
(c) venitul din onorarii i cheltuiala cu onorariile (altele dect valorile incluse n determinarea ratei efective a
dobnzii) generate de:
(i) activele financiare sau datoriile financiare care nu sunt la valoarea just prin profit sau pierdere; i
(ii) activiti de administrare a activelor i alte activit i fiduciare care au drept rezultat de inerea sau
investirea de active n numele unor persoane, fonduri de investi ii, fonduri de pensii i altor institu ii;
(d) veniturile din dobnzile aferente activelor financiare depreciate angajate; i
(e) valoarea oricrei pierderi din depreciere pentru fiecare clas de active financiare.
196. Exemplificai informaii legate de capital, care trebuie prezentate conform cerintelor IAS 1
Prezentarea situatiilor financiare".
Entitatea prezint urmtoarele:
(a) informaii calitative cu privire la obiectivele, politicile i procedurile sale de administrare a capitalului,
inclusiv:
(i) o descriere a ceea ce administreaz drept capital;
(ii) atunci cnd entitatea face obiectul unor dispozi ii impuse din exterior privind capitalul, natura acelor
dispoziii i modul n care respectivele dispoziii sunt ncorporate n modul de administrare a capitalului; i
(iii) modul n care sunt ndeplinite obiectivele de administrare a capitalului.
(b) un rezumat al datelor cantitative cu privire la ceea ce administreaz drept capital. Anumite entit i
consider unele datorii financiare (de exemplu, anumite forme de datorii subordonate) ca parte a capitalului.
Alte entiti iau n considerare capitalul excluznd anumite componente de capitaluri proprii (de exemplu, care
rezult din acoperirile aferente fluxurilor de trezorerie).
131

(c) orice modificri ale informaiilor de la literele (a) i (b) fa de perioada anterioar.
(d) daca n decursul perioadei au fost respectate dispozi iile impuse din exterior privind capitalul, crora
trebuie s se conformeze.
(e) cnd entitatea nu a respectat dispozi iile impuse din exterior privind capitalul, consecin ele nerespectrii
acestora.
Entitatea i bazeaz aceste prezentri pe informa iile oferite intern personalului-cheie din conducere.
197. Care sunt criteriile care trebuie ndeplinite de o datorie pentru a fi clasificat datorie curent
conform cerintelor IAS 1 Prezentarea situatiilor financiare"?
O entitate trebuie s clasifice o datorie drept datorie curent atunci cnd:
(a) se preconizeaz decontarea datoriei n cursul ciclului su normal de exploatare;
(b) datoria este deinut, n principal, n scopul tranzacionrii;
(c) datoria trebuie decontat n termen de dousprezece luni dup perioada de raportare; sau
(d) entitatea nu are un drept necondiionat de a amna decontarea datoriei pentru cel pu in dousprezece luni
dup perioada de raportare . Condiiile unei datorii care ar putea avea drept rezultat, la latitudinea partenerului,
decontarea sa prin emiterea instrumentelor de capitaluri proprii nu i afecteaz clasificarea.
198. Care sunt criteriile care trebuie ndeplinite de un activ pentru a fi clasificat drept activ circulant
conform cerintelor IAS 1 Prezentarea situatiilor financiare"?
O entitate trebuie s clasifice un activ drept activ circulant atunci cnd:
(a) se preconizeaz valorificarea activului sau se inten ioneaz vnzarea sau consumarea sa n cursul normal
al ciclului su de exploatare;
(b) activul este deinut, n principal, n scopul tranzacionrii;
(c) se ateapt valorificarea activului n termen de dousprezece luni dup perioada de raportare; sau
(d) activul reprezint numerar sau echivalente de numerar, cu excep ia cazului n care exist restric ia ca
activul s fie schimbat pe altceva sau utilizat pentru decontarea unei datorii pentru o perioad de cel pu in
dousprezece luni dup perioada de raportare.
199. Prezentai componentele unui set complet de situaii financiare, conform cerinelor IAS 1
Prezentarea situatiilor financiare".
Set complet de situaii financiare
Un set complet de situaii financiare conine:
(a) o situaie a poziiei financiare la finalul perioadei;
(b) o situaie a profitului sau pierderii i altor elemente ale rezultatului global pentru perioad;
(c) o situaie a modificrilor n capitalurile proprii aferent perioadei;
(d) o situaie a fluxurilor de trezorerie aferent perioadei;
(e) note cuprinznd un rezumat al politicilor contabile semnificative i alte informa ii explicative; i
(f) o situaie a poziiei financiare la nceputul primei perioade comparative cnd o entitate aplic retrospectiv
o politic contabil sau realizeaz o retratare retrospectiv a elementelor din situaiile sale financiare sau cnd
reclasific elemente n situaiile sale financiare.
200. Prezentai caracteristica general a comparativitii informaiilor, conform cerinelor IAS 1
Prezentarea situaiilor financiare".
O entitate trebuie s prezinte informaiile comparative aferente perioadei precedente, pentru toate sumele
raportate n situaiile financiare ale perioadei curente. O entitate trebuie s includ informa ii comparative pentru
informaiile narative i descriptive atunci cnd acest lucru este relevant pentru n elegerea situa iilor financiare
ale perioadei curente.
O entitate care prezint informaii comparative trebuie s prezinte cel pu in dou situa ii ale pozi iei
financiare, dou situaii din fiecare categorie de alte situa ii precum i notele aferente.
O entitate prezint situaiile poziiei financiare la:
(a) finalul perioadei curente,
(b) finalul perioadei anterioare (care coincide cu nceputul perioadei curente), i
(c) nceputul primei perioade comparative.
201. Prezentai caracteristica general a continuitii activitii, conform cerinelor IAS 1 Prezentarea
situaiilor financiare".
132

La ntocmirea situaiilor financiare, conducerea trebuie s evalueze capacitatea entit ii de a- i continua


activitatea. O entitate trebuie s ntocmeasc situa iile financiare pe baza continuit ii activit ii, cu excep ia
cazului n care conducerea fie intenioneaz s lichideze entitatea sau s nceteze activitatea, fie nu are o alt
alternativ realist dect s procedeze astfel. Atunci cnd, la efectuarea evalurii, conducerea este con tient de
incertitudini semnificative legate de evenimente sau condi ii care pot cauza ndoieli semnificative asupra
capacitii entitii de a-i continua activitatea, incertitudinile respective trebuie prezentate. Atunci cnd o
entitate nu ntocmete situaiile financiare pe baza continuit ii activit ii, ea trebuie s prezinte acest fapt,
mpreun cu baza de ntocmire a situa iilor financiare i motivul pentru care entitatea nu i va mai putea
continua activitatea.
Atunci cnd evalueaz msura n care este adecvat prezumia continuitii activitii, conducerea ia n
considerare toate informaiile disponibile despre viitor, care reprezint cel puin o perioad de dousprezece
luni de la finalul perioadei de raportare, dar fr a se limita la aceasta. Gradul lurii n considerare depinde de
fiecare caz n parte. Atunci cnd entitatea a avut o activitate profitabil n trecut i acces fr dificulti la
resurse financiare, entitatea poate ajunge la concluzia c prezumia continuitii activitii este adecvat, fr o
analiz detaliat. n alte cazuri, conducerea poate fi nevoit s ia n considerare o gam larg de factori care
afecteaz profitabilitatea curent i anticipat, graficele de rambursare a datoriilor i sursele poteniale de
nlocuire a finanrii, nainte
202. Prezentati diferenta dintre provizioane, datorii si datorii contingente, prin prisma IAS 37
Provizioane, datorii contingente si active contingente".
Un provizion este o datorie cu exigibilitate sau valoare incert.
O datorie este o obligaie curent a entitii, rezultat din evenimente anterioare, a crei decontare se
ateapt s determine o ieire de resurse ncorpornd beneficii economice din entitate.
O datorie contingent este:
(a) o obligaie potenial aprut ca urmare a unor evenimente anterioare i a crei existen va fi confirmat
doar de apariia sau neapariia unuia sau mai multor evenimente viitoare incerte, care nu sunt n totalitate
controlate de entitate; sau
(b) o obligaie curent aprut ca urmare a unor evenimente anterioare, dar care nu este recunoscut
deoarece:
(i) este improbabil c pentru decontarea acestei obliga ii vor fi necesare ie iri de resurse ncorpornd
beneficii economice; sau
(ii) valoarea obligaiei nu poate fi evaluat suficient de credibil
Provizioanele se pot distinge de alte datorii, precum datoriile din credite comerciale sau angajamentele
contabile, deoarece exist o incertitudine privind plasarea n timp sau valoarea viitoarelor cheltuieli necesare
pentru decontarea lor. Spre deosebire de acestea:
(a) datoriile din credite comerciale constituie obliga ii de plat pentru bunuri sau servicii care au fost primite
sau furnizate i care au fost facturate sau care au fcut obiectul unor acorduri oficiale cu furnizorii; i
(b) angajamentele contabile sunt obligaiile de plat pentru bunuri i servicii care au fost primite sau
furnizate, dar care nu au fost nc pltite, facturate sau nu au fcut nc obiectul unor acorduri oficiale cu
furnizorii, inclusiv sumele datorate angajailor (de exemplu, sumele angajate pentru concediul pltit). Dei,
uneori, este necesar ca valoarea sau plasarea n timp a acestor datorii s fie estimate, gradul de incertitudine este,
n general, mult mai redus dect n cazul provizioanelor.
Prezentul standard face distincie ntre:
(a) provizioane care sunt recunoscute ca datorii (presupunnd c se poate face o estimare credibil)
deoarece ele constituie obligaii curente i este probabil c, pentru decontarea obliga iilor, va fi necesar o ie ire
de resurse ncorpornd beneficii economice; i
(b) datorii contingente care nu sunt recunoscute ca datorii, deoarece sunt:
(i) obligaii poteniale, deoarece este nevoie s se confirme dac entitatea are o obliga ie curent care ar putea
genera o ieire de resurse ncorpornd beneficii economice; sau
(ii) obligaii curente care nu ndeplinesc criteriile de recunoatere din prezentul standard (deoarece fie nu
este probabil ca pentru decontarea obligaiei s fie necesar o ieire de resurse ncorpornd beneficii
economice, fie nu poate fi realizat o estimare suficient de credibil a valorii obligaiei
203. Prezentati criteriile de recunoastere a provizioanelor conform cerintelor IAS 37 Provizioane,
datorii contingente si active contingente". Prezentati 3 situatii in care este necesara constituirea unui
provizion.
133

Un provizion trebuie recunoscut n cazul n care:


(a) o entitate are o obligaie curent (legal sau implicit) generat de un eveniment anterior;
(b) este probabil ca pentru decontarea obligaiei s fie necesar o ie ire de resurse ncorpornd beneficii
economice; i
(c) valoarea obligaiei poate fi estimat credibil.
Se recunosc ca provizioane doar obligaiile generate de evenimente anterioare care sunt independente de
aciunile viitoare ale entitii (de exemplu, modul de gestionare a activit ii n viitor). Exemplele de astfel de
obligaii includ amenzile sau costurile de depoluare ca urmare a unor activit i poluante ilegale, ambele putnd
conduce la o ieire de resurse ncorpornd beneficii economice pentru decontarea obliga iilor, indiferent de
aciunile viitoare ale entitii. n mod similar, o entitate recunoa te un provizion pentru costurile de dezafectare a
unei instalaii petroliere sau a unei centrale nucleare, n msura n care respectiva entitate este obligat s
remedieze daunele deja produse.
Se recunosc ca provizioane doar obligaiile generate de evenimente anterioare care sunt independente de
aciunile viitoare ale entitii (de exemplu, modul de gestionare a activitii n viitor). Exemplele de astfel de
obligaii includ amenzile sau costurile de depoluare ca urmare a unor activiti poluante ilegale, ambele putnd
conduce la o ieire de resurse ncorpornd beneficii economice pentru decontarea obligaiilor, indiferent de
aciunile viitoare ale entitii. n mod similar, o entitate recunoate un provizion pentru costurile de dezafectare
a unei instalaii petroliere sau a unei centrale nucleare, n msura n care respectiva entitate este obligat s
remedieze daunele deja produse.
204. Explicati ce reprezinta datoriile contingente si activele contingente conform IAS 37 Provizioane,
datorii contingente si active contingente". Dati un exemplu pentru datoriile contingente si un exemplu
pentru active contingente.
O datorie contingent este:
(a) o obligaie potenial aprut ca urmare a unor evenimente anterioare i a crei existen va fi confirmat
doar de apariia sau neapariia unuia sau mai multor evenimente viitoare incerte, care nu sunt n totalitate
controlate de entitate; sau
(b) o obligaie curent aprut ca urmare a unor evenimente anterioare, dar care nu este recunoscut
deoarece:
(i) este improbabil c pentru decontarea acestei obliga ii vor fi necesare ie iri de resurse ncorpornd
beneficii economice; sau
(ii) valoarea obligaiei nu poate fi evaluat suficient de credibil.
(Exemplu: n cazul n care o entitate este responsabil mpreun i solidar cu alte pr i pentru o obliga ie,
partea din obligaia n cauz care se preconizeaz a fi acoperit de alte pr i este tratat ca o datorie contingent)
Un activ contingent este un activ potenial care apare ca urmare a unor evenimente anterioare i a crui
existen va fi confirmat doar de apariia sau neapariia unuia sau mai multor evenimente viitoare incerte, care
nu sunt n totalitate controlate de entitate. ( Exemplu: o pretenie care face obiectul unei ac iuni n instan
intentate de entitate, al crei rezultat este incert.)
205. Prezentati modalitatea de estimare a valorii provizioanelor conform cerintelor IAS 37 Provizioane,
datorii contingente si active contingente". Ce elemente trebuie avute in vedere pentru a realiza "cea
mai buna estimare a unui provizion"?
Provizionul se evalueaz nainte de impozitare, deoarece efectele impozitrii asupra provizionului i
modificrile acestuia sunt reglementate de IAS 12.
Incertitudinile privind valoarea care va fi recunoscut ca provizion sunt tratate prin mijloace diferite, n
funcie de mprejurri. n cazul n care provizionul n curs de evaluare implic o gam larg de elemente,
obligaia este estimat prin ponderarea tuturor rezultatelor posibile n func ie de probabilit ile lor. Aceast
metod statistic de evaluare este denumit valoare preconizat. Prin urmare, provizionul va fi diferit n
funcie de probabilitatea pierderii unei anumite sume, de exemplu 60 % sau 90 %. n cazul n care exist un
interval continuu de rezultate posibile i probabilit ile de realizare ale fiecruia sunt egale, se utilizeaz punctul
de la mijlocul intervalului.
Cea mai bun estimare a cheltuielii necesare pentru decontarea obliga iei curente este valoarea pe care o
entitate ar plti-o, n mod raional, pentru decontarea obliga iei la finalul perioadei de raportare sau pentru
transferarea acesteia ctre o ter parte n acel moment. n mod frecvent, decontarea sau transferul unei obliga ii
la finalul perioadei de raportare vor fi imposibile sau extrem de costisitoare. Cu toate acestea, estimarea sumei
pe care o entitate ar plti-o, n mod ra ional, pentru a deconta sau transfera obliga ia, reprezint cea mai bun
estimare a cheltuielii necesare pentru decontarea obliga iei curente la finalul perioadei de raportare .
134

Estimrile rezultatelor i ale efectelor financiare sunt determinate de raionamentul conducerii entitii i
completate de experiena unor tranzacii similare i, n anumite cazuri, de rapoartele unor experi independeni.
Elementele luate n calcul includ orice probe suplimentare furnizate de evenimente ulterioare perioadei
raportrii
206. Prezentati elementele care se iau in calcul la estimarea valorii provizioanelor conform cerintelor
IAS 37 Provizioane, datorii contingente si active contingente". Riscuri si incertitudini; valoare
actualizata; rambursari.
Estimrile rezultatelor i ale efectelor financiare sunt determinate de raionamentul conducerii entitii i
completate de experiena unor tranzacii similare i, n anumite cazuri, de rapoartele unor experi independeni.
Elementele luate n calcul includ orice probe suplimentare furnizate de evenimente ulterioare perioadei
raportrii
Riscul descrie variabilitatea rezultatelor. Ajustarea n funcie de risc poate determina creterea valorii la care
este evaluat o datorie. Dac evalurile se fac n condiii de incertitudine, este nevoie de precauie, astfel nct
veniturile i activele s nu fie supraevaluate, iar cheltuielile i datoriile s nu fie subevaluate.
n cazul n care efectul valorii-timp a banilor este semnificativ, valoarea unui provizion trebuie s reprezinte
valoarea actualizat a cheltuielilor estimate a fi necesare pentru decontarea obligaiei.
Rata (ratele) de actualizare utilizat (utilizate) trebuie s fie rata (ratele) nainte de impozitare care s reflecte
evalurile curente de pe pia ale valorii-timp a banilor i ale riscurilor specifice datoriei. Rata (ratele) de
actualizare nu trebuie s reflecte riscurile pentru care estimrile fluxurilor de trezorerie viitoare au fost ajustate.
Rata (ratele) de actualizare utilizat (utilizate) trebuie s fie rata (ratele) nainte de impozitare care s reflecte
evalurile curente de pe pia ale valorii-timp a banilor i ale riscurilor specifice datoriei. Rata (ratele) de
actualizare nu trebuie s reflecte riscurile pentru care estimrile fluxurilor de trezorerie viitoare au fost ajustate.
n cazul n care preconizeaz c o ter parte i va rambursa, integral sau parial, cheltuielile necesare pentru
decontarea unui provizion, o entitate trebuie s recunoasc rambursarea dac i numai dac este aproape sigur
c va primi rambursarea n cazul n care i onoreaz obligaia. Rambursarea trebuie tratat ca un activ separat.
Suma recunoscut ca rambursare nu trebuie s depeasc valoarea provizionului.
n situaia veniturilor i a cheltuielilor, costurile aferente unui provizion pot fi prezentate dup deducerea
sumei recunoscute pentru o rambursare

207. Prezentati provizioanele pentru restructurare conform cerintelor IAS 37 Provizioane, datorii
contingente si active contingente". Prezentati un exemplu din care sa rezulte necesitatea unui astfel de
provizion si contabilizati.
O obligaie implicit de restructurare apare numai atunci cnd o entitate:
(a) dispune de un plan oficial i detaliat de restructurare, care identific cel pu in:
(i) activitatea sau partea din activitate vizat;
(ii) principalele locaii afectate;
(iii) locaia, funcia i numrul aproximativ al angajailor care vor primi compensa ii pentru ncetarea
activitii;
(iv) cheltuielile care vor fi angajate; i
(v) data la care planul va fi pus n aplicare; i
(b) a determinat persoanele afectate s se atepte, n mod justificat, c va realiza restructurarea, ncepnd s
aplice planul n cauz sau comunicndu-le persoanelor afectate principalele sale caracteristici
Un provizion de restructurare trebuie s includ numai costurile directe aferente restructurrii, adic cele care
ndeplinesc cumulativ urmtoarele dou condiii:
(a) sunt generate n mod necesar de restructurare; i
(b) nu sunt asociate activitilor normale ale entitii.
Dezafectarea unei fabrici, vnzarea activelor sau anunarea public a principalelor caracteristici ale planului
pot constitui dovezi c o ntreprindere a nceput s pun n aplicare planul de restructurare. Un anun public
privind un plan detaliat de restructurare genereaz o obligaie implicit de restructurare numai dac este fcut n
aa fel i ntr-att de detaliat (preciznd principalele caracteristici ale planului) nct determin alte pri,
precum clienii, furnizorii i angajaii (sau reprezentanii acestora), s se atepte, n mod justificat, c entitatea
va realiza restructurarea.
135

208. Prezentati caracteristicile datoriilor contingente si provizioanelor si diferentele dintre acestea,


conform cerintelor IAS 37 Provizioane, datorii contingente si active contingente".
Un provizion trebuie recunoscut n cazul n care:
(a) o entitate are o obligaie curent (legal sau implicit) generat de un eveniment anterior;
(b) este probabil ca pentru decontarea obligaiei s fie necesar o ie ire de resurse ncorpornd beneficii
economice; i
(c) valoarea obligaiei poate fi estimat credibil.
Datoriile contingente pot evolua altfel dect se estimase ini ial. Prin urmare, ele sunt evaluate continuu
pentru a determina dac a devenit probabil o ie ire de resurse care ncorporeaz beneficii economice. Dac
devine probabil c va fi necesar o ieire de resurse care ncorporeaz beneficii economice viitoare pentru un
element care a fost tratat anterior ca datorie contingent, este recunoscut un provizion n situa iile financiare ale
perioadei n care are loc modificarea probabilit ilor (cu excep ia cazurilor extrem de rare n care nu se poate
face o estimare credibil).
Prezentul standard face distincie ntre:
(a) provizioane care sunt recunoscute ca datorii (presupunnd c se poate face o estimare credibil)
deoarece ele constituie obligaii curente i este probabil c, pentru decontarea obliga iilor, va fi necesar o ie ire
de resurse ncorpornd beneficii economice; i
(b) datorii contingente care nu sunt recunoscute ca datorii, deoarece sunt:
(i) obligaii poteniale, deoarece este nevoie s se confirme dac entitatea are o obliga ie curent care ar putea
genera o ieire de resurse ncorpornd beneficii economice; sau
(ii) obligaii curente care nu ndeplinesc criteriile de recunoatere din prezentul standard (deoarece fie nu
este probabil ca pentru decontarea obligaiei s fie necesar o ieire de resurse ncorpornd beneficii
economice, fie nu poate fi realizat o estimare suficient de credibil a valorii obligaiei).

D. INTREBARI A CAROR SOLUIONARE PRESUPUNE ATAT PREZENTAREA


DIN
PUNCT DE VEDERE AL CERINTELOR CUPRINSE IN CADRUL GENERAL
CONCEPTUAL PENTRU RAPORTAREA FINANCIAR SI STANDARDELE
INTERNATIONALE DE RAPORTARE FINANCIARA, CAT SI AL CERINTELOR
CUPRINSE IN REGLEMENTRILE CONTABILE CONFORME CU DIRECTIVELE
EUROPENE

1. Prezentati criteriile de recunoatere a activelor, in paralel, conform cerintelor Cadrului general


conceptual pentru raportarea financiar si potrivit prevederilor Reglementarilor contabile conforme
cu Directiva a patra a CEE, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 3.055/2009, cu
modificarile si completarile ulterioare.
Cadrului general conceptual pentru raportarea financiar:
Un activ este recunoscut n bilan n momentul n care este probabil realizarea unui beneficiu economic
viitor de ctre entitate i activul are un cost sau o valoare care poate fi evaluat() fiabil.
O.M.F.P. 3055
Un activ reprezinta o resursa controlata de catre entitate ca rezultat al unor evenimente trecute, de la care se
astepta sa genereze beneficii economice viitoare pentru entitate. Un activ este recunoscut in contabilitate si
prezentat in bilant atunci cand este probabila realizarea unui beneficiu economic viitor de catre entitate si activul
are un cost sau o valoare care poate fi evaluat(a) in mod credibil

2. Prezentati criteriile de recunoastere a datoriilor, in paralel, conform cerintelor Cadrului Cadrului


general conceptual pentru raportarea financiar si potrivit prevederilor Reglementarilor contabile
conforme cu Directiva a patra a CEE, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr.
3.055/2009, cu modificarile si completarile ulterioare.
136

Cadrului general conceptual pentru raportarea financiar:


O datorie este recunoscut n bilan atunci cnd este probabil c o ieire de resurse ncorpornd beneficii
economice va rezulta din decontarea unei obligaii actuale i c valoarea la care se va realiza aceast decontare
poate fi evaluat n mod fiabil.

O.M.F.P. 3055
O datorie este recunoscuta in contabilitate si prezentata in bilant atunci cand este probabil ca o iesire de
resurse incorporand beneficii economice va rezulta din decontarea unei obligatii prezente si cand valoarea la
care se va realiza aceasta decontare poate fi evaluata in mod credibil;

3. Prezentati criteriile de recunoastere a veniturilor in paralel conform cerintelor Cadrului general


conceptual pentru raportarea financiar si potrivit prevederilor Reglementarilor contabile conforme
cu Directiva a patra a CEE, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 3.055/2009, cu
modificarile si completarile ulterioare.
Cadrului general conceptual pentru raportarea financiar:
Venitul este recunoscut la nivelul situaiei veniturilor i cheltuielilor atunci cnd se poate evalua n mod fiabil o
cretere a beneficiilor economice viitoare legate de o cretere a unui activ sau de o scdere a unei datorii. De fapt,
aceasta nseamn c recunoaterea veniturilor se realizeaz simultan cu recunoaterea creterii de active sau
reducerii datoriilor
O.M.F.P. 3055
Veniturile care, desi se refera la exercitiul financiar curent, nu sunt exigibile decat dupa inchiderea acestuia,
trebuie prezentate la Creante. In cazul in care astfel de venituri sunt semnificative, acestea trebuie prezentate in
notele explicative.
Veniturile incasate inainte de data bilantului aferent exercitiului financiar curent, dar care sunt aferente unui
exercitiu financiar ulterior, trebuie prezentate sub titlul de Venituri in avans.

4. Prezentati criteriile de recunoastere a cheltuielilor, in paralel conform cerintelor Cadrului general


conceptual pentru raportarea financiar si potrivit prevederilor Reglementarilor contabile conforme
cu Directiva a patra a CEE, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 3.055/2009, cu
modificarile si completarile ulterioare.
Cadrului general conceptual pentru raportarea financiar:
Cheltuielile sunt recunoscute la nivelul situaiei veniturilor i cheltuielilor atunci cnd se poate evalua n mod
fiabil o diminuare a beneficiilor economice viitoare legate de o diminuare a unui activ sau de o cretere a unei
datorii. De fapt, aceasta nseamn c recunoaterea cheltuielilor are loc simultan cu recunoaterea creterii datoriilor
sau reducerii activelor
O cheltuial este recunoscut imediat n situaia veniturilor i cheltuielilor atunci cnd un cost nu genereaz
niciun beneficiu economic viitor sau atunci cnd, i n msura n care, viitoarele beneficii economice nu corespund
sau nceteaz s mai corespund criteriilor de recunoatere n bilan ca un activ.
O cheltuial este, de asemenea, recunoscut n situaia veniturilor i cheltuielilor n acele cazuri n care este
suportat o datorie fr recunoaterea unui activ, cum ar fi cazul n care datoria apare ca urmare a garaniei unui
produs.
O.M.F.P. 3055
Cheltuielile efectuate in cursul exercitiului financiar, dar care sunt aferente unui exercitiu financiar ulterior,
trebuie prezentate sub titlul de Cheltuieli in avans.
Cheltuielile care, desi se refera la exercitiul financiar curent, se vor plati numai in cursul unui exercitiu
financiar ulterior, trebuie prezentate la Datorii. in cazul in care astfel de cheltuieli sunt semnificative, ele trebuie
prezentate in notele explicative.

5. Prezentati bazele de evaluare a elementelor structurilor situatiilor financiare anuale in paralel


conform cerintelor Cadrului general conceptual pentru raportarea financiar si potrivit prevederilor
137

Reglementarilor contabile conforme cu Directiva a patra a CEE, aprobate prin Ordinul ministrului
finantelor publice nr. 3.055/2009, cu modificarile si completarile ulterioare.
Cadrului general conceptual pentru raportarea financiar:
Evaluarea este procesul prin care se determin valorile monetare la care elementele situaiilor financiare vor fi
recunoscute i nregistrate n bilan i n situaia veniturilor i cheltuielilor. Aceasta presupune alegerea unei anumite
baze de evaluare.
Ele cuprind urmtoarele elemente:
(a) Costul istoric. Activele sunt nregistrate la suma n numerar sau echivalente de numerar pltit sau la
valoarea just a contraprestaiei oferite pentru a le dobndi, n momentul achiziionrii. Datoriile sunt
nregistrate la valoarea ncasrilor obinute n schimbul obligaiei sau, n anumite mprejurri (de exemplu, n
cazul impozitului pe profit), la valoarea ce se ateapt s fie pltit n numerar sau echivalente de numerar
pentru a stinge datoriile n cursul normal al activitii.
(b) Costul curent. Activele sunt contabilizate la suma n numerar sau echivalente de numerar care ar trebui
pltit dac acelai activ sau unul asemntor ar fi dobndit n prezent. Datoriile sunt contabilizate la suma
neactualizat n numerar sau echivalente de numerar necesar pentru a deconta n prezent obligaia.
(c) Valoarea realizabil (de decontare). Activele sunt nregistrate la suma n numerar sau echivalente de
numerar care poate fi obinut n prezent prin vnzarea normal a activelor. Datoriile sunt nregistrate la
valoarea lor de decontare; aceasta reprezint sumele neactualizate n numerar sau echivalente de numerar
care se ateapt s fie pltite pentru a deconta datoriile n cursul normal al activitii.
(d) Valoarea actualizat. Activele sunt nregistrate la valoarea actualizat a viitoarelor intrri nete de numerar
care urmeaz a fi generate n cursul normal al activitii. Datoriile sunt nregistrate la valoarea actualizat
a viitoarelor ieiri nete de numerar care urmeaz a fi necesare pentru decontarea datoriilor n cursul normal
al activitii.
O.M.F.P. 3055
Elementele prezentate in situatiile financiare anuale se evalueaza, de regula, pe baza principiului costului de
achizitie sau al costului de productie. Cazurile in care nu se foloseste costul de achizitie sau costul de productie
sunt cele prevazute de prezentele reglementari.
La data intrarii in entitate, bunurile se evalueaza si se inregistreaza in contabilitate la valoarea de intrare, care
se stabileste astfel:
la cost de achizitie - pentru bunurile procurate cu titlu oneros;
la cost de productie - pentru bunurile produse in entitate;
la valoarea de aport, stabilita in urma evaluarii - pentru bunurile reprezentand aport la capitalul social;
la valoarea justa - pentru bunurile obtinute cu titlu gratuit sau constatate plus la inventariere.
In situatiile financiare anuale elementele de natura activelor, datoriilor si capitalurilor proprii se reflecta si se
evalueaza la valoarea contabila, pusa de acord cu rezultatele inventarierii.
La data iesirii din entitate sau la darea in consum, bunurile se evalueaza si se scad din gestiune la valoarea lor
de intrare sau valoarea la care sunt inregistrate in contabilitate

6. Prezentai conceptele de meninere a capitalului prevzute de Cadrul general conceptual pentru


raportarea financiar i Reglementrile contabile conforme cu Directiva a patra a CEE, aprobate
prin Ordinul ministrului finanelor publice nr. 3.055/2009, cu modificrile i completrile ulterioare
Cadrului general conceptual pentru raportarea financiar:
Conceptele de capital prezentate genereaz urmtoarele concepte de meninere a capitalului:
(a) Meninerea capitalului financiar. Conform acestui concept, profitul se obine doar dac valoarea
financiar (sau monetar) a activelor nete la sfritul perioadei este mai mare dect valoarea financiar
(sau monetar) a activelor nete la nceputul perioadei, dup excluderea oricror distribuiri ctre
proprietari i a oricror contribuii din partea proprietarilor n timpul perioadei analizate. Meninerea
capitalului financiar poate fi evaluat att n uniti monetare nominale, ct i n uniti de putere de
cumprare constant.
(b) Meninerea capitalului fizic. Conform acestui concept, profitul se obine doar atunci cnd capacitatea
fizic productiv (sau capacitatea de exploatare) a entitii (sau resursele, respectiv fondurile necesare
atingerii acestei capaciti) la sfritul perioadei este mai mare dect capacitatea fizic productiv la
nceputul perioadei, dup excluderea oricror distribuiri ctre proprietari i a oricror contribuii din
partea proprietarilor n timpul perioadei analizate.
Conceptul de meninere a capitalului fizic impune adoptarea costului curent ca baz de evaluare. Conceptul de
meninere a capitalului financiar nu impune totui folosirea unei anumite baze de evaluare. Selectarea bazei n
cazul acestui concept depinde de tipul capitalului financiar pe care entitatea dorete s-l menin.
138

Conceptul de meninere a capitalului fizic impune adoptarea costului curent ca baz de evaluare. Conceptul de
meninere a capitalului financiar nu impune totui folosirea unei anumite baze de evaluare. Selectarea bazei n
cazul acestui concept depinde de tipul capitalului financiar pe care entitatea dorete s-l menin.
Conform conceptului de meninere a capitalului fizic, unde capitalul este definit n termenii capacitii productive
fizice, profitul reprezint creterea acelui capital de-a lungul perioadei.
O.M.F.P. 3055
La elaborarea situatiilor financiare, entitatile adopta conceptul financiar de capital. Conform acestui concept,
capitalul este sinonim cu activele nete sau cu capitalurile proprii ale entitatii.

7. Dati un exemplu de situatie cand se utilizeaza metoda de evaluare pe baza valorii actualizate
conform cerintelor IFRS si explicati in situatia respectiva ce baza de evaluare se utilizeaza potrivit
prevederilor Reglementarilor contabile conforme cu Directiva a patra a CEE, aprobate prin Ordinul
ministrului finantelor publice nr. 3.055/2009, cu modificarile si completarile ulterioare.
Cadrul general conceptual pentru raportarea financiar:
Valoarea actualizat. Activele sunt nregistrate la valoarea actualizat a viitoarelor intrri nete de numerar care
urmeaz a fi generate n cursul normal al activitii. Datoriile sunt nregistrate la valoarea actualizat a viitoarelor
ieiri nete de numerar care urmeaz a fi necesare pentru decontarea datoriilor n cursul normal al activitii.

O.M.F.P. 3055

8. Prezentati in paralel prevederile referitoare la corectarea erorilor contabile conform cerintelor IFRS
si potrivit prevederilor Reglementarilor contabile conforme cu Directiva a patra a CEE, aprobate
prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 3.055/2009, cu modificarile si completarile ulterioare,
si prezentati informatiile suplimentare necesare a fi prezentate in notele explicative.
Cadrului general conceptual pentru raportarea financiar:
O entitate trebuie s corecteze retroactiv erorile semnificative ale perioadei anterioare n primul set de situa ii
financiare a cror publicare a fost autorizat dup descoperirea acestora, prin:
(a) retratarea valorilor comparative pentru perioada (perioadele) anterioar (anterioare) prezentat
(prezentate) n care a aprut eroarea; sau
(b) dac eroarea a aprut nainte de cea mai ndeprtat perioad anterioar prezentat, retratarea soldurilor
de deschidere ale activelor, datoriilor i capitalurilor proprii pentru cea mai ndeprtat perioad anterioar
prezentat.
O.M.F.P. 3055
Corectarea erorilor se efectueaza la data constatarii lor.
Corectarea erorilor aferente exercitiului financiar curent se efectueaza pe seama contului de profit si pierdere.
Corectarea erorilor semnificative aferente exercitiilor financiare precedente se efectueaza pe seama
rezultatului reportat.
Erorile nesemnificative aferente exercitiilor financiare precedente se corecteaza, de asemenea, pe seama
rezultatului reportat. Totusi, pot fi corectate pe seama contului de profit si pierdere erorile nesemnificative.
Inregistrarea stornarii unei operatiuni contabile aferente exercitiului financiar curent se efectueaza fie prin
corectarea cu semnul minus a operatiunii initiale (stornare in rosu), fie prin inregistrarea inversa a acesteia
(stornare in negru), in functie de politica contabila si programele informatice utilizate.
139

9. Prezentati in paralel aplicarea criteriilor de recunoastere a imobilizarilor necorporale conform


cerintelor IAS 38 "Imobilizari necorporale" si potrivit prevederilor Reglementarilor contabile
conforme cu Directiva a patra a CEE, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr.
3.055/2009, cu modificarile si completarile ulterioare, si evidentiati elementele care le deosebesc.
I.A.S. 38
Definiia unei imobilizri necorporale solicit ca respectiva imobilizare s fie identificabil pentru a-l
distinge clar de fondul comercial.
Un activ ndeplinete criteriile de identificare din definiia unei imobilizri necorporale atunci cnd:
(a) este separabil, adic poate fi separat sau desprit de entitate i vndut, transferat, brevetat, nchiriat sau
schimbat, fie individual, fie mpreun cu un contract, activ sau datorie aferent; sau
(b) decurge din drepturile contractuale sau alte drepturi garantate de lege, indiferent dac acele drepturi sunt
transferabile sau separabile de entitate sau de alte drepturi i obligaii.
O imobilizare necorporal va fi recunoscut dac i numai dac:
(a) este probabil ca beneficiile economice viitoare preconizate care sunt atribuibile activului s fie obinute
de ctre entitate; i
(b) costul activului poate fi evaluat credibil.
O.M.F.P. 3055
O imobilizare necorporala este un activ identificabil, nemonetar, fara suport material si detinut pentru
utilizare in procesul de productie sau furnizare de bunuri sau servicii, pentru a fi inchiriat tertilor sau pentru
scopuri administrative. O imobilizare necorporala indeplineste criteriul de a fi identificabila cand:
a) este separabila, adica poate fi separata sau divizata de entitate si vanduta, transferata, autorizata,
inchiriata sau schimbata, fie individual, fie impreuna cu un contract corespunzator, un activ identificabil sau o
datorie identificabila; sau
b) decurge din drepturi contractuale sau de alta natura legala, indiferent daca acele drepturi sunt
transferabile sau separabile de entitate sau de alte drepturi si obligatii.

10. Prezentati in paralel criteriile de recunoastere a imobilizarilor corporale conform cerintelor IAS 16
"Imobilizari corporale" si conform prevederilor Reglementarilor contabile conforme cu Directiva a
patra a CEE, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 3.055/2009, cu modificarile si
completarile ulterioare, si evidentiati elementele care le deosebesc.
IAS 16
Costul unui element de imobilizri corporale trebuie recunoscut ca activ dac i numai dac:
(a) este probabil generarea pentru entitate de beneficii economice viitoare aferente activului; i
(b) costul activului poate fi evaluat n mod fiabil.
O.M.F.P. 3055
Imobilizarile corporale reprezinta active care:
a)
sunt detinute de o entitate pentru a fi utilizate in productia de bunuri sau prestarea de servicii, pentru a
fi inchiriate tertilor sau pentru a fi folosite in scopuri administrative;
b) sunt utilizate pe parcursul unei perioade mai mari de un an.

11. Prezentati particularitatile evaluarii veniturilor din activitatile curente prin aplicarea cerintelor IAS
18 "Venituri" in paralel cu cerintele Reglementarilor contabile conforme cu Directiva a patra a
CEE, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 3.055/2009, cu modificarile si
completarile ulterioare, si puneti in evidenta eventualele diferente.
IAS 18
Veniturile din activitile curente trebuie evaluate la valoarea just a mijlocului de plat primit sau de primit.
140

Suma veniturilor rezultate dintr-o tranzacie este determinat de obicei printr-un acord dintre entitate i
cumprtorul sau utilizatorul activului. Veniturile se evalueaz la valoarea just a mijlocului de plat primit sau
de primit, innd cont de suma oricror reduceri comerciale i de rabatul cantitativ permis de entitate.
O.M.F.P. 3055
Activitatile curente sunt orice activitati desfasurate de o entitate, ca parte integranta a obiectului sau de
activitate, precum si activitatile conexe acestora.
Castigurile reprezinta cresteri ale beneficiilor economice care pot aparea sau nu ca rezultat din activitatea
curenta, dar nu difera ca natura de veniturile din aceasta activitate. in contul de profit si pierdere, castigurile sunt
prezentate, de regula, la valoarea neta, exclusiv cheltuielile aferente, la elementul Alte venituri din exploatare.
Veniturile se recunosc la valoarea integrala,

12. Prezentati veniturile din vanzarea de bunuri prin aplicarea cerintelor IAS 18 "Venituri" in paralel
cu cerintele Reglementarilor contabile conforme cu Directiva a patra a CEE, aprobate prin Ordinul
ministrului finantelor publice nr. 3.055/2009, cu modificarile si completarile ulterioare, si puneti in
evidenta eventualele diferente.
IAS 18
Veniturile din vnzarea bunurilor trebuie recunoscute n momentul n care au fost ndeplinite toate condi iile
urmtoare:
(a) entitatea a transferat cumprtorului riscurile i beneficiile semnificative aferente dreptului de proprietate
asupra bunurilor;
(b) entitatea nu mai gestioneaz bunurile vndute la nivelul la care ar fi fcut-o n mod normal n cazul
deinerii n proprietate a acestora i nici nu mai de ine controlul efectiv asupra lor;
(c) valoarea veniturilor poate fi estimat n mod fiabil;
(d) este probabil ca beneficiile economice asociate tranzac iei s fie generate pentru entitate; i
(e) costurile suportate sau care urmeaz s fie suportate n legtur cu tranzacia respectiv pot fi evaluate n
mod fiabil.
Dac entitatea pstreaz riscuri semnificative aferente proprietii, tranzacia nu reprezint o vnzare i
veniturile nu sunt recunoscute.
Dac o entitate pstreaz doar un risc nesemnificativ aferent dreptului de proprietate, atunci tranzacia
reprezint o vnzare i veniturile sunt recunoscute.
Veniturile sunt recunoscute numai atunci cnd este probabil ca beneficiile economice asociate tranzaciei s
fie generate pentru entitate. n anumite cazuri, acest lucru poate fi puin probabil pn n momentul primirii
contraprestaiei sau pn cnd este nlturat o incertitudine.
O.M.F.P. 3055
In contabilitate, veniturile din vanzari de bunuri se inregistreaza in momentul predarii bunurilor catre
cumparatori, al livrarii lor pe baza facturii sau in alte conditii prevazute in contract, care atesta transferul
dreptului de proprietate asupra bunurilor respective, catre clienti.
Veniturile din vanzarea bunurilor se recunosc in momentul in care sunt indeplinite urmatoarele
conditii:
entitatea a transferat cumparatorului riscurile si avantajele semnificative care decurg din
proprietatea asupra bunurilor;
entitatea nu mai gestioneaza bunurile vandute la nivelul la care ar fi facuto, in mod normal, in cazul
detinerii in proprietate a acestora si nici nu mai detine controlul efectiv asupra lor;
marimea veniturilor poate fi evaluata in mod credibil;
este probabil ca beneficiile economice asociate tranzactiei sa fie generate catre entitate;
costurile tranzactiei pot fi evaluate in mod credibil.
O promisiune de vanzare nu genereaza contabilizarea de venituri.

13. Prezentati veniturile din prestari de servicii prin aplicarea cerintelor IAS 18 "Venituri" in paralel cu
cerintele Reglementarilor contabile conforme cu Directiva a patra a CEE, aprobate prin Ordinul
ministrului finantelor publice nr. 3.055/2009, cu modificarile si completarile ulterioare, si puneti in
evidenta eventualele diferente.
IAS 18
141

Atunci cnd rezultatul unei tranzacii care implic prestarea de servicii poate fi estimat n mod fiabil, venitul
asociat tranzaciei trebuie s fie recunoscut n funcie de stadiul de execuie a tranzaciei la data nchiderii
situaiei poziiei financiare.
Rezultatul unei tranzacii poate fi estimat n mod fiabil atunci cnd sunt ndeplinite toate condi iile
urmtoare:
(a) valoarea veniturilor poate fi evaluat n mod fiabil;
(b) este probabil ca beneficiile economice asociate tranzac iei s fie generate pentru entitate;
(c) stadiul de execuie a tranzaciei la data nchiderii situa iei pozi iei financiare poate fi evaluat n mod
fiabil; i
(d) costurile suportate pentru tranzacie i costurile de finalizare a tranzaciei pot fi evaluate n mod fiabil .
Recunoaterea veniturilor n funcie de stadiul de execuie a tranzaciei este deseori denumit metoda
procentului de finalizare. Conform acestei metode, veniturile sunt recunoscute n perioadele contabile n care
sunt prestate serviciile.
O.M.F.P. 3055
Veniturile din prestari de servicii se inregistreaza in contabilitate pe masura efectuarii acestora.
In cazul lucrarilor de constructii, recunoasterea veniturilor se face pe baza actului de receptie semnat de
beneficiar, prin care se certifica faptul ca executantul si-a indeplinit obligatiile in conformitate cu prevederile
contractului si ale documentatiei de executie.

14. Prezentati criteriile de recunoastere a subventiilor guvernamentale prin aplicarea cerintelor IAS 20
"Contabilitatea subventiilor guvernamentale si prezentarea informatiilor legate de asistenta
guvernamentala" in paralel cu cerintele Reglementarilor contabile conforme cu Directiva a patra a
CEE, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 3.055/2009, cu modificarile si
completarile ulterioare, si puneti in evidenta eventualele diferente.
IAS 20
Subveniile guvernamentale, inclusiv subveniile nemonetare la valoarea just, nu trebuie recunoscute pn
cnd nu exist sigurana rezonabil c:
(a) entitatea va respecta condiiile ata ate acordrii acestora; i
(b) subveniile vor fi primite.
Subveniile guvernamentale trebuie recunoscute n profit sau pierdere pe o baz sistematic n perioadele n
care entitatea recunoate drept cheltuieli costurile aferente pe care subveniile sunt menite s le compenseze.

O.M.F.P. 3055
n categoria subveniilor se cuprind subveniile aferente activelor i subveniile aferente veniturilor. Acestea
pot fi primite de la: guvernul propriu-zis, agenii guvernamentale i alte instituii similare naionale i
internaionale.
n cadrul subveniilor se reflect distinct:
subvenii guvernamentale;
mprumuturi nerambursabile cu caracter de subvenii;
alte sume primite cu caracter de subvenii.
Subveniile aferente activelor reprezint subvenii pentru acordarea crora principala condiie este ca
entitatea beneficiar s cumpere, s construiasc sau achiziioneze active imobilizate.
O subventie guvernamentala poate imbraca forma transferului unui activ nemonetar (de exemplu, o
imobilizare corporala), caz in care subventia si activul sunt contabilizate la valoarea justa.
Subveniile aferente veniturilor cuprind toate subveniile, altele dect cele pentru active.
Subveniile pentru active, inclusiv subveniile nemonetare la valoarea just, se nregistreaz n contabilitate
ca subvenii pentru investiii i se recunosc n bilan ca venit amnat .
Venitul amnat se nregistreaz n contul de profit i pierdere pe msura nregistrrii cheltuielilor cu
amortizarea sau la casarea ori cedarea activelor.
Subveniile se recunosc, pe o baz sistematic, drept venituri ale perioadelor corespunztoare cheltuielilor
aferente pe care aceste subvenii urmeaz s le compenseze.
n cazul n care ntr-o perioad se ncaseaz subvenii aferente unor cheltuieli care nu au fost nc efectuate,
subveniile primite nu reprezint venituri ale acelei perioade curente.
Subveniile nu trebuie nregistrate direct n conturile de capital i rezerve.
Restituirea unei subvenii aferente veniturilor se efectueaz prin reducerea veniturilor amnate, dac exist,
sau, n lipsa acestora, pe seama cheltuielilor.
142

n msura n care suma rambursat depete venitul amnat sau dac nu exist un asemenea venit, surplusul,
respectiv valoarea integral restituit, se recunoate imediat ca o cheltuial.
Restituirea unei subvenii referitoare la un activ se nregistreaz prin reducerea soldului venitului amnat cu
suma rambursabil.

15. Prezentati in paralel subventiile aferente activelor: recunoastere initiala si ulterioara, rambursare,
prin aplicarea cerintelor IAS 20 "Contabilitatea subventiilor guvernamentale si prezentarea
informatiilor legate de asistenta guvernamentala" in paralel cu cerintele Reglementarilor contabile
conforme cu Directiva a patra a CEE, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr.
3.055/2009, cu modificarile si completarile ulterioare, si puneti in evidenta eventualele diferente.
Exemplificati.
IAS 20
Subveniile guvernamentale pentru active, inclusiv subveniile nemonetare la valoarea just, trebuie
prezentate n situaia poziiei financiare fie prin nregistrarea subven iei ca venit amnat, fie prin deducerea
subveniei pentru obinerea valorii contabile a activului.
Sunt considerate drept alternative acceptabile dou metode de prezentare a subven iilor (sau a unei cote-parte
corespunztoare subveniilor) legate de active.
Una din metode recunoate subvenia drept venit amnat care este recunoscut n profit sau pierdere pe o baz
sistematic pe parcursul perioadei de via util a activului.
Cealalt metod presupune deducerea subveniei la calcularea valorii contabile a activului. Subvenia este
recunoscut n profit sau pierdere pe parcursul vieii unui activ amortizabil drept o reducere a cheltuielilor cu
amortizarea.
Rambursarea unei subvenii referitoare la un activ trebuie recunoscut prin creterea valorii contabile a
activului sau prin reducerea soldului venitului amnat cu suma rambursabil. Amortizarea suplimentar
cumulat care ar fi fost recunoscut la zi n profit sau pierdere n absena subveniei trebuie recunoscut imediat
n profit sau pierdere.
O.M.F.P. 3055
Subventiile aferente activelor reprezinta subventii pentru acordarea carora principala conditie este ca
entitatea beneficiara sa cumpere, sa construiasca sau achizitioneze active imobilizate.
O subventie guvernamentala poate imbraca forma transferului unui activ nemonetar (de exemplu, o
imobilizare corporala), caz in care subventia si activul sunt contabilizate la valoarea justa.
Subventiile pentru active, inclusiv subventiile nemonetare la valoarea justa, se inregistreaza in contabilitate
ca subventii pentru investitii si se recunosc in bilant ca venit amanat. Venitul amanat se inregistreaza in contul
de profit si pierdere pe masura inregistrarii cheltuielilor cu amortizarea sau la casarea ori cedarea activelor.
Restituirea unei subventii referitoare la un activ se inregistreaza prin reducerea soldului venitului amanat cu
suma rambursabila.

16. Prezentati in paralel subventiile aferente veniturilor: recunoastere initiala si ulterioara si


rambursare, prin aplicarea cerintelor IAS 20 "Contabilitatea subventiilor guvernamentale si
prezentarea informatiilor legate de asistenta guvernamentala" in paralel cu cerintele
Reglementarilor contabile conforme cu Directiva a patra a CEE, aprobate prin Ordinul ministrului
finantelor publice nr. 3.055/2009, cu modificarile si completarile ulterioare, si puneti in evidenta
eventualele diferente. Exemplificati.
IAS 20
Subveniile privind veniturile sunt prezentate ca parte a profitului sau pierderii, fie separat, fie n cadrul unei
rubrici generale cum ar fi Alte venituri; alternativ, ele sunt deduse la raportarea cheltuielilor aferente.
O subvenie guvernamental poate fi acordat mai degrab n scopul oferirii de ajutor financiar imediat unei
entiti, dect ca stimulent pentru realizarea anumitor cheltuieli. Astfel de subven ii pot fi limitate la o singur
entitate i pot s nu fie disponibile unei clase ntregi de beneficiari. Aceste mprejurri pot garanta recunoa terea
unei subvenii drept venit n perioada n care entitatea ndepline te condi iile pentru primirea subven iei,
prezentndu-se informaii pentru a se asigura c efectul su a fost n eles n mod clar.
Rambursarea unei subvenii referitoare la venituri trebuie aplicat, n primul rnd, oricrui credit amnat
neamortizat recunoscut n legtur cu subvenia respectiv. n msura n care suma rambursat depete orice
astfel de credit amnat sau cnd nu exist un asemenea credit amnat, suma rambursat trebuie recunoscut
imediat n profit sau pierdere
143

O.M.F.P. 3055
Subveniile aferente veniturilor cuprind toate subveniile, altele dect cele pentru active.
Subveniile se recunosc, pe o baz sistematic, drept venituri ale perioadelor corespunztoare cheltuielilor
aferente pe care aceste subvenii urmeaz s le compenseze.
n cazul n care ntr-o perioad se ncaseaz subvenii aferente unor cheltuieli care nu au fost nc efectuate,
subveniile primite nu reprezint venituri ale acelei perioade curente.
Restituirea unei subvenii aferente veniturilor se efectueaz prin reducerea veniturilor amnate, dac exist,
sau, n lipsa acestora, pe seama cheltuielilor

17. Prezentati tratamentul diferentelor de curs valutar rezultate din evaluarea elementelor monetare in
valuta la sfarsitul perioadei de raportare (data bilantului), in paralel prin aplicarea cerintelor IAS 21
"Efectele variatiei cursurilor de schimb valutar" si prin aplicarea cerintelor Reglementarilor
contabile conforme cu Directiva a patra a CEE, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice
nr. 3.055/2009, cu modificarile si completarile ulterioare, si puneti in evidenta eventualele diferente.
Exemplificati.
IAS 21
Diferenele de curs valutar ce apar cu ocazia decontrii elementelor monetare sau a convertirii elementelor
monetare la cursuri diferite fa de cele la care au fost convertite la recunoaterea iniial pe parcursul perioadei
sau n situaiile financiare anterioare trebuie recunoscute n profit sau pierdere n perioada n care apar,
Atunci cnd un ctig sau o pierdere aferent() unui element nemonetar este recunoscut() n alte elemente
ale rezultatului global, orice component de schimb a acelui ctig sau a acelei pierderi trebuie recunoscut() n
alte elemente ale rezultatului global. Invers, atunci cnd un ctig sau o pierdere aferent() unui activ nemonetar
este recunoscut() n profit sau pierdere, orice component de schimb a acelui ctig sau a acelei pierderi
trebuie recunoscut n profit sau pierdere.
Diferenele de curs valutar, care apar din decontarea elementelor monetare sau din conversia elementelor
monetare la cursuri diferite de cele la care au fost convertite n momentul recunoaterii iniiale n cursul
perioadei sau n situaiile financiare anterioare, trebuie recunoscute n profit sau pierdere n perioada n care
acestea apar
Atunci cnd tranzacia este decontat n decursul aceleiai perioade contabile n care aceasta a i survenit,
ntreaga diferen de curs valutar este recunoscut n acea perioad. Totui, atunci cnd tranzacia este decontat
ntr-o perioad contabil ulterioar, diferena de curs valutar recunoscut n fiecare perioad pn la data
decontrii este determinat innd seama de modificarea cursurilor de schimb survenite n cursul fiecrei
perioade.
O.M.F.P. 3055
Elementele monetare exprimate in valuta trebuie evaluate si prezentate in situatiile financiare anuale
utilizand cursul de schimb valutar, comunicat de Banca Nationala a Romaniei si valabil la data incheierii
exercitiului financiar. Diferentele de curs valutar, favorabile sau nefavorabile, intre cursul de schimb al pietei
valutare, comunicat de Banca Nationala a Romaniei de la data inregistrarii creantelor sau datoriilor in valuta,
sau cursul la care acestea sunt inregistrate in contabilitate si cursul de schimb de la data incheierii exercitiului
financiar, se inregistreaza la venituri sau cheltuieli din diferente de curs valutar, dupa caz.

18. Prezentati modul de evidentiere a deprecierii imobilizarilor corporale, determinarea valorii


recuperabile, in paralel prin aplicarea cerintelor IAS 36 "Deprecierea activelor" si prin aplicarea
cerintelor Reglementarilor contabile conforme cu Directiva a patra a CEE, aprobate prin Ordinul
ministrului finantelor publice nr. 3.055/2009, cu modificarile si completarile ulterioare, si puneti in
evidenta eventualele diferentele.
IAS 36
Un activ este depreciat atunci cnd valoarea sa contabil depete valoarea sa recuperabil.
La evaluarea existenei indiciilor de depreciere a activelor o entitate trebuie s ia n considerare cel pu in
urmtoarele indicaii:
Surse externe de informaii
(a) pe parcursul perioadei, valoarea de pia a activului a sczut semnificativ mai mult dect ar fi fost de
ateptat ca rezultat al trecerii timpului sau utilizrii;
(b) pe parcursul perioadei au avut loc modificri semnificative, cu efect negativ asupra entit ii, sau astfel de
modificri se vor produce n viitorul apropiat asupra mediului tehnologic, comercial, economic sau juridic n
care entitatea i desfoar activitatea sau pe pia a creia i este dedicat activul;
144

(c) ratele dobnzilor pe pia sau alte rate de pia ale rentabilit ii investi iilor au crescut n timpul perioadei,
fiind probabil ca aceste creteri s afecteze rata de actualizare utilizat la calculul valorii de utilizare a unui activ
i s duc la scderea semnificativ a valorii recuperabile a activului;
(d) valoarea contabil a activelor nete ale entitii este superioar capitalizrii sale bursiere;
Surse interne de informaii
(e) exist probe ale uzurii fizice sau morale a unui activ;
(f) pe parcursul perioadei au avut loc modificri semnificative, cu efect negativ asupra entit ii, sau astfel de
modificri se vor produce n viitorul apropiat, n ceea ce prive te gradul sau modul n care activul este utilizat
sau se ateapt s fie utilizat. Astfel de modificri includ situa iile n care un activ devine neproductiv, planurile
de restructurare sau de ntrerupere a activit ii creia i este dedicat activul, planificarea cedrii activului nainte
de data ateptat anterior, precum i reevaluarea duratei de via util a unui activ ca fiind determinat, i nu
nedeterminat;
(g) raportrile interne pun la dispoziie probe cu privire la faptul c rezultatele economice ale unui activ sunt
sau vor fi mai slabe dect cele scontate.
Valoarea recuperabil este cea mai mare valoare dintre valoarea just a unui activ sau a unei uniti
generatoare de numerar minus costurile de vnzare i valoarea sa de utilizare.
Valoarea recuperabil se calculeaz pentru fiecare activ n parte, cu excepia cazului n care un activ nu
genereaz intrri de numerar care s fie n mare msur independente de cele generate de alte active sau grupuri
de active. ntr-un astfel de caz, valoarea recuperabil se calculeaz pentru unitatea generatoare de numerar
creia i aparine activul
O.M.F.P. 3055
Pentru a stabili daca exista deprecieri ale imobilizarilor corporale si necorporale, in afara constatarii
faptice cu ocazia inventarierii, pot fi luate in considerare surse externe si interne de informatii.
La sursele externe de informatii se incadreaza aspecte precum:
- pe parcursul perioadei, valoarea de piata a activului a scazut semnificativ mai mult decat ar fi fost de
asteptat ca rezultat al trecerii timpului sau utilizarii;
- pe parcursul perioadei au avut loc modificari semnificative, cu efect negativ asupra entitatii, sau astfel de
modificari se vor produce in viitorul apropiat asupra mediului tehnologic, comercial, economic sau juridic in
care entitatea isi desfasoara activitatea sau pe piata careia ii este dedicat activul etc.
Din sursele interne de informatii se exemplifica urmatoarele elemente:
- exista indicii de uzura fizica sau morala a imobilizarii;
- pe parcursul perioadei au avut loc modificari semnificative, cu efect negativ asupra entitatii, sau astfel de
modificari se vor produce in viitorul apropiat, in ceea ce priveste gradul sau modul in care imobilizarea este
utilizata sau se astepta sa fie utilizata. Astfel de modificari includ: situatiile in care imobilizarea devine
neproductiva, planurile de restructurare sau de intrerupere a activitatii careia ii este dedicata imobilizarea,
precum si planificarea cedarii imobilizarii inainte de data estimata anterior;
- raportarile interne pun la dispozitie indicii cu privire la faptul ca rezultatele economice ale unei imobilizari
sunt sau vor fi mai slabe decat cele scontate.
Indiciile de depreciere a imobilizarilor, puse la dispozitie de raportarile interne, includ:
- fluxul de numerar necesar pentru achizitionarea unei imobilizari similare, pentru exploatarea sau
intretinerea imobilizarii este semnificativ mai mare decat cel prevazut initial in buget;
- rezultatul din exploatare generat de imobilizare este vizibil inferior celui prevazut in buget;
- o scadere semnificativa a profitului din exploatare prevazut in buget, respectiv o crestere semnificativa a
pierderilor prevazute in buget, generate de imobilizare etc.
Entitatile pot proceda la reevaluarea imobilizarilor corporale existente la sfarsitul exercitiului financiar, astfel
incat acestea sa fie prezentate in contabilitate la valoarea justa, cu reflectarea rezultatelor acestei reevaluari in
situatiile financiare intocmite pentru acel exercitiu.
Reevaluarea imobilizarilor corporale se face la valoarea justa de la data bilantului. Valoarea justa se
determina pe baza unor evaluari efectuate, de regula, de profesionisti calificati in evaluare, membri ai unui
organism profesional in domeniu, recunoscut national si international.

19. Exemplificati costurile prelucrarii ce pot fi cuprinse in costul stocurilor, in paralel prin aplicarea
cerintelor IAS 2 "Stocuri" si prin aplicarea cerintelor Reglementarilor contabile conforme cu
Directiva a patra a CEE, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 3.055/2009, cu
modificarile si completarile ulterioare, si puneti in evidenta eventualele diferente.
IAS 2
145

Costurile de conversie a stocurilor includ costurile direct aferente unit ilor produse, cum ar fi costurile cu
manopera direct. De asemenea, ele includ i alocarea sistematic a regiei de produc ie, fix i variabil,
generat de transformarea materialelor n produse finite. Regia fix de produc ie const n acele costuri indirecte
de producie care rmn relativ constante, indiferent de volumul produc iei, cum sunt: amortizarea, ntre inerea
seciilor i a utilajelor, precum i costurile cu conducerea i administrarea sec iilor. Regia variabil de produc ie
const n acele costuri indirecte de producie care variaz direct propor ional sau aproape direct propor ional cu
volumul produciei, cum sunt materialele indirecte i manopera indirect.
Alocarea regiei fixe de producie la costurile de prelucrare se face pe baza capacitii normale a facilitilor
de producie. Capacitatea normal este producia estimat a fi obinut, n medie, de-a lungul unui anumit
numr de perioade sau sezoane, n condiii normale, avnd n vedere i pierderea de capacitate rezultat din
ntreinere.
O.M.F.P. 3055
Costul de productie sau de prelucrare al stocurilor cuprind cheltuielile directe aferente productiei, si anume:
materiale directe, energie consumata in scopuri tehnologice, manopera directa si alte cheltuieli directe de
productie, costul proiectarii produselor, precum si cota cheltuielilor indirecte de productie alocata in mod
rational ca fiind legata de fabricatia acestora.
In costul de productie poate fi inclusa o proportie rezonabila din cheltuielile care sunt indirect atribuibile
bunului, in masura in care acestea sunt legate de perioada de productie.
Includerea in costul stocurilor a regiilor generale poate fi adecvata in masura in care reprezinta costuri
suportate pentru a aduce stocurile in locul si forma dorite.

20. Prezentati tehnicile de masurare a costului stocurilor in paralel prin aplicarea cerintelor IAS 2
"Stocuri" si prin aplicarea cerintelor Reglementarilor contabile conforme cu Directiva a patra a
CEE, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 3.055/2009, cu modificarile si
completarile ulterioare, si puneti in evidenta eventualele diferente.
IAS 2
Diverse tehnici de evaluare a costurilor stocurilor, cum sunt metoda costului standard sau metoda pre ului cu
amnuntul, pot fi folosite pentru simplificare, dac rezultatele acestor metode aproximeaz costul. Costurile
standard iau n considerare nivelurile normale ale materialelor i consumabilelor, ale manoperei, ale eficien ei i
utilizrii capacitii. Aceste niveluri trebuie revizuite periodic i ajustate, dac este necesar, n func ie de
condiiile actuale.
Metoda preului cu amnuntul este adesea folosit n comerul cu amnuntul pentru a evalua costul
stocurilor de articole numeroase i cu micare rapid, care au marje similare i pentru care nu este practic s se
foloseasc alt metod de determinare a costului. Costul stocurilor este calculat prin deducerea din preul de
vnzare al stocului a procentului corespunztor de marj brut.
O.M.F.P. 3055
Costul stocurilor care nu sunt de obicei fungibile si al acelor bunuri sau servicii produse si destinate unor
comenzi distincte trebuie determinat prin identificarea specifica a costurilor individuale.
Identificarea specifica a costului presupune atribuirea costurilor specifice elementelor identificabile ale
stocurilor. Acest tratament contabil este adecvat pentru acele elemente care fac obiectul unei comenzi distincte,
indiferent daca au fost cumparate sau produse.
In functie de specificul activitatii, pentru determinarea costului pot fi folosite, de asemenea, metoda costului
standard, in activitatea de productie sau metoda pretului cu amanuntul, in comertul cu amanuntul.
Costul standard ia in considerare nivelurile normale ale materialelor si consumabilelor, manoperei, eficientei
si capacitatii de productie.
Aceste niveluri trebuie revizuite periodic si ajustate, daca este necesar, in functie de conditiile existente la un
moment dat.

21. Prezentati formulele de determinare a costului stocurilor la iesirea din gestiune, in paralel prin
aplicarea cerintelor IAS 2 "Stocuri" si prin aplicarea cerintelor Reglementarilor contabile conforme
cu Directiva a patra a CEE, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 3.055/2009, cu
modificarile si completarile ulterioare, si puneti in evidenta eventualele diferente.
IAS 2
Costul stocurilor trebuie determinat cu ajutorul formulei primul intrat, primul ieit (FIFO) sau al formulei
costului mediu ponderat.
146

Formula FIFO presupune c elementele care au fost produse sau cumprate primele sunt cele care se vnd
primele i, prin urmare, elementele care rmn n stoc la sfritul perioadei sunt cele care au fost cumprate sau
produse cel mai recent. Prin formula costului mediu ponderat se calculeaz costul fiecrui element pe baza
mediei ponderate a costurilor elementelor similare aflate n stoc la nceputul perioadei i a costului elementelor
similare produse sau cumprate n timpul perioadei. Media poate fi calculat periodic sau dup recepia fiecrui
transport, n funcie de circumstanele n care se gsete entitatea.
O.M.F.P. 3055
La iesirea din gestiune a stocurilor si altor active fungibile, acestea se evalueaza si inregistreaza in
contabilitate prin aplicarea uneia din urmatoarele metode:
a) metoda primul intrat - primul iesit - FIFO;
b) metoda costului mediu ponderat - CMP;
c) metoda ultimul intrat - primul iesit - LIFO

22. Prezentati regulile de evaluare a stocurilor la sfarsitul perioadei de raportare (data bilantului) in
paralel prin aplicarea cerintelor IAS 2 "Stocuri" si prin aplicarea cerintelor Reglementarilor
contabile conforme cu Directiva a patra a CEE, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice
nr. 3.055/2009, cu modificarile si completarile ulterioare, si puneti in evidenta eventualele diferente.
IAS 2
Atunci cnd stocurile sunt vndute, valoarea contabil a acestor stocuri trebuie s fie recunoscut drept
cheltuial n perioada n care este recunoscut venitul corespunztor. Valoarea oricrei reduceri a valorii contabile
a stocurilor pn la valoarea realizabil net i toate pierderile de stocuri trebuie s fie recunoscute drept
cheltuial n perioada n care are loc reducerea valorii contabile sau pierderea.
Valoarea oricrei reluri a oricrei reduceri a valorii contabile a stocurilor ca urmare a unei cre teri a valorii
realizabile nete trebuie recunoscut drept o reducere a cheltuielii valorii stocurilor recunoscut drept cheltuial
n perioada n care are loc reluarea.
O.M.F.P. 3055
Activele de natura stocurilor nu trebuie reflectate in bilant la o valoare mai mare decat valoarea care se poate
obtine prin utilizarea sau vanzarea lor. in acest scop, valoarea stocurilor se diminueaza pana la valoarea
realizabila neta, prin reflectarea unei ajustari pentru depreciere.
23. Prezentati regulile de recunoastere a imobilizarilor corporale, in paralel prin aplicarea cerintelor
IAS 16 "Imobilizari corporale" si prin aplicarea cerintelor Reglementarilor contabile conforme cu
Directiva a patra a CEE, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 3.055/2009, cu
modificarile si completarile ulterioare, si puneti in evidenta eventualele diferente.
IAS 16
Imobilizrile corporale sunt elemente corporale care:
(a) sunt deinute n vederea utilizrii pentru producerea sau prestarea de bunuri sau servicii, pentru a fi
nchiriate terilor sau pentru a fi folosite n scopuri administrative; i
(b) se preconizeaz a fi utilizate pe parcursul mai multor perioade.
Costul unui element de imobilizri corporale trebuie recunoscut ca activ dac i numai dac:
(a) este probabil generarea pentru entitate de beneficii economice viitoare aferente activului; i
(b) costul activului poate fi evaluat n mod fiabil.
O entitate evalueaz conform acestui principiu al recunoaterii toate costurile imobilizrilor sale corporale
atunci cnd sunt suportate. Aceste costuri includ costurile suportate iniial pentru dobndirea sau construcia
unui element de imobilizri corporale, precum i costurile suportate ulterior pentru adugri la acestea, pentru
nlocuirea parial sau pentru ntreinerea acestora.
O.M.F.P. 3055
Imobilizarile corporale reprezinta active care:
a) sunt detinute de o entitate pentru a fi utilizate in productia de bunuri sau prestarea de servicii, pentru a fi
inchiriate tertilor sau pentru a fi folosite in scopuri administrative;
b) sunt utilizate pe parcursul unei perioade mai mari de un an.

24. Prezentati elementele componente ale costului de achizitie si costului de productie al imobilizarilor
corporale in paralel prin aplicarea cerintelor IAS 16 "Imobilizari corporale" si prin aplicarea
147

cerintelor Reglementarilor contabile conforme cu Directiva a patra a CEE, aprobate prin Ordinul
ministrului finanelor publice nr. 3.055/2009, cu modificrile si completrile ulterioare,si puneti in
evidenta eventualele diferente.
IAS 16
Costul unei imobilizri corporale este format din:
(a) preul su de cumprare, inclusiv taxele vamale i taxele de cumprare nerambursabile, dup deducerea
reducerilor comerciale i a rabaturilor;
(b) orice costuri care se pot atribui direct aducerii activului la loca ia i starea necesare pentru ca acesta s
poat funciona n modul dorit de conducere;
(c) estimarea iniial a costurilor de demontare i de mutare a elementului i de reabilitare a amplasamentului
unde este situat, obligaia pe care o suport entitatea la dobndirea elementului sau ca o consecin a utilizrii
elementului pe o perioad anumit n alte scopuri dect cele de a produce stocuri n timpul acelei perioade.
Exemple de costuri care pot fi atribuite direct sunt:
(a) costurile cu beneficiile angajailor (a a cum sunt definite n IAS 19 Beneficiile angajailor) care rezult
direct din construirea sau achiziionarea elementului de imobilizri corporale;
(b) costurile de amenajare a amplasamentului;
(c) costurile iniiale de livrare i manipulare
(d) costurile de instalare i asamblare;
(e) costurile de testare a funcionrii corecte a activului, dup deducerea ncasrilor nete provenite din
vnzarea elementelor produse n timpul aducerii activului la amplasament i la starea de func ionare (cum ar fi
eantioanele produse la testarea echipamentului); i
(f) onorariile profesionale.
(d) costurile de instalare i asamblare;
(e) costurile de testare a funcionrii corecte a activului, dup deducerea ncasrilor nete provenite din
vnzarea elementelor produse n timpul aducerii activului la amplasament i la starea de func ionare (cum ar fi
eantioanele produse la testarea echipamentului); i
(f) onorariile profesionale.
Costul unui activ construit n regie proprie este determinat prin utilizarea acelorai principii ca pentru un
activ dobndit
O.M.F.P. 3055
Costul de achizitie al bunurilor cuprinde pretul de cumparare, taxele de import si alte taxe (cu exceptia
acelora pe care persoana juridica le poate recupera de la autoritatile fiscale), cheltuielile de transport, manipulare
si alte cheltuieli care pot fi atribuibile direct achizitiei bunurilor respective.
In costul de achizitie se includ, de asemenea, comisioanele, taxele notariale, cheltuielile cu obtinerea de
autorizatii si alte cheltuieli nerecuperabile, atribuibile direct bunurilor respective.
Costul de productie al unui bun cuprinde costul de achizitie a materiilor prime si materialelor consumabile
si cheltuielile de productie direct atribuibile bunului.
Costul de productie al imobilizarilor cuprind cheltuielile directe aferente productiei, si anume: materiale
directe, energie consumata in scopuri tehnologice, manopera directa si alte cheltuieli directe de productie, costul
proiectarii produselor, precum si cota cheltuielilor indirecte de productie alocata in mod rational ca fiind legata
de fabricatia acestora.
In cazul productiei de imobilizari, exemple de cheltuieli incadrate la alte cheltuieli direct atribuibile sunt
urmatoarele:
a) costurile de amenajare a amplasamentului;
b) costurile initiale de livrare si manipulare;
c)costurile de instalare si asamblare;
d) costurile de testare a functionarii corecte a activului;
e) onorarii profesionale si comisioane achitate in legatura cu activul etc.

25. Prezentati tratamentul schimburilor de active din categoria imobilizarilor corporale in paralel prin
aplicarea cerintelor IAS 16 "Imobilizari corporale" si prin aplicarea cerintelor Reglementarilor
contabile conforme cu Directiva a patra a CEE, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice
nr. 3.055/2009, cu modificarile si completarile ulterioare,si puneti in evidenta eventualele diferente.
IAS 16
Unul sau mai multe elemente de imobilizri corporale pot fi achiziionate n schimbul unui activ sau al unor
active nemonetare, sau al unei combinaii de active monetare i nemonetare. Discuia urmtoare se refer
148

numai la schimbul unui activ nemonetar cu altul, dar se aplic i n cazul tuturor schimburilor descrise n
propoziia precedent. Costul unui astfel de element de imobilizri corporale este evaluat la valoarea just
numai dac:
(a) tranzacia de schimb nu are coninut comercial sau
(b) nici valoarea just a activului primit, nici a celui cedat nu se pot evalua n mod fiabil.
Elementul achiziionat este evaluat n acest fel chiar dac o entitate nu poate s derecunoasc imediat activul
cedat. Dac elementul primit nu este evaluat la valoarea just, costul su este evaluat la valoarea contabil a
activului cedat.
Valoarea just a unui activ pentru care nu exist tranzac ii comparabile pe pia poate fi evaluat n mod
fiabil dac:
(a) variaia intervalului estimrilor rezonabile ale valorii juste nu este semnificativ pentru acel activ sau
(b) probabilitile diverselor estimri din interval pot fi evaluate rezonabil i utilizate la estimarea valorii
juste.
Dac o entitate este capabil s determine n mod fiabil valoarea just att a unui activ primit, ct i a unui
activ cedat, atunci valoarea just a activului cedat este utilizat la evaluarea costului activului primit, cu excep ia
cazului n care valoarea just a activului primit este n mod clar mai evident.
O.M.F.P. 3055
In cazul schimbului de active, in contabilitate se evidentiaza distinct operatiunea de vanzare/scoatere din
evidenta si cea de cumparare/intrare in evidenta, pe baza documentelor justificative, cu inregistrarea tuturor
veniturilor si cheltuielilor aferente operatiunilor.

26. Care sunt diferentele intre valoarea amortizabila a imobilizarilor corporale determinate in
conformitate cu IAS 16 "Imobilizari corporale" si valoarea amortizabila in conditiile aplicarii
cerintelor Reglementarilor contabile conforme cu Directiva a patra a CEE, aprobate prin Ordinul
ministrului finantelor publice nr. 3.055/2009, cu modificarile si completarile ulterioare?
IAS 16
Valoarea amortizabil este costul unui activ sau o alt valoare substituit costului, minus valoarea sa
rezidual.
O.M.F.P. 3055
Valoarea amortizabila este reprezentata de cost sau alta valoare care substituie costul (de exemplu, valoarea
reevaluata).

27. Prezentati metodele de amortizare a imobilizarilor corporale in paralel prin aplicarea cerintelor IAS
16 "Imobilizari corporale" si prin aplicarea cerintelor Reglementarilor contabile conforme cu
Directiva a patra a CEE, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 3.055/2009, cu
modificarile si completarile ulterioare, si puneti in evidenta eventualele diferente.
IAS 16
Pot fi folosite diverse metode de amortizare pentru alocarea sistematic a valorii amortizabile a unui activ
de-a lungul duratei sale de via util. Aceste metode includ metoda liniar, metoda degresiv i metoda
unitilor de producie.
Amortizarea liniar are drept rezultat o cheltuial constant de-a lungul duratei de via util dac valoarea
rezidual a activului nu se modific.
Metoda degresiv are ca rezultat o cheltuial de amortizare descresctoare de-a lungul duratei de via util.
Metoda unitilor de producie are ca rezultat o cheltuial pe baza utilizrii sau produciei preconizate.
O.M.F.P. 3055
Entitatile amortizeaza imobilizarile corporale utilizand unul din urmatoarele regimuri de amortizare:
a) amortizarea liniara realizata prin includerea uniforma in cheltuielile de exploatare a unor sume fixe,
stabilite proportional cu numarul de ani ai duratei de utilizare economica a acestora;
b) amortizarea degresiva, care consta in multiplicarea cotelor de amortizare liniara cu un anumit coeficient,
caz in care poate fi avuta in vedere legislatia in vigoare;
c) amortizarea accelerata, care consta in includerea, in primul an de functionare, in cheltuielile de exploatare
a unei amortizari de pana la 50% din valoarea de intrare a imobilizarii. Amortizarile anuale pentru exercitiile
financiare urmatoare sunt calculate la valoarea ramasa de amortizat, dupa regimul liniar, prin raportare la
numarul de ani de utilizare ramasi. Deoarece amortizarea calculata trebuie sa fie corelata cu modul de utilizare a
149

activului si, intrucat in cazuri rare o imobilizare corporala se consuma in primul an in procent de pana la 50%,
rezulta ca metoda de amortizare accelerata este mai putin utilizata in scopuri contabile;
d) amortizare calculata pe unitate de produs sau serviciu, atunci cand natura imobilizarii justifica utilizarea
unei asemenea metode de amortizare.

28. Prezentati diferentele intre criteriile de recunoastere si evaluare a veniturilor prin aplicarea
cerintelor IAS 18 "Venituri" si prin aplicarea cerintelor Reglementarilor contabile conforme cu
Directiva a patra a CEE, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 3.055/2009, cu
modificarile si completarile ulterioare.
IAS 18
Venitul reprezint intrarea brut de beneficii economice pe parcursul perioadei, generate n desf urarea
activitilor obinuite ale unei entiti, atunci cnd aceast intrare are drept rezultat cre teri ale capitalurilor
proprii, altele dect creterile legate de contribu iile participan ilor la capitalurile proprii.
Veniturile trebuie evaluate la valoarea just a contrapresta iei primit sau de primit
Valoarea veniturilor rezultate dintr-o tranzacie este determinat de obicei printr-un acord dintre entitate i
cumprtorul sau utilizatorul activului. Veniturile se evalueaz la valoarea just a contrapresta iei primite sau de
primit, innd cont de valoarea oricror reduceri comerciale i rabaturi cantitative permise de entitate.
n momentul n care bunurile sunt vndute sau se presteaz servicii n schimbul unor bunuri sau servicii care
nu sunt similare, schimbul este privit ca fiind o tranzacie ce genereaz venit. Venitul este evaluat la valoarea
just a bunurilor sau serviciilor primite, ajustat cu orice sume transferate n numerar sau echivalente de numerar.
Cnd valoarea just a bunurilor sau serviciilor primite nu poate fi evaluat n mod fiabil, venitul este evaluat la
valoarea just a bunurilor sau serviciilor cedate, ajustat cu valoarea oricror sume transferate n numerar sau
echivalente de numerar.
O.M.F.P. 3055
Veniturile se recunosc la valoarea integrala
Veniturile din vanzarea bunurilor se recunosc in momentul in care sunt indeplinite urmatoarele conditii:
a) entitatea a transferat cumparatorului riscurile si avantajele semnificative care decurg din proprietatea asupra
bunurilor;
b) entitatea nu mai gestioneaza bunurile vandute la nivelul la care ar fi facuto, in mod normal, in cazul
detinerii in proprietate a acestora si nici nu mai detine controlul efectiv asupra lor;
c) marimea veniturilor poate fi evaluata in mod credibil;
d) este probabil ca beneficiile economice asociate tranzactiei sa fie generate catre entitate; si
e) costurile tranzactiei pot fi evaluate in mod credibil.
Veniturile din prestari de servicii se inregistreaza in contabilitate pe masura efectuarii acestora.
Veniturile din redevente, chirii, dobanzi si dividende se recunosc astfel:
a) dobanzile se recunosc periodic, in mod proportional, pe masura generarii venitului respectiv, pe baza
contabilitatii de angajamente;
b) redeventele si chiriile se recunosc pe baza contabilitatii de angajamente, conform contractului;
c) dividendele se recunosc atunci cand este stabilit dreptul actionarului de a le incasa.

29. Prezentati criteriile de recunoastere a provizioanelor in paralel prin aplicarea cerintelor IAS 37
"Provizioane, datorii contingente si active contingente" si prin aplicarea cerintelor Reglementarilor
contabile conforme cu Directiva a patra a CEE, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice
nr. 3.055/2009, cu modificarile si completarile ulterioare.
IAS 37
Un provizion trebuie recunoscut n cazul n care:
(a) o entitate are o obligaie curent (legal sau implicit) generat de un eveniment anterior;
(b) este probabil ca pentru decontarea obligaiei s fie necesar o ie ire de resurse ncorpornd beneficii
economice; i
(c) valoarea obligaiei poate fi estimat credibil.
O.M.F.P. 3055
Provizioanele sunt destinate sa acopere datoriile a caror natura este clar definita si care la data bilantului este
probabil sa existe, sau este cert ca vor exista, dar care sunt incerte in ceea ce priveste valoarea sau data la care
vor aparea.
Un provizion va fi recunoscut numai in momentul in care:
150

- o entitate are o obligatie curenta generata de un eveniment anterior;


- este probabil ca o iesire de resurse sa fie necesara pentru a onora obligatia respectiva;
- poate fi realizata o estimare credibila a valorii obligatiei.

30. Prezentati regulile de evaluare a provizioanelor in paralel, prin aplicarea cerintelor IAS 37
"Provizioane, datorii contingente si active contingente" si prin aplicarea cerintelor Reglementarilor
contabile conforme cu Directiva a patra a CEE, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice
nr. 3.055/2009, cu modificarile si completarile ulterioare.
IAS 37
Valoarea recunoscut ca provizion trebuie s constituie cea mai bun estimare a cheltuielii necesare pentru
decontarea obligaiei curente la finalul perioadei de raportare
Estimrile rezultatelor i ale efectelor financiare sunt determinate de raionamentul conducerii entitii i
completate de experiena unor tranzacii similare i, n anumite cazuri, de rapoartele unor experi independeni.
Incertitudinile privind valoarea care va fi recunoscut ca provizion sunt tratate prin mijloace diferite, n
funcie de mprejurri. n cazul n care provizionul n curs de evaluare implic o gam larg de elemente,
obligaia este estimat prin ponderarea tuturor rezultatelor posibile n funcie de probabilitile lor. Aceast
metod statistic de evaluare este denumit valoare preconizat.
n cazul n care este evaluat o singur obligaie, rezultatul individual cel mai probabil poate constitui cea
mai bun estimare a datoriei. Cu toate acestea, chiar i ntr-un astfel de caz, entitatea ia n considerare i alte
rezultate posibile. n cazul n care alte rezultate posibile sunt, n cea mai mare parte, fie mai mari, fie mai mici
dect rezultatul cel mai
O.M.F.P. 3055
Un provizion este o datorie cu exigibilitate sau valoare incerta.
Se vor recunoaste ca provizioane doar acele obligatii generate de evenimente anterioare care sunt
independente de actiunile viitoare ale entitatii
Provizioanele se pot distinge de alte datorii, cum ar fi datoriile din credite comerciale sau cheltuielile
angajate, dar neplatite, datorita factorului de incertitudine legat de exigibilitatea sau valoarea viitoarelor
cheltuieli necesare stingerii datoriei.

31. Prezentati principalele elemente care trebuie luate in considerare la evaluarea provizioanelor in
paralel, prin aplicarea cerintelor IAS 37 "Provizioane, datorii contingente si active contingente" si
prin aplicarea cerintelor Reglementarilor contabile conforme cu Directiva a patra a CEE, aprobate
prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 3.055/2009, cu modificarile si completarile ulterioare.
IAS 37
Valoarea recunoscut ca provizion va constitui cea mai bun estimare a costurilor necesare stingerii
obligaiei curente, la data bilanului.
Estimarea sumei pe care entitatea o va plti, n mod raional, pentru stingerea sau transferul unei obligaii
este expresia celei mai bune estimri a costurilor necesare stingerii obligaiei curente la data bilanului.
Elementele luate n calcul includ orice probe furnizate de evenimente aprute ulterior datei bilanului.
O.M.F.P. 3055
Provizioanele se constituie pentru elemente cum sunt:
a) litigii, amenzi si penalitati, despagubiri, daune si alte datorii incerte;
b) cheltuielile legate de activitatea de service in perioada de garantie si alte cheltuieli privind garantia
acordata clientilor;
c) actiunile de restructurare;
d) pensii si obligatii similare;
e) dezafectare imobilizari corporale si alte actiuni similare legate de acestea;
f) impozite;
g) prime ce urmeaza a se acorda personalului din profitul realizat, potrivit prevederilor legale sau
contractuale;
h) alte provizioane.

151

32. Prezentati criteriile de recunoastere a imobilizarilor necorporale in paralel, prin aplicarea cerintelor
IAS 38 "Imobilizari necorporale" si prin aplicarea cerintelor Reglementarilor contabile conforme cu
Directiva a patra a CEE, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 3.055/2009, cu
modificarile si completarile ulterioare, si puneti in evidenta eventualele diferente.
IAS 38
O imobilizare necorporal trebuie recunoscut dac i numai dac:
(a) este probabil ca beneficiile economice viitoare preconizate a fi atribuite imobilizrii s revin entit ii; i
(b) costul unei imobilizri poate fi evaluat fiabil
O.M.F.P. 3055
O imobilizare necorporala trebuie recunoscuta in bilant daca se estimeaza ca va genera beneficii economice
pentru entitate si costul sau poate fi evaluat in mod credibil.

33. Prezentati regulile de evaluare a imobilizarilor necorporale in paralel, prin aplicarea cerintelor IAS
38 "Imobilizari necorporale" si prin aplicarea cerintelor Reglementarilor contabile conforme cu
Directiva a patra a CEE, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 3.055/2009, cu
modificarile si completarile ulterioare, si puneti in evidenta eventualele diferente.
IAS 38
O imobilizare necorporal trebuie evaluat iniial la cost.
Dup recunoaterea iniial, o imobilizare necorporal trebuie contabilizat la cost, mai puin orice
amortizare acumulat i orice pierderi din depreciere acumulate.
O entitate va alege ca politic de contabilitate fie modelul bazat pe cost, fie modelul bazat pe reevaluare.
O.M.F.P. 3055
O imobilizare necorporala se inregistreaza initial la costul de achizitie sau de productie
Cheltuielile ulterioare vor majora costul imobilizarii necorporale atunci cand este probabil ca aceste
cheltuieli vor permite activului sa genereze beneficii economice viitoare peste performanta prevazuta initial si
pot fi evaluate credibil.
O imobilizare necorporala trebuie prezentata in bilant la valoarea de intrare, mai putin ajustarile cumulate de
valoare.

34. Prezentati regulile de evaluare initiala a imobilizarilor necorporale generate intern, in paralel, prin
aplicarea cerintelor IAS 38 "Imobilizari necorporale" si prin aplicarea cerintelor Reglementarilor
contabile conforme cu Directiva a patra a CEE, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice
nr. 3.055/2009, cu modificarile si completarile ulterioare, si puneti in evidenta eventualele diferente.
IAS 38
Pentru a stabili dac o imobilizare necorporal generat intern respect criteriile de recunoa tere, o entitate
mparte procesul de generare a activului n:
(a) o faz de cercetare; i
(b) o faz de dezvoltare
n faza de cercetare a unui proiect intern, o entitate nu poate demonstra c exist o imobilizare necorporal i
c aceasta va genera beneficii economice viitoare probabile. Astfel, aceste cheltuieli sunt recunoscute drept cost
atunci cnd sunt suportate.
n faza de dezvoltare a unui proiect intern, o entitate poate, n anumite cazuri, s identifice o imobilizare
necorporal i s demonstreze c aceasta va genera beneficii economice viitoare probabile. Acest lucru este
posibil deoarece faza de dezvoltare a unui proiect este mai avansat dect faza de cercetare.
O.M.F.P. 3055
Pentru a stabili daca o imobilizare necorporala generata intern indeplineste criteriile de recunoastere, o
entitate clasifica generarea imobilizarii intr-o faza de cercetare si o faza de dezvoltare. Daca o entitate nu poate
face distinctia intre faza de cercetare si cea de dezvoltare ale unui proiect intern de creare a unei imobilizari
necorporale, entitatea trateaza cheltuielile cu acel proiect ca si cum ar fi determinate doar de faza de cercetare.
Nicio imobilizare necorporala care decurge din cercetare (sau din faza de cercetare a unui proiect intern) nu
se recunoaste. Cheltuielile cu cercetarea (sau cele din faza de cercetare a unui proiect intern) se recunosc drept
152

cheltuiala atunci cand sunt generate, deoarece, in faza de cercetare a unui proiect intern, o entitate nu poate
demonstra ca o imobilizare necorporala exista si ca aceasta va genera beneficii economice viitoare.
O imobilizare necorporala generata de dezvoltare (sau faza de dezvoltare a unui proiect intern) se recunoaste
daca, si numai daca, o entitate poate demonstra toate elementele urmatoare:
a) fezabilitatea tehnica pentru finalizarea imobilizarii necorporale, astfel incat aceasta sa fie disponibila
pentru utilizare sau vanzare;
b) intentia sa de a finaliza imobilizarea necorporala si de a o utiliza sau vinde;
c) capacitatea sa de a utiliza sau vinde imobilizarea necorporala;
d) modul in care imobilizarea necorporala va genera beneficii economice viitoare probabile. Printre altele,
entitatea poate demonstra existenta unei piete pentru productia generata de imobilizarea necorporala ori pentru
imobilizarea necorporala in sine sau, daca se prevede folosirea ei pe plan intern, utilitatea imobilizarii
necorporale;
e) disponibilitatea unor resurse tehnice, financiare si de alta natura adecvate pentru a completa dezvoltarea si
pentru a utiliza sau vinde imobilizarea necorporala;
f) capacitatea sa de a evalua credibil cheltuielile atribuibile imobilizarii necorporale pe perioada dezvoltarii
sale.

35. Prezentati diferentele privind stabilirea duratei de viata a imobilizarilor necorporale conform
cerintelor IAS 38 "Imobilizari necorporale" si respectiv cerintelor Reglementarilor contabile
conforme cu Directiva a patra a CEE, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr.
3.055/2009, cu modificarile si completarile ulterioare.
IAS 38
O entitate trebuie s evalueze dac durata de via util a unei imobilizri necorporale este determinat sau
nedeterminat i, n cazul n care este determinat, lungimea acesteia sau numrul de unit i de produc ie sau
uniti similare care constituie acea durat de via util. O imobilizare necorporal trebuie considerat de ctre
entitate ca avnd o durat de via util nedeterminat atunci cnd, pe baza analizei tuturor factorilor relevan i,
nu exist o limit previzibil a perioadei n care se ateapt ca activul s genereze intrri de numerar nete pentru
entitate.
Durata de via util a unei imobilizri necorporale care decurge din drepturi legale contractuale sau de alt
natur nu trebuie s depeasc perioada drepturilor contractuale sau a celorlalte drepturi legale, dar poate fi mai
scurt, n funcie de perioada n care entitatea preconizeaz c va folosi activul. Dac drepturile contractuale sau
alte drepturi legale sunt transferate pentru o durat limitat care poate fi rennoit, durata de via util a
imobilizrii necorporale trebuie s includ perioada sau perioadele de rennoire doar dac exist dovezi din
partea entitii n sprijinul rennoirii fr un cost semnificativ.
O.M.F.P. 3055
Programele informatice, precum si celelalte imobilizari necorporale inregistrate la elementul Alte imobilizari
necorporale se amortizeaza pe durata prevazuta pentru utilizarea lor de catre entitatea care le detine.
Fondul comercial se amortizeaza, de regula, in cadrul unei perioade de maximum cinci ani;
Brevetele, licentele, marcile comerciale, drepturile si alte active similare se amortizeaza pe durata prevazuta
pentru utilizarea lor de catre entitatea care le detine.
Amortizarea concesiunii urmeaza a fi inregistrata pe durata de folosire a acesteia, stabilita potrivit
contractului.
Cheltuielile de dezvoltare se amortizeaza pe perioada contractului sau pe durata de utilizare

36. Prezentati in paralel determinarea valorii amortizabile a imobilizarilor necorporale conform


cerintelor IAS 38 "Imobilizari necorporale" si respectiv cerintelor Reglementarilor contabile
conforme cu Directiva a patra a CEE, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr.
3.055/2009, cu modificarile si completarile ulterioare.
IAS 38
Valoarea amortizabil este costul unui activ sau o alt sum substituit costului, mai puin valoarea sa
rezidual.
Valoarea amortizabil a unui activ cu durat de via util determinat este stabilit dup deducerea valorii
sale reziduale. O valoare rezidual, alta dect zero, nseamn c o entitate intenioneaz s cedeze imobilizarea
necorporal nainte de sfritul duratei de via economic
153

Amortizarea va ncepe cnd imobilizarea este disponibil pentru a fi utilizat, adic atunci cnd se afl n
locul i condiiile necesare pentru a putea funciona n maniera intenionat de ctre conducere. Amortizarea va
nceta la cea dinti dat la care imobilizarea este clasificat ca fiind deinut n vederea vnzrii
O imobilizare necorporal cu o durat de via util nedeterminat nu va fi amortizat.
O.M.F.P. 3055
Amortizarea valorii activelor imobilizate cu durate limitate de utilizare economica reprezinta alocarea
sistematica a valorii amortizabile a unui activ pe intreaga durata de utilizare economica. Valoarea amortizabila
este reprezentata de cost sau alta valoare care substituie costul (de exemplu, valoarea reevaluata).

37. Cum se efectueaza evaluarea imobilizarilor necorporale, ulterior recunoaterii initiale (data
bilantului) - tratamente contabile premise de IAS 38 "Imobilizari necorporale", respectiv de
Reglementarile contabile conforme cu Directiva a patra a CEE, aprobate prin Ordinul ministrului
finantelor publice nr. 3.055/2009, cu modificarile si completarile ulterioare?
IAS 38
nOtieavlgcpodbfmueazts,iolprv Dacoimblzrenpst umodilbazvper,tc nsofideambltzpcu,exianrstopvcuelai.
O.M.F.P. 3055
Cheltuielile ulterioare efectuate cu o imobilizare necorporala dupa cumpararea sau finalizarea acesteia se
inregistreaza in conturile de cheltuieli atunci cand sunt efectuate.
Cheltuielile ulterioare vor majora costul imobilizarii necorporale atunci cand este probabil ca aceste
cheltuieli vor permite activului sa genereze beneficii economice viitoare peste performanta prevazuta initial si
pot fi evaluate credibil.
O imobilizare necorporala trebuie prezentata in bilant la valoarea de intrare, mai putin ajustarile cumulate de
valoare.

38. Cand inceteaza recunoasterea unei imobilizari necorporale in situatiile financiare anuale (situatii
prevazute de IAS 38 "Imobilizari necorporale" si respectiv de Reglementarile contabile conforme cu
Directiva a patra a CEE, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 3.055/2009, cu
modificarile si completarile ulterioare)?
IAS 38
O imobilizare necorporal va fi derecunoscut:
(a) la cedare; sau
(b) atuncidsempbfovtarcudgenilzs
O.M.F.P. 3055
O imobilizare necorporala trebuie scoasa din evidenta la cedare sau atunci cand niciun beneficiu economic
viitor nu mai este asteptat din utilizarea sau cedarea sa.

39. Prezentai aspectele din IFRS 2 Plata pe baza de actiuni", care se regasesc atat in IFRS 2, cat si n
Reglementarile contabile conforme cu Directiva a patra a CEE, aprobate prin Ordinul ministrului
finantelor publice nr. 3.055/2009, cu modificarile si completarile ulterioare.
IFRS 2

O.M.F.P. 3055
154

40. Care metoda de determinare a costului stocurilor este permisa de Reglementarile contabile conforme
cu Directiva a patra a CEE, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 3.055/2009, cu
modificarile si completarile ulterioare, si nu este permisa de IFRS? Prezentati caracteristicile acestei
metode si argumentati care sunt motivele pentru care IAS 2 "Stocuri" nu mai prevede aceasta
metoda.
Metoda ultimul intrat - primul iesit - LIFO.
Potrivit metodei ultimul intrat, primul iesit (LIFO), bunurile iesite din gestiune se evalueaza la costul de
achizitie sau de productie al ultimei intrari (lot). Pe masura epuizarii lotului, bunurile iesite din gestiune se
evalueaza la costul de achizitie sau costul de productie al lotului anterior, in ordine cronologica.
Metoda LIFO reduce (crete) profiturile ntr-un mod care tinde s reflecte efectul c preurile crescute
(diminuate) vor avea n cost nlocuirea stocurilor vndute.
Utilizarea LIFO are ca rezultat stocuri recunoscute n balan la valorile care au prea puin legtur cu
nivelurile recente de costuri ale stocurilor.

E. SUBIECTE IN BAZA PREVEDERILOR PRECIZRILOR PRIVIND


UNELE MASURI REFERITOARE LA ORGANIZAREA SI
CONDUCEREA CONTABILITATII DE GESTIUNE, APROBATE PRIN
ORDINUL MINISTRULUI FINANTELOR PUBLICE NR. 1.826/2003
1. Care sunt actele normative care reglementeaza organizarea contabilitatii de gestiune?
a) Legea contabilitatii nr. 82/1991 republicata in Monitorul Oficial nr. 454/2008 (art. 1);
b) Ordinul ministrului finantelor publice nr. 1.826/ 2003 (M. Of. nr. 23/12.01.2004) prin care au fost
aprobate precizarile cu privire la unele masuri referitoare la organizarea si conducerea contabilitatii de gestiune;
c) Ordinul ministrului finantelor publice nr. 3055/2009 cu modificarile si completarile ulterioare, prin care
au fost aprobate reglementarile contabile conforme cu directivele europene.
2. Cine raspunde de organizarea contabilitatii de gestiune potrivit prevederilor Ordinului ministrului
finantelor publice nr. 1826/2003?
Raspunderea pentru organizarea si conducerea contabilitatii revine administratorului, ordonatorului de
credite sau altei persoane care are obligatia gestionarii entitatii respective.
3. Care sunt operatiile asigurate de contabilitatea de gestiune potrivit prevederilor Ordinului
ministrului finantelor publice nr. 1826/2003?

155

n funcie de specificul activitii desfurate, contabilitatea de gestiune va asigura, n principal, nregistrarea


operaiilor privind colectarea i repartizarea cheltuielilor pe destinaii, respectiv pe activiti, secii, faze de
fabricaie, centre de costuri, centre de profit, dup caz, precum i calculul costului de achiziie, de producie, de
prelucrare al bunurilor intrate, obinute, lucrrilor executate, serviciilor prestate, produciei n curs de execuie,
imobilizrilor n curs etc., din unitile de producie, comerciale, prestatoare de servicii, financiare i alte
domenii de activitate.
4. Prezentati legatura dintre contabilitatea de gestiune si contabilitatea financiara, din punctul de
vedere al conturilor utilizate pentru evidentierea cheltuielilor.
Contabilitatea de gestiune se organizeaz de administratorul persoanei juridice fie utiliznd conturi specifice,
fie prin dezvoltarea conturilor din contabilitatea financiar, fie cu ajutorul evidenei tehnico-operative proprii.
5. Ce informatii se pot obtine prin contabilitatea de gestiune potrivit prevederilor Ordinului ministrului
finantelor publice nr. 1826/2003?
Prin contabilitatea de gestiune persoanele juridice pot obine informaii care s asigure o gestionare eficient
a patrimoniului, respectiv:
- informaii legate de costul bunurilor, lucrrilor, serviciilor, pentru persoanele juridice care desfoar
activiti de producie, prestri de servicii, precum i de costul bunurilor vndute pentru persoanele juridice care
desfoar activitate de comer;
- informaii care stau la baza bugetarii i controlului activitii de exploatare;
- informaii necesare analizelor financiare n vederea fundamentrii deciziilor manageriale privind
conducerea activitii interne;
- alte informaii impuse de realizarea unui management performant.
Contabilitatea de gestiune furnizeaz informaii necesare elaborrii de rapoarte i analize interne utilizate de
managementul unitii n luarea deciziilor.
6. Ce se intelege prin calculatia costurilor si care sunt factorii de care depinde organizarea lucrarilor
cerute de calculatia costurilor, potrivit prevederilor Ordinului ministrului finantelor publice nr.
1826/2003?
Calculaia costurilor presupune ansamblul lucrrilor efectuate ntr-o form organizat cu scopul de a obine
informaii privind costul bunurilor, lucrrilor, serviciilor, activitilor sau altor obiecte de calculaie.
Organizarea lucrrilor privind calculaia costurilor depinde de o serie de factori, cum ar fi: mrimea unitii,
structura organizatoric a acesteia, tipul i modul de organizare a produciei, tehnologia de fabricaie, gradul de
integrare a produciei, caracterul etc.
7. Prezentati clasificarea costurilor in contabilitatea de gestiune in scopul analizei costurilor unitare si
a eficientei activitatii, potrivit prevederilor Ordinului ministrului finantelor publice nr. 1826/2003 si
exemplificati.
n scopul determinrii costurilor unitare astfel nct bunurile, lucrrile, serviciile s poat fi evaluate i
recunoscute n contabilitatea financiar, iar preurile de vnzare s poat fi stabilite i verificate, precum i
pentru analiza costurilor i a eficienei activitii, n contabilitatea de gestiune cheltuielile se clasific n:
- costuri de achiziie;
- costuri de producie;
- costuri de prelucrare;
- cheltuieli ale perioadei.
8. Ce inseamna calculatia costurilor prin prisma prevederilor Ordinului ministrului finantelor publice
nr. 1826/2003?
Calculaia costurilor presupune ansamblul lucrrilor efectuate ntr-o form organizat cu scopul de a obine
informaii privind costul bunurilor, lucrrilor, serviciilor, activitilor sau altor obiecte de calculaie.
9. Enumerai principiile calculatiei costurilor potrivit prevederilor Ordinului ministrului finanelor
publice nr. 1826/2003.
156

Pentru asigurarea unui coninut real i exact al structurii costurilor se vor avea n vedere urmtoarele
principii:
(1) Principiul separrii cheltuielilor care privesc obinerea bunurilor, lucrrilor, serviciilor de cheltuielile
care nu sunt legate de achiziia, producia sau prelucrarea acestora.
(2) Principiul delimitrii cheltuielilor n timp.
(3) Principiul delimitrii cheltuielilor n spaiu.
(4) Principiul delimitrii cheltuielilor productive de cele cu caracter neproductiv.
(5) Delimitarea cheltuielilor privind producia finit de cheltuielile aferente produciei n curs de execuie.
10. Prezentati principiile calculatiei costurilor prevazute de Ordinul ministrului finantelor publice nr.
1826/2003 si exemplificati.
(1) Principiul separrii cheltuielilor care privesc obinerea bunurilor, lucrrilor, serviciilor de cheltuielile
care nu sunt legate de achiziia, producia sau prelucrarea etc. acestora. Acesta presupune ca la nivelul obiectelor
de calculaie stabilite de fiecare persoan juridic s se separe cheltuielile atribuibile obiectelor respective de
cheltuielile ocazionate de restul activitii. Cheltuielile care nu particip la obinerea obiectelor de calculaie
menionate, cum ar fi: cheltuielile de administraie, cheltuielile de desfacere, regia fix nealocat costului,
cheltuielile financiare, cheltuielile extraordinare etc., nu se includ n costul acestora.
(2) Principiul delimitrii cheltuielilor n timp. Acesta presupune ca includerea cheltuielilor n costuri s se
efectueze n perioada de gestiune creia i aparin cheltuielile n cauz.
(3) Principiul delimitrii cheltuielilor n spaiu. Acesta presupune delimitarea cheltuielilor efectuate ntr-o
anumit perioad de gestiune pe principalele procese sau alte locuri de cheltuieli care Ie-a ocazionat, cum ar fi:
aprovizionare, producie, administraie, desfacere, iar n cadrul sectorului producie, pe secii, ateliere, linii de
fabricaie etc. n cadrul structurilor menionate se pot constitui centre de producie, centre de profit sau alte
centre de responsabilitate n raport de care se adncete delimitarea cheltuielilor.
(4) Principiul delimitrii cheltuielilor productive de cele cu caracter neproductiv. Acesta presupune
delimitarea cheltuielilor productive, care sunt creatoare de valoare, de cheltuielile cu caracter neproductiv.
(5) Delimitarea cheltuielilor privind producia finit de cheltuielile aferente produciei n curs de execuie.
Acest principiu este valabil pentru acele uniti productive a cror producie se prezint parial la sfritul
perioadei de gestiune n diverse stadii de transformare, cantitatea i valoarea acesteia fiind diferit de la o
perioad de gestiune la alta.
11. Prezentati structura costurilor, potrivit prevederilor Precizarilor privind unele masuri referitoare la
organizarea si conducerea contabilitatii de gestiune, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor
publice nr. 1.826/2003.
Costul stocurilor trebuie s cuprind toate costurile aferente achiziiei, produciei, prelucrrii, precum i alte
costuri suportate pentru a aduce bunurile, lucrrile, serviciile n forma i n locul n care se gsesc n prezent.
Costul stocurilor trebuie s cuprind toate costurile aferente achiziiei, produciei, prelucrrii, precum i alte
costuri suportate pentru a aduce bunurile, lucrrile, serviciile n forma i n locul n care se gsesc n prezent.
Costul de achiziie al bunurilor cuprinde preul de cumprare, taxele de import i alte taxe (cu excepia
acelora pe care persoana juridic le poate recupera de la autoritile fiscale), cheltuielile de transport, manipulare
i alte cheltuieli care pot fi atribuibile direct achiziiei bunurilor respective. Reducerile comerciale, rabaturile i
alte elemente similare nu se includ n costul de achiziie.
Costul de producie sau de prelucrare al stocurilor. precum i costul de producie al imobilizrilor cuprind
cheltuielile directe aferente produciei, i anume: materiale directe, energie consumat n scopuri tehnologice,
manoper direct i alte cheltuieli directe de producie, precum i cota cheltuielilor indirecte de producie
alocat n mod raional ca fiind legat de fabricaia acestora.
Costul stocurilor unui prestator de servicii cuprinde manopera i alte cheltuieli legate de personalul direct
angajat n furnizarea serviciilor, inclusiv personalul nsrcinat cu supravegherea, precum i regiile
corespunztoare.
Alte cheltuieli se includ n costul bunurilor, lucrrilor, serviciilor numai n msura n care reprezint costuri
suportate pentru a aduce stocurile n forma i n locul n care se gsesc n prezent.
12. Din ce este format costul complet, potrivit prevederilor Precizarilor privind unele masuri referitoare
la organizarea si conducerea contabilitatii de gestiune, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor
publice nr. 1.826/2003? Ce cheltuieli se cuprind in costul de productie sau de prelucrare al
stocurilor?
157

Costul complet cuprinde costul de producie plus cheltuielile generale de administraie i cheltuielile de
desfacere, repartizate raional.
Costul de producie sau de prelucrare al stocurilor. precum i costul de producie al imobilizrilor cuprind
cheltuielile directe aferente produciei, i anume: materiale directe, energie consumat n scopuri tehnologice,
manoper direct i alte cheltuieli directe de producie, precum i cota cheltuielilor indirecte de producie
alocat n mod raional ca fiind legat de fabricaia acestora.
13. Cum se grupeaza cheltuielile in contabilitatea de gestiune, in vederea calcularii costurilor, in baza
prevederilor Precizarilor privind unele masuri referitoare la organizarea si conducerea contabilitatii
de gestiune, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 1.826/2003? Ce se intelege prin
cheltuieli directe? Dati exemple de cheltuieli directe.
Pentru calculul costurilor bunurilor, lucrrilor, serviciilor i al costurilor perioadei, cheltuielile nregistrate n
contabilitatea financiar dup natura lor se grupeaz n contabilitatea de gestiune astfel:
a) cheltuieli directe;
b) cheltuieli indirecte;
c) cheltuieli de desfacere;
d) cheltuieli generale de administraie.
Cheltuielile directe sunt acele cheltuieli care se identific pe un anumit obiect de calculaie (produs, serviciu,
lucrare, comand, faz, activitate, funcie, centru etc.) nc din momentul efecturii lor i ca atare se includ
direct n costul obiectelor respective.
Cheltuielile directe cuprind: costul de achiziie al materiilor prime i materialelor directe consumate, energia
consumat n scopuri tehnologice, manopera direct (salarii, asigurri i protecia social etc.)
14. Cum se grupeaza cheltuielile in contabilitatea de gestiune, in vederea calcularii costurilor, in baza
prevederilor Precizarilor privind unele masuri referitoare la organizarea si conducerea contabilitatii
de gestiune, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 1.826/2003? Ce se intelege prin
cheltuieli indirecte? Ce cheltuieli se cuprind in cheltuielile indirecte, in functie de legatura acestora
cu volumul productiei?
Pentru calculul costurilor bunurilor, lucrrilor, serviciilor i al costurilor perioadei, cheltuielile nregistrate n
contabilitatea financiar dup natura lor se grupeaz n contabilitatea de gestiune astfel:
a) cheltuieli directe;
b) cheltuieli indirecte;
c) cheltuieli de desfacere;
d) cheltuieli generale de administraie.
Cheltuielile indirecte sunt acele cheltuieli care nu se pot identifica i atribui direct pe un anumit obiect de
calculaie, ci privesc ntreaga producie a unei secii sau a persoanei juridice n ansamblul ei.
In cheltuielile indirecte, se include regia variabil de producie, care const n cheltuielile indirecte de
producie, care variaz n raport cu volumul produciei, cum ar fi: cheltuielile indirecte cu consumul de
materiale i fora de munc.
15. Prezentati categoriile de cheltuieli, in functie de posibilitatea de identificare a acestora pe obiectul de
calculatie, in conformitate cu prevederile Precizarilor privind unele masuri referitoare la
organizarea si conducerea contabilitatii de gestiune, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor
publice nr. 1.826/2003.
n scopul determinrii costurilor unitare astfel nct bunurile, lucrrile, serviciile s poat fi evaluate i
recunoscute n contabilitatea financiar, iar preurile de vnzare s poat fi stabilite i verificate, precum i
pentru analiza costurilor i a eficienei activitii, n contabilitatea de gestiune cheltuielile se clasific n:
- costuri de achiziie;
- costuri de producie;
- costuri de prelucrare;
- cheltuieli ale perioadei.
Pentru calculul costurilor bunurilor, lucrrilor, serviciilor i al costurilor perioadei, cheltuielile nregistrate n
contabilitatea financiar dup natura lor se grupeaz n contabilitatea de gestiune astfel:
a) cheltuieli directe;
b) cheltuieli indirecte;
c) cheltuieli de desfacere;
158

d) cheltuieli generale de administraie.

16. Prezentati regia fixa de productie si modul de alocare a acesteia asupra costurilor, in conformitate cu
prevederile Precizarilor privind unele masuri referitoare la organizarea si conducerea contabilitatii
de gestiune, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 1.826/2003.
- regia fix de producie, format din cheltuielile indirecte de producie care rmn relativ constante
indiferent de volumul produciei, cum ar fi: amortizarea utilajelor i echipamentelor, ntreinerea seciilor i
utilajelor, precum i cheltuielile cu conducerea i administrarea seciilor;
Alocarea regiei fixe asupra costurilor se face pe baza capacitii normale de producie.
Regia fix care se recunoate ca o cheltuial a perioadei = regia fix x (1 - nivelul real al activitii/nivelul
normal al activitii).
17. Enumerati procedeele de alocare a costurilor de productie si metodele de calculatie a costurilor,
prevazute de Precizarile privind unele masuri referitoare la organizarea si conducerea contabilitatii
de gestiune, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 1.826/2003.
Atunci cnd costurile de producie, de prelucrare nu se pot identifica distinct pentru fiecare produs n parte,
acestea se aloc pe baza unor procedee raionale aplicate cu consecven (procedeul diviziunii simple, procedeul
cantitativ, procedeul indicilor de echivalen, procedeul echivalrii cantitative a produsului secundar cu produsul
principal, procedeul deducerii valorii produselor secundare etc.).
Calculaia costurilor poate fi efectuat dup una dintre metodele: metoda costului standard, metoda pe
comenzi, metoda pe faze, metoda global, metoda direct costing sau alte metode adoptate de persoana juridic
n funcie de modul de organizare a produciei, specificul activitii, particularitile procesului tehnologic i de
necesitile proprii.

18. Definiti regia fixa de productie, potrivit Precizarilor privind unele masuri referitoare la organizarea
si conducerea contabilitatii de gestiune, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr.
1.826/2003. Prezentati modul de calcul al regiei fixe nealocate si modul de recunoastere a acesteia in
contabilitate.
- regia fix de producie, format din cheltuielile indirecte de producie care rmn relativ constante indiferent
de volumul produciei, cum ar fi: amortizarea utilajelor i echipamentelor, ntreinerea seciilor i utilajelor,
precum i cheltuielile cu conducerea i administrarea seciilor;
Regia nealocat este recunoscut drept cheltuial n contul de profit i pierdere n perioada n care a aprut.

19. Definiti regia fixa de productie, potrivit Precizarilor privind unele masuri referitoare la organizarea
si conducerea contabilitatii de gestiune, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr.
1.826/2003. Prezentati modul de calcul al regiei fixe alocate si modul de recunoastere a acesteia in
contabilitate - cheltuiala a perioadei sau element de cost.
- regia fix de producie, format din cheltuielile indirecte de producie care rmn relativ constante indiferent
de volumul produciei, cum ar fi: amortizarea utilajelor i echipamentelor, ntreinerea seciilor i utilajelor,
precum i cheltuielile cu conducerea i administrarea seciilor;
Regia fix care se recunoate ca o cheltuial a perioadei = regia fix x (1 - nivelul real al activitii/nivelul
normal al activitii).

20. Care sunt consumurile care se recunosc drept cheltuieli ale perioadei, potrivit prevederilor
Precizarilor privind unele masuri referitoare la organizarea si conducerea contabilitatii de gestiune,
aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 1.826/2003? Dati exemple de elemente care
se recunosc drept cheltuieli ale perioadei.
159

Se recunosc drept cheltuieli ale perioadei n care au survenit:


a) pierderile de materiale, manopera sau alte costuri de producie nregistrate peste limitele normal admise;
b) cheltuielile de depozitare, cu excepia cazurilor n care astfel de costuri sunt necesare n procesul de
producie, anterior trecerii ntr-o nou faz de fabricaie;
c) regiile generale de administraie care nu particip la aducerea stocurilor n forma i n locul n care se
gsesc n prezent;
d) costurile de desfacere;
e) regia fix nealocat costulu
Alte cheltuieli care pot fi incluse n anumite condiii specifice n costul bunurilor, lucrrilor, serviciilor:
- costurile ndatorrii pot fi incluse n costul bunurilor, lucrrilor, serviciilor etc. numai n msura n care sunt
direct atribuibile achiziiei, construciei sau producerii unui activ cu ciclu lung de fabricaie, n conformitate cu
reglementrile contabile aplicabile.

F. NTREBRI PRIVIND REGLEMENTRILE CONTABILE


CONFORME CU STANDARDELE INTERNAIONALE DE RAPORTARE
FINANCIAR, APLICABILE SOCIETILOR COMERCIALE ALE
CROR VALORI MOBILIARE SUNT ADMISE LA TRANZACIONARE PE
O PIA REGLEMENTAT, APROBATE PRIN ORDINUL VICEPRIMMINISTRULUI, MINISTRUL FINANELOR PUBLICE, NR. 1.286/2012, CU
MODIFICRILE I COMPLETRILE ULTERIOARE
1. Exemplificai 5 situaii care impun retratare cu ocazia trecerii de la Reglementrile contabile
conforme cu Directiva a IV-a a Comunitilor Economice Europene, aprobate prin Ordinul
ministrului finanelor publice nr. 3.055/2009, cu modificrile i completrile ulterioare, la
Reglementrile contabile conforme cu Standardele internaionale de raportare financiar, aplicabile
societilor comerciale ale cror valori mobiliare sunt admise la tranzacionare pe o pia
reglementat, aprobate prin Ordinul viceprim-ministrului, ministrul finanelor publice, nr.
1.286/2012, cu modificrile i completrile ulterioare.

160

2. Prezentai modul de contabilizare, potrivit Reglementrilor contabile conforme cu Standardele


internaionale de raportare financiar, aplicabile societilor comerciale ale cror valori mobiliare
sunt admise la tranzacionare pe o pia reglementat, aprobate prin Ordinul viceprim-ministrului,
ministrul finanelor publice, nr. 1.286/2012, cu modificrile i completrile ulterioare, a cheltuielilor
reprezentnd consumuri de stocuri, amortizare imobilizri, cheltuieli cu dobnzi, cheltuieli cu
personalul etc. i care, potrivit prevederilor IFRS, sunt incluse n valoarea activelor.
Cheltuielile reprezentand consumuri de stocuri, amortizare imobilizari, cheltuieli cu dobanzi, cheltuieli cu
personalul etc. si care, potrivit prevederilor IFRS, sunt incluse in valoarea unor active se recunosc in cursul
perioadei in functie de natura acestora. in mod corespunzator, in contabilitate se inregistreaza valoarea activelor
in curs de executie, pe seama conturilor aferente de venituri (711 Venituri aferente costurilor stocurilor de
produse, 721 Venituri din productia de imobilizari necorporale, 722 Venituri din productia de imobilizari
corporale sau 725 Venituri din productia de investitii imobiliare, dupa caz).
3. Exemplificai modul de contabilizare, potrivit Reglementrilor contabile conforme cu Standardele
internaionale de raportare financiar, aplicabile societilor comerciale ale cror valori mobiliare
sunt admise la tranzacionare pe o pia reglementat, aprobate prin Ordinul viceprim-ministrului,
ministrul finanelor publice, nr. 1.286/2012, cu modificrile i completrile ulterioare, a ctigului
rezultat din cumprri efectuate n condiii avantajoase.
Cu ajutorul contului 7587 Castig din cumparari in conditii avantajoase se tine evidenta castigului rezultat
din cumparari efectuate in conditii avantajoase, potrivit prevederilor IFRS 3 Combinari de intreprinderi

4. Exemplificai modul de contabilizare, potrivit Reglementrilor contabile conforme cu Standardele


internaionale de raportare financiar, aplicabile societilor comerciale ale cror valori mobiliare
sunt admise la tranzacionare pe o pia reglementat, aprobate prin Ordinul viceprim-ministrului,
ministrul finanelor publice, nr. 1.286/2012, cu modificrile i completrile ulterioare, a
operaiunilor efectuate n cazul unei cumprri de active (imobilizri corporale, stocuri), cu
amnarea plii peste termenele normale de creditare.
n cazul n care plata este amnat peste termenele normale de creditare, diferena dintre preul n numerar
echivalent i plata total este recunoscut ca dobnd pe perioada de creditare, cu excepia cazului n care o
astfel de dobnd este recunoscut n valoarea contabil a elementului, n conformitate cu IAS 23. Dac efectul
ratei dobnzii este semnificativ entitile vor trebui s actualizeze sumele de pltit i s reflecte diferena drept
cost al finanrii (n planul de conturi din Reglementrile conforme cu IFRS contul 6681 Cheltuieli cu amnarea
plii peste termenele normale de creditare).
5. Ajustarea capitalului social determinat de adoptarea pentru prima dat a IAS 29 - mod de
contabilizare i prezentare a informaiilor aferente, potrivit Reglementrilor contabile conforme cu
Standardele internaionale de raportare financiar, aplicabile societilor comerciale ale cror valori
mobiliare sunt admise la tranzacionare pe o pia reglementat, aprobate prin Ordinul viceprimministrului, ministrul finanelor publice, nr. 1.286/2012, cu modificrile i completrile ulterioare.
Valoarea ajustrilor aferente capitalului social se nregistreaz distinct, n contul 1028 Ajustri ale
capitalului social, si se refer, n principal, la:
a) diferente din ajustarea la inflatie, aferente capitalului social;
b) ajustri ale capitalului social cu sumele reprezentnd diferente din reevaluri ale imobilizrilor corporale,
care au fost incluse n perioadele anterioare n capitalul social si care trebuie s fie nregistrate ca diferente din
reevaluare
6. Exemplificai dou situaii care impun recunoatere de impozit pe profit amnat cu ocazia trecerii de
la Reglementrile contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunitilor Economice Europene,
aprobate prin Ordinul ministrului finanelor publice nr. 3.055/2009, cu modificrile i completrile
ulterioare, la Reglementrile contabile conforme cu Standardele internaionale de raportare
financiar, aplicabile societilor comerciale ale cror valori mobiliare sunt admise la tranzacionare
pe o pia reglementat, aprobate prin Ordinul viceprim-ministrului, ministrul finanelor publice, nr.
1.286/2012, cu modificrile i completrile ulterioare.
161

a) venitul din dobnzieste inclus n profitul contabil proporional cu trecerea timpului, dar n unele jurisdicii
poate fi inclus n profitul impozabil atunci cnd este ncasat numerarul. Baza fiscal a oricrei creane
recunoscute n situaia poziiei financiare cu privire la astfel de venituri din dobnzi este nul, deoarece
veniturile nu afecteaz profitul impozabil pn n momentul n care este ncasat numerarul;
b) amortizarea utilizat la determinarea profitului impozabil (a pierderii fiscale) poate s se deosebeasc de
cea utilizat la determinarea profitului contabil. Diferena temporar este diferena dintre valoarea contabil a
activului i baza sa fiscal, aceasta fiind reprezentat de costul iniial al activului, minus toate deducerile
referitoare la respectivul activ permise de autoritile fiscale ntr-o determinare a profitului impozabil pentru
perioada curent i pentru cele anterioare.
7. Exemplificai dou situaii care impun reclasificri de informaii referitoare la venituri/cheltuieli
(inclusiv nregistrarea n contabilitate), cu ocazia trecerii de la Reglementrile contabile conforme cu
Directiva a IV-a a Comunitilor Economice Europene, aprobate prin Ordinul ministrului finanelor
publice nr. 3.055/2009, cu modificrile i completrile ulterioare, la Reglementrile contabile
conforme cu Standardele internaionale de raportare financiar, aplicabile societilor comerciale
ale cror valori mobiliare sunt admise la tranzacionare pe o pia reglementat, aprobate prin
Ordinul viceprim-ministrului, ministrul finanelor publice, nr. 1.286/2012, cu modificrile i
completrile ulterioare.

8. Exemplificai modul de contabilizare, potrivit Reglementrilor contabile conforme cu Standardele


internaionale de raportare financiar, aplicabile societilor comerciale ale cror valori mobiliare
sunt admise la tranzacionare pe o pia reglementat, aprobate prin Ordinul viceprim-ministrului,
ministrul finanelor publice, nr. 1.286/2012, cu modificrile i completrile ulterioare, a dou
categorii de beneficii ale angajailor.
La contabilizarea beneficiilor angajailor sunt avute n vedere prevederile IAS 19.
Beneficiile sub forma participrii la profit, beneficiile postangajare, alte beneficii pe termen lung acordate
angajailor, precum i cele acordate la terminarea contractului de munc sunt nregistrate n cursul exerciiului
financiar cu ajutorul contului 1517 "Provizioane pentru beneficiile angajailor"aanalitic distinct. La
contabilizarea beneficiilor angajailor sunt avute n vedere prevederile IAS 19.
Beneficiile sub forma participrii la profit, beneficiile postangajare, alte beneficii pe termen lung acordate
angajailor, precum i cele acordate la terminarea contractului de munc sunt nregistrate n cursul exerciiului
financiar cu ajutorul contului 1517 "Provizioane pentru beneficiile angajailor"aanalitic distinct.
Beneficiile sub forma aciunilor proprii ale entitii (sau alte instrumente de capitaluri proprii), acordate
angajailor n cadrul tranzaciilor cu plata pe baz de aciuni cu decontare n aciuni, sunt nregistrate n contul
644 "Cheltuieli cu remunerarea n instrumente de capitaluri proprii", n contrapartida contului 1031 "Beneficii
acordate angajailor sub forma instrumentelor de capitaluri proprii", la valoarea just a instrumentelor de
capitaluri proprii, de la data acordrii acelor beneficii. Recunoaterea cheltuielilor aferente serviciului prestat de
angajai are loc n momentul prestrii acestuia.
9. Exemplificai modul de contabilizare, potrivit Reglementrilor contabile conforme cu Standardele
internaionale de raportare financiar, aplicabile societilor comerciale ale cror valori mobiliare
sunt admise la tranzacionare pe o pia reglementat, aprobate prin Ordinul viceprim-ministrului,
ministrul finanelor publice, nr. 1.286/2012, cu modificrile i completrile ulterioare, a investiiilor
imobiliare evaluate la valoarea just.
Investiiile imobiliare evaluate la valoarea just se urmresc distinct de cele evaluate la cost.
Diferenele generate de modificarea valorii juste a investiiilor imobiliare nregistrate potrivit modelului
bazat pe valoarea just sunt nregistrate n contul 7561 "Ctiguri din evaluarea la valoarea just a investiiilor
imobiliare", respectiv contul 6561 "Pierderi din evaluarea la valoarea just a investiiilor imobiliare".
n aceleasi conturi se nregistreaz i diferenele generate de modificar
10. Exemplificai modul de contabilizare, potrivit Reglementrilor contabile conforme cu Standardele
internaionale de raportare financiar, aplicabile societilor comerciale ale cror valori mobiliare
sunt admise la tranzacionare pe o pia reglementat, aprobate prin Ordinul viceprim-ministrului,
162

ministrul finanelor publice, nr. 1.286/2012, cu modificrile i completrile ulterioare, a diferenelor


rezultate din reevaluarea imobilizrilor necorporale.
n cazul n care se efectueaz reevaluarea imobilizrilor necorporale i corporale, plusul sau minusul rezultat
din reevaluare trebuie reflectat n debitul sau creditul conturilor 1051 "Rezerve din reevaluarea imobilizrilor
necorporale" i 1052 "Rezerve din reevaluarea imobilizrilor corporale", dup caz.
Pentru reflectarea n contul de profit i pierdere, potrivit IAS 38 i IAS 16, a diferenelor rezultate cu ocazia
reevalurii ulterioare a imobilizrilor necorporale i corporale se utilizeaz contul 755 "Venituri din reevaluarea
imobilizrilor necorporale i corporale", respectiv contul 655 "Cheltuieli din reevaluarea imobilizrilor
necorporale i corporale", dup caz.
Evidenierea rezervelor din reevaluare trebuie efectuat pe fiecare imobilizare n parte i pe fiecare
operaiune de reevaluare care a avut loc.
Diminuarea rezervelor din reevaluare poate fi efectuat numai n limita soldului creditor existent, aferent
imobilizrii respective.
Surplusul din reevaluare inclus n rezerva din reevaluare este capitalizat prin transferul n rezultatul reportat
(contul 1175 "Rezultatul reportat reprezentnd surplusul realizat din rezerve din reevaluare"), la scoaterea din
eviden a activului sau pe msura folosirii acestuia, potrivit prevederilor IFRS.
11. Exemplificai 3 operaiuni a cror contabilizare, potrivit Reglementrilor contabile conforme cu
Standardele internaionale de raportare financiar, aplicabile societilor comerciale ale cror valori
mobiliare sunt admise la tranzacionare pe o pia reglementat, aprobate prin Ordinul viceprimministrului, ministrul finanelor publice, nr. 1.286/2012, cu modificrile i completrile ulterioare, se
efectueaz pe seama altor elemente de capitaluri proprii (ct. 103 Alte elemente de capitaluri
proprii").
n capitalurile proprii se evideniaz distinct elemente precum: beneficiile acordate angajailor sub forma
instrumentelor de capitaluri proprii (contul 1031 "Beneficii acordate angajailor sub forma instrumentelor de
capitaluri proprii"), componenta de capitaluri proprii a instrumentelor financiare compuse (contul 1032
"Componenta de capitaluri proprii a instrumentelor financiare compuse"), precum i alte elemente de capitaluri
proprii.

12. Exemplificai modul de contabilizare, potrivit Reglementrilor contabile conforme cu Standardele


internaionale de raportare financiar, aplicabile societilor comerciale ale cror valori mobiliare
sunt admise la tranzacionare pe o pia reglementat, aprobate prin Ordinul viceprim-ministrului,
ministrul finanelor publice, nr. 1.286/2012, cu modificrile i completrile ulterioare, a datoriilor pe
care le are de achitat locatarul n cazul unui contract de leasing financiar, respectiv operaional.
leasing financiar

Ratele de achitat locatorului, inclusiv dobnda aferent, se evideniaz ca datorie n contul 406 "Datorii
din operaiuni de leasing financiar".
leasing operaional
Sumele pltite sau de pltit, reprezentnd chirii sunt nregistrate cu ajutorul contului 612 "Cheltuieli cu
redevenele, locaiile de gestiune i chiriile".
13. Prezentai obligaiile de raportare ce revin entitilor cu ocazia trecerii de la Reglementrile contabile
conforme cu Directiva a IV-a a Comunitilor Economice Europene, aprobate prin Ordinul
ministrului finanelor publice nr. 3.055/2009, cu modificrile i completrile ulterioare, la
Reglementrile contabile conforme cu Standardele internaionale de raportare financiar, aplicabile
societilor comerciale ale cror valori mobiliare sunt admise la tranzacionare pe o pia
reglementat, aprobate prin Ordinul viceprim-ministrului, ministrul finanelor publice, nr.
1.286/2012, cu modificrile i completrile ulterioare.

163

14. Exemplificai modul de ntocmire a situaiei poziiei financiare, parte component a situaiilor
financiare anuale ncheiate de entitile care aplic IFRS 1 Adoptarea pentru prima dat a
Standardelor internaionale de raportare financiar".
Situaia poziiei financiare, parte component a situaiilor financiare anuale ncheiate la 31 decembrie 2012,
va cuprinde informaii corespunztoare sfritului exerciiului financiar de raportare, sfritului exerciiului
financiar anterior celui de raportare i nceputului exerciiului financiar anterior celui de raportare. De
asemenea, situaia rezultatului global va cuprinde dou coloane de informaii, corespunztoare exerciiului
financiar curent (de raportare) i exerciiului financiar anterior celui de raportare.
15. Exemplificai dou situaii care impun reclasificri de informaii referitoare la elemente bilaniere
(inclusiv nregistrarea n contabilitate), cu ocazia trecerii de la Reglementrile contabile conforme cu
Directiva a IV-a a Comunitilor Economice Europene, aprobate prin Ordinul ministrului finanelor
publice nr. 3.055/2009, cu modificrile i completrile ulterioare, la Reglementrile contabile
conforme cu Standardele internaionale de raportare financiar, aplicabile societilor comerciale
ale cror valori mobiliare sunt admise la tranzacionare pe o pia reglementat, aprobate prin
Ordinul viceprim-ministrului, ministrul finanelor publice, nr. 1.286/2012, cu modificrile i
completrile ulterioare.

16. Exemplificai informaiile care trebuie prezentate n notele explicative la situaiile financiare anuale,
potrivit Reglementrilor contabile conforme cu Standardele internaionale de raportare financiar,
aplicabile societilor comerciale ale cror valori mobiliare sunt admise la tranzacionare pe o pia
reglementat, aprobate prin Ordinul viceprim-ministrului, ministrul finanelor publice, nr.
1.286/2012, cu modificrile i completrile ulterioare, n cazul a dou situaii care impun efectuarea
de estimri.

17. Exemplificai un element care, la diferite momente de raportare potrivit Reglementrilor contabile
conforme cu Standardele internaionale de raportare financiar, aplicabile societilor comerciale
ale cror valori mobiliare sunt admise la tranzacionare pe o pia reglementat, aprobate prin
Ordinul viceprim-ministrului, ministrul finanelor publice, nr. 1.286/2012, cu modificrile i
completrile ulterioare, poate fi prezentat ca datorie, provizion sau datorie contingent. Explicai
elementele care impun fiecare din cele 3 ncadrri.

18. Exemplificai dou situaii care, potrivit Reglementrilor contabile conforme cu Standardele
internaionale de raportare financiar, aplicabile societilor comerciale ale cror valori mobiliare
sunt admise la tranzacionare pe o pia reglementat, aprobate prin Ordinul viceprim-ministrului,
ministrul finanelor publice, nr. 1.286/2012, cu modificrile i completrile ulterioare, impun
contabilizarea pe seama rezultatului reportat provenit din trecerea la aplicarea IFRS, mai puin IAS
29.
n contul 117 "Rezultatul reportat" se evideniaz distinct rezultatul reportat provenit din preluarea la
nceputul exerciiului financiar curent, a rezultatului din contul de profit i pierdere al exerciiului financiar
precedent, rezultatul reportat provenit din modificrile politicilor contabile, rezultatul reportat provenit din
corectarea erorilor contabile, rezultatul reportat provenit din trecerea la aplicarea IFRS, mai puin IAS 29,
precum i rezultatul reportat provenit din adoptarea pentru prima dat a IAS 29.
164

n contul 1177 "Rezultatul reportat provenit din trecerea la aplicarea IFRS, mai puin IAS 29" se
evideniaz rezultatul reportat provenit din alte ajustri cerute de implementarea IFRS ca baz a contabilitii,
mai puin ajustarea la inflaie, evideniate distinct pentru fiecare element ce a fcut obiectul unor astfel de
ajustri.
n contul 1179 "Rezultatul reportat provenit din adoptarea pentru prima dat a IAS 29" se evideniaz
rezultatul reportat provenit din ajustrile rezultate din aplicarea IAS 29 ca urmare a implementrii IFRS ca baz
a contabilitii, evideniate distinct pentru fiecare element ce a fcut obiectul unor astfel de ajustri.

19. Exemplificai modul de contabilizare, potrivit Reglementrilor contabile conforme cu Standardele


internaionale de raportare financiar, aplicabile societilor comerciale ale cror valori mobiliare
sunt admise la tranzacionare pe o pia reglementat, aprobate prin Ordinul viceprim-ministrului,
ministrul finanelor publice, nr. 1.286/2012, cu modificrile i completrile ulterioare, a diferenelor
de valoare (pozitive/negative) rezultate din reevaluarea imobilizrilor corporale.
n cazul n care se efectueaz reevaluarea imobilizrilor necorporale i corporale, plusul sau minusul rezultat
din reevaluare trebuie reflectat n debitul sau creditul conturilor 1051 "Rezerve din reevaluarea imobilizrilor
necorporale" i 1052 "Rezerve din reevaluarea imobilizrilor corporale", dup caz. Pentru reflectarea n contul
de profit i pierdere a diferenelor rezultate cu ocazia reevalurii ulterioare a imobilizrilor necorporale i
corporale se utilizeaz contul 755 "Venituri din reevaluarea imobilizrilor necorporale i corporale", respectiv
contul 655 "Cheltuieli din reevaluarea imobilizrilor necorporale i corporale", dup caz.

20. Enumerai 3 elemente care apar n situaia poziiei financiare ntocmit potrivit Reglementrilor
contabile conforme cu Standardele internaionale de raportare financiar, aplicabile societilor
comerciale ale cror valori mobiliare sunt admise la tranzacionare pe o pia reglementat, aprobate
prin Ordinul viceprim-ministrului, ministrul finanelor publice, nr. 1.286/2012, cu modificrile i
completrile ulterioare, i care nu apar n bilanul ntocmit potrivit Reglementrilor contabile
conforme cu Directiva a IV-a a Comunitilor Economice Europene, aprobate prin Ordinul
ministrului finanelor publice nr. 3.055/2009, cu modificrile i completrile ulterioare.
Situaia poziiei financiare, parte component a situaiilor financiare anuale ncheiate la 31 decembrie 2012,
va cuprinde informaii corespunztoare sfritului exerciiului financiar de raportare, sfritului exerciiului
financiar anterior celui de raportare i nceputului exerciiului financiar anterior celui de raportare. De
asemenea, situaia rezultatului global va cuprinde dou coloane de informaii, corespunztoare exerciiului
financiar curent (de raportare) i exerciiului financiar anterior celui de raportare.

165