Arhimandrit Serafim (Alexiev) Arhimandrit Serghie @azadjiev) ORTODOXIA ECUMENISMUL DE CE UN CRESTIN ORTODOX NU POATE FIECUMENIST MANASTIREA SLATIOARA . 1997t Tiparta binecuvaniarea LPS. Viasie Mivepoltl Beret Ortodoxe Roman INTRODUCERE do tk vochi Astizi se serie, se vorbeste si se predict mult desore ‘scumenisa, reuniunile ecumenice, unirea ecumeniod a crestiilor, despre teologia ecumenicd §.a.m.d. Inst ou toi cei care folosese acest cuvint, infeleg ce inscamnd “eaumenism™ CCavanta “ecumenism” provine dela greceseul oitoumene (2 locui, a popula). Prin urmare, “ccuneni™ este “pimar populat locuit,ofcumena’, si la Inceput prin acest cuvant era desemnatd 0 regiune a pimotulal nostra, populad eu oameni. ‘Si Biseria li Histo, tn vechime, prin cuvdnaal “olcumena” efinea pamdana si locuitori li (Mt. 24, 14; Le. 21, 26; Apoc. 3, 10; 12, 9). Respectiv, adjectival “ecumenic™ inssamna “universal” dics privitor la itregul phmant si popula hi. In greceste, Saute Bisericd Onodoxt, de asemenca, s2 numeste “aniversalt, find ca stare, cfciIntemeietoral ei durmnezeiesc i-a menit sf se raspindeasea ‘supra nturor neamurilor care locus pe plan (Mt. 28, 19; Mo. 16, 15) Miscarea "ccumenicd" din zilele uoaswe pretinde de ssemenea la “universalitat, Inst substiic unitatea universald in credinga cea adeviratd prin unirea pur mecanica a diferitelor sconfesiumi, desprinse de la Ontdozie si striine ei, si de aceea *ecumenisinal” de astil ase un fanomen absolut now. Ca idee, el a taat nastere La miflocul secotului al XI%ea ta Anglia si America, rtopundndu-si st uneasch dife: ele confesiuni crestine, ces? sucodenomean gresit "biserici". Atingerea aces scop este amritd cu perseverenti de cltre Conslill Ecumenical “Bisericilor” (C.E.B.), fondat tn 1948 la Adunarea din Amsterdam, cu ceatul la Geneva,‘Termenul modern de “ecumenism” & fost inventat s{ introdus. {In uz de John Mott (1865-1955), canoscut lider franc-mason si preyedinte al LM.K.A, Acest Iuera s-a totdmplat Ia congresul LM.K.A., care gi-a desfiguratlucrirle tn 1910 a Edinburg Scotia), sub presedingia tui Mot. Atunei a si fost pus inceputul miscdri Este caracteristic faptal cX John Mott ou a ales pentru ddesemnarea acestei miseati cuvantul latin occidental “universalism” (Ge la universum - univers), ei anlogul grecesc "oecumenicos” (de unde si “ecumenism"), care se refera numai la Ortodoxie, ca religie cu adevarat universali, Evident, scopul fais si imediat al acestei substitu a fost endings dea masca intengia eretie printr-un ermen rtodox, preluat din limba preacd, clasict pentru Ortadaxie, iar in Perspectiva ~ posibilitatea de a identifica, mai devreme sau mai Lrziu, Sinoadele Ecumenice cu "Consilil ecumenic" (C.E.B.), care in cele din urm’ s-ar putea autoproclama “Sinod ecumenic" Biserica Ortodox Rusd a formulat o aeuzatle argumentata corespunzator In “Epistola Sfintului Sinod despre Adunarea V a CEB. si rezultatele ei*, tn care se aratl: "Un alt pericol, care ameningt grav unitatea cresting si viitorul migearii ecumenice dup Nairobi, este iluzia, nutrita do uniipartcipangi Ix miscarea cecumenici, precum c Consiliul Ecumenic al Biserielor at putea asigura un asemenea grad al apropierii ecumenice a bisericilor- ‘membre ale lui, tacit una din vitoarele sale adundei generale se va ‘transforma fn sinod crestin ecumenic. A glndi astfel - inseamnd a esupune of Consilil Ecumenical Bisercilor poate deveni, tn itor, un fel de *super-biserics" Asedar, nojiunea de “universaltate" care tntotdeauna era atribuitt doar Bisericit Orodoxe, astizi se aplick la 0 now miscare, strfink de Ortodoxiz,2isk “ecumenicd”, Asemanarea extcioar§ inst ina dovedeste identtatea interioard. Asa cum zice un proverb latin: “Si duo dicunt idem, non est dom”, adicd "Dacd doi spun una aceeasi, nu este una si azeeasi,” La fel gi termenul de “ecumenism ‘este folosit de Biserica Ortodoxd fntr-un sens, unicul adevirat, iar de “migcarea ecumenied” - tn cu torul atl, Cu mult inainte de aparitia Yecumenismului* genovee, a ‘int, fiingexza si pururea va finja adevaratul ecumenism ortodox ~ ccumenismul, sau universalitatea Sfintei Biserici Ortodase, {ntemeatt de Domnul nostra Iisus Hristo eu scopal rispandiei prin a, in fumea intreagi, a adevarului de reveletie divind, vestit de Hristos, si infiptuirii mimuirii fAgdduite de El. Noi indrdenim s afirmim c& Intra totul sinem de acest edevarat ecumenism, antic si vesnic now, adied de universaltates Sfintei Biserici Ontodoxe. Intre ‘acest ecumenism ortodox si “ecumenismul” genover de astizi exist contradictillagrante $i deosebiri dogmatiee profunde, de nedepisi, iin aceast4 cauza noi nu putem fi “ecumenigti” in sensu ‘modern al cuvintului,cdci sintem ecumenisti adevarati ca membri ai Biseticii Ontodoxe, care de la tntemeierea ei se numeste ECUMENICA! Asa cum nu se poate si aparii la dowd confesiuni diferite - de exempiu, nu e posibil ca, find un adevarat ortodox, $2 fii fn acelasi timp si protestant - tot asa nu se poste ca, find membru -a Sfintei Biserici Ortodoxe Universe, ste incadrazi fa migearea seumenied, care - mai ales tn ultima vreme - tsi imputie tot mai insistent cogeeptile, categorie seine Onadaxit. Ecuenistii genovezi supranumese ecumenismul "miscare a ‘Sfaowului Duh in epoca noasta, socotind e4 se poate vorbi intr un chip now despre Dumnezeu, despre Taina lui Hristos si mai ales despre Sfanta Biserict, neplijind fatis dogmele, canoanale ortodoxe 4 Sfana Traditi, Ortodoxia inst nu poate fide aeard cu aceasta; ex ‘i admite © noua redactare a dogmelor, schimbarea canganclor si fenegarea traditillor ortedoxe seculare. Ortodoxia respectd cu strietefe cele primite de la Domnul Tisus Hristos si sfintii Sai spostoli,cAci vrea sa ramand fidelt poruncii Sf. Ap. Pavel! “Sta neclinii st tnetipredaniile pe care Ie-ayiinvatt, fie prin cuvdnt, fie Prin epistola aoastrs” Cl Tes. 2, 14). Deosebirea dintre concepiile ecumenismului genovex si tnvijitura Sfintei Biseriei Ortodoxe este atat de mare, Incdt © batstoare 1a ochi chiar si pentru un erestin ‘rtodox neinijiat ta tzlogie, provocdnd-io neineredere freascd fat de miscarea ecumenice Orice tnvatitura religioast ne-ortodoxt este neplicutd 1 ‘Dumnezea si de-a dreptul pigubitoare, cicisubsttuie indriznet prin ‘minchund ereticd InvStatura mAntuitoare revelata de Durmnezeu, Prin ‘ceasta €a manie pe Dumnezcu si Il indeparteazd, In Sfinta Scriptura Dumnezeu mrturiseste ta repetate randuri ed ou cual cei care 1Inlocuiese cu idol, ci si cel care propovikiuiese gresit despre El, fi ‘rezesc mania, Intl ce citim ta Cartea lui ov: “Tar dups ce Dommul a rostit aceste cuvinte citre Iv, a griit ere Elifaz din Terman: “Mania mea arde tmpotriva ta si impotriva eelor doi prieteni ai wi, pentru cl maji vorbit de Mine asa de drept, precum a vorbit robul Meu Tov" (lov 42, 2). Un cregiin luminat duhovniceste gt clt de sroamic e s4 crezi latro tovajaturd falsi despre Dumnezeu, Care este "Dumnezeul adevarului” (Ps. 30, 6), ct de groumic e si falsifici dogmele dumouzeiesti,abitand astfel asuprata dreapta mnie ‘loi Dumnezea! Nu intimplitoe SE. Ap. Pavel sfatuieste pe ucenicul sau Timotei: "Sileste-te sd te ariki incercat inaintea lui Dumsezeu, Iucrator cu faca cura‘, drept tavayand cuvantal adevarutui™ ( Tim. 2, 15). Un mecit al Ortodoxiel azela ci ea gi numa ea din toate age-numitele confesiuni crestine intotdeauna a invatat si tavaga adevarul despre Dumnezen, despre Hrists, despre Sfinia Sa Biserict si despre toate tainele dumnezeiesti, pe cod ceelale confesivn “jin nedreptatea drept adevir" (Rom. 1, 18). Ea pistresza ceschimbate, dela bun inceput i pind astizi, iavijtura descoperica ce Dumnezea si Sflnta Trae. ‘Jn Deciaratia patcipantilor ortodocst la Adunarea ecumenica de Ja Evanston, (1954), 2 spus foarte potivt cA "Sftata Biserisa ‘Ontodoxs este singura care a piorat in tostéplindatea gi nevatama.d credinga “dats sfinsilor, odatd pentru totdeauna” (Juda 1, 3). $i asta ama datorit& merteloc oosstre, ci pentru ch Dumnezeu vrea si pastrez= “oomoara aceaita in vast de Int, ea Si se invedereze ci puterea covargivoare este a lui Dumazzeu si mu de la noi" (Il Cor. 4, 7). ‘Aga cum Sfanta Biserica Ortodoxa intoudeauna este devotats ful Dumnezeu si ne tovart adevirul despre El, wot asa si fiecare rmambeu al ei webuie sf mind crediacios lui Dumneze gi s fink seabdrut invagatura bisericessed, pentru a nu-sipierde apartenenta la Bisericd si anu se list de méntuirea cea vesnicd, posrivit cezului Sfanului Atanasie cel Mare: "Acel care vrea sé fie mantuit, inainte de toate trebuie sa ind Credinta Universal. Ace care n-o pistreazi ‘ottowsa gi nevaeamatd, va pieri neindoielnic pe veci!” Sffanal Ioan Teologal, VazHtoral de Taine ne poranceste sé mu schimbam nimic din caea ce am primit la Inceput, adic si nu atugi nimic 3 smu Scoatem nimic din ceca ce ne-a poruncit Insusi Dubul Sfnt (Apoc. ‘2, 18-19), altel plecdem posibilitatea de a fi pari la viga dunmezeiascd, de care se fic vrednici doar cei care au rimas “erecinciogi pind la moarte* (Apoe. 2, 10). _Acclasi Apostol al iubirii crestine a apdrat cu trie smatturisivea adevarateicredinge: “Dacd cineva vine a voi si mu aduce Invatura aceasta, st ou primifi in cast si fm ice: "Bun ‘venit!” Cli cel ced zice: "Bon venit!” se face pértas ia faptele lui cele rele" (I In. |, 10-11), side aceea cerea: “Dec, coea ce ai auzit de la Inceput, in voi st rimind; de va rimine ta voi ceea ce ai auzit de la toceput, veti rimAne gi voi in Fiul si in Tatsl” Ia. 2, 24). ‘Aceasta Inseam cX cel care nu rimfne In invefirura descoperita de ‘Dumnezeu $i lsat noud ca mostenire de Hristo prin sini apostoli, vai arn Treimii Dumnezeiegt gi Daoare de vid iva pie pe vei Ecumenism de astazi se Indepirteard de Credinta Orton de veacuri si se apropie de confesiunile heterodore, care, asemeni prieteallor lui lov, nu vorbesc adevirul despre Dumnezea, cum a vorbitrobul lui Dumnezeu ov. De aceea adevaratul crestin onodox, entni care méncuirea sufletului este cea mai mare risplati a credingei sale (I Petra i, 9), mu poate ramfne indiferent fatt de eoumenism, care isi dl silinga si ne impund, tn local eredinel pe ‘care o marturisim, 0 concept despre lume strind gi cu total gresita, ‘Ocupandu-ne de problema ecumenismului gi a caracterului sax pleabitor noi am gist, to cadrl cwreatnlor, mumeroae ‘emelur| foarte importante, care mu ne permit st simpetizim $i si ‘aderdm In el. Aceste principii yinem st le tmparisim roturor adeviratilor eredinciosi si celor care igi doresc mntuirea vesnici fora Domml nostra Tisus Hristos, tn comuniune cu Sfinta Sa “Acel care, dupd ce 2 fost gisit adevirul, continud si mai ‘caute ceva, acela cauti mineiuna” (Din Lucririte Sinodulud VII Eeumeniz). ‘Cine nu doreste si devind ucenie al adevirului, devine ‘Invititor al riticiii* (Srintul Leon cel Mare, papi al Rome). ¥