Sunteți pe pagina 1din 73
OmstRoCTIIT DIB BETON ARMAT Cure predat 1a Institutul de Censtrustii Bucuregti, facultay construc}ii civile, industriale gi agricole, sectia ingineri, anii TI - 1 rr PartEa Rlenente de constructii senelite poe Ut DEC Seer Magara Parten a deua a cureulul de conatructit din beten ar- ) care face ebiectul volumului base prelegeriler tinute atudengilor tn anit unis 1971/T8 qi 1978/79 gi ee referd 1a elenente din deton araat menelit 1 grinsi (inclusiy griasi-pereyi), plici plane, plan- fee, precum gi le unele tipuri caracteristice de neduri ale etructuriler menelite, Mu au fost incluse tn aceasth parte $i lenentele pertante verticale (stfipi, diefragee), 0 clrer tre. tare este mai greu de separat de cea a structurilor consider: te tm ansemblul ler gi de aceea stat cuprinse tn capite! referitoare le structuri (pirtile IV qi ¥ ele cursului). Liiler cons- tructive all fie ri Le aspectele tne odroeres expanerii ou aminunte care se glsesc tn preacriptii (1 tnérumitoare gi fac obiectul indicatiiler ce se dau studen- jiler le seminerii gi le proiecte Ia gene Ca gi le prigul velum, apirut anterier, Dibliografia Gath eate aelectivi, contintnd tratatele de bast, unele luerari recente qi din lueririle mai vechi numai cei puncte de reper fn evolusia prebli prind exemple de realisiri de interes deo: La redacterea voluaului de fats, autorul « fost ajutat j¢ colaberaterii din cadrul catedrei : yef lucr.ing, TUDOR POS- TRLNICU, asist.ing, DANIELA STANESCU gi asiat.ing. NICOLAE VANGHELR. Figurile au fost in cea asi asre parte executate de studentul L. SERBAN din anul IV. Pref. R.AOINT ai 1979 In getinta de catedril din 7 mar iy7y te discutat Aecrarea *Constructii din beton araat P.1I 91 s-e gprobat multiplicares pe plan local. Mu contine date secrete seu brevetaile. PARTE A ir BLDCETE DE COMSTRUCTIT IN eB TOR ameAT MOOT La executia structariler sm e pirgiler wonolite, oeputinds- fein de posibilitapile oferited atiligaren prefabricatelor sub sspectul reducerii consumiid] maneperd pe gantier, scurtirit duratet de execagic ¢i de asterial lemon tn cofreje ¢1 susfineri, - trebate 08% aradreaecd tabunitigiren aceleragi indi cifice betonului araat ructiile de tipari earente, sd fhe cli asi simple , pentru o peraite atilisares sexis cofrajeler de inventar : = elenente « lara; = aedularen sectiuniler grinsiler qf stfipiler tn ced cordanya cu ces « cofrejeler 5 4 = adopteren pentru plengee a anor alettairi care of duc le suprafeze de cofrat plane, eft mai pupia tatrerapte prin griasi. 1 oe ¥. Gefraiele si austinerile sf fie realisate din anteriai nelemnease eau cu consun redus de lem (cofraje de iaventari! paneuri de placaj ca tegefilm, cofreje metelice sau din ates. plastics, schele de sustinere din pepi de fears qi grinsi atte-| Lice extensibile ete.), urmirit = af presinte un grad cft mai ridicat ¢e re ai permits o aontare qi dementare rapidl (de ex. 10 piddiri- le etajate : cofraje din pancuri de slrines unei caneze le 4 fragnele verticale qi le plangee) = a8 se pretene Le un numir mare de refelpsiri, eu ai+ aiaum de reperayii, ph = atiliseree de sistene de cofrare eficiente specified uner anusite tipuri de censtructii, ca de ex. cofrajele gl te le constructiile fnalte de tip tabuler : turnari, cogurl 40 » Silesuri, cestele apl ete.). + Durate gf consuaul de manepert pentru fasoneres gi aon- ul erpstur: fie diminuate prin folesires de arasturi Dreseaatlate aio foree de torence places neetes tel ne Nee tee I tere neastrt de industrie plese sudete din STB. itutive ale_plangesler (fig. Pentra elementele lintare (grinsi, stflpi), cfnd au se dispune diereler de fundatic (fig. 6.1.0), fietne sudate, timpul de montaj poate fi redus prin p: jarcaselor respective tn atelie La armares grinsilor, tendinga oan de gantier, placa den este dea ge re. laca care necesity un coneum mai ridicat Ti e qi montaj gi realisaren carceselor de arakturié numei din bare longitudinale i etriert. |. Frecedee de punere fe oper$ s betonului prin care cerin- tele fas calitate a8 fle rei izare + fie 6a- mului {n unith$i centralisate 91 transportul lui le gentier oe cu vebicule adecuate, utilisares cimenturiler a tnt&rire re- pid, & betoaneler fluide turnate cu pompa ete.). tm fundatie oub giruri aMourile gi procedeele enumerate pe scurt asi si si mai detaliat 1a cursul de tehnologie. Ce: baie refinut tn special este faptul cX aclicares ler au umai © problesd = gantierului, ci es ae tras ce tre. fn mare aXsaré condi- Monat gi de solugiile gi detaliile constructive prevdsute tn project, Dack 1a constructiile de aasd primeeai uradrires acc tor ceringe legate tn special de industrialisares executies structurile din beten armat monolit permit pe de alt parte tn 1 mdeure, tativ, reels: hate. de forme constructive gi arhitecturele erictt S-2- Avmares cu bare indepenaente egerii de mai sus, stat 1 fapt represinta rigie de ¢ considerate tn calcul 41 alcktuite on gate rigid ae atfipi, jadra, trebuind of fie tntre sche de ettare 4 aloe eiegrane!lruyarttone uae amteler maxine oe 2 i 4. In fig. 6.5.03 © grindy simplu resematS (nement, Forma sectiunii ¢ Pegull dreptunghiulari rea limite un precent + 2,2 8). In ecasurt mat rare, le erminanti veriticares 2a forge thtetoare (tn jectal 1a grinsi cu deschidert aici 41 Anctredri wari) eau cea le stares Linita defermagi pearte asuale tatre tan enidere (2), Le gringi aenolite 7 ve tle dlegraaet asta sean iofeeiee esses eT eeeotaT ines Ste de thteary on ere tlt, souren pe tatige te pune din verele tnclinate din etapart qi, tape secentestes uplimentare “clare” pe reaseme ("elllSreti~). ‘timen secpiunid (b) 9i je attipt Rapertul « tHunit trans tin tntre dimensiunile pentru a realis dar pe de alta parte pentra cerutd de diepuneres armdturilor yi Arunderi a betenului le turnare, se eit Pe de © parte © aledtuire igure litiaes siniad Conditie unei bane pa- @. In Fig. 6.3.¢ : © grind eu © deschidere central wick fatre deck deschideri laterale mari (de ex. grinds trensverse- Ma une clddiri cu sorider central ¢i canere de anbele pir} ale ceriderului). Linia punctatt represinth deforaate din to- elireares permanent. Se itHgAl ca cele asi aonnte mh. seb (£1g, 6.4.0) poate fi mai mare dectt cel pesitiv de tnclrcares permanents (fig. 6. suri, ¢ parte din cilireti se prelungese tn efap (tigi’ prevede ca tn figu- ‘tnnddindu-se tn sone de momente negetive minime, deci 4. In fig. 6.3.€ 2 © grinds ou conseld, Barele tnelinate dia deaobidere pot f1 cebortte ca bere tnelinate gi ta conseld. stat dictate on numei de lunginile linitate ale derelar aastre > 612 mm (le - 12 a), der gi de operings mentajiiid eitaten dea se evite cumlaren pe iungiat piel @ eventualetor erori de fasonar chideri ca ta fig. 6,: te 6.5 - tel 2010_montaj a az 7) ! —_ 16 20 [ 78 20 2820 1 ——__ 400 anes Te > fig. 6.7 - te grinsile continue, eLepesitia arasturiler longitadi- nale se definitiveast de regult tn uraiteares erdine (7. 4i Alte): 7 Se stabilese armirile din ctepuri, le sementele pesitive. ~ Din berele previsute tn ctap, se mentin drepte cel putin 3e 8 (ad col pugin cfte une le fiecare colt de etrier), iar reatul oe ridici le 45° Le reasem = Se completeasé ara: oliresi, fintnd seame tn aint active 1a aonent, negativ in partes respectivi, ci nunei tn parten epusie > Se efectuease verificaren le forgu tuietoare qi se defi- ciente pentru preluares ferjei tMietoare tapreund cu ctrierii, "0 Pet prevedes ckluresi uplinentari tnclinati ca fn figur. " Btrierii oe diepun ca tn fig. 6.8: le gringile inde Dendente, etrieri tochigi (fig. 6.8.0) ; 1a cele care fac corp sou cu place unai plangeu, etrierii tnchigi stat obligatorii Mumei to sonele cu armsturi ¢e de aradturd, avancaj care au ve reelineent i ceeleit 4 tA, ca etriert egali intrepatrungi. La grinaile atl june, etrierii se eleituesc ca in fig. 6.8.4) peal asigura e bunk ancerare la eferturile preduse de ters! so nyt Pea ee vith 7 Oaeeae 6.3. armeres on carcase sudete g Pay de araaren ca bare independents (sarees een co carcase sudate presint& evantajul unct end “4 ai tet © decd al reducerii 1s minisum « senepere! pe qentier, Princi pit . = resliseres arsirii din cna sou sai’ multe car ot , (fig. 6.9), formate din dare lengitodinale qi seer date tntre ele prin puncte 1a fiecere intersect: Re renun| nchinate qi prelueres fortei thtd G jarea 1a bere Inclinat 7 _ re nomai prin beten gi prin barele traneversaie, cu rel 46 trhert 5 rupert uner tare longi tudi~ ale drepte tn cfap (tn gece tHunile tn care au eat efnt Recesare din calcul), fintad seama ch ancerejul ler ta deton este tmbunkté fit prin a, Fant od atat muaate ae bee cues DSc «Pele transversate. ‘In Rentnia, pial tn + fe 6.9 - Prevent nu sa trecut tned Lae preductie indistrie de’ carcese audate pentru grinti aenelite, datoritt 41 repetadi- UACUELE Lor mat reaui Hiri noastre. In fig. 6.10 se arens un 01 sudate pentru o grind Plangeu, duph detaiitie utilisate tn U.R.s.s. (2]Lia] . se Femared uraitoere: = atilisares tn tap « deck tipuri de carcese: uncle pe t Wh dencnideree (C1) af altele tatrerupte (62) 5 = carenaele din ctap nu tree peste reateaele intersedten pentru ano stinjeni arasren scestera, ci se tmnidesc ca cell yom (C3) 5 4 = carcasele de reases (C3) sfnt de un singur tip, dar eid] puse decalat, astfel ca gi sici e parte din arsituri ot ‘trerupé dincole ew 5 + prin dublares pe r¢ se ts implicit gi etrierii tn senele de forgi ilies sarin, be gringile continue areate cu carcass sudati faptulat ef na oe ant cidicd eo f4 ottiisate Te pred ossails Feraltd an spor de coneun de aradtari fn report cu cercesdle fete, Peateu compensaren scestuia, capitht taportants af fese stapilite ca atenjie tatreruperile de dare érepte th eft 44 pe reates, sradrind dlagrane de soaente sexine. 6.4. Grinsi tntoerse rel 4 (a) (o) - fe 6n- Grinai tntoaree (fig. 6.11.0) intervin ou nusai le Gierele de fundatie, unde sceasts este poritie lor obisnuith, dar qi la plangee, tn casuri speciale cerute de conditil Ritecturd, Brecujia lor comports unale €ificsltNyi, deoere twebuiese tarmste fo douk etape: tn prima ote on de 18 talpa interioard, apol ee monteass cofraful pentry tad §f dope cece se poste taran tains, bt Ym 20231 gringilor de plangeu, tnelireeres plicit 0@ ote plicl fn ecest ces le talpa infericari a grinsii, astfel cl e fortarile treneversale (7, stat fntinderi gi te consecing& e- ‘trlerii trebuiesc dimensionesi suplimentar le fntindere pentru © asigure suspendaren plicit, considertnd schema din fig.6.11.b. Le grinsile intoarse svelte (care ou 1itine mick tn re. port oa deachiderea gi cu tnilfimes sectiunii), avind tn vedere 4 talpe supericard compriseta ristne nerigidisats transvers pe toath lunginea e1, pot apare deformatii de voslare, ne: tina o rigidisare prin ingrogarea tipi superioare ca tn fi G2d.0. 6.9, Bratul de atrehie ol eforturilor interioars In eeofiunes transversal « unei grinsi cu inial pling, eolieitets 1a tneevolere (fig. 6.12.8), soaentul tacovoieter te echiliorat de cuplul format din resultentele eforturiier din sone comprinats (0) qi din armiture tntinel (7,), cu brajul de ptreie si : sfals = 6.) 1 Censidertnd pentru simplificare e grind araeté numai cu dare longitudinele qi etrieri ca tn fig. 6.12.8 ef conpartnd-« 00 © Finds cu sUbrele de aceoagi tndltine (fig. 6.12.d), elesen- tel pondente eint : i FR. (a) ! ) (practic constant pe 2s Filer interies— aoeaetent | marcy : Rise grinsit (erasture) tatined este ¢ 8 st deci oe poate considere cl variasi proporsional ca = dingrane! de aonente. Contitaton de arabtart necesard ve Alibi consecin{t invere propertienell eu # , reepectiv on tail efiunii grinsit. ae Sclderen treptetd de efort din erature tatinel,'¢é jc}iunes de moment sexim pink le cee de aonent sere (fn 002. din figurl : reasemal), @ reali = 1a grinds cu stbrele, pe ale clrer protectii pe orisontelé echilibreasl sclderes 4¢ fort AT, din talpl de le an panou 1e altel + nite} = 1s grinds cu iniad plink : pe seane tren Qari prin ederengii de le arasturs 1a fibrele (bielele) diaghis- Le de deton, care lucreass similar cu diagenaiele grintif oe sbrele, Dap acest, ristnind nunai ¢ perte reds canien ce transaite een sei eare partd: care se treneaite pri oa to fig. 6.14 (grinds cu sree cu talpa superioars tegi la capete), care reflect& comportaree mei apropiat® de grit cv sibrele fn sona dinepre mijlecul deschiderii, reverts apropieth de arcul cu tirent fn 201 caplt, unde comprinate oblice efnt predominant AAT + fe. 624+ O elth malogie cunoscuth este cen tatre grinde eu ini- a pling gi arcil cu tirent (fig. 6.15). Utetes mecesaré de areuterd tetined revelut eae = ‘Mpal (6.2), fiiné invers proportional ea breyal meee Sferturiler intericare. La acelay mecenion se reduce aner eles 1 Compertarea de ansaabla a aner tatmee je forme mei complexe, cum ar fi de exempla plece Fe cilindricK din fig. 6.15 seu altele siailer > fle. 6.33 - In Gneanblul are + tirant (fig. 6.13. sintl telpe comprinats, tirantul talpe t Pirghie al eforturiler intericare fatre axel salut). Deosedires fat de grinsile din f: jee cl sici bratul de ptrghie nu wm elementului ci, deck forma arcului tru tnctrcarea data, ercul rep Intinal, far bregul de a teereticn £ 9 ar Ag. 6.12 consta tn a te constant tn lungul ¢ cea de coincidensa pen- variazi properzional ca 4, astfel : yt cont. i Stortul din talpe tntinex ou ee ib acade deci spre vr: {8 prinele douk ceuuri, of rintne constant pe ceace da anideree 41 a0 transite integral 1s cape tind aleuri spectare de Faria tirantulul ta ace: elgurere a unel dune an (to sane, a O~ "pact an senenatizn ¢ @rindd cu inink pling de beton ar- carats, 2 f1& 6:15+b, considertnd inactive sonele de none care ergy net 18 0 fora apropiath de cua de ere os het fect (Litegratiet). Insti tutu faet tn canul grinsilor 1ungi obiqauite, age cus se rene chiar din figure, au 1gte. ges leas destal de corect comortares re t 127 Beikae, V8. ef Signlor, Eck, : Jelesodetonntio kenet: gibs sat spropiata de nodelut de grindd cu sivrele nen fi g.6.12, ia Tate lucrare aparuth recent, Leonhardt Ce] premne petra Tertficares la fergé thistoare a gringiler un 3 tami, pag. 383 - 392. {3] Goatts Buropsen du séton : Manuel “Technologie et indus trialisation du ferraillage", Tome I. Dispositions cons- tructives an béton arné. In: Bulletin d’Information C-B-B.y Or. 87/1973. Paragr. 2.2, pag. 2.41 - 2.62 “[4] Rumisresca. de, agent. Be, Kicule, I. gia. ‘Indrumitor pentra profectares qi calculul constructiilor din baton, deton araat gi deton preceapriaat. Ed.tehnic#,Sucuregti, 1978, Paragr. 9.1.6. Prevederi constructive pentru erinsi, peg. 490 - 494 gf paragr. 11.1, pag. 569 - 576. [5] rermuson, Put. : Reinforced concrete Pundasentals, ed.3, JoWiley & Sons, New Tork, 1973. Cap.8. Continuous beans and one-way slabs, pag. 267 ~ 510. Co] reans, a, : Konetruttionslenre den Stablbetons, sand £, ed. 2. Springer-Verlag, Berlin, 1966. Paregr. 2.24. Lone struktive Ausbildung von Ortbetonvalken, pag. 216. 229. Cr] Hangan, M.D. : Censtructii de deten arast, Htennict, Bue curegti, 1965. Cap.II. Grinsi de deton araat, pag. 69 - 123. (0) dsennarae, rr. : schud vei stanibeton und spennoeton Grundlagen der neueren Schubbeaessung. In: Beton und Stanibetendav, nr. 11 - 12/197, i9] Leconerse, Pra i Mbnnig, E. : Voriesungen aber wassivdeu, Teil IIT, Grundlagen sua Gevehren im Stahivetonbeu | jerlag, Berlin, 1977. cap. 9, Balken und Pla- ttenbalken, pag. 121 - 152, Cle) park. Rs a4 Bauiay, te ; Reinforced concrete Structures, YoMiley & Sone, New York, 1975. Parage. 13.4. Detailing sf Dems, pag. 669 - 686, faa] Mites, 1.2. 9.0, : Jelesodetonntie konstruktii, “Budivelnit*, Kiev, 1972. Glave 11, Perekrft: 465 ~ 52 3. tea. pag. bristtie sonolitatie perekrttia # balocintai pii- ‘7. @rinsi-pereti a1 console acorte 24) ; 2 gcinsi-perett’ - rick tuinpinth ened ba sapere on avsenigeree (W/E > «a aai poate fi eduish ca satisflclteare ipotese simplifis wa tecttuniler plane (Bernoulli) #1 tm censectings eelesiat { In easal unui aceperig boltit ea tn fig. 7.1. Pe sttipt prin intermedia! unér ar andr aree ca tiranti, tapingerile beltit tntre doul re agi) auccesive efnt preluate de belta fn ebei. lucrind oe grindi-perete (be portant’). 71a alile de apectecol (Fig. Tbe nei, ering ca Infifine tiferente de nivel tatre tavan gf polel ecenai, are deseors proportif de grindi-perete ExistS tned gi cosuri cind grinsile-pereti aint prot tate ce atare, arairindu-se tn special crearen ner elesente Figide prin folosires unor gebarite exietente, de exeapla unui etaj seu tnil}iaes subsolului unei elsdiri. La clbdirite ete, terenuri ex comp! ree le desk a unei cutii rigide de fundetic, pe tnlltines eslului, forusta din redier, plangeal peste subsol qf mubeolului, lucrind ca grinst taalte. 7.2. Comporterce sringilor-pereti tn domenisl slestic Pepi din aaterial omogen gi elastic sfnt cunoscute din 7 de Teoria Elesticitutii. Parametrii care tn calcalul edignait, at Eilustasr tenet ae negLedeuss, Gar cece 20 grinrile-perett arepuie sf fle luayi tn considerare se pot sintetisn dapl erneant: fo starea de afortart sate eplicd tnetretrile san distribuite pe teats tnlltines grinsii ce fn fig. tesei Ini Sernoulli « In fig. 7.3 stat ardtate diagrenele de eforturi Gy ce Jin fm sectiunes din cfmp a unei grinsi-perete continue fos deschiderd egale, cu tnctreare unifora dietribuith aplica Ye tala infericard, tn funcjie de raportur Ww (33(6][7] : (e) > fig. 7.3 - a - are W/L< 1 are un caracter sceperite ‘SHat de asintit tncercirile mai vechi ale lai senate [123 [7], mergtod pina le /L © 2, Fentra partioularitajile solicitérilor tn grinsi-pereti ou gotari, © ce veces [5]. Alsituire conetructivs af argare ‘TeAs1, Seatiunen 49 poten ‘ta grinsile-peresi care 90. forseask 1a besa user pereti fealtt qi ator rigiaisate transversal prin plangee intermediare oe tn fig. 7.1.0, aa cote de regull neceserd o ingregare fats 4 perotele curent. In situagiile speciale efnd sena comprinath © grinsii-perete rigidisatd leteral prin plangee seu al- (ingregiri, legituri), 1utinea » trebuie dimensic- -7- a nat fintnd seama gi de necesitat: gartrit centre veetirit. iE © atengie opeciali comperth verificaren 1s coupresinné ) 4 resentrilor grinsilor pe sttipi. de ebicel, otfipil af cont To ‘perete ngroghri ale restate, pee IA canal STMT TL IeF staate ot otrae- Fences + tor rigits pe"parter tiert~ 3 wD (fig. Telee), atta 40g 1a parter oe continu en to, Gequrr ais Gatregaeler on “Datta po {alli jinee prisulat, ‘nivel rigid. Pe reanen « grinstiiperete Aredute sk-satisfogl retetie! . ‘ gsewt |) ie % Fay jot + Fesojianen pe ree! oe + fe 1 eas . 1B, © nares detonate! 7.4.2. Diasnaioneree arabtutiler longitudinale ¢ bara somentelor tnceveietoare’e pentru © grind& lung (dupi cas : simplu resenets smi 60-1) tinwl), seciunes nec: arastert in ofmp qi pe reason fj Fie deterainets tn sod “ie a relate 2 (1.2), Feconands of se is velert- ‘simple revemnth te grins oo _o_singsrl drEina}h_de 1a bests dietribuie pe 2 Ffekijine pint le cersj15.h <= e,15 Lan ‘Te capete fn grosinen peretelui eau tn tngrogar eurtle saa buc' fu plen vertical, ‘qe turnare qi tot ¢ dati pot caus epicure qrinsif, dntervine t2-plus,. aesioneres etrieriler vertical —tmearcarity tecii¥! forse din fig. 7.9 ae ae 3 By divi, agesinds-ee le le - 15 em éistanth. foo, a = fig. TH > Im comal grinsiier continue (fig. 7-24 rept pentru preluares someateler negetive do pe reasapele 00:34, see aeaerce creveieee aiaueibutte pe o inantioe eat sare 40/7 arene ae ue bene grinsii, arairind dlagrene efertoriler 40 7. seekers Cece 069 De 0,9 L De aradtara active pe ressen 20 cceental aeqativ este foranth din seegti cbiireti ef versie ©, Se, —————“ ew Snsti continue cu tnedrcare le talpe superteard. Deel t veren ce aplied 1a teipe inferteart, intervia eceleegt soplinentare ea qi tm fig. 7-9. ~ Pattee jaan oan | 1 (S042) (60,60) 1 CO nena. Preblenele speciale ¢ indirect (pe alte grin eep.11 al cursului. 7.5. Console sourte??? Prin console ecurte (fig. 7.11) oe fateleg conseleie 4 proportii echivalente cu cele ele unor grinsi-per (repertal b/£ S14). In construcgii, le rezentrile grinsilor de rulere pe 7.11.a,d.e) a4 In general 1e rezeniri excentrice ale uner gringi (fig.7.11. 0). In casurile din fig. 7.11.0,0,d 9i ¢ console este tnedr- cath le talpe superioark, iar tn cel din fig, 7.ll.c, une ‘Grinda care reaseas face corp comun cu console, tncdrcares 30 f@ armirii grinsiler-peresi rese— -pereti) vor fi tratate fn cadrul edenet 8, ea th consolt | corder arte metaiick meant et - es (9) (e) # = ia, Ta - tranenite tn sone tflpii inferieare © scestets, Censolele scurte se tntfinesc mai frecvent le atrestedy rile din elenente prefabricate. Totugi anelise compertarit ef celealului lor # fost inclust fn prexental capitel 4) cereets deoarace cote siaiierd co cea a grinsiter-perept [1] [9 [0] tj. ; In fig. 7.2 [4] 00 vid treiecteritie dlrectitier principale de conpresiine si de tntindere tn stagiel elestiog. pentra consele co sectiune constant seu variebiis 41 tnearcéi Le talpe superioard. Se vote din fig. 7.12.0 ef fn canal cone) solei de sectiune constants coljul erterier de jos rimine pre the aasolicitat, astfel cf forme din fig. 7.12.0 vate eat Sonal, eliminind an mterial inati. In fig. 7.25.0 cate scneaatisnts stares de efertart, sub forse ompunerii reecfiunii transaise de grinds éupl > fle Taz tH a traiectoriiler de compresiune dia fig. 7.11, acest afect descompunere @ unei forge concentrate corespunde celui de fasctrcare 0 b0l8K pentru grintipe intra gringi-pereti eu thetreare uni distribuita. Stares Linita de resistenta curgere @ aragturii orizent. ‘tinge prin intrares tn '¢ tntinee (fig. 7.13.0), care, co 34 th casul te Pte erinsiler-pe- res, hep Ty practic uni- \)h fre_ form solicita- +8 pe touts 7 dtotanga tatre Punctul de a plicatie al tnelrclrii con centrate 31 reasem, alri- efortului fling: x, Canoe. «Te ny Deel gi alet prvsinth tapertanta¢ bund mncerare « o- + fig. T.14 - ta fob oo An ginslepereyt, an ents seenaerd ov feare 1 forgh Ueteare oaee Incdroares ete aplicets le talpe superioust « consolek= fe prevea steiert eriaentall strvet ivi, ror secjiane totale pe avon central ¢ Tol ALL consoled (2/3 Oy) treouie, tontore prevederiler pe (Sete aia SPAS 1o.167/0-76, a8 fle araiturii de 1s telpe supericars. Ctng tncircares se eplisf ‘talpe inferiearé, ca tn fig. 7.11. @ Becesaré fn plus erature tranerereeid de suspandare « dactredrit reepectiv La unele tipurt de console sei puternice eolicitati scalag paregrar din STAS 10.107/e-76 prevede qi e verificerd sk. sectiunii de beton s consolei tm functie de forte tuieteare mmone * = le console care susyin grinsi principale om alte RT ne 4 + 1s console care susjia grinsi de rulare pentra pederi ea! i “3 14k, Lesenex, térolée. Tenkéayrrieds, Bude Cap.2. Paltarték, pag. 10 - 53, [2] centse puropéen du Béton : manuel *Technologte et indus trialisstion du ferraillage", Tome I. Dispositions con structives en béton araé. In: Bulletin 4'Inforsation BE. O7/1973. Paragr. 2.5 41 2.6, peg.2.65-2.79. I>] Bischinger, rr, + Beitrag sur Theorie der Halbecheibe und] ye wandartigen Belkens. In: Internationale Vereiai gun fOr Brflekentau und Hochbau, Band T, ZOrich, 1932, pag. 65-99. [4] rrangsG. : Konstruxtionolenre des Stahibetons, Band I, 4.11. Springer-Verlag, Berlin, 1966. Paragr. 2.26 .Ko0- olen, pag. 253-263. [5] retegricn, R. + Contribugii 1a studiol grinsiter-pereti din deten arnat. Teal de doctorat, Inetitutul Politenas Tinigeara, 1974. [6] dengan, md. + Constructii de beton armat. Ed. Tehniet, curegtt, 1963, Cap.¥I. Grinsi-pareti, peg. 226-237. (7) Leonnerat, Pre qi welther, pe: Wandertige Triger. In: Deutscher auaschuse FOr Stahlbeten, Weft 17% Sohn, Berlin, 1966, [oe] ueemnarats rr 1 Poutresnetoteon tut Technique du Batinent ot iste [9] park, n. of Pauley, 2. : Reinforced concrete Structures. Jotiley & Sons, New Tore, 1975. Parsgr. 13.6. Brackete snd Corbele gi paragr. 15.7. Deep Seams, pag. 696. \Bereds ce + arinst peregi de beton araat (1itogratiat) ta conatruc}ii Bucuresti, 1975, [ha] pepineon, Jun, + fidaente constractife epéeiaur da bétan araé. Eyrolle . PAE. S2-L1e gi caps 5.Conscles courtes, pag. 111-162. y(t] genaye, ae: Goer das tragverntgen wandartiger stanbeton- (riger, In: Beten~ und stabibetendac, af. 10/1956, G9] mutans toss et pacenere, tals t Herts posned x resets Wa Rerotkih elenentov pri deistvii poperecinth of1.% erat, care prin feluz cum tajon le reatisaren Seuste tn lungul leturiler ler pe elenente continee ¢ portangi sau grinsi. In fig. 8.1 efnt aritate ciferite aatfel de plici, de foral dreptunghiaters, resonate pe tre eau patra letari + + tm fig. 8.1.0: place unui plangeu en grinsi peo at te, renemath pe dou leturt, pe grinet 5 ie + tm fig. 8.1.0 1 place unui pedest de scart, reseantll ‘ret leturi pe siduri pertente oaa pe grinsi + tm fig. 8.1.0 1 place anut plangee cu grinst po doull Fectii, reseuats pe grinsi pe toate petra leturile. De asenenea, stat arfitate qi alte ferme de plici cele ereptunghiulare qi muse: + siroulare (place peste reserveru] eilinérie dia ij + Srepeseidele (pieile care forcast pfinis de fund 8 net celule de ailoe patrate (fig. 8.1.0). In constructif we fatilncsc gi diferite alte forse plict (triunghiuiare, rembice ete.). Int Annales de 1'Ineti ‘Travaux Publica, tan, a jeupa mai deteliat de plici- ou diferite tipuri de rese- suri sguore Pentru a seoate fn eviden$é le nivel celitatiy influen— ‘$8 repertului tntre laturi esupra comportérii unei placi rese- mate pe tot conturul, vou efectue pentru tnceput un calcul sim Pifieat, care af renultate erientativ 1, ae (fig. 8.2) © plack evind deschiderize 2, 91 by by > fo, 0 oh seonreatn ou o sareint mnitern atetribsi- Pe mpretagy’ q. 0 parte G, in aceastl tncircare va soli- site place 1a tncoveiere pe directia (x) gi ve fi tronsmisl le 7 “peanensle do pe tavurtie fy, tar Geataes (4,) v0 sentetee | Sg ersten eel rere pa pie'(y) qf ve fh trenentoll fi faemare ‘1s reasenele de pe 11 (a) of (7) qh canton Iungel ecestere @, tt stat unifers Getrituite 5 a douk ftgit tncruciqate qi.avind ca secuneseoul 4 atatle nedeterminats peg, oan peg, 2 a= 4; + Distelt tnetredrii q pe cele douk Airectit oe deteraias seriiad. Aipie de egelitate o sligetiler ftgiiier (x) qt (9) fm “Sear eT af Gp stapliticnrt © ~ a qth gt ae Reeling prigul teren ca altimal, resaltd t ’ vd ot, ou oft Ly cote oat mere cectt Lye ai sare fn report ca, ( ge fapt, puntnd conditia de egalitate @ ofgetiler 187 central plicii, tneircarea q e-# tietribuit eeler dood £4 propertienal ca rigiditapile ler. Pigia mei searts, find & rigidl, preia nei mit din @. Iatuitiv, scelag lucra oat prima epanind ef figie mei scarth 4, |, pentra © cipite engi sligeats cu figia mai lungt Ly» trevate evident oo Tneerse ci: > sareial mai mere. Aplicarea relatie! simpliticate (8.1) cenduce 1a aral- SEATED TT eye ames ET 200 et res enact Ruaai pe lava> seemege Fh asyepeFhd ta bDBi don pete trite avertal’ Le / ly interning tn formitele (8.2) @ patra, influente lui este foarte pronunjata : dupa jpue oo vote din citrele date tn tabel, chiar 1a 2, /2. + 1.25 @ Fwertizeact deachiderit ai scurte peste 7e $ din tsetree- werata, tar a Ly / Ly +2 practic t + the a3 In 7 eetieee aritats variatia soamteler tacovole- ‘Tectit fm finctie de rapertul tatre Laturt, pentra © plack simpla resemsth qi une fnenstrath perfeet pe»! contr. Se observé ch le place foarte eleagita (£,>> 1,94) eomeitele dup directio (x) ee locelisenss tn sonele din veel: autates inediata a laturilor scurte, unde tnedresrile ve ait direct 1s eceste laturi, iar pe restal suprefeged plett. In efart de rapertul ta letari, infloenjeash ef greadis tneastrare Ls cepite pe cele d Auri, De exemple, tu cabal didi: plkei patrate ca ta fig, 8.4, afl pla resenats pe dizectia (2) ef! Gavia tnenstrets pe aireetio (71 i deat L = Ly » statiie (7) as nai rigite dectt ftqiiie (2) gt consecingh oe ver tneires sei mil Pe pase cifreler din tabelal de le pag. 38, pileile plane dreptangniulare pot fi clasificate, tn funepio ce tat L/L, + i coat eategorid 1 a. Mitel de feras cianeita, oof, /L, > 2 18 cats, acnite of tntreage factreare se transaite apt directis 714 ebiderii mai scurte (y) 1 ta consecinta ae prevete © Fe de resiotenti nunei duph aceasta directi UU directie o araare constroctivi (plSei Flaca cate deci considerata tn scest cos douk Leturi. "3 bs Plted de fora apropiets de patret (1 2/2, G2) Le care oe fine seane tn calcal de repartisaren tnecgredrit PA cele doul directii qi in consecinys se previ pe eabele a2g.. Fechid arabturi de resistenth (pick armete os . unite qi armate fncruciaet seu argete erucie) In fig. 8.5 ant arstate exenple lor arnate peo directic seu ncrucigat 10 planges sonelite = tn fig. 8.5.0: um plengen peste © salt sai aare, cu grins pe care reazenl plici arate pee = tm fig. 6.5.0: plangeul anei bale indsstriale etajete! - a regen de sttipt patratt CL, = 2,9, ou ertast pines gt by 34 ou grtas a po eabele airectil qi pitch arnate fnerueigat po ‘simplu resonate Oroeiat ainine tn fess engeeler : fo deatinagio gi tnosrenri + 18 plangae te ecopert eperty’(Snedretri reduse) « > 1s plangeele interm pay ++ Gea : fe clidiriler civile .. ¢ intermediare ale clidiriler indus ae seadate (hale sau deposite), tintne Posibilitates uner tnedresri ect tee cri concentrate mai a care cireulll vehieule sini minine récomandate pe eriteriol tncadririi ts Grosiaile plicilor se {eu aultipli de un ceationtra 4: erg, tn camul plangeelor obignaite, pind Le 12 - 15 em. La al Uipuri de eleaente (aciri, plangee cu sareini locale f arte Fadiere ete.), se tntilnesc gi pluct de grosimt mai mari. Fidchle arnate pe © directio se considera tn celest resenate numai pe loturile lungi (fig. 8.6). Pentre @ tneli ea tn fig. 8.6.0 (variabill erieum fn rensversal, der 4s trivaith unifora tn lungil plicti), deck oe considers ploce 188 piryitu tn figii tranoversele de Lipine egelk D (de exemple, 'a), toate figiile stmt solicitete le fel ; deci ancl. om tia re te plecs tn aodul ardtat tn figuri, estfel ee {ile respective of devink independente, staree ler de solie’ Fe nu eer acdifica. In consecinys, putes reduce chan spet: ain fig. heal plank ca tn fig. 8.6.d, efectatad celeulul pentru o ftgie de plack de 1a lutine, 1uerted pe chiderea £ ca element unidirectionsl, deci cs © grinds ow Hunee bz hb, (fig. 8.6.6). ‘caleulul semente- lor tneeveietoare, pentru plict continue, tn done- niul elastic, se face pe schema de grind continul,| dap regulile ebignuite | Le staticli constructiiter TT fitnl In LimtteLe proe telor de arsare usuale 1 pled (0,5 - Lye 8), ace ten presints suficients ductititate pentru a per- ite un calcul tn doen posteelastic considering Aireet stediol eehilivrs- dad Lintta (a + 1 artieu- to 1apil plaatice). Im principia [2 [14], t com lteter teva asenenen celeul vo uradregte to epectal ¢ egelisere Haire moasntele pe reatene qi cele din cfapiri, in scopil ei Mfickrif disporitiel ermsturiler. Pentru o plack continul ot daechidert eats, acecst condice 10 ¢ dhagrant ce ante ca 8 fhe. 0.7 5 a wetelins tn desenidert te intertoere arginale siuplu reseaste 10 capt place este tacnstrath parpiel, valoriie ao= ¥ 1 gt : ’ tt rrr b-b=100cm =} = tig. 8.6 = teler fn etapul aarginal gi pe priaul reatea interior varie Deck deachiderile atat inegale, calculul tn domeniul elastic ae conduce din aproape tn aprospe qi snuae ra reguid eve mai ated, (ff scatele tn clap qi pe reasene, lot cle (£q£216) sea tatrun alt report eat til ot the respectatu egalitates |Mita] * | Mreasen! © 0 22/8 im continuere, se trece 18 deachiderile vecine, introductad | Ariat cuncscute meaentele pe reasene celoulete anterior ei = fhe. 88 = ‘De exemplu, tn cesul din fig. peate tncepe ea; Stamrtte £, at Ly, ude ms tye tel} at a, oil My + + 0b3/15, dupe care, tn fae (12), 00 trace 10 etaperi tmrecinate fi fy, intrind ox ty , By + My consecste (1 ee doteraing , , My. De le car la cos, 80 poate apei Fecta iograne de nonente astfel eteDilita, tn functie de nel sithtile constructive ale arairii Plicii, respecting zB teatel Aeseniderite condisiite : [Mera] * [Meeasen |= 02278 (445 Metup > 42224 [23] nae bend Hrveera| o Lea pluciie cu tnetreart utile mari, 18 care pot aptre a4 eenente negative tm ctapuri, trebute of Apotesele de tncircare tn care acest: fa fase (II), tn calcalul mementelor ain efapuri M, , Ky {atredue My, My ai iy date din fase enterioart (1) #4, ff, Jecul tnercirii totale q, namei tnclroares perssnentl ¢ ooneme 112 in figura). -ue Ate detalii qi variante ale celcululut fn domentul post etantic atne date tn [19] [23] senna de reserve de capacitate portant din efec- wat anelizat Le parage. 4.2.f a1 cursului (vols, pag. 67), prasceiptitie [1] [23] adait ca le plicite araate pe airginite de grinsi, centuri sau alte elenente care pot constitui rigidisiri, momentele tncovoletoare rezuitate gin celeulul static of. celer de mai aus af fle reduse cu 20S to efmpurile gi pe ressesele interioare, cu excepjia primului rea- tee interier dinepre aargin 2. Campartare of calcul 1s tnotretrs recere [12] [27] Pentru exeaplifice: comporturii plicilor araste peo Airectie le tnciireuri lecale, of considerta (fig. 8.9) © plact euspintnd un per rgitor dispus parelel cu deschideres, ees freevent tntfinit le plany = fig. 8.9 - Inckrearea (fig. 8.9.b) este distribuith unifera dups Ble deschiderii plicii, dar concentrath pee litine redusi irecqia longitudinels (x). 4 ne tnaginin place reall talecaith printraen elsten ccnivalent da grins tnerucigate of fm fig. 0.9.0. Orinatle Cranevereale seheastiseest fighile de plas respective, datre Care una eate inckreat direct qu sareina p din grevtates Tetelol daeplrfiter. Leghture longivadinall tatre fqli este Fopresentath prince grindh Lengitudinell AB , care poste fh Conalderaul ce t grindl continuh reseastl pe grinitle tr sale flexibile, deci similert unei grinsi pe reesene eiestive a + be 2.3-0) qi tnesreeth cu forge concentratt P= pL . tre iim Cid tnapet de Le statemt fhetiv de dare Ie cel real cemtinougl SD devine ¢ grindd pe aedio elaetie (fig. 8.9. tab thetrearen concentretl Py élagrenel a" guiut, Formele aia fie. 8 4 Dect fivrele longitudinale ale plicti, reprenestete fm gn: scheaa talecuitoare prin grinds AB , asiguri conluereree per {all a fibreler traneversale Le preloares tnesresrit’ concen te Py pe cere © repartiseass peo anuaitl lipine ectirs by de placa (fig. €:9-4), Tot 0 400K, sooneta genereest qt eparisii ner senente Incoveieteare M, en in fig. 8.9.0, pentru o th giz ror preluare este necesaré o arnare a plicit tn ene longitudl<@iagy jenusitd gregturé de repectitie. Dupl cum se ve veces eet Ak arakturé indeplinegte qi alte rolari. eee Lapinee activ aeaptiegte [9] (opt DEN 1045), t tn meal arakter : a aceifesleareep cine wos re. ar 7 pis 4 pL. re ae be tle Bd, ute coeti~ we pegs 46 5 x = Uiginen activi do pleck: eienial Ad se ia ¢in tabelal -a- Diametrele areituriler oe aleg astfel os munirul de té Fe pe metru Linder ef fle cupring fatre 5 (ainia ofmis ta Le tatinge) gf le, cel mult 12. Pentra asigararea mel oq =) )h6hFFl™m™rmrmt~——C nasi , - ae] motel, astfel ca gt (modu 3) (modul 25) yet pee reed 2) toraaat— ey) un eapat gi continu la Se lat capat’ wentele fncovotetoare ta ftgia de plac de Ltiae 6, stat cole preduse de tnedrcaren uniform éistribaith aferecth + tnetreares P ~ araiture remultat Gin celoulul 1a sceste semente ae éepe- ne sub tnetreares concentrati, peo lutine 0,5 6.2.3. Armares cu dare independents PUfctie sonolite oe araeent de regsldl = bare ds diam tre ict ( 66 612 am), deci care livrensi tn coleci de jungiai seri (pind le Se m) gi care tot o date pot fi fesenate direct pe cotres, cu enetey Be Iie celal utfdtoat 20 grin bere continue (fig. 811-0), tn care barele fnelinave ov fess, hesal rapa Lotlat, pe eotrass Ua pltctie cre tu gi nonete Seentive tn ctapurt, ov utllisenst « Gepesifie a orate ce tn fig. B.1l.e. fig. 8.19 - ‘simpl resemare pe tet contaral Ineastrere pe o leturs qi simpli resemere pe ‘all lalte trei ; (3)... tnenstrare pe dou latart opuse gi simple re alte douk ; if sult = My = 22/27 (ou coe 40 8 mai putin). cs Din diagrane inte din tig, 6.18.8 i vede ot ‘escfiunile 1a capetele fibrelor diagonele efnt negetive (col- qurile plecif tind af ee ridice de pe reazene), Diagrana re Hunilor pe contur este reprezentat& tn fig. 8.18.c, Luarea tn conaiderare tn caloul « efectului fevorabil al rigiditayii col- quriler presupune cll eceste reactiuni negative afnt preluate, adic ridicaren coljuriler pldcil este tupiedecath. In caruri- Le curente, reactiunile respective efnt preluate fir dificul- tH gi amuse - le structurile tn cadre de deton armat : de cltre stflpii de Le colturile plteiler ; = ln plangeele de beton eraat ale clidirilor pe siduri por- m@ (2) vante de chriaidd : prin greuteten idurilor de deasupr: ow pe douk Latari ediscente gf stapilt 3 Singurul eax fn care problena necesith « verificare alte deat ; - te cel al plangeului peste ultigul nivel Le cladiriis pe siduri (9) os pe trei latari i simpli resenare pd portante. Dact fn astfel de situagii nu se poate asi gure con trictiy ancorares colfurilor plicilor, se recomandi ca efectul favorabil al rigidit&yit colturilor sl fie redue cu So 8. De plu la place patrata simplu rezenath pe contur, aoaentul tn ctap ve fi media momentelor calculate cu gi flirt luarea tn con- siderare @ rigiditéyii coljuriler ; (6) ... tneastrere pe tot centurul. Ia tabele ae inted go reporvat ieturiner CY Lf stovse coefichentil Ogg fh Ogg (B= Less6 60te 3 a ondine a1 tipulut ge plach coafore etele striae fn cfapuri a calculeesl oo te Mat Car OF 5 yt Cay EF tn tabele oe dau af coefietengii 8.3.2, paleuluy practic tn domentul ajestic Danele teoredicn gi entodele nunerice ale calcululus Pllciior plane tn domeniul elastic efnt eunoseute din cursul de Teoria Elasticitapit. In practicn, se utilizeast tabeLele date tn stas 10.107/2-77 [23] qi tn diferite amnaaie [3] [e] [13] [20] [2a] ete., pentru pide’ cu diferite forse tn plan, con- Siu de rezeaare gi tnedresri, - cu ajutorul cArore aonentele serine ae determing cu relatii de forme: Ms og 22 ( Ke coeticiengii agi tn tabele). Ser" Pox tt cu care monentele pe reazene se calculeast ce pentru ¢ dubia tneestraty sau tneastretd le un cepat qi bimpla ré Le celdialt caplt, dui caz, pe flecare directios Se observa ch t2 tMyL4 colgurilor este lust tn consis aenteler maxine din ctapuri, ta tisp ce In cele ce uraeazl, se exenplifict aodul de alcdtuire ‘i de folesire a tabeleler din [23] pentru cazul plicilor ‘reptunghiuiare cu © singurd deschidere gi cu fnetrcar’e uniform Lei repartistri a tnelredrii q cu formlele (8.3), dec: 734 reducerile generate de influenta rigiditutit colturiler. Resul- tH do aceon diferente mari ttre monentele pe reasene gi cele in efepuri, care pot conduce 1a © armare inconodi de realizat constructiv, Aseasta constitue o deficient s caleululal plitci- lor fn domeniul elastic aplicat sub forme 21065 10,309 10,691 [0,058 | 0,375 10,625: To,052 | 0,442 | 0,35: 0022 | 6,046 | 0,506 | 0,494! 2,025 | o,o4e | 0,966 | 0,434! 2,028 | 0,035 | 0,621 | 0,379! 0,031 | 0,031 | 0,673 | 0, 3291 2,033 | 0,027 | 0,724 | 0,286) 2,038 1 | 0,785 | 0,215: 1043 | o,01€ | 0,838 | 0,162! 2,047 | 8,877 | 0,123! 2,054 {e1906 | 0,234) 94033, 0,927 | 0,073 0,035 | 0,942 | 0,058] 0,057 01954 | 0,045! 2,059 2,963 | 0,037) 2,978 | 0,080! 2,576 [2,024] 0,052 0,048 0,044 [ered 2,015 | oy 2,017 | 0,029 019 | 0,025 =e In vederea utilictrit aceloragi tabele gi tn caleulud pldeller cu mei multe deschidert egale, Legiturite de continaite te pe reasene trebuiese redua reteasri, Pentru deterainar; Constructitior, de gi une antisinetricn Ipotera de Incireare corespunzitoare moentelul maxi f reeliseast folosind artificul pentru calcul la cascrile pentro care efnt date tabelele, adic 1a tncastriri perfecte qi a: momentelor marine fn efapari, & cunoscut din Static trun efap al une grinti continue « tn care peste tnctr- caree permenenth gee — i. 7s soprepane cee util p om , 0m . fa gen, cu etme MMMM MMMM OOM pul respectiv tnelireat (tig. 8.20.8). Inctrea- | ' it rea tnaunat din figure I 20,0, poate £1 deseo puet ca fn fig. 8.20.05 | Intevo tnelreare geeerail | ( trie’) g+ 2 at & tne alternativd (antiei- etrich) + p/2, care tn- hunete dau elternatiy (e+ p) at gy edten a ceeegi tnckrcare ca tn fig. 8.20, Inte-un efap interior al unei grinsi continue eu un numir == Pe M * + chidert egale (deci fictnd adatractio te je condigiite revenere le pate) = ie tnedres- ren simetrict (w+ p/2) (fhe. Q.21.a), rotiri- Le pe rearene vor fi nule fn virtutes simetri ai, antfal ot monentele efat -37- ‘ 1¢ ele unel grinai dubiu tneastrate ; 4 {+ im tnotroaren entistmetrion ( + p/2) (tigi 6.21.0); foraate va aves, tn virtutes anticisetriel, puncté De reasene stmt nuld, asttei’ © cen a cnet grinsi siiplu régenate © plack ou mai multe deschideri’ of tineasi ce tn fig. 8.22 gi anuse : simple reseairi pe ; Le de contur, ier pe reasenele intericare (de oontinai tated , seatriiri perfects pentru (6 + p/2) gi cimple resenari peith ( pv2). Deck piace i 3 de tipul (3). ‘Sees pleed’ > te continu pe. émbele at, PoTeye] ecairs ‘Ge coly stat a6 tipar (4)ff wr relefe} “=e Monentele marine ‘ > fig. 8.22 ~ (e) vor tier ~ ‘ : , , Me tote UE Baty HE . oy pt Bay " Xny (6 7 e toy Sly tncirearee + p/2 intrh totdeauna pe schese plcll ¢e 4 pad). . % In formiele (8. me positive din ctapurile tacireate, tar serine negative din ctapurile netoctreste, + 72 10 momentele ‘Pentru calculul aomentelor serise pe reaseme, ipotessie oe fat leniiecslis eisteat mecca oarsmen we este, dar restul tn gah), pentru care nu asi ente posldiln ¢ descompunere fn eimetricl gi antieimetricN. De cera, nonentele erine pe ressene ae eelculeast simplificat, pornind de le descompu- heres tnelrelril tote: asap dup cele dou direcyit cu form- Lele (8.3), respectiv eu coeficientii # ain tadele. Dupk directia (x) vom avi Je plilet cu dou deachidert ; vy EE ae pated cu trot desenicert qi 16 print ressen 2 interior al pllctior cu Sp» patra daschidert aby 4s a colelaite ressene interioare ale pletion la tet, us directa (9). fantne gi aici va1ebild obeervapie fleuth referttor Je rr ———S = eT teoperitor al aceetui wod de calcul al sonmtelor pe {rt lueree ta conel turilor plete. ere a efectului favorebil al rigiditutii Acélag procedeu pentru 4 muri gi pe reaseme post ale, sainarea aomentelor fn cla fA admis gi 1a pldct cu deschideri ine- cu diferente pial le 20% tntre de Un calcul mai detatiat al aonentelor per ou deachidert diferite, poate fi efectuat aplictnd meto- cmerale o deplasiritor, sub forma unui orocedeu de diatriba- Moe wonentetor de tip Cross [4] [29] [2]. se pornente de 1 WA Gisten de dann cu rotirile blocate pe reasenele de contioui- Wate (puteite considerate tncastrate perfect tn aceste reareme) M4 ee ecntiibreass sonentele prin repartistri gi transaitert an je : a siccesive, tm mo@il cunoseut din caleulul structurilor foreste Same @in bare, Miriaile neceaare tstroun asemanee ealeul tnt: Som = righaitagiie plieiier 5 | 1D teetletenpii de traneaitere « nosentelor ae. Pentru o bard fr, rigiditates Kg, te rotire o oul Pee captt (J) (fig. 8.24.0). ente momentul My ce trebuie aplicdty 4 caphtulai opus (k) este mentinuth tocath. x ant Hye hye Oy te Egy ; Myekiex 3 In caval nel pliet, f1ind vorbe de an elenent Bidires= jonel, elexentel coreepunsitor nodului (J) este lature (J), ti] Lungul clreie atft rotirile @; cft af soumtele ie serio ae Pentru a putes reduce relatia intre monente gi rotirl 10, forse {agai (8.5), trepute tn preeledii o& ecaite pentru enbeie sirial [6am ale of devink determinath tn functic aod obiqnuit ee adaite variatie sinuscidels ce in Sigurd) cari apropie de cen reals qi presinth evantejete ewbscere ooiniee | pectul calcululut numeric. In a nest righ eseouee By fe pltedt Le marginea (1), A (a), 90 definense 00 otc: ental yy (tetribatt anasotse) neseser poner « proses a rotire Oy ‘teateibaith tot etasentaat) © 4, sted reetss teverte! 2oF plloti se mentin blocate, ou rceptia color © plact va aver te (x) at Cy), Telorite rigiattition, ealeulate pe a Hier eapitctton, sentra tipurite de plac! ast im tnteburate tn duertrite [4] E15} > 'aplu resenat dock rigtaitars aizerite dupa Aireogii- te base prin din fig. 8.19, Pentra ¢ bark gitere « mosentelor de ie (J) ta (x ty o* 14 negters tm capstut (e) bios tul opue debtocer (4) Ae, Le bare cu sectiune #08 nomentul et al beret, ctnd tn cap peen on eement Seed Srpame cectes constenta tie Se, Meturile tnenstrate by & ai vlorie +6 40 pled ain de mentionat ca » Matfer tnett conver- ae in tnbele, tn aceleagi lueriiri. : Sueceniunes etapelor 4 geies) : = Stheme de tranenitert se azoyeante tn soda arduat _ fle, 8.26, flecare laturd de contimnitte fiind represent printr-un nod. : ~ Se caloaleass sunele DE gig sisiditasiior 1s bo % ajuteru tor, coeficientii dy nepestiiie te R/ De = Se traseasé varele de ee tranaaitere intre nodurt qi ji tnecriu 1a eapetele lor coefi- chengii de transaitere opre no- | durile respective. = 80 tnsorie La tiecare ce} Dat de bard mc omtal de these | trare perfectd, tn ipotesa de Inctrcare considerata. + Se etectueast repartisa 41 transnitéres acestor ao- ente, obfinindu-se diagraus inary gg sonente pe reasane Deck plangeul cuprinde 94 page! eraate pe o singurt recta, aceaten intra tn ocheas dq gqictl ca rigiaitutile, cbd ficlengii de transnitere 4i aoumtgie de fneustrare perfects: calculate cn pentru elenente unidireegiontle (bere). 8.3.3. rs jt Oa gi plucile araate peo atracti erucigat presint Articuletiile plastice apar gici fa lungul uner limit xiak solicitare, astfel tnctt cegeres #¢ produce prin taplirti ree plicit tn fagete articulate tnere gle, trmneforatnd-o tn aecenian (fig. 8.27). In casal plicit patrate, etepin resmate pe contur (fi 8.27.8), tm aonele de colt fidrele cgle mai solicitate, coreepsl ‘MMoare nomeatelor positive principale (nomatele Wy din fig 8.18), stat cele scurte perpendiculere pe diagonalele plicit (direcjia marcats tn figurdl cu sigeatd), aetfel eX fiaurile ia faze inferioard a plicit ae produc normal pe dizeagia eceator fo tongul diagonalelor. Inapre ai jio- ea fleuri pa- relele eu la- turtle, tn ona aomente- ler meri positive din fap. tea, ta fe aupertoert « plicit apar fisuri 1a 45° fn sonele de colt ca tn fig. 8.27.b, produse de momentele negative Mg din fig. 8.18 ¢i care Ie Plucile tneastrate pe contur se Facordeasi ou flecrile contur produ pe reasene, ca fn figurt Liniite de articulasii plastice pot fi tn consecinth scheantisate pentru calcul ca fn fig. 8.27.0, fiiad foraate din: = cele produse de nosentele positive gi care att dirt jate 4uph tegonaiele plteit + = tn plus, 1s pllctie tneastrate pe contur, cele produse &e Romentele negative qi care afnt dirijate dup perimetral plicit. In fig. 8.27.0 a0 erat qi modal cum fn feqete prin aceste Linii de articulagii pl fora tn secant Simiter, tn casul unel pldct areptunghiulare, direcsii- 1s fdrtlor of Liniile de articutaytt plastice ws foras din tig. 8.27. gh a > fig.8.28 - a (ty < O52) blty>05&)_ Reussia de echilibra Lisits se serie penta plece 6 Aibertete, dtnden ith un mecenien ca un grad virtuald dup directia graduloi de Lidertate gi ecrlind ¢ pia ce Iuerul mecanie total, produs de Inciresri gi de Le din articulagiile plastic aireetit H+ notapie pentru aonentele cumslete po toatl 1npinee ginea) plicii ; © aourntete sazine ta etap 1 1H , Hy, Hy + somentele pe reesene : = tnetrcaren unifora dietribaitt/a? echilibralal liaits. Geonetria plicit este aritets fn figars. Se odsereB place poate fi considerath compas din 6 fajete triundhinlars -~ © Tepote triungiiulere gi cous fetete dreptunghiniare bem, - a,» He, ih by, of Ohba 9! Produsele fntre mommtele din articulasiiie plastics $f Felirile feyetelor stat toute de aceles sean, jemaie produs tn deplaseres virtual de ac intrd multiplicate cu 2 , deosrece scjioneass ca Derechi de momente pe ctte douk fazete). E Egsltne cu luerul mecenic produs IMA termeni cu , se odsin @ gf taptrying em uagia de echilibra Limits: 2 hehe G Beem 7ee Bon, ty cab) Rerulth tn acest sod o ecuagie unicn gi 6 necuno: cute 5: Geel echilibrul este posibil tntreo infinitate de solui’, cores. 24 Pentind divereelor rapoarte posibile tntre cele 6 momente, ceen - @* de etre constitue o caracteriatics « calcululul tn domeaivd plastic. Pe lings condi sie de echilibru (8.8), trebuie ines of = fhg.830 serginale 44 douk fatete dreptunghiulare interioare, In sadrul de- vlasdrit virtuale A , toate aceate fatete oe rotese tn Jura les Lirilor lor pariaetrale oa aceleg anghi :@ =tgO= A/e,5 2, . Merultenta 8) © tacliresriler q de pee fatetd triungriuieck te be 24 2 fie respectath gi ceringa ca in lungul Lintilor de articulegii Mit de arte trinnghiutat « @ (<2 Med pbactice, sup incarcaren de explontar deachiderile fisuriler of 00 tuscrie tn Linit Pate nu trebuie at acceptabile, Pentru aces ye deptrtese prea sult de ‘Mastic, coen ce se reslix deck oe respects anumite limite tn Fi Pepoartele tntre cele 6 me 1t¢ euhoscute gi mnume : . Ms Meneatele dapl airecpie Leturis scurte (15) ob fe eal art dectt cole duph directis Laturit tungi ( £1)" Domeniite de Bprelers recomandete pentra raportul Hp/i, te funcyie de Hpor- L/h, stmt, apa [23]: #1 are punctul de aplicatie ta antrul de greutate ol triunghiu- a wae] Jat, deci 10 atatange £/6 de ta lature lel pertastral¥. toptee taree pe vartica1d fn dreptst weatut punct ante Oly y etter ef Weru] agcmnic efectuat de Ry tn deplacares virtsald A sate: Bn ol, 2G ok, oe3 68 6 Netultente tactretriler q@ de pe o fal y MW Greptunghivlars este + Ay tx aria dreptumatstat © @(f, =f) 22 : * punetut de apitcatie 14 dtatanga 25/4 de 18 lature peste Mecwa, deplasaren verticald ta azeed punt La Liceul ancante efectust de By oe ture ben tece, Bb. Rapoariete tntre p Oe, pe fiecare atrectio (B/E, HVE, , P tmeerie fn limitele o. det agate yentele tn efmpuri gi cele By, ByE J, oe ot see 0)8. La plitcite continue cu deschi- Tecomandath valoares minial 0,5. Laer) jeenic totel predus -~a- eleiaiet, nomentele resultate din eeleulal post-alastie redese [1] [23] 1 “ = ta cfapurile marginale of yo prinele recanue Late a4 20,5 dd seporvel iatss aasehtansee pesetetlce stag 11 con pezpendicularl pe serginn onte <= 1,5, reepeetd Lo 8 dud acont report erte caprina intre 143 of 240 1” = tn ofapurile interioare gi pe rectal reaseasler 0) om 20 Se , Armeres og bare independente se face upd + regal ca La plictle arate pe o siagarh dizecti¢. Ua de reprosentare oute dat ta fig. tot — noma: Frin completaren scuatiei (8.6) cu conditia de 1e pet. fo) fou cele 4 condigit de 1a pot. (d) de mat wes oe cote, "46 condisit, ca care cole 6 momente devin deterninate is Plangesie formate din pldct continue cu deschidert Je fag mod ca fn casul pliciior armate Patct reaps cteestae (aes (15:0 cig: (6:6) edice arernttia (ae celculeath din sproape, pornind de le una din deschidert a tre sind auccealy 18 cele tnvectnate, cu somentele pe re cute de la deachideren calculaté terior. Foraule siailare cu (8,6) pentru alte forne de pldet, aa) rae ney Sit £16 28 a4 0.29 anu altede, ate ante tei6] [11] {26} [23] [2s]. Asupre velebilitasit formulei (8.6) atmt de observat ur- Linkiler de articulagit plastice ain t1¢.8-36 trict af 4 fost stapiiita iutnd on beth condiqit sagan f8enare pe contur [tipurite (2), (3) gi (6) de sian din fig. 8.19] . Le condi git n artieule a Hille plastice ae formeazh io De ex. _¢ Wo pleck de tipui (2), reset 1a care diagraas de sonen- ‘4 te dupa aireeyia (y) are forms din fig. 8.51, ar max tloulezia plastica ‘din Kcimp) ctap va apres tn sone de soment marin, deci la o distant x, < Dye 10 ‘aarg pL ronan Us Ditanga yy oe gt ert est: seate acrtind ecuntia ae Wweru mecinie virtual tn Fist enitibraius Liniea tn tunctie ge y, 1 puntnd condi I crapseate Tit ainin (oltuatia cet nei derbrorasiin) « storti« aij erezorathreltcestoteln|OcaTaat wan geacierar ia oh, dee chien te ieee CULee PhaUroNRL de tratare « problenei. sotuse chigr tm situapit ce tn fig, Considerares une sen sistas Of UPHL din fig, 8.30, care conduce 1a an ealeey et *iaplu, aM practic o sproxim jie satisficttosre, 7 centrale, s0 cease stertarile anrgiaele deachideriler (£16-6.35%; 0 ai © reducore o castitat ter aredvari, Gar spare © Fintad eeana de efectal de *boltire’, ta pliciie atrgi- "ite Ge qrinsi, conturt sau alte elanente care pot socmtion a plieebic ta plas la moatajel ler. De accor, reducoree araituri~ len po aforverile mazginele le deschidertior presiath Later: Bractic fa special 1a plicit oe deschider! mari ( oa 5 a) eae en taelzodet abile wari. 1. :$18 pe care aradtarile atat agenate pe prinel riad (tm figed! 1 Ay by) of cen pe care tat ageseve po al dotlon xtad Uy, Th, Js ta 0 placl de 7 = 8 on grosiae Lal tthe gui By de neglizes. 9.3.5. Axmazen cu pines engeve ‘La plicile armate fncrucigat, atilisares plsseles oaporth de reguld i innddisi in ciap ale araltariler 60 1 vine din dizectit (fig. 8.36), proband care Le plete armete Peo airectio™ Ia casa ofad aralturile 09 dispan of ta fig, 8.33, Le of weofiuntle erisice aia cfapart ok fo ante fa soaele aargi~ ale ca azaltarl redusl, reapectiv Liniile de ax: ‘Monlapit plastice of e- park dap schena dia tig. 8.34. In ealenlul tn de- sental posteelestic, + ouafia de echilibre Li- ait corespaasivoare «- costal nod de cedure re- salsd (1) de form: aLhyle- Le -2, . a¢yaa)- Ber az : 7) poattive mai,’ » Raa si | 2k ok F mop L ca reatsiee ots a " ‘hadiri_tn en sereccenntatl, antes 7 barelor de rezistentaé tm severed oy Lonnitte M1 + Mg Caventele de 1a margiatle plicit ptad la sectie = fig. 8.36 = * ile ande aradvare fntreroptd din clap au mai es- ton arent, oi te activa + sdniell ta acest’ cas aviad ta vedere ancorares mai deal ta Be care o renlisensi plasele audeve fa report oa armarea lt 20 Andepentanta. ° Dac eo foloseac place pe dond riadari, cele G0 pe . dul TT pot £1 oprite ta ciap on ia fig. 0.36, erafriad diegrens aE te sonente positive, Intervine atanct gt ated ascenitetee.veris Fr «tHokai4 auplinentare « capacttdtit portante ca formals (8.7). 29% Po reasenele de contianitate, plasele ondate oe dispans; 1s fol on Le plicile armate pe 0 aiagurl directio (f1g.8.15). 4. Plilet og golart “ Ta plicile cu golart mari, dack an we efectueasl © ‘ink aad dotaliath a stizit de solicivare prin tapdrtiree taney Hicrea.y+ Heraea.) = somatele capabile ale plrtilor ata * ermitvarlie dtm ofmp (4g) tg5) care oe prelea- vee pint ta seaseass Verificarea ve | faoe deck cu relatiile (8.6) #4 (8.7), deverat- antl fiiad cea mat defer vorabild dintze ele. Ia dinensionares aralturiler pe cele doul Gizeobit treduie al se [2] song -Te- un sarelaj de elemeate finite oe ‘ALisaren pe aosastil scheall « pre deoler cuncecute din teorie pliciler ‘= on pot adopta de la cox Le cas senene de calcul simplicicate oa ta fig. 0.37 [15] [17] « De exemple, Pinon dia fig. 8.37.8 90 considert taps Vivi ta troascanele (1),(2)4(3)) din care (2) reaseni pe (1) #1 (3), dex acentes stat resesete pe cite 3 Lavari. Similar’ oe scheantisonsd 1 sivantia din fig. 8.37.0. 1 ie ‘strucfiaai peaten oalculul structurilor de beton arsst static aedeternisate on conaiderares redistributiel ¢- forvarilor (4z0d, dim L.zusk). E4.Tehated, Bacuzestt, 1965. Cap.IZ. PlMoL 1 figii prefabricate ei monolive lncetad duph ana sau douk directil, pag. 20 - 48. [2] Ament. R. 1 Asupre domenitlat de eplicere a aesodelor in celenlal sisteneler de bare 1a structurile formate din plied plane ¢1 curbs (prelegere = carsari postuni- veraiteze, Litografiati), Institute) de Constractit 3° ourepts, 1972. Paregr. 2.1. Plasgee dia beton araat formabe din plict azmste facructgat, continue pe reese 1» pags If = 1a, [3] atvemex, B..s Platten und Bebillter. Springer-Verlag, Bet- ‘Lia, 1965. [9] pranpens vs + Drenetakel-dusgleichaverfehren sur Berecte aang deliobig belasteter durchlaufender Platten. In 1 Betom- und Stahlbetoaban, ar. 6/1961. [5] cecsBede 68 1 ROgles techniques de conception et de ctl- onl 408 Yayzages et constructions en béton areé (inel- Modifications de 1970). Byrolles, Paris, 1974. Cap.Il- Plaques sur appuis comtinus, pag. 69 = 72. ts] t3] -Tlhe- Gomité Biropsen du Béton : Annexes mux Recommendations Internationales pour le calcul et 1'exéeution des ou ATTEC, Roma, 1972, paregr. 1-4, peg. 2 - 127. eo Déton. amexe 5. Dalles et structures planes Somité Rironéan du Béton : Manuel “Technologie et indue-f on du ferraillage", tome I. Dispositions en déton arné. Im: Bulletin d'tntoreation CoR.Be, ar, 87/1975. veregr. 2.1, pag. 2.1°= 252. Gserny, Pr, 1 Tafeln fOr vierseitig und éretecitig gel arti ‘seErnat & Soba, Berlin, 1978, pag. 355 - 439. : Rumitrescu. Da, agent. Ra, Eicule, Ie 9-8. : Indrumstor pentru proiectares 9i calculul constructiiler din beti Detom raat gi deton precomprimat, Bd. Tehniell, Bacn- Fegti, 1978. Paragr. 9.1.5. Dete constructive pentty plicit, pag. 475 = 488, Glementelor de beton cu plase sudate. 2d. Tehaied, cureyti, 1973. rary Fat, : Reinforced Concrete Fundamentals, od. TIT. Je Wiley & Sona, New York, 1975. Cap. XT. held. Line Theory for Slabs, pag. 417 - 451. o4.1T. Springer-veriay ten, peg. 263 - 308. Sabo, J. + Durchieuftrager, Rahman, Platten und Babes af elastischer Settung, od, HIT. Yerner-Teriag, D dort, 1976, Teil II. Platten, pag. 161-252 gi 337-379 Mangan, H.D. : Constructit de teton araet. 34. Tehite! Sucureqti, 1963. Cap.III. Pllei‘ plane, pag. 124 - 145 1 perag. Pag. 345 = 352. ton (P.$9-76). In: Colectia Hunt, ar. 144/197. 3 normative of instrse~ yohteckplatten. ia: Beton-Kalender, Bend I. Bai ‘HL.D. Celculal pluciior tn doseniul plestiéis ‘arasrii cu plage sudete © elenentelor de be } Wheld-Line Yormules for Slabs, Cenent joctation, Londra, 1972, Wianig, E. : Yorlesungen ober Maseis- seraratt ZHT- Grundlagen mun Sevanren ia Stanitorny ‘Springer-Verlag, Berlin, 1977. Parags, 0,2 (Binecnaig geapannte Platten), pag. 62-96 gi 2.3 (Dweiecneig | apennte Platten), pag. 97 - 109, fhe] imu. ae : constructs 4 Deton armat. 84. Didecticn 4 re anettets Bucaregtt, 1969. Paregr.ttz.1.1. Pine! pie ne aonolite, pag. 167 - 192, 9) eta ts + coteuat seeucturtion de onten arate sa! sisl plastio. 44. tented, Bicuregtis wore ety! Cateutal pitciior, pegs 212 woes" Eruetidlor (aun redactia prot. a.ceracoeteny "iets MoTehaicd, Bucuregtt, 1977, pag. 229cloni. 97 Aearacte ot tatcus ta + stodiat taorncte experiaentt eh ————L A. In: Reviete Const rucyitier ¢ construesii, ar. 11/1966. Betgus te 04 Benceles. u : comportares 1a tacovotere « pikcilor isolate 4i continue araat rexemate pe tot conturai, INCERC, ar. V/1974, {23} sm4 10.101/2-77 + consemictit ctvite a induatriere, Frantee curente din plict 41 grunal din ooren anon, ' Deten preconprinat. Prescrips!i de caleul gt aceite 7d Miele suopehs as: Platt, otette tees Berlin, 1973. [25] wanes chugs 4 5a + Rentoreed Concrete 9 So,3, Iatare ucational ‘MoLionere, awe tert sont Sm. 18. Teld Line Theory of siete, peg Tost oP 26] meting, a. 91 fiskbiom, be + fig. 92 = cMtuires lor const fn asiguraren trenemiterii fm bane © eforturilor le reseatrile plicilor pe stfipi, unde se treash reac}iuni importante pe suprafete de contact reat sa anume . drectite_eterturior prewale oe forturi prineipate de dere care tind ot dart striipungere | punching | poingea- | Durchatan- | prot ! sen, mame ‘(pomnsonare) i (shear) ; nement Cob = Constructii din beten armet P.IE tiunea fortelor orisontele, da- ef acesten aint preluste exclusiv de ansan dial plied + stfipl, oe tranaait tn acelag mod gi momente tncovoistoare, de date a coasta de 1a ettip le plack (fig. 9.3). Preluares acestor solicitari 1oca Le se poate asigura pe douk eli, flecare din ele definind efte o categorie de plan- tee 4. airiren suprefeyei de rexemare gia rigidltupii nogulut prin tngrogeres otf 1pu- Jui sub plact tn forms de capiter”), ce o* conduce 18 tipul de planges denunite plensss ciusarci??) (thes 9.4.0) 5 de atriren gro ati pltelt pe teatt suprefage oi, aatfet ce o8 preta.soltetts- File respective fri © necesita tngrogirt locale, ceea ce con- @ (b) ice 18 plangeete de- ee ae numite gale groage?4? (tig. 9.4.0). Tete evident ef sud sepectul consumurilor de beton ai tA a dou solutie nu este competititys cu prina, in= tntregel pict pentru a prelua soll- spar nunel locel, 1a rexemirile pe atfipt. sud alte nth tosugi un doneniu avantajoe de utilisare, Di va ft fhouth te attr- tol, dupll analisares sledtuirit 91 comportd- FUL tlectrute din ele, = tig. 9.3 - Piledecke | verbaioel eater =n. 962+ Flange ciuperet +1. AlcHtuires cepitelariler Rolul principal al capitelolai este de a asigara pisefl © suprafay de resesare pe stflp alrith, pentra a resista 1a “stripungere, Tot o det, cepitelul lucreasl qi ge wuts pe rei ym @ plcdi, micgorinai-i aomentele tncoveietdare ta efep é Marindun{ seotiunen activd le cele de pe reazen, Pentru stabilires dimensiuntlor miniae necesere ale nul eapitel, tn functie de deachideres qi tockrearee plict?, 4s aarca betonului, afnt date tn stas 3465-52 [24] (v. @1 fl [25] ) adacete ain tig. 9.5, care oe utilizes tn sogdt ator : 30 = Se catculeass coaticientur a 0 22> @ unde : @* tnclreares totald « plucii , in Ket/ap ; B, + werce betommlul, tn ket/ea?. tata superioard = Ln Flesare wal = plac thts) © coeficientulal, a 4 SS aN peopande 0 tg: 909 4 curt care represintl 00s —sprofilul minin nec a1 sent-capitelanes; om. te 18 0 scard ea: Lous ‘Gos 030 01S 020 tint Ly + by ale pluett thet elato: tepargired oo tue YE, 1, Tot tn [24] se dau ei profile “standards 4 luri, © clror adoptare @ recomandeté gi scutegte taten verificirii eu curbele Lait din fig. 9.5. Porsele aces tor capiteluri gi motapiile utilionte pentru diferitele ler de aene{uni stot arteate tm fig. 9.6. a + lupinen reall o capitetoial 4, + Uyines teoreticl de catoul « capitelatat. + fig. 9.5 = Tipul (1), nomit cepitel sisplu, se realizessi printr-o tagroqare © capstului eupertor al stfipului 1a 45° pe ambele 7 Cepitelut de tip (2) Aeark pentru plack o ruth de rigiditete wal ict. ‘Tipul (2), oumit capitel frint (fig. 9.6.1 sash din douk tronsoane cu pante diferite of, S43? ats) X2 <45. Dimensii minime recomandate :- amos bs bm hp Lyines de calcul 4, oe obtine aicing dreptele 1a 4B, AB’ ca tn Sigurd gi prelungindu-le pind cind atitg pldcii, tm punctele ¢, C*. Lf cateul 4, #00" fel determinath trebuie ah fie 3 ( 3b TMpul (9), sumit capitel cu pleck de resemare. (£1, 9.5:0), format dintr-o evarare a stflpulsi le 45° contiaases ’ su 2 ingrogare a plicii, este practic echivalent od tipul (2/ sup aepectul rigiditayii ca vate a pllcii, Dieeneif ainiee conunder . weet: ya Layimes de calcul 4, 00 obpine pretunging Liaitie i a°3' din figure pind cing atffig fundul plucii, tm pametelé @ C*. Se pune 9i aici condizia ca d, = ¢ C* Se (0.204063) be La radierele realizate aud forms de plenged tiuperes tntoarse, se adopth totdeaune le baxele stiiptlor capitedurty de tipal (1) (fig. 9.6.4), din motive de cofrare gf de turn «© petonutus Reecuyia capitelurilor eledtuite cs tn fig. 9.6 tm otapul marginal o ‘licabilicate al ac ‘emul format din * pentra rigte, : ber Sy tne q, ue D7 Teetdttetee pitett (aupa atrectie x) ; / / ‘tneastreksx pla definite prin rapoarte: + PO primul reasem interior B; emul de capkt As a = He tale tntre deachiderile pli: le capete ; fe + Ry" rtelditaptie etenettelor superioare gi interioare Cattipt, pares ete), le 1/2 Tespective, BSN Bet Mogg, fo * PMatap curent ym curent + reazea curent. © calcul prezentats mai sus poarts + In ottuatiile speciale ctad ii na se tnecriu tn doneniul ehiderile cu capiteluri te ambe- ealculu) aomentelor se face plack gi sttipi cu un cadru, tn ca- Deschiderile de calcul se iau ; » Pe dase formiel (9.2) ; fm deschiderile marginale care reeseal Ia an coplt, pe stfipl firt capitals 64, ta fig. 9.8.45 ae -ae > pentrit ottapt +f = Maggy (in ex fa ax) = —) Momentele resaltate din acest calcul oo distribate ‘tre fipiile principale gi cele secandare ou coeficienjit otal, du‘ nad ous oe svdue on 3o 5 tated ovnse de etectal G2 fel pe dood dizectit #1 de comportarea spatial at oe feat avantajoasl dectt com resulta din schenele plificate adoptate. (a) = stg. 9.33 = 21] chem de eperisie Ta fig. 9.13.0 eate arkeett [. @ articulafitlor plastice la place asai planyen cieperel, ta qe-an ofap interior #1 fntr~unel margin] slapla resent 2¢ Miya. Poatra ofmpal interior, deforusta coreapansitoare ste 7 ath tn fig. 9-23.. In preacriptitle sovietice sal wer [2] stat dave precedes do calcal pornind direct ¢ 18 acento gobeae. 9.2.5) Coaportares 1a tnclodst orizontale “pect an se provid rigidishri prin diafregne, tortele essontere (din eclivaes vingulel ett « outremuraiel) trebele siete peelunte integral do atruoture ta cadre foreatl dia atilpi #1 pliicile plangeelor lucrind om rig) . Honentele tacovoletoere reaultate 14 capetele stflpl- or as tranentt plichler prin invernedial eapitelartlor, cone ver ttaaeree pe felt de plack de 1i}ise Liattetd, care resale qivtnfel euprasoLichtate Locel 1a legiture ou stizpli- De a- emtrel de alvelari pial 1a oare cate zajional oh ge eo sitlene atractusi ou planes clapercl nerigidisate pris 41~ Tiles sate Linteet de ponibilieitile de preleare fa tune cou sean a forvelor eritontale, reepectiv de gradth de setentct= fete al sonel. 9.2.6. azaane ta plangeols otaperct, ststenol 4 coat diterd tatre fieLile principale #1 cele secundere gata) 4 : (ORL 424,025, = in figitle principale, presenta reasemler lave feranve de caplvelurh pereite ce perela din clap ol an fin potrecete pesve axele reazenslor, ch oprite ce ta figurd. Bxceptis fae Mieustiile clad structure are de prelust forks oriscatale sole ice seri, care deveraish wonente positive pe reasens, mecesi= Sind comtiaverea pi ancortren exaltarilor de 1a partes iaferioes Taincolo de exela etflpiior. De asenenee, fieitle priacipele seoesitd decbiceL, fa special pe xeasene, eraftart in tare ce renters cep 12 mn, entrel of este ani indicat , 1a fol ot da grintd, reaLiseren azaktarilor din bare seperate pe fiectre desenttere. ‘a ta ftpiile sveundare, seintervaniad aapectels de ani su, araaree on poste face duph celeagh reguli oa 1a plicile obit ive, ce bere continae dzepte #1 ridieate gi cfldreti pe rete seme. : Acolesgi principii oe reflecté #1 fn aledtair reirit cu please sudste (fig. 9.15). Detalit mai multe fn aceasta pri- viaje otat ave ta [le] OSL ‘La dimeasio~ aaron aredtartior de pe rensane ele flgisler princi- pele, fakl}ine Ge celcel a pil cit oo ts, Hated pvene de present cepivelarilers e- pa com armeesh Te]: 4 = 1s capite- (b) fsiile secundare Lerile simple + = tig. 9615 = zeae = tn capitelurile frinte 1 hw Laklpinee reals « plicit, ate surace to distange 4/2 de 1a exal reasemslat, @2r <5 1,50)! = in capitelurile on plac de resemre 1 B= 15 By: Capitelarile se arseasi constra oo ta fig. 9-15 Pe tnbipinee lor se continad gi etrierii curenti ai stilpiler. ~capitel serets— ~captel cu piacd de rezemare — > tle. 9.16 tode de calcul cele americans [3]. La data 88 proiect de instruetiunt tonal or 401K, elaborat tn catrul cate. de derinitivare, & pentru proiectarea plangeet: drei noaatre, oo ef li tn curs Tevisuirea STAS 3,465-52, ure De sceea, tntre pr Shuperet, expuse wai us 1a ps 414, expus derile de calcul pentru plangeele araer. 9.2 91 cele pentru plangee tn cele ce ureazh gi basate tn cen aai sare pores ie noraele [3], stat inerente unele naconcordeny \rebal ai fie eliminate odst cu aparizic coneuan NOL preseriptii romtnegti. 9.3.2, Grosipen delet. Veriticares 1s stzipamceze. In inediata apropiere a atilpulei, eforturile principale de intindere in deld prodase de forte thietoere stat atogore- te prin efectul favorabil 1 efortarilor anitare verticale de Sompreaiune (7) (fig. 9.17), aatfel of sectienes pericaloasl 1a stripungere:.se deplascari de 1a perieetral sttipelel li 6” Alatantil le cere acest efect favorabil oe resinte ta mi altel abaurk. i Positie sectianit rey Periculosse le stripunge~ 7 4 ay deteraink ce fa fi~ Z : ¢ gunk, ducfad de ls peri ZA | bow. - sectianit de rene med ware pe stilp (44) plane fobror tntersec- plasel median al delet (HB) deteraial eeo- Viunee de celenl on lave File ashy, boa, fr) = forte thietoere do celcel transmiel de dali , ute : Um pexinetral sectiunit de calcal le stripangere = s2Qehy +20 em) © 2Caod oan 5 Ny = resdatenta de celcol Le tatindere o betomalat. * (I prosceiphitle din U.R.8.8., termennl din dreapta al rele~ Hel (9.5) este afectat de coeficiental 0,75, ter fa lees) f+ aSLfialt totale Bb, @ dalei oe introduce taklfines of weil bgp) Peatra Gimensioseres grosiatt delet, ciad se cancec Ginenaiunile a yi ¥ ale soctinnit stilpalat of fore 0 pe -9- scare de calcul Q , inegelitetea (9.5) a0 sorte of ogelite- jw oh oe expliciteasi 2 + a oh [axeencan dy omate getty ‘Bzomply aupezio. SK se dinensionese 1a etripungere gro- tines unei Gale din baton 3 200 (Ry = 8 daN/on?), fea de MAID 5,00 x 3,00 m, aviad 0 tackrosre totald de cele] anl- fon Gistributel q = 1250 dan/u*, Seotiunen atfipilor | Aoxte wg © 1250 2 5,00 x 5,00 = 31.250 dal, 2aM | [eazsey? — s.250 =. * 16 axe Tn oasurile ofad eo obfine o grosine prea aare pentrn aid, aceasta poate £1 atceorath prin afriree sectiuntler stil- tier. $0 alregte astfel periastrul de stripungere i ta conse- iad ky resulth atogors Grosint ataine ednise sb, Sa15 on 5 RYL D> W350. 90! ‘Banomares delei ls capete (fig. 9.18) Cind dele reaseni le sargine pe atilpi ca ta fig. 9.18.0 Perimetrul activ la stripungere oe Liniteasi le trei din lete- Ale aefipetet [Uszave cad, ora fonportarea 91 dimensionsr: duck 0. x poste tt auras prin delet fn consol fn efare lintel sargi- ale de sttipt (rig. 9.18.0), eate preferabil oa margizes of fle Susdeith prin prevederen anol grinst (fig. 9.18.0). 4. In clidizile civile etejate ca structurt ou diefregne re @L stfipt intermediari, dalele groase pot resena ati ts Anctzotsh vortisele 4 Behome de calcul este aoveegi os paatre planpecle oie, pared (paregr. 9.2-4, £1g. 9e10.b), on armitoarele doveobistl if = Beexiatind cepitelari, pretence ‘weoretion abisele = 4p ogeld ou lunine itberk 2, tatee sttipt, sedge casari oe fa fig, 9.184 Satze sttipt ol etetregsis = In mevods conficientilor, moneatele glovele de cisplil sensre Gupl cole doa direchil reseltl. ta ccnsvelatl 1. 2 2 ; a, - Sete, a,» Sate on == pe reasons oo face, duph [3], 00 ooeftotentit dia tebel, or duph cun eo poate cheerve, iat practic eceisel on ood ‘antd Le peg. 82 ponte plane ckapered 4upA SUAS 3.465- Ta resemizile ccntioue pe diafragee ca in £1g.5-18.4. monentele pe reason se ina e~ alform distribuite, egele cu media fntze valorile date t spe pentea five principal ¢1 cea secuadart. Analogic on plaageele clupezci se mentine #1 aub ite eapects ale celcaluias (loares fn considerare « influen~ nomentelor ta marginald etc. ). Ja tnclizolrt orizontale Proluezes fortelor orisontele printr-o stractard for A din plangeo-dalh gi stflpi, fird rigidiziri prin dafreg~ pane fa mod gf mai pronuntat decit fn casal planseelor clo: yrol problens euprasolicttdrilor locele in dele le legiturile lis stilpli, datorith momentelor facovoletoare concentrate ananioe de atflpi. Tn oltimit ant; acensth problent « constitait cbiectel buneroase atudil teoretice 91 experiaentele, atit tn atrli- pivece [1] [24] [15] [20] [25] eter, oft ot ta Gere notetre {19 , oub cole doa aspects principale pe care le presintl: = transaiteren nonentelor fatre stflpt st dale : = deterainaren 1Ayiail active « daiet oa right de ondre fa celondul le forte orisonte: 4, Pentra trensmitores aonentalet de le an capdt de stilp ls aa1k, ta prescriptiite dia 3.0.A. ©3_ fv. #1 _18, "201. we adnite modelal dia fig. 9.19. Din womeatal mM de le cepi- er sttaputes + = 0 parte ente eohilibrath de omentele incovoietoare My Mu, ain aeid, sorterttag Pelle aia ptenat ev eotlase el — omentalet a + ALtE parte eave echilibratd de aceentele de torelune % soliciting oLtle perpendi- culare pe plenel de scfinne al ae aive délet prin efortert de for~ fecare dete bai- fo on ta fig. 9.19.0 pe foye= Ye lnterate ae (bd) secthantt de ont= wal Le mtzipaange- 7 fhe. 9.19 = ve 41 care of a~ dunk 1a eforturile de forfecere %=Q/ 2,7 prodase de inotr~ caren vertical. puph [3] » frectiunes SM Gin accemtel My caze oe transaite dalei prin forfectri 91 cate eccilitreth de nosentele toratans My oe deveraial ca formule + 2 tea-————— 12 ye 3 vem cere ta casal stflpilor de sectlane petrett 4 a fede ees 2 le tor efortel unitar totel de forfecare eats a wu aswy Geet 2 ee ates Qo Ay y Dam aint mistatle dia formela (2.5) 4 = momentul de ineztie polar al sectianti + salcel le strdpangere 1 mentulal 1. Acoso ‘VE parte oo trans =~ or) 2 ett [ee oa? s sts noe ayy + a] Se pane eondifia ea % calculat cu expresie (9.8) om He lem, %. Ldyinen activa a daled en riglt Ge cedru Le acplunes tne atrtler orluontale dupll una din direetit (2) results [13] [19] [25] at mteu cect iupinen toteis 1, tntre axele atti iter. Dap [19] , se odtin, tn tunetie de Faloriie reposrte ler Why at fly + Uta active tntre (0,5...0,7) Ly « In cam ferjeler orisontale produse de eutreaure, 5 pectarea condltitier de mai que poste conduce 1a grosiai neseo- tealce de Geld. tot 0 dats, cadreie slettuite din dale qi ain stttpt att aifiest de eonformat avantejon aud aspectal ducti- MULL, to sengul ef nu ae poate conta prea mult pe duces lite: tee ovepiuniior de 1a capetele riglelor formate din dale, De eceea tn general, tn condi site vice ale firdi tesotre, 1a cludirile etajate plangeele-dald afat utilizate au- tsi eoociate cu diefragne verticale care si preia tn intresine tortoise orizontale seleaice 9.9.5. Armarea dejelor Dalele oe armensi pe ftgii, le fel ca gi plangesle ciu- Mret. Reexiettna capiteluri, attt ftaiile principale eft ai 1s secundare ae araeasK dupti schema (b) din fig. 9.14, cu de- f* continue drepte qi tneclinate i cllsreti pe re r Hr dup scheme (b) din fig. 9.15 tn casul utilistrii pleselor mudat, La rezeairile pe ettipi, Previa de obicei carcase Lo mplinentare formate din ellireti Anelinagi le 45°, dtepugt diph an dele directii (fig. 9.20), care contribue 1a resistente 1e str Pangere. Intructt prin aplicar Felepiiler (9.5) ¢1 (9.8) dale o te dimensionaty astfel ca resist $e le etrapungere of fle ani gurath fm tntregine de seetiunes de -%- baton, acente cazcase suplinentere se provid constzectiv. oot. anand synteionen de tilistce THaagasle earch foleees de roguld 2s coneteee- itis suejeas te ten de sliqh peoeeth ste sees ploet de peties feu ceacnierl davee eeigt pial le 6 26h Ta sctet donnie, fo} do etractarile aoolite ta tre, soe fe'tn ta coon ne utre Ge tvneny aay ie evnme opera torts aaroprt sl etsode + sepeedu ae corse nat pot= interes do folece tn propertie si sare eeteegelor ae Tercera tenets tey rnin Plangee cioperci result mai ecomomice it cele ta cadre, B Mloate te ase nonral de nvvlort i sifGhii ol great {aeeassanee soteatd sl tonel an contte Ie solsisielprae wart ain forfe origonale, care, = aye con ov anttee ad Tmstate © denevanmngeecd eet slates in sapere on ol Ha mt &-6.0-——__—_— = fig. 9.21 = Plangeele cluperct se folosesc in nod deceebit dee vantajos la hale etajate 1a care specifical fabricetie! per- alte introduceres de nucle de disfregae care sf preie forte- Je oriszontale, In fig. 9.21 ente reprexentath achems plaave Int curemt a anei bale de acest tip execctace de curind pea tra o fabrick de produse electronice din Bacuregti, ce parter