BULETINUL CONSTRUCTIILOR

J

-Vol. 10

1996

1. PRESCRIP'fIl TEHNICE

• "Siguranta la foe. Norme tehniee pentru ignifugarea rnaterialelor st produselor eombustibile din lemn ~i textile utilizate in constructii,", indicativ C 58-96, aprobate de MLPAT cu ordi-

nul 01'. 24/N din 3 aprilie 1996 2

o ,.Normativ de proieetare, executie, exploatare si postutili.zare a st atii lor de distributie a carburantilor la autovehieule (benziruirti) pentru asigurarea sigurantei la foe", indicativ NP 004-96,

aprobat de MLPAT eu ordinul nr.27/N din 8 aprilie 1996 21

• "Cod pentru proiectarea constructiilor eu percti structurali de beton arrnat", indicativ P 85-1996, aprobat eu ordinul

MLPAT nr. 30/N din 10 aprilie 1996 69

• Completari si modificari la "Normele tehniee de proiectare ~i realizare a constructiilor privind protcctia la actiunea Iocului", Indicntiv P 118-83:aprobate cu ord inul nr. 29/N din 10 aprilie

1996 :' . . . . . . . . . . 231

• Ord in MLPA T nr. 73iN din 15 octombrie 1996 privind aprobarea reglementar ii tehnice "Norme specif'ice de protectia muncii pentru lucrar i de zidarte, montaj prefabricate ~i finisaje

:in constructii ", indicativ 1M 006~96 239

• Ordln MLPAT nr. 74/N din 15 octombrie 1996 pr iv ind aprobarea reglementarii tehnice "Norme specifice de protectia rnuncii pentru Iucrar i de eofraje, schele, cin tre ~ie!?afodaje, in-

-dicativ 1M 007-90' 240

• Ordin MLPAT nr, 75i/N din 15 oetombrie 1996 privind .aprobarea reglementarii tehniee "Ghid pentru executarea Iundatiilor de suprafata eu solutli tehnologice : performante - eriterii,

exigente de ealitate, indicativ GE 008-96 2±1

Editat de :

Institutul National de C .

in Constru ~;; . Ec e~tare - Dezvoltare c ..... $1 ononua Constructiilor

Bucuresti - S p :

, . os. antehmon nr. 266

Te'efon627.40.851176 .

- redacfle

116 - difuzare

Toate drepturile asupra acestei edi~ii sunt rezervate INCERC Bucuresti, Nu este permisa reproducerea integrala sau partiala a materialelor din Bulettnul Constructlllor iara consimtamantul scris al INCERC Bucuresti,

OR DIN N. 24/N din 03.04.96

MINISTERUL DE INTERNE COMANDAMENTUL TRUPELOR DE POMPIERI CENTRUL DE STUDII, EXPERIMENT ARI

$1 SPECIALIZARE P.S.I.

I

MINISTERUL LUCRARILOR PUBLICE ~I AMF..NAJARII TER1:rORIULUI

..

Avand in vedere a' I C ..

nr. 155/1995' VIZU onslhulu~ Tehnico-Stiintific

. In t('mei~l Hotararii Guvernul' . '.

gamzarea ~i functionarea Mini t ill n.r. 456(1~94 privind orAmenajarii Terito'I'iului . rns erului Lucranlor Publice si

In conformitate eu' H ta A •

si a D:-,~retului nr. 223/199~; rarea Padamentului nr. 11/1992

. Mmlstrul LucrariIor· Publico

emlte urmatorul l?i AmenajarH Teritoriului

NORME TEHNICE PRIVIND IGNIFUGAREA MATERIALELOR ~I PRODUSELOR COMBUSTIBILE DIN LEMN ~I TEXTILE UTILIZATE

IN CONSTRUCTII - INDICATIV C 58:-96

ORDIN:

1. Se aproba :

. "Siguranta 1a foe. Norms ~ehnic '.

:1a1e1or si produselor combust'b'I d: pentru l?mfu.§?area mutein construcm« Indicativ C 58~~6~ In Iemn 91 textile utilizate

2. Nor-mele tehnice de 1a t . • A

~blicarii in Buletinul Constr~~ido~1tI'a in valabilitate Ia data

3. La data publicarii in B i . .

'teaza valabilitatea Norm 1 t u etinul Constructiilor lsi ince-

. 1 "e e ehnics pt·· .

r:~ elor combustibile din lem .' . .en ru. ~~nrfugarea mate-

tu" Indicativ C58-86. n ~1 textIle utIlizate in construc-

4. Directia Cenerala R 1 . • ~

aduco 1a indepli . . e& ementan si AteS'iari Tehnice va

nire prevedenle prezentului or~n.

Elaborate de : CENTRUL DE STUDII, . EXPERIMENTARI $1 SPECIALIZARE PENTRU PREVENIREA $1 STINGEREA INCENDIILOR

$EF CENTRU STUDII : $EF LABORATOR :

RESPONSABIL LUCRARE :

- Col. ing. Lencu Victor

- Lt. col. ing. Calota Sorin

- Lt. col. ing. Caleta Sorin

MINISTR U, MARiNCRISTEA

Avizate de:

DIRECTIA COORDONARE, CERCETARE $TIINTIFICA $1 REGLEMENTARI TEHNICE PENTRU CONSTRUCTII -

MLPAT .

2

Director :

Responsabil tema :

- ing. Oct avian Manoiu

- arh, Doroteia Cochecl

3

_'"

CUPRINS

1. Obiect. Domeniu de aplicare

2. Prevederi genera Ie

2,1. Conditii ge~era1e priv'il1d' . . : . . 2,2, Conditii referitoare 1a produse1e 19nifuge 2,3, Obligatii pentru e . person.alul de executie

xecutant ~l beneficiar

3. Ignifugarea materiaJeJo' '

de Iemn . . . .r ~~ P~OduseJor din Jemn sau ne baza

3,1. Conditii de PT' . . .

3.2. Conditii de a~T~~:~e a a suprafetelor . .

3,3. Tehnologia de l' produselor ignifuge

3 4 I if ap icare

3'5' gn~ ugarea de suprafa+a' . . . . . . . . .

, . Igmfugarea '. ~ " .

3.6, Conditii de l~~~r~mpregnare . :, : : : . , . ,

lor ignifuge ' transport, receptie ~i piistrare 'a p' d' .

3 7 Ma 'd '. ro use-

" sur~ e protectia muncii . . .

3,8. ReceptlOnarea ~i contrctui l~cra~ilo~ .

de jgnif~ga~e

4. Ignifugarea materialelor textile

4.1, Conditii de preparare si .

4,2, Tehnologia de I' . aphcare

43 C diti ap lcare .

, '. on I,ll de livrare tran' 't . . . . ,

dU,;;elor ignifuge '. Spor, receptie ~i Piistr~re'a -

4.4. Masuri de t. . . . pro-

4 5 ,pro ectia mun .. '"

, , ReceptlOnare si controlu1 1~~1 - 'I' . . . . ran or de ignifugare Anexa :. Mod I

e - Proces verbal d

e receptie provizorie

4

\

NOPETEHNICE PRIVIND IGNIFUGAREA MATERIALELOR ~I PRODUSELOR COMBUSTIBILE DIN LEMN sr TEXTILE UTILIZATE IN CONSTRUCT"

Indicativ: C 58-96 Inlocuieste : C 58-86

5 6 6 7 7

I. Obiect .Domeniu de aplicare

1.1. Prevederile normelor tehnice sunt obligatoril la tratarea cu produse ignifuge a materialelor sl produselor combustibile din lemn sau pe baza de lemn (plact din aschii de lemn, placi din fibre de Iemn ete.), preeam si a eelor textile utilizate in constructii.

1.2. Prezentele norme tehnice cuprind conditii !?i rriasuri specifice referitoare la :

- ignifugarea lemnului si a materialelor sl produselor pe baza de lemn, prin tratamente de suprafata si in profunzime ;

- igriifugarea materialelor textile din fibre naturale (de natura vegetala sau animala) si fibre naturale eu maxim 50% fibre sintetice.

1,3. Produsele de ignifugare, denumite in continnare produse ignifuge, se aplica :

- pe suprafata (vopsele eu medii de dispersie solvent. apa, etc. ; vopsele termospumante; strueturi de termoprotectie - grund si vopsea) ;

- prin impregnare (solutii de ignifugare prin impregnare).

1.4. Neeesitatea ignifugarli materialelor combustibile utilizate in constructii se stabileste in functie de importanta si vulnerabilitatea constrnctiei !?i conditiile de cornbustibilitate normate.

1.5, Ignifugarea materialelor ~i produselor combustibile este recomandata la :

1.5.1. Constructiile noi, 1a modificarea sau schimbarea destinatiei sau a conditilor de utilizare a eel or existente, precum si periodic la expirarea perioadei de mentinere a calitatii lucrarii de ignlfugare speeificata de producator ;

1.5.2. Realizarea unor elemente de constructie, cum sunt tavane, inchideri sau maseari firiisaje s.a, ;

7 7 8 9

10 10

10 11 12

13 13 13

15 16 16

18

5

1.5.3. Tratamente termice' '.

1 5 -1 C t " ~l acustlec mterioarc '

, " ons ructllie l)r . '. ,

rem' d t OVlzorlI comb tibi

ize, epozite magazii etc A us 1 IIQ pentru ateliere

combu~tibi1e sau' cu foe des<:'hi;,n care se lucreaz~l cu substant~

, A 1.6, Investitorii sau r . ..

~l In alte situatH p opnetaru pot solieib ig 'f

, ' < m ugarea

1.7. Ignifugarea nu se recomand<'[ I .

1.7,1. Materiale eombustib'l a.

nent eu atmosfera umeda (pest~ ~~~re s~n~ in contact perma-

1. 7.2. SUprafetele 0 umldltate) ;

din lemn, finI'.sate " aparente ale materialelor .

;>1 produselor.

1 73 Tam 1-' .

bili .. ; p ana lllterioara si teri -

1 ierul, Imprejmuirile ; ,I ex noara, pardose1ile, mo-

1.8, Nu se ing 'f h

f'b' - III ug eaz<l con .tr t"l

p~ IlIa eu ,substante1e ignifuge (dl ue,l~ (' eu dcstinatie incom_

a lmenrtare In, vrao s.a.).. . epoZlte de c('reale, produse 1 9 P- t'I

1, " ar~J e neaparente a1 f"" '.

a tor elemente de . t e Inlsa]ulur Interior

P' d cons ruetie car ' . sau ale

rIO, emontarea sau desfae~re~ el e nu sunt aeeesibile deeM pect~ve, se VOl' reignifuga od t_cmentelor de construetie 1'esrC.tlV~, indife1'ent de durataa ~ eu rep.aratiile elementel~r 1'es-

e 19mfugarc. e mentmere a calitatii luerarii

. 1.10. Ignifugarea t·.

~e10r i~torice sau de ar~i~e~~~l~lor cOm?ustibile ale monumen_ e pr01ectant ~i comisia mOntf~eset s1tab~le;;t~, de 1a caz 1a e~z

n e or IstOrIee, '

Comandamcntului Trupelor de Pornpleri :;;i agrementul tehnic pentru produsele noi sau modificarl ale caracteristicilor produselor existente.

2.1.4, Dupa tratarea cu produse ignifuge a lemnului, rnateri alelor si produselor pe baza de lernn (placi din aschii de lemn, placi din fibre de lemn etc) 9i a materialelor textile trebuie sa 5e reduca posibllitatea acestora de a se aprinde usor ~i de a arde in continuare.

2.1.5, Intrucat prin ignifugare se mtarzie aprinderea rnaterialelor combustibile dar nu se eliminaposibilitatile de ardere a materialelor protejate, pot fi Iuate si alte masuri de protectie contra incendiilor.

2.2. Condui: referitoare Ia personalul de exec1I.tie

2.2,1. Lucrarile de ignifugare vor fi executate de personal instruit ~i atestat in acest seop, cu respectarea striata a instructiunilor de utilizare elaborate de producator (tehnologie de aplicare, consum specific s.a.).

2.3, Obligatii pentrii executant si beneficiar

2.3.1. Executantul Iucrarilor de ignifugare este obligat Sa certifice calitatea ignifugaril executate, prin buletine de incercare eliberate de laboratoare autorizate.

2.3.2. La receptia lucrarilor, beneficiarul este obligat sa verifice buletinele de incercare ~i asigurarea conditlrlor de eficienta.

II. Prevederi generaJe

III, Ignifugarea materlalelor si produselordln lemn sau pe baza de Iemn

3.1. Condiiii de preqiiiire a suprafetelor

3.1.1. Pregatirea suprafetelor in vederea aplicaril prod uselor ignifuge de suprafata are in vedere :

- curatarea suprafetelor (de praf, noroi, var, vopsea sau irnpuritati, inolusiv protectii ignifuge anterioare), prin periere, razuire etc. ;

- chituirea eu masa de spaclu (realizata din produsul ignifug respectiv ~i praf de creta) a tuturor crapaturilor, imbinarilor si golurilor existerrte pe suprafetele ce se protejeaza,

3.1.2. Pentru ignifugarea prin impregnare, materialul lemnos trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditli :

2.1. Conditii generale riui d

211 p. '. P n produsele ignijuge

' " entru 19mfugarea '

constructii combustib'l m?tenalelor si element 1

produselor aVizate d 1 eC este obhgatorie utilizarea n~:i ~ .<;>i - dupa caz _ e omandamentu-l T1'upelor de Pompie1'i

2.12 . eu ~gr,ement tehnto,

,. r: .. . , Produsele 19mfuge VOl' f' '

ndtcltu asUpra toxieitatii. 1 aVlzate de MinisteruI Sa-

2.1.3. Producaforii' si du - ,

fu. ge sunt obHgatj sa- 1':' pa caz., furl1lzorii produs'elor 'g ,

sta d d ~ lvreze numai d '1 rn-

.. n ar ului de firma sau norm',~, pro use corespunzatoare

el mterne si Sa- obtt ~ ,

" ,ma aVIzul

6

I

7

- sa fie deeojit (sa nu aib'- 1. _ .

- sa nu f' t ' a a supra.fata COa]'a) .

t re ratat In profu ' . '

sante chimiee care sa impiedic nZII?e sau 1a suprafatd cu sub-

fug l,n rnasa materialului e patrunderea produsului igni-

31 .

. , .3. Pentru asigurarea un '

matenalului inainte de ignifu el bune pmtectii, umidjt'lt'e~,

fr~i~ect~ei .. ~e suprafata cu pr~~~~enr ~~udepari 18 0J0 in C'~zul

1 ugaru In profunzime prin ' g ge:;;1 25 Ofo in cezuj

e ement: _?ecorad:ive .Pentru a~mpr~p:ar~. La,lambril:lri si alie le~nulul lnainte de ignifugar ena]arl Intenoare, umiditatea eVlta aparitia rosturilor dupa euse~~e~a depa~i 10 0J0 pentru ;

3,2. Conditii d Z'

3,2,1, La l' e ap tcare a produselor ignifug~

"f a egerea produselor ig 'f

19m ugare se au in vedere : m uge :;;i a procedeelor de

- esenta materialul" ,

ale acestuia '; UI ~l parhcu1aritatile de impregnare

, -:- conditiile specifice ' ,

tnterior sau exferl'Or) " In care este utilizat materia1'j" r

JL 1 (In

-, di'Spunerea ' 'b'l-

, , VIZI 1 a sau " 'b' -

cum 71 relut acestuia in construn;:'.IZ(ld l1a a. materialu1ui, precorabv etc). ctu e rezlstentc), finisaj, de--

~,2,2, Lucrarile de i if

se aSIgura temperatura dgenml ~~are se executa in spatH in '-'ar,,:

irnm +lO°C "-'."

3.2.3, Produsele ignifu . _'

eazul suprafetelor pe care ~~ l~c baza de~~a nu se aplic;'( in nu, sunt ferite de predpitatii c ' conde?~an" sau suprafete ce ?dlC etc, In acesrte cazurl s~ are nece:lta sa fie spaJate nertlmpn:gnare solubile in apa d p~! folos1 produse ignifug'c de pro~eJate prin finisari peli~ul~ca suprafetele respe.ctive sum rezlstente Ia apa, gene (vopsele, emmluri, ctc.)

3.2.4. Protectia ignifu-

structiilor ~i a celor prev;a :e sluprafetelor exterioare ale Conproduse ignifuge rezistente ~~ ~ ar~, 3.2,3, se realizeaza prin

3 2 5 A" apa, aVlZate ca atare

: " phcarea produselor ignifu, ,

numai dupa prelucrarea definirti" ~e de suprafata se face

pe, nefiind admise ulterior nicl v~ a : ~~entelor de' cons.frue_ lndeparteze stratu] ignifug de J n ,ef : P:elucrari care sa nare, cloplire, despicare etc.). a Supra ata (rmdeluire, sectio-

3.2,6, Aplicarea produselor ignifuge pe supratata poate fi facuta atat asupra produselor inainte de montare, cat si asupra

consti~ctiei deja executate, ,

In primul caz, deteriorarile straturilor ignifuge provooate prin manipulare vor fi rectificate prin tratarea suplimentara asuprafetelor dupa montare, iar in al doilea caz este recomandabil a se aplica ignifugarea pe rnasura realizartl lucrartlcr, pentru a se asigura 0 acoperire cat mai completa a intregii su-

. prafete Iemnoase care intra In constructie.

3,2,7, Ignifugarea prin impregnare se realizeaza pe lemnul

, fasonat in dimensiunile de utilizare. In cazul in care pe santier, la monrt:aj, apare necesitatea unor mid prelucrari, zonele respective vor 'fi reignifugate cu acelasl produs, aplicat en pensula pfma la realizarea consumului specific stabilit de pro-

ducetor. .

~,2.8.- Operatia de ignifugare prin impregnare se executa numai in Instalatii speclale-

3.2,9. Utilizarea in productie a materialului lemnos ignifugat prin impregnare se face dupa uscarea acestuia in conditifle de montare in constructie ..

3.2.10. La expirarea perioadei specificate de producator pentru mentinerea calitatii in timp a ignlfugarii (de suprafata, prin Impregnare) este obltgatorie relgnifugarea intregii suprafete protejate anterior, respectiv a intregului material ignifugat prin impregnare.

3.3. Tehnologia de aplicare

3.3,1. Calitatea Iucrarilor de ignifugare este conditionata , de respeetarea strieta a tehnologiei de aplioare a produsului si a consumu1ui specific, stabilite de producator.

3.3.2. In cazul produselor ignifuge la care se utilizeaza aplicarea a doua sau mai multe componente se vor respecta consurnurile speciflee pentru fiecare components in parte.

3.3.3· Ccnsumul de produs ignifug se determina in functie de suprafata totala desfasurata a elementelor de construire ce urmeaza sa fie tratate ignifug, tinand seams si de pierderi, care la aplicarea eu pensula pot fi pana 1a 50/0. iar la stropire pana Ia :.2~/o.

3,3.4, Suprafetele ignifugate pot fi acoperite eu vopsea pe baza de u1ei, emailuri alchidice, vinarom etc., numai daca

B

9

inc~rcarea la foe a Iost efectuata '

daca exista specificati! in acest :e~u a~este tipuri de Iinisaje ~i .) 4' s din partea producatoru lui

.).. 19n1fugarea de suprafata . 3.4.1. Aplicarea produselor ignif

conform prev~derilor din ST AS 9302~fe de supraf'ata se face

3.4.2. Aplicarea produ 1 . . .

face cu pensula sau prin psuelor ~gmfuge de suprafata se poate

. venzare .

3.4.3· Aparatele utilizate . .

Vermorel, Ca1imax sau oistol ~;trul pu~venzare sunt de tipul

3 4 4 Pd' pu verizare

. '.' ro usele ignifuge de su r' ,-: . _ .

conforrnitate cu instru tiunil p_ afata se aplica strict in

bilite, respectand inte;~~~~{e e lr~.ducatdorul. ui, in straturile sta-

34 r I e Imp e uscare

. . .J. n cazul ignifugari! cu rodus .

terialelor de tip PAL PFL P P 0 use de suprafata a ma-

dere urmatoarele:' ,AL-CON, PAF etc. se au in ve-

- ~plicarea se face prin acele .' .

nul maSIV respecta ndu . .a~l procedee ca si la lern-

,.\ ,.-se ccnsumul ifi .

prcducatoare pentru fiecar . d . Sp~Cl lC precizat de firma

e pro us ignifug .

. - uscarea materialelor ignif " ,

mar scurt astfel incat nrod 1 1 ~_gaw s~ va realiza In timp cat tate. .' use e sa nu Iie degradate de umidi-

3.~. Ignifu9area prin impregnare

. 3:::>.1. Protectia prin Ignifugare J ".

prm impregnate se. realizeaza g. e l~ pro~unzlme a lerrmului cedee : prm unul din urmatoarele pro-

- la presiu . dif .

9302/2 ; ni 1 erite de cea atrnosferica, conform ST AS

- 1a pres'

, . rune atmosferica, conform ST AS 9302/3 .

3.6. Conditii d Z' '

produselor ignijuge. e wrare, transport, receptie $i past rare a

3.6.1 Produsela I if

in ambal~je inchise Ifm uge se Iivreaza de catre producator

normei interne. . e ans, conform standardului de firma sau

. . 3.6.2. Ambalajele vor purt eti

clflC~ : denumirea si adresa a ~chete pe care se vor' spe-

SU~Ul, standardul de firma ",producat~~IUl, denumirea produbricatiei, termenul de garan"t~U nor~a m~erna, lotul, data fa-

. ,Ie, masa neta.

3.6.3. La livrare se vor pune la dispozitia bencficiarului certifiootu1 de ca!litate~i instructiunile de aplicare a produsulUi.

3.6.4. Tl"ansportul produs'elor ignifuge pe baza de apa se :ta~efarel ca temperatura sa coboare sub 5J C, iar a eetor pe bazel de solvent, neexpuse surselor de radia~ie termicii. Pro-

duSe1e V'9r fi protejate contra apei.

3.6.5. Pentru recep~ia produselor ignifuge se vor verifica

condi\iile de admisibilitate preV£lzute de standardele de firma

sau normele interne. .

3.6.6. Inainte de receptie se va verifica in:tegritatea amba-

lajelor.

3.6.7. Produsele ignifuge se pastreaza inchise etans, p~lna

13 intrebuinvare, in ambalajele originale ale producatorului. 3.6.8. Daca bermenul de garan~ie a tost depa~it prin depozitare, utilizarea produsu1ui ignifug este admis[l. numai cu

avizul producatorului.·

3.6.9. Produse1e ignifuge se pastreaza in locuri ferite de

ploaiesau de ac~iunea direc:ta a soarelui, precum ~'i de inghet,. Ia Q temperatura de + 5°C ... + 30°C, de preferin~[l in magazii

uscate.

3.6.10. Solutiile ignifuge se livreaza gata preparate de pro-

ducator. Cu av~ul producatorului, acestea pot fi prcparate ~i

Ia locul de utilizare, de catre eel care le aplica.

3.7. Masuri de protectia muncii

3.7.1. La prepararea sl aplicarea produselor ignifuge, se vor respecta regulile ~i masurile specifice de prevenire '~i sti ngere a incendiilor ~i de protec~ia muncii prevazute in standardele de firma sau normele interne, precum ~i Normele repu-

biicane de protec~ie a mundi.

3.7.2. Pe timpul lucrarilor de ignifugare se vor avea in

vedere si urmrutoarele mas uri generale :

_ La prepararea ~i aplicarea produselor ignifuge de xu-

prajja~a se vor utiliza ochelari de pl"otec~ie perrtru a feri ochii de atingerea vatamatoare cu stropi de so1u~ie, care pot avea

un caracter puternic' akalin .

___ Pe timpul [ucrului se va folosi imbradiminte de pro-

tec~ie, cizme ~i manu~i de cauciuc.

_ Dupa terminarea lucrului se vor spala mainile ~i npoi

se vor unge cu 0 alifie protectoare (de exemplu pe baza de

lanolina).

n

10

-.,.. LegatUrile furtun I .

cuta1~ 7 ~onfo~ n.ormelor~~ni~e~ompresor vor fi etanse, exe-

respe~ . -: l!Imfugarea prin impren 1 .

t"l . md:sunle de protect·, ,g .. are a preslIUne se vor-

.lUm3~7 In vigoare pentru fOJ.~r~:~~ll ,P:~'VazUite de instr:uc-

Urea sOl~ti~~~c~~afgt~iif~ucrari1or de ign~~~~~;, ~~~~ie:i'pU~._

protecti ' ". gare vor respeot;a 1 .r: egaco di :.a munCJ1 ~I prevenirea .. " norms e speclfice de

n It1l1or ~i locuJui unde se d f~ncen?llIor corespunzatoare

3 8. es a~oara ,aceste aotivirtc1ti

.. Rece1'Jtzona . . .

, rea §l controlul lu ~·Z '.

3 8 1 V " crari or de 19nzjUg

. '. enflOarea cal"tat'. ' aTe

prafata a I?r.Oduselor igni~ug~I !~o:vCVei. prin ap1icarea pe su-

. venflcarea integritVt'" ~ In .

tectH~, ~are .: ~e face pe in.t.r~~1 ~I umforn:itiitii P:1iculei de prov - verlflcarea cantit v .. ga suprafata tratata .

lata cO.t}form art 3 3 3 atll de produs ignifrug utHizata c J

• 3 B ? , . '" ,a cu-

.. ~. Lucnarea se 'd

~e prytecti~ ~ste contin~~n~~ ~~~f core~p~nza~are daca peliouJa t~~~ a specIfIC indica,t in s,tand~~J:;;a d~I ~'!lca v s-a realizat con-

produsuJui respect· e Irma sau norma in-

383 V 'f' IV.

1 . " . . ~n icarea calitatii . v "

P~Ie,cuabms()r?tIeI de solutie si ~da~cIPmr:.gndanl v Se face prin eonrro.,

si pri tro 11 e patrund'

930212 .: , n con roluj- soJutiei d . ,ere a acesteia,

, 3 8 ~l S1AS 9302/3. . e Impregnare conform STAS

.. 4. In vederea rece t· v ..

cererea executantului p lonarll lUcrarilor de ignifu

dardelot in' vigoare (ST ~~ ~~~t(decuta incercari confor!~~~a

3.B.5. Epruvetele pent .' e cstre laboratoare. autorizaite-

avea car' ct . tl . ru Incercari se' v . .

,gatirea a ens IClle prevazute in stand rd Ivord pregarh ~i vor

. epruvetelor se va exe . a e e e metoda. Pre-'

arulu} lucrarii, concomite. .o~ta sub sl;lp:navegherea benefi:cizate In obiectivul proteJ'a~t ~I In acelea~il eonditii eu cele utili-

3.8.6 .

tulu' b . 1p~ruvetele se ambaleaza '

1 ~ ~nefIClarul'lli, fara a se d t : In prezenta reprezent,an_

eaza ~l se etichete"'''';; e enora stratul ignifug co.:. ••

P. .' ~. , .J'" SIgl-

e etIcheta se VOT ifi

s-a efect . t 1 . 'SPecl lca : denumitre bi .

1 . . ua Ucrarea material'lll '" . a 0 l€ctlVul ui unde

SU tn 19"nUug, data aplicari' UI 19mfugat, denumirea Produ-

exeeutantulrui' 1, rnodu] de apHcare de' .

I' , numIrea

,

,3.8.7.· Epruvetele vor fi insotite de un proces verbal de receppe. provizorie (conform modelului din anexa) din care sa multe eel acestea au fast pregatjte de .catre executant in pre~ta beneflciarului, precum si de docurnentatla privind pro-

. di1sul utllizat (certiflcat de calitate, avlz de expeditie de Ia producatbr pentru intreaga cantitate de produs),

3.8·8. Laboratorul care executa incercarlle va elibera buJ.etin de inceroare conform standardului de metoda.

3.8.9. Perrtru ravlzarea produselor ignifuge, precum ~i la eererea beneficiarului, se executa incercarl de, laborator pentru Incadrare in olasa de combustibilitate (STAS 7248, STAS 11357).

o

12

IV. Jgnifugarea materialelor textile 4.1. Conditii de preparare $i apLicare

4.1.1. Prepararea l?i aplicarea solutlilor ignifuge se efeotueaza conform preclzarilor din standardul de firma sau norma interna pentru produsul respectiv.

4.1.2. Pentru ca produsele ignifuge sa patrunda in tesatura1?i sa adere mai bine la fibra, in scopul obtinerii unei ignttugari eflcace, este necesar ca in prealabil tesatura sa fie spailla<tacura~ta de praf l?i impurita ti.

4.1·3. Ignifugarea nu trebuie sa schimbe aspectul materiaJelor textile (culoare, textura, aspect) ~i nu trebuie sa le inrautateasdi rezistenta mecanica 91 la radtatii ultraviolete.

4.1.4. Produsele ignifuge solubile in apa se vor aplioa numal pentru ignifugarea materialelor destinate tapitarli, decorarn sau pavoazarii in 'interiorul incaperilor. Aceste produse nu se vor aplica in oazul in care Incaperiie respective au 0 umidilbate irel'ativa mal mare. de 70% ..

4.1.5. La expirarea perioadei de mentinere a calitatii lucrartl de Ignifugare specifioata de producator este obligatorie reignifugarea intregil suprafete protejate anterior, respectiv a 'lntregului material ignifugat prin impregnare.

4.2., Te'hnologia de aplicare

4.2.1. Calitatea lucrartlor de ignifugare, respectiv eficacitatea igniiiugarii, este conditionata de respeotarea tehnologieL de aplicare a produsului l?i consumului specific indicat de producator,

13

4.2.2. Ignifugarca prin '

se realizeaz'd. fie prin fullmdPregoore a materia. lelor textile

Ioai , . ar are respectiv '

ale intinsa si stoatcerea if '~A irnpregrrarea in

verizare.' um OI'R1a Intre valturi, fie prin pul-

4.2.3. La ignifugarea prin im rezn .

seama de specificatiile prod ' ~t P 1 ~nar; pe, fulard se va tine

tern . nca oru Ul prlvind .

-emperatura solutiei de Impregnare ; .

- pH-ul solutiei ; ,

- temperatura de uscare'

- umiditatea reziduala dupa uscare :

- modul de impregnrare si t '

obtina acelasi efect to t~ .. 1 S oarcere, astfel Incat sa se

clusiv pastrarea culj;) ,a a s1!pra£ata, materialului texti1 (in-

so. ramana eantitatea 1~~ l~ts~m t~toa~~~~e pe r::ate~ia1ul text.il sumul specific indicat de prod~~~~o~~ 1 a prevazuta prin con-

b ' 4,2.~. La impregnarea prin fulardar <:" 0

ala de impregnare 0 cantltat d ,e se poate adauca in

mai ida L . a. e e muiant pent 1 b

iai !apl a a rnaterlaludul textil ' ,,' ru 0 mare cat

In acelasi seep la ignifu ar~' ,

Ia ignifugarea plu'sului s g ad~rm pulverizare ~i in special

tit .' e va a auga soluti 'd ' .

can 1 ate demuiant, in functi d ,', er e ignifugare alului. ictie e greutatea ~1 desimea materl-

, ,~ece:itatea utilizarii unui muiant '. l' '.

indica prrn standardul de f' ~ , , tJP1!~ ~1 cantitatea se lui ignifug, Irma sau norma irrterria a produsu-

4.2.5. Ignifugarea prin pulveriz . . ~

care au fost montat ~, . are se executa pe tesaturlle

. , e In rame de usc are .. . . .

care nu mai pot fi demo t t' sau anumite locuri

1 - ~ n a e pentru f" '

ardare. In acest caz rczultat b . a 1 l!ilpr~gnate prin [u-

pulveriza.ta cat mai fin pe s e fu~e se ?btm cand solutia este

, 1u 'f upra ava textilelor .

._,m~ugarea tesaturilor mri lveri . .

minata cand s-a pulverizat ffltr: p~ v~nzare Sle considera ter--

4',2,.7., cand tesatura respeAt,oa~ a ,so utia calculata conform art T ." '- Iva s-a usc t 1 .

emperatura si pH~ul solutiei t;ebui' ~ ~o~p et sl uniform.

cate de producator. . e sa m.ba valorile spectfi-

, 4:.2.6. In cazul impregn ~.. , . ,

~ubs~anta ignifuga uscata~<;ea:~~8~~ ~ulardar~, cantitatea dein kitlograme de material text'l' . te in functie de cantitatea

4 2 I I care urmeaza a fi '

,. ..7. n cazul Ignifugarit ' ri , impregnat.

cifir: se stabileste astfel : p In pulverizare, consumul spe-

Se ioIcse'ite .0 bucata de o,t'm:? din i;esatura care urmeaza aseignifuga, aceasta se supu,ne op~rai;iei ~de ignifugare, in c?ndi\ii:-identice cu restul matena1ulUl. Buca~a de 0,25 m- se cant~~te inainte si dupa pulverizare ; prin di[ereni;a se stabi1e~te dihtitatea de solui;ie absorbita. Rezu1tatu1 obi;inut se mu1tipUca

, crl: 4si asHe1 rezuWi consumu1 de solutie ignifuga, in g/m2. '" 1~ calcul. Ia determinarea necesaru1ui de solui;ie pentru ignifugarea prin pu1verizare se adauga, funci;ie de procedeul de aplieare, 0 cantitate aferenta pierderilor.

4.2.8. Materialele textile tratate prin pulverizare nu se vor

stoarce dupa ignifugare 'ii vor n lasate sa se usuce, conform

specificatiei producatoruluL

4.3. concLitii de livrare, transport, receptie $i pastrare a

procluselor ignifuge

4.3.1. Produsele ignifuge se livreaza de catre produdtor in ambalaje, corespunzatoareconform standardului de firm{\ sau

normei interne.

4.3.2. Ambal1ajele vor purta etichete pe care se va spe-

cifioa: denumirea si adresa producatorului, denumirea produsului, standardul de firma sau norma interna, lotul, data fa-

brioa1;iei, termenul de garantie, masa neta.

4:3.3. La livrare se vor pune Ia dispozii;ia beneficiarurui

certificatul de cali tate si instructiuni de aplicare a produsului. 4.3.4. La transportul produselor ignifuge nu se impun rnasuri deoseb.ite de sigurani;a; produsele trebuie sa fie protejate

contra apei si a inghetului.

4.3.5. Pentru recepi;ia produselor ignifuge se VOl' verifica

conditiile de admisibilitate prevazute in standardul de firma

sau norma interna.

.4.3.6. Inainte de receptie se va verifica integritatea am-

balajelor.

4.3.7. Depozirtarea ~i pastrarea produselor ignifuge pentra

materiale textile se va face in incaperi uscate, ferite de umezeala, inghei; si de temperaturi pre a ridicate.

4.3.8. Dupa expirarea termenului prevazut in standardul de firma sau norma intern a pentru durata maxima de depozitare, produsul se supune verificarilor. produsul se po ate utiliza numai daca rezultatele verificarilor corespund condii;ii1or tehnice de calitate din standardul de firma sau norma interna.

1

15

14

4.4. Miisuri de proteciia n$ncii

4.4.1. La prepararea si aplicarea produselor ignifuge pentru materiale textile se vor respecta regulile si in masurile specifice de "prevenire 1?i stingere a incendiilor si de protectia muncii prevazute in standardele de firma si Normele republicane de protectie a muncii.

4.4.2. Pe timpul Iucrartlor de ighifugare se VOl' avea in vedere si urrnatoarele masuri generale :

- La prepararea si aplicarea produselor ignifuge pentru materiale textile se vor folosi ochelari de protectie ~i imbracaminte de protactie.

- La ignifugarea prin pulverizare sub presiune se VOl' respecta masurile de protectia muncii prevazute de instructiunile in vigoare pentru folosirea instalatiilor sub presiune.

- La impregnarea prin fulardare se vor respecta masurile de protectia muncii in vigoare privind utilizarea si manipularea utilajelor respective.

4.4.3. Executantii Iucrarilor de ignifugare, inclusiv la pregaitirea solutiilor de ignifugare a materialelor textile, VOl' respecta normele specifice de protectia muncii si prevenirea incendiilor corespunzatoare conditiilor si locului unde se desfasoars aceste activitati.

4.5. Recepiionarea $i controlui lucriirilor de ignifugare 4.5.1. In vederea receptionarii lucrarilor de ignifugare, la cererea executantului, se pot executa incercari conform standardelor in vigoare (STAS 8025, STAS 11357), de catre Iaboratoare autorizate.

4.5.2. Epruvetele pentru incercari se vor pregati si vor avea caracteristicile prevazute in standardul de metoda. Epruvetele vor fi prelevate din materialul ignifugat .sau se vor ignifuga concomitent si in aceleasi conditii cu exccutarea lucrarii de ignifugare in prezenta beneficiarului lucrarii.

4.5.3. Epruvetele se ambaleaza in prezenta reprezentaritului beneficiarului, se sigileaza :;;i se eticheteaza.

Pe eticheta se va specifica : denumirea obiectivului unde s-a efectuat lucrarea, .rnaterialul ignifugat, denumirea prodnsului ignifug, data aplicarii, metoda de aplicare, denumirea executantului.

16

•

, . 1 d re

, . , . te de un proces verba e :

.' ~'51l 'Bpruvetele vor fl msdot\UlUi din anex11)' din care ~a

"s. • • . (conform mo e tant in prezen~a

~.i ,provizone U fost prelevate de ~xecu sului utilizat

. ,'~Re di acestea a ~i de documentatla prodt ,~tor pentru

~ficiarului, ~recum iz de e~editie de la pro uca -,~, .:. ruf"cat de cal1tate, aVI

"'>~re~a 'cantitate de produs). execUIta incercari vor . elibera

," 'j. 45.5. Laboratoare1e ~a~e standarclului de metoda.

';'~':;'bul~ti~ de incercare con Olrm

,'., ,,> ,,:'

/

2 - cd. 1009

/ J

BENEFICJ A.R :

ADRESA:

TELEFON!FilX :

EXECUTilNT:

ADRESA:

TEl.EFOl';/FAX:

PROCES VERBAL DE RECEP'fm PROVIZORIE

Nr ,............... din

Subsemnatul . delegat din partea

........................... in calitate de beneficial' :;;i

in c<llitate de executant <11 lucrarii de ignifugare in baza contractuJui!

comenzii nr am proeedat Ia reeeptia pI'ovizoI'ie a luerarii

de ignifugare, constatiind ca <.ceasta a fast executat:i fizic Ia obie2ti_

vul in Suprafata tota1:1 de mp

consumandu_se 0 cantitate totalii de kg vapse" ignifuga.

Pentru verificarea calitiitii ignifugclrii s-au ex('cutat ('jJi"U\.('te de Iernn ignifugate concomitent ~l in ace]ea~i conditii cu cele din obiectiv, in cantitate ~i Ia dimensiunile impuse de STAS 652.

Epruvetele in nUmar de s-au executat Pentru fiecare obiee-

tiv in parte din Iista ,lllexat{) Ia prCZf'ntul Pl'oce~ ver!JCtI~i s-au t'tiche_ tat ~i sigilat in Pl'ezenta beneficiarulu:.

.....................

Epruvetele se 'lor inainta nentru fncerea.ri 1a

Contravaloarea taxelor de transport se suporUi de expeditnr. Referitor Ia l1.1crareade ignifugare se Specifiea urmatoarele.:

1. Produ, igni[ug utili:'at (U,'nl!ly,j,(" Proc1ucii:u,).

2. Nl'. Iotulu, de Proc1us ignift.<g

3. Nr. certificatului de calitate

4. Nr. avizului de expedi(ie

5. Modul de aplicare al Ixodusulu[

6. Material prote.iat

......... , .

7.

8. Numtirul straturi}or apJicate

9. Da~a aplicarii Produsului

10. Data IU[l;'ii Pl"oi.J('lo~'

Pentru receptia defjnitivti, eXecutantUl se ob15ga sa prczinte beneficiarului bUletinul de incercare.

Drept pentru care S-a fncheiat prezentul proces-verbal in .

exemplare din care un exemplar ':'1 copiile certificatului de ca!itate, facturii 'ii aVizului de expeditie se vor inainta cu Comanda fcrmil, odata cu epruveteJe pentru incercarc.

Din pa;'tea bcneficiarului,

Din partea partea executantului,

L.S.

18

L.S,

I- I I j
I
'-< -<
I 0 .... .... U
.... ,,?; p::
;:l ~ ~
--r: u ~
~O fl.< U
Bl~ u: 7,
..-. _,
..... H u ~
p:: ~
:::t.l ~ U
U
H ~ Z
o: H '"""'
H -

'0 N c": .....;
+-' sr: ~ \0 N
;:: -t- ~
J J. I
I NI I .... I 'n
-:
~t 1°
% o I'"

19

I

MINISTt:RUL LUCRARILOR pUBLICE ~I AMENAJARII TERITORIULUI

.-

I

ORDIN Nr. 27/N dirt 08.04.96

o o
~ ~
~ ~
o o
I :z; I z
.... ....
I ~ 11:
c,
[JJ io
.... .....
:t:
::l
o
.8v
.:'_
<.-t."!::::""
(1j'O
, v
if. ~
><tl ,v
..... ~IV
P. p.'O
v v
v (.) .~
o
roo ~ >
., ro
[JJ e ::l
[JJ o AvAnd in yedcre avlzul Conslliului Tehnico-$tiin\ific ·n1':155/1995 ;

In temeiul Hotararii Guvernului nr , 456/1994 pdvind or-

ganjzatea ~i functionarea Minis\erUlui LUcrdrilor Publloe ~i

Amenajarii Teritoriului ;

In conformitate CU Hotar.rea parlamentulUi nr, 1111992 si

a Decretului nr. 223/1992 ;

Ministrul Lucrarilor Publlce si Arnenaiii,;i Teritoriulul

emite urmatorul

,c.j ><tl
+'
P. ....
"- c,
() II)
c u
,; u
til
" e
sr: en ORDIN:

1. Se aproba:

.. Siguranta Ia foc. N',ormativ de proiectare, executie, ex-

plpatare ~I p,,,tutiliZ"c'fe a staliilor de distribulie. a carburan- tilor Ia autovehlcule (benzlniiriil". Indicativ NP 004-96.

2. Normativul' de 1a pet. 1 intra in valabilitate 1a data pu-

bliciirii In Buletinul Construc\ii1or prccurn ,i in bro~urii de

ditre IPCT .

. 3. Directia Generala Reglementari sl Atestari Tehnice va

aduce la indeplinire prevederile prezentului ordin.

MINISTRU, MARIN CRISTEA

'"
...; <-i ..-: ...:
N N -"'1<"'"> M r-: 06 cn~
r--)r--;~ <-i M tOtO
<-i c-:i"" ,...,
01 f'. co I ~
0\ 8
::: "'I I <"'"".
- ;::;
\ 20 21

NORMATIV DE·PROIECTARE, EXECUTIE, EXPLOATARE ~I POSTUTILIZARE A STATIILOR DE DISTRIBU'fIE A CARBURANTILOR

LA AUTOVEHICULE (BENZINARIl), .

PE~"RU ASIGURAREA SIGURANTEI LA Foe

. Elaoorator : rpeT S.A.

Responsahil de tema : dr. arh. ~TEF AN BARTHON

CUPRINS

CAPITOL~L 1 - GENERALITAn . 1.1. Scop, domenru de utili

1.2. Reg1ementiiri 1 lzare . '"

1.3. Organiza : d' .' . . . . . .

1.4. Performa~e\~ ~riv~~~?~rarea activitiitii P.S.I. : 1.5. Termino1ogie . . slguranta Ia foe. . .

CAPITOLUL 2 - PROIECTARE 2.1. Constructii

2.2. Insta1atii' .

- functio~ale" .

- utili tare . .

CAPITOLUL 3 :- EXECUTIE. • . CAPITOLUL 4 - ,ECHIPARE sr DOTA~E'

CAPITOLUL 5 - REGULI ~I MASUR .

, 5.1. Ordinea interioarii . I DE EXPLOATARE 5.2. Miisuri de explo, t ',' . . .

5 3 M -. . a are In sigurantii

• • f asun pe tirnpuj executar- " '. '.. .

. 11 revlzllior

CAPITOLUL 6 - POSTUTILIZARE .

25 25 25 26 27 30

49 49 53 53 56

58 59 60 60 61

64

65

NORMATIV DE I'ROIECTARE, EXECU'fm, EXPLOA'.['ARE SI l'OSTUTILlZARE A STATIlLOR DE DISTRIBUTIE A CARBURANTl-

" LOR LA AUTOVEHICULE (BENZINARIl), PENTRU A.SIGURAREA SIGURANl'EI LA FOC

NP 00'1-96

Indicativ :

CAPITOLUL 1 - GENERALlTA'fI 1.1. SCOP, DOMEN~U DE UTILIZARE.

1.1.1. Prezentul normativ cuprinde nurnai masur ile de prevenire si stingere a incendiilor obligatorii la proiectarea, executia, exploatarea si postutilizt.rea statiilor de distribute a carburantilor 1a autovehicule - denumite in continuare BENZINARII. - in scopul satisfacerii cerintei de siguranta la foc pe intreaga durata de existenta a acestora.

1.1.2'. Prevederile prezentului normativ se aplica la proiectarea ~i realizarea benzinariflor n01, cu rezervoare subterane ~i pompe montate in aer liber - indiferent de forma de proprietate a benzinariei - precum si lucrarile de modernizare, transform are si dezvoltare 1a benzinarii existente, cu exceptia modificarilor care nu conduc let inrautatirca sigurantei la foe.

Echiparoa, dotarea si masurile de exploatare (cap. 4~i 5) sunt obligatcrii atat la benzlnariile noi, cat ~i la oele existente.

1.1.3. Prevederile norrnativului nu se aplica Ia benzinariile care distribuie ~i gaze petroliere lichefiate, gaze naturale lichefiate sau gaze naturale com primate, pentru a1imentarea autovehiculelor.

1.1.4. In benzinarii, inclusiv Ia operatiile de transport, depozitare si distribuire a combustibililor, se vor lua masuri tehnice sl organizatorice care sa limiteze pierderile de vapori inflamabili (emisiile de compusi organici volatili).

1.2. REGLEMENT ARI

1.2.1. Prevederile normativului constituie adaptari specifiee ale reglementarilor generale existente in tara (conform Anexa 1) si alinierea acestora 13 recomandarile europene.

25

1.2.2. Principiile si cerintele generate de siguranta la Ioc, vor fi c: sigurate prin proiectarea, realizarea, exploatarea si pcstutilizarea benzinartilor.

c) .utilitati ~i constructii auxiliare (care cuprind spatii tehnice aferente ~i fUI1fCtionale (gospodarii de ape, oentrala terrnica, post trafo, grup electrogen etc.) sl dupa caz, ateliere de intretinere, reglaje si reparatii curente, magazine, restaurante, spatli de

• cazare etc.

1.3.5. Pompele de distributie a oarburantilor se dispun in locuri usor accesibile din circulatlile publice, la cel putin 4,50 m de drumuri publico din Iocalitati, 6,00 m de drumuri nationale ~i 15,00 m de oele internationalevdlstante masurate din axul lor la margine a oarosabilului.

1.3.6. Depozitele cu rezervoare subterane (ingropate) de oarburanti se amplaseaza in zone distinete, de regula izolate astfel incat sa nu fie puse in peri col de catre vecinatati sau ele sa constituie un pericol pentru acestea.

1.3.7. Traversarea depozitelor de carburanti si a zonelor cu pericol de explozie ale pompelor de dlstr ibutie, din cadrul benzinEiriilor, de catre conducte de apa, gaz, electrice sau eanalizari publice (altele decat cele proprii}, precum si de linii eleotrice aertene de malta. sau [oasa tensiune, nu sunt admise, Distanta dintre liniile electrice aeriene si incinta bonzinariei va fi eel putin egala cu 1,5 H (in 'care H este inaltimea suportului linici), dar nu mai mica de 20,00 m in cazul liniilor de inalta si medie tensiune sau 10,00 m in cazul calor de JOGsa

tensiune. '

Pentru lnstalatiile subterane situate in apropierea depozitele si a pompelor de distributie, se iau masuri care sa impiedice migrarea carburantilor spre acestea.

1.3. ORGANIZAREA $1 DESFA$URAREA ACT1VITATII DE PREVEN1RE $1 ST1NGERE A 1NCENDIILOR .

1.3:1. Organizarea, conducerea si desfasurarea activitatii de prevenire si sting ere a inc~ndiilor' se realizeaza in' concordanta cu cerintele de siguranta la foc prevazute in reglementari, asigurand conditlile necesare prin proiectare ~i executie, cere sa fie respectate in exploatare.

1.3.2. Principalele cerinte ce trebuie asigurate prin proiectare, executie, exploatare si postutilizare sunt urmatoarele:

• protectia persoanelor, autovehiculelor si a echipelor de interventie in cazde incendiu, limitand pierderile de vieti si bunuri materiale ;

• impiedicarea extinderii inoendlilor la obiecte in-

vecinate : ,

• prevenirea avariilor la constructii invecinate, datorita incendiilor sau exploziilor.

1.3.3. Prin medul de organizare a incintei benzinariei si dispunerea obiectelor periculoase se are in vedere asigurarea functlonalitatii in con~litiile terenului avut la dispozitie, precum si indeplinirea cerintelor de si-

guranta la foe specifiee. '

1.3.4. Pr!n organizarea incintei benzinariei, de regula, se urmareste dispunerea distincta a activitatilor functie de zonarea mediilor cu pericol de I explozie si care in conditiile h~a:ii masurtlor de protectie corespu~zatoare, pot fi intrepatrunse sau suprapuse, astfel:

a) distributia carburantilor, in care sunt dispuse pompele de distributie protejate eu copertine ~i constructiile anexe (birou distribuitori, magazin piese si materiale auto de uz curent, grup sanitar, separator de hidrocarburi, compresoare etc.) ;

b) depozitarea carburantilor cuprinzand rezervoarele subterane (ingropate) pentru depozitare, gurile de descarcare aferente si, dupa caz, statie de pompare ;

1.4. PERl ..... ORMANTE PR1VIND SIGURANTA LA FOe 1.4.1. Performantele privind siguranta la foe se asigura pe intreaga durata de utilizare a benzinariilor, in Iunc-

tie de :

riscul de izbucnire a incendiilor ;

condifiile de siguranta a utilizatorilor in caz de incendiu :

26

27

comportarea Ia foc in· ansambl' incinal

. U 51 a prmcipa elor

parti componente ;

caracteristicile elementelor si materialelor utilizate;

posibilitatile de interventio pentru stingere.

Pentru prevenirea posibiliLitilor de izbucnire a incendiUor ~i. ~in:i~~rea p~opagarii accstora, in proiectele pen,tru benzinartj vor fi precizate zonarea mediilor C'U pen col de. ~xplozie si a extinderii acestora, asigurandu~se spati; de siguranta ~i masuri de protectie co-

respunzatoare pericoluhi.i. . '

~o~a:2a mediilor cu pericol de explozie dintr-o benzmano este urmatoarea (vezi Tabelul 1 ~i fig. 1-10) :

ZONA ,,0", cane cuprinde :

a) interiorul rezervoarelor de depozit~re b

- a ear u-

rarrtilor ;

b) interiorul carninelor gUrilor de descarcare di

t . t in

au ocis erne;

c) interiorul carnineIal' gurilor de vizitaro ale rezerv:o~relor subterane (ingl'opate), daca cuprind dispozttive de cuplare a furtunul'ilor de incarcare .

d) ,i~teriorul denisipatoarelol' si a sep&ratoarcl~r de l11drocal'buri, daca sunt acoperite.

ZONA ,,1 ", care cuprinde :

a) interiorul ciltninelor gurilor de vizitare a rezervoarelo~ sUbtel'ane (ingropate) de depozitare carbu., r~n~l, daca nu cuprind dispozitive de cup1are rapida a furtunurilor de indircare ;

b) in jurul gurilor de aerisirs a rezervoarelor .

c) inte~iorUl carcasel pompei de distributie a' oarbu-

ro~~M; ,

d) interio~l. <:.aininu~Ui unde este montara 0 pornpg sub?1ersIblla de ahmentare a instalatiilor de clistributie ;

e) spatiul din jurul gUrilor de vizitare ale autOdsternei, cand acestea sunt deschise .

,

1.4.2.

1.4,3.3.

1.4.3.

1.4.3.l.

1.4.4 .

1.4.5.

1.4.3.2.

1.4.6.

1.4.7.

1.4.8.

28

-'

f) spatiul din jurul locului de cuplare al furtunului autocisternei 1a gurile de incarcare ale rezervoarelor sau recuperare vapori ;

g) orice dim in, canal sau spatiu sub nivelul solului, daca se ami situat partial sau total Intr-o zona 1 sau 2.

ZONA ,,2", care euprinde :

a) zona din exteriorul caminului de vizitare a rezervoarelcr, continand si gurjle de incarcare ale acestora;

b) spatiul ce inconjoara zona ,,1" a gurilor de aerisire, a carcasei pompelor de distrrbutie, a pornpelor submersibile sau separate, a locurilor de racordare a Iurtunurilor de descarcare din autocisterne.

Klu se lncadreaza' in spatii perieuloase, incaperile in care substantele combustibile circula prin conducte eu racorduri 'sudate SDU alamite, in incapert inchise sau ventilate corespunzator.

La stabilirea extinderri diferitelor zone eu per icol de explozie s-au avut in vedere asigurarea unor conditii norrnale de Iuncticnare ale instalatiilor ~i echipamentelor prevazute, precum, si exploatcrea corespunzatoare a acestora, neluandu-se in oonsiderare avarii imprevizibile generate de nerespectari tehnolcgice sau modificari ori imprcvizatii.

Coriditiile de siguranta a utrlizatorilor se vor realiza prin dispunerea obiectelor din incinta si asigurarea masurilor de protectie corespunzatoare pericolului de ineendiu sau explozie, potrivit reglementarilor in vigoare.

Realizarea conditiilor de siguranta are in vedere asigurarea masurilor necesare de protectie, salvcre ~i interventie, in corelatie eu dezvoltarea incendiilor

specifice. I

Elementele si materialele de vconstructie ce se utilizeaza la benzinarii, de regula, trebuie .sa fie incornbustibile (clasa Co).

29

1.4.9. In conditiile concrete de dispunere si realizare a benz!nariilo~', :u r:zervoare subterane (ingropate) si capacit atea limitata la 300 m" se prevad dotarile si echiparile cu mijlcace de inter ventie stabilite ~onform normei.

Pentru benzinariile cu rezervoare subterane (ingrop:ate) cu capacitatea de depozitare mai mare, pre cum ~I pe~tru cele cu rezervoare supraterane, indiferent de capacitate, se vor respecta prevederile specifice activi-

t~!tilor din petrochimie.

La organizarea si realizarea circulatiilor functiona1e a locurilor de stationare si parcare ~ autovehi'culelo;

se vor ave a in vedere asigurarea conditiilor de interventio operativa a unltatilor mobile de pompieri in caz de incendiu ~i reblocarea accesului la hidrantii exteriori de incendiu stradali sau la alte surse

existente de alimentare cu apa.

De ;~guhl, accesu] .LUtocisternel.or pentru ~arburc:nti si locuri lc lor de statlOnare la gurile de descarcare In re-

zervoarcle subterrne (ingropate) se dispun separat amenajandu-se si marcandu-se corespunzator, in afara cazurilor in care terenul disponibil nu 0 perrnite si se iau masurt : restrictive organizatorice _ pe timpul dcscarcarii.

DEPOZIT DE CARBURAN1'l - incinta. in ~ar~ .sunt L5.~. uriul sau mr i multe rezervoare mont ate fIX ~l utilizate

pentru depozitarea carburantilor.

154 REZERVOR SUBTERAN (lNGROPAT) - vas eta_n~

... pentru depozitarea carburan\ilor, cu amplasament fix: montat cu partea superioara cu eel putin O.~O m mal ;05 de cota torenulul inconjur:ator pe dls.tanta. de - . . 6 00 m de la mantaua rezervorulUl. Rezer-

mInImum , . f

voarele semiingropat.e sunt cele acopertte. c~r~ au un-

dul montat In mai mult de [urnatate din ll1a~tlmea lor: jar nivelul maxim al carburantului nu ~e, gase~te ~mal sus de 2,00 m fata de nivelul tere.nu:Ul mcor:]u~ato:.

1.5.5. POMPA DE DISTRIBU'PE -. ~h~a~ ,care dlstn~Ule carburantul din depozitul benzinarier 111 rezervo~rele

autovehicu1elor. . t

1 r:; f SISTEM DE RECUPERARE A V APORIL?R -. InS a-:.J.). Iatie nentru captarea ~i retinerea vaponl~r ~l1beratl in' ti~pul operatiunilor de distrib~ltic sau mearcare a

carbnrantilor, Ia pornpe sau depozlte. .

r.: 7 CONDUCTA DE AERISIRE - 1;eava din metal car~ 1.;) .. asigura legatura intre partea ;uperio~ra a rezer;rorulUl si atmosfera. ochipata Ia capatul aerian cu oprttor; de

flaci'ira.

8 OPRITOR DE FLACARA - dispozitiv special :nontat

1.5. . d t t e

1a capatul conductelor, cu rolul e a n1.1 permLe r-

ccre'1. flacarilor san a sdmteilor. .

SEPARATOR DE HIDROCARBURI eons~ructi'?

1.5.9. subterana, din zidarie sau beton, care n1.1 pcrmite de-

bur il ' t ua de canalizare

vccs::rea hldrocar uri or In re tea c

nublica sau c:::mu,,{t.

ZONARE _ dr-jiYnltare a spatiilor (mediilor) in f1.1r;c-

1.510. c" • t Ioziv

tie de probabililatea c'paritiei unui ames ec exp .

1.5.11. ZONA CU PERI COL DE EXPLOZIE - spattiUlin caIre i n conditF norrnale de functionare se . p~ . acumu .a: permanent sau accidental, gaze sau vapori .mf~ama?ll1 in ccntitati ce pot crea cu aerul, amestecur.l exnlozrve. Zone1e cu pericol de explozie a1 a,rnestecunlor d: gaze sau vapori inflamabili se dasifica ir:: ~ 0, 1 ~l_ 2.

1.5.11.1. ZONA ,,0" - in care atmosfera explozlva ~ste pe.rma-

. nenta sau .pc pericade lungi de timp, on perioade

1.4.10.

1.4.11.

Nu se rccomanda ca dupa descarcare, autocisterna sa paraseasca locul de station are prin rebrusment,

1.5. TERMINOLOGIE

1.5.1.

BENZINARIE - incinta sau pc rte dintr-o incinta in care carburantii sunt depozitati si din care sunt distribuiti prin instalatii fixe in rezervoarele autovehiculelor sau in recipients corespunzatoare poate sa mal cuprinda ateliere service pentru intretinere reviz~e. si reglaje, magczine, alimentatie publica ~i' utilita(l. Nu sunt admise atelierele de reparatii mecanice majore, precum si Iucrari de tinichigerie si vopsitorie. CARBURANT - lichid combustibil obtinut din titei ell sau fara aditivi, utilizat la motoar~le cu ardere interns ale autovehiculelor (benzine, motorine).

1.5.2.

\

30

31

scurte care se repeta cu frecventa ridicata in conditii normale de functionare. respectiv rnai rnult de 1000 ore/an (exernplu : in interiorul rezervcQrelor, caminelor gurilor de descarcare etc.),

1.5.11.2. ZONA ,,1" - in care atmosfera E'xpluziv5 poate sa apara intermitent sau periodic in conditij normale de functional'e, respectiv in total, intre 10 si 1 000 ore/an (exemplu .: interior camine guri de vizitare f;_1rcl dispozitive de cuplare rapida a furtunuriIor de ::1 imen tare, carcasa pompei de distributie, carnin pornpa de aIimentare. spatii din _iurul gurilor de incarcare neprotejate, camine si spatti sub nivelu] tcrenulut din zonele 1 sau 2 etc.).

1.5.1.1.3. ZONA .,2" - in care atmosfera exploziva peate sa apara numai accidental sau incaz de aVi.'de ~i pentru o perioada scurt&' de tirnp, respectiv. maximum 10 ore/an (exemplu: zona din exteriorul gurilor de vizitare neprotejate 0i a celor de incarcare a rezel'voa-

' relor, spatiuj ce inconjoara zona ,,1" a gurilor de aerisire, a pampelor de distributie etc.).

1.5.12. EXTINDEREA ZONEI CU PERICOL DE EXPLOZIE - reprezintd, in genC.'raI, spatlul din juru] zonei clasificate in ,,0", ,,1" sau ,,2", masurat .in toate directille.

1.5.1.3. ATMOSFERA EXPLOZIVA - amestec de gaze, vapori sau ceturi inflamabile $1 Eel' in conditii atrnosferice normelle, ~n care, In caz de inflamare eombustia se propaga in tot amestecu1. Conditii atmosferice normale sunt consi-derate presiunile totals ale amestecului cuprinse Intrs 0,8 $i 1,1 bar $i temperaturi intre -20cC ~i +40cC.

] .5.14. CONSTRUCTn ANEXE - constructii ~i spa~ii. de regula suprcterane, necesare functional unei benzinarii, cum sunt copertinele, birou~i distribuitori, magazin piese si materiale auto, grup sanltar, mid depozite aferente, parcelri auto etc.

1.5.15. CONSTRUCTII AUXILIARE --;- constructii ~i spatH supraterane (cu sau fara subsol) destinate unor- acti., vitdti conexe cum sunt : ateliere de reparatii curents, restaurante. spatlt cazare etc.

32

zona "0,,

TABELUL Nr. 1

. A $1 EXTINDEREA ZONELOR

CUPRINZAND CLASIFICAR~N" CADRUL ,UNEI BF.NZINARII

'0~~C:U~'~P~E~R:,~ IC:O~L~D~E=-E_'X_P_L_O __ Z_IE ~~~~~ __ ~_' I

i.. Incadrare zona

Zona ex, ~i extindere zona ex.

Obiect

3

a - La supratata lichidulni ~in interioru1 rezervoarelor si ~n. inter~orul ~;-

. elor gurilor de v izrtare in ca

min . t incarcareisau

exista racorduri pen ru. I

pentru recuperate vapon

zona " 1"

1 - In interiorul caminelor g~rilor

). 'tare eu sau tara racorduri pentru

VIZI ., re vapon

lnca.rcare sau pentru recupera . 1-------1

- 1 n exteriorul carninelor gurilor ;:Ie c, d ri pentru 111- v iz ita re ce cont in rnr-o r u . dis 0-

carcare sau recuperare vap~n, p.

. I . ale pentru masurarea m-

z ittve manu . e ver ti-

velnlui san extragerea ape i, 1 P e tins

1" 125 m. deasupra terenu Ul'.X 1

ca a , ., '05 la mvelu

orizonta~ 3,00 m. Jldlll 425 m. fata de

terenului cu 0 raza e , ,

racordur i

zona "2,,

nec1asifieat

. 1" . elor gurilor de

d - In extenoru camm .

, iz itare ce nu contiri racordur~ perrtru

11 I 'vapon.

incarcare sau 1 _

a de

I-n interiorul sferei eu raz

2 Guri conducte a - l' gura de ae-

de aerisire pen- 3,00 m , avand centru 11l

tru rezervoare l...:r~iS~i~re:".: . ..,.- -:- _,,, _,

subteraue fara t b zona ,,1,," si

d b - Volumu1 situa su

recuperare e 1 'd raza de 3 00 m.

vapori. Fig. 2 so , avan ,

zona

" 1"

"2,,

zona

zona "2,,

. di t tede 2 00 m

- ? 1 interiorul unel IS an., , .

t r .. t" d gura de ae-

in toate directrile fa a e. _"0 111,

.. e 51' pe vert.icala, ext.insa pana nSlr .

sol.

Guri coriducte de aerisire pentru rezervoare subterane cu recuperate de vapori

Fig. 3

J - cd. 1009

33

-,-----_,

1 I 2 I

~~_T-----~3~ __ ~1

4 Echipamente' , ;__ __

t a - In 10ca~uI de fixaTe aI .

pen ru 1ivrarea de dlstnoutie Plstolu1ui zona

carburantiIor ,,0"

(pompe de dis- 0 In interiorul spatilllul" - ---_;c 1

t . b su t . 111 care

ri utie] rnon, 11 montate eorpul de zona

!:;e lil~e:~igi.~ ~~~~:l!l~~ %ii~~~~i~::t~~g1~:~lrf.~~:~~ I"

(1.1,1.2,1.3) c ] .

.• a lllvellli solului, in interior~I--------

~11t~1 ddlstante pe orizontalii ,de 425 m Zona

a,a e axu! eChipamentului de d' . I"

tnbllhe si pe 0 ""It" IS-

fata de ~ol. llIa ,'me de 0,25 m

d f~ interiorul unei distante (pe or i- -------_1

zontala, la nivel111 soIului) d~ ,4 25 zona

fata de axul echipamelltuJui de 'd' tm., ,,2"

burie e t i - IS rr-

, x insa vertical p'nna Ia ' "It' mea carcasei p7 t i i h id " rna ,Ide 300 ar,lI . " rauLce, eu 0 raza

~e 1:25':.' dar mIllllnum a ina1time

e Pentl'u pompele de distrioutie - :;a~d cons01epentru furtunuri cuprin-

n . v~~~a:e pentru controlu1 distr ~ ?Ut1e1 :;;1 rara etan<;lare barierii de Yap : 111 Intenorul . '1' on,

o 75 umn C1 lUdTU cu raza de

, m., centru1 in v i .

o 15 ' lzor, pe vertlcala

_pana ~'so~eaSllpra vizorului ~i extins

~e dSPtatbiu! ;de sub, c~pertina pompelor IS ri ut<e SI pa'Ia I '-1'

1 25 f: ' ". a Ina tImea de

, m ata de sol. , '

Zona

2"

nec1asificat

5 POnipe suomer_ sibile pentru alimentarea pompelor de distributie

Fig. I

a - In interiorul call1inului

zona "I"

b .Pe verticala 1,25 111 deasupra ter-;; nulu i, cxt in , orizonta13 00 m s" , -

Ia nivet I I 1 "I III JOS

_ u so u ui , ell 0 Taza d~ "1 75 "

fata de axul pon,lJ)ei Slll)mp '1 '1'- m

- , ""T51)1 e.

a - f II interiorul caminuIuL J

ZOna 2"

"

6 'Curi centrali_

zate pentru des- Zona

carcarea auto- -~=-7:::-:~-:------ _.:_ "0,,

eisternelor sau b ,La desearcarea autocisternei . --._......;._;c __

recuperarea v«- vert,ca.J;l ,1,25 rn , deasu ra tere' pe zona

porilor Fig; i extms oriZOlltal 3 00 111 p" nulu:, ,,2"

velu1 so luln: ' , !?l 111 JOS , Ia 11l-

d ur, cu 0 raza de 425 111 fai' e racordun. ',a

34

))

-". '.,'~

. ~~""

./ .~ I
. '~ hi I
;:, 2 I 3 4
Co a. - In interiorul unei distante de
7 ' Autocisterna zona
" parcata pentru 0,30 m in toate directirle fata de man- " I"
.. :. ,
descarcare taua autocisternei, exfinsa vertical
, pana. la sol.
..... b - Compartimentul autocisternei ce
zona
este masurat sau deschis In interiorul M 1"
unei distante pe orizontala de 1,00 m
: fata de centrul gurii de v izitare, iar pe
, verticala pana Ia lnaltimea de 2,00 in,
fatl!. de partea snperioara a cisternei
e - in interiorul unei distante de zona
;,' I 1,25 m pe orizontala fatl!. de locul de ,,2"
racordare al furtunului la autocisterna,
, pe verticala 1,00 m, deasupra acesteia
si ext ins pana III, sol.
d - In cazu1 parcar ii autocister nei zona
sub 0 copertina sau 0 constructie simi- 112ft
: lara, zona ,,2" se va exrinde eu un
volum cu raza de 3,00 m., avand cen-
trul Intr-o gura de vizitare sau supapa
, de aerisire.
8 Separator pen- a - La suprafata lichidului din mte- zona
tru hidrocar« riorul separatorului sau a denisipa- ,,011
buri, inchis , eu torului
capacitatca b - In interioru1 caminului in care se zona
raai midi. de monteaza separatoare de hidrocarburi, " I"
15 I1l.C. daca sunt echiparnente separate
Fig.6, Fig.7 c - In interiorul unei distante de zona
3,00 m pe orizontala fatil. de axul ca- ,,2"
minului de viz itare si pe inaltill1ea de
0,50 in fata de sol, atunei cand capacul
acestuia este deschis ,
d - in interiorul unei distante de zona
3,00 l'n in toate direct iile, fata de gum ,,2"
de aerisire.
9 Pompa. pentru a - In interiorul distantei de 1,50 m, zona
alimerrtarea in toate direct iile fata. de partea hi- " I"
pompei de dis- draulica a pompei.
tr ibut ie arnpla- b- In exteriorul zonei ,,2", Ia 0 dis- zona
sata in aer Ii- tanta la sol, pe orizo nta.Ia de 4,25 m , ,,2"
ber Fig. 8 fata de partea h idrau lica a pornpei ::;i
ext insa pe ver tica.la pana la 0 inaltime
de 1,25 m , fata de sol. 35

,

1 I 2 I 3 I ..
10 Construct ii a - Construcfii fara goluri, cu peret i neclasificate
Fig.9 etansi la gaze, amplssate in zone cla-
sificate, acaror lungimi ;;i inaltimede-
paseste zona clasificata vecina
, (Fig. 9A)
b - Construct ii fara goluri, cu peret i clasificate
etansi la gaze, in zone clasificate ale
caror ina\timi nu depasesc zona clasi-
ficata vecina (Fig. 9E)
c - Construct ii fara goluri, cu pereti clasificate
etansi Ia gaze, arrmlasate in zone cla-
sificate , ale caror Iungirni nu depasesc
zona clasificata vecina . (Fig. 9C)
d - Cabina benztnariei sau alte inca- zona ,,1" in tot
peri supraterane, avand deschideri volumul
(usi, ferestre, guri de ventilare, treceri Incaperii
neetanse de conducte, etc.) spre zona
clasificata "1,,. (Fig. 9D).
e - Cabina benzmariei, in aceleasi zona "2,, in to-
condit ii, fata de zona claisficata ,;2". tala suprafata si
(Fig. 9E) inaltimea zo-
nei respective
f - Constructii avand goluri ampla- neclasificate
sate in afara unci zone clasificate.
(Fig-. 9F)
-
11 Carnine, canale, - Amplasate total sau partial in zone zona
zone de teren "1,, sau "2,, ",1"
sub nivelul so-
lului.
-
12 imbinarL con- a - in cazul amplasarii in aer Iiber sau zona
ducte prin !fpatiu ventilat corespunzator, zona ,,2"
flan~e sau fi- este coordonata vertical din centrul
letare imbinar ii si iniHtimea de la 1,00 m.
peste imbinare.
b - in cazul amplasarii irrtr-un carnin zona
sau spatiu neverrtilat corespunzjitor, in- 2"
..
- tregul volum al acestora.
13 Incaperi service a - in interiorul grop ii 'de vizitare zona
auto sau schim- (ut ilizata pentru schimbarea uleiului " I"
bare ulei sau alte lucrari).
b - Toata suprafata incaperii pe 0 zona
inaltime de 1,00 m de Ia sol. "2,, 36

4

3

t\ 2

In interiorul distantei de 1,50 m, in toate direetiile, fata. de mantaua butoaielor.

Depozit de butoaie pentru ulei de motor uzat, amplasat in aer liber (Fig. 10)

zona

"2,,

15 Rezervor sub- - Idem pet. 1 teran pentru

depozitare ulei

de motor uzat

_ Idem pet. 7

16 Instala~ie de Indlrcare ulei de motor uzat , in autocisterne pe la partea inferioara san prin vidanjare

+ + + + 1- "... -I- + +- + +1. t- e- .,.. -t- + + + + +- + + rr++~~Tt-++~+++~+++++~ +~~+r+~~+++++~+++~+++~ ++++++++++1++++++++++++ +~~T+rT~r~~+~++~TT+r++ • +++++++++++++++++++~

SECTIUNE

ZONA 0

ZONA 1

7 ?

PLAN

NOTA

Tnteriorul caminelor . gurilor de vizitcr» continand ra co rd uri pentru descdrcarea au10cisternebr SOu recuperarea vaporilo:etc.- se ncadreazQ in zona 0-

Fig. 1

Etindccca ,oooi Ex. 10 ce""'voare ,uble,.n, CU pompe ""bm""ibile ,i racordur! pentru descarcarea CIsternelor sau recuperarea vaporilor.

38

,

" i

\ .

f

::r 3 :J

3'

c

3

-"

3

_1

SECTfUNE

,®

PLAN

~ ZONA 1

~. ZONA 2

Fig. 2 ., pen-

. d telor de aenslre. .

. E Ia gunle can ue d aport

Extinderea zortet x. bt rane fara recuperare e v .

tru rezervoare su e .

39

4m

R=Zm

'.1 "

::J"

3 ~: 3

c

3

'" 3

SECTIU~JE _C!)R:2.m. ','

/ / /):JL. .... ONA 2 ,/~~~<;i

PLAN

Fig, 3

Extinderea zonei Ex, la gurile conductelor de aerisire pentru rezervoare subterane cu reeuperare de vapor],

40

,/

., C ::J t ::J

-

E •

10 .. ,...,

I: ~ cS

N « «

~ ~

N N

(I ("I

'Vi-

Z .::!
<t: 1':
~
_J 'cu
a.. p
0
N I
t';)
(lJ
...
C1J
'0
,!:i
....
X
r.:) 41

-----._

.- E E
·c
'0 11'1 III
M~ N
L O·
.~ C
::J
+"'
..2 '-
:J N
0 '<- 1
I- «
...... 0 ~
a '0 N
.S N
U m
)( ~
::J 0
l- E
......"
C
<lJ
Q
'- ~'-. 42

z « _J o,

w z :::> iu W If)

43

lim ZONA 1

~ ZONA 2

Fig.S

Extinderea zonei Ex. la autocisterna parcata pentru descarcare.

.\

AERISIRE

(};+j ZOf':lA \'1 ~ ZONA 1 ~ ZONA ".

SECTIUNE

Fig. 6 b -

it pentru 'hidrocar uri,

zonei Ex.' III separatoarele acopen e

Extinderea

· ~

1-0
V
:lI
E E
~
N
0 $
...-
<II
V'J
<II
1
<II
(])
....
<II
~
(])
"0 SECTfUNE

fill ZONA 0 m ZONA ~ ZONA 2

Fig. 7

Extinderea zonei Ex. Ia separatoarele sau denisipatoarele acoperite pentru hidrocarburi. Separatoarele sunt montate in carnine.

.'-'

« z o N

~

N

;:l
....
C
<l>
P.
<ll
Q)
c,
a
0
o,
~
Z ~
t:il
<{ '0::
_J c:
0... 0
N
ell
<l>
....
<ll
"0
t:
~
Iil 1-)1_-

;~ i''''

o

PLANURI

F

SECTIUNi

• ' Sursa de va ...

pon intlornobif

~~ "

~ ZONA

~ ZONA 2

J!:xtinderea zonei Fig. 9

Ex. 1a clad" .

cu periC~: d!?el cons1tr'!ctii am 1

exp ozie. p asate III zone

PLAN

Fig. 10

Extind""ca "ue\ Ex. In depo,\tele- de bUIMic pent'u uld uzat "nplasate in aer liber.

CAPITOLUL 2 - PROIECTARE 2,1. CONSTRUCl'Il

2,1.1. Dispunerea obi:ectelor in incinta are in vedere zonarea mediilor cu perieol de cxplozie ~i asigurarea

masurilor speoifiee de protee\ie, urmadnd atilt protec\ia utilizatorilor (persoane, autovehicule) si a ochipelor de intervcn\ie ~i ,alvare in caz de incendiu, cat

~i a vecinata\ilor .

Depozitesubterane (ingropate)

2.1.2, Depozitele cu rezervoare subterane (ingropate) cu capadtatea de maximum 300 m:l se amplaseaza la distante care respecta zonarea mentionata in norma ~i distante1e de siguran\a fa\a de vecinata\i.

49

4 - cd: 1009

~----.-

,

Atu ' A

nCl cand coriditiile .

tarea ingro ata I,1 •• e tehnice locale nu e '

conditi _ P, ,,' ~cpozitul poate fi . ,I? rrnit mon-

2,1.3, Depo~~:eFanrll. distantclor cu 500/ 1 sernimgropat, :::\1

. c_ cu rczervoare' 0,.' •

amI?laseaza fat[l de bi subterane (ingropato) rv t a .

pU,tm de 600 0 iecte (constructii) " nu se

.' ,m si mi ' ' vecmc la m .

prietate dis ' mmum 2 50 d I' ," .31

, istantele ,_ ., " e lIT11ta de

cuvei respe ti masurancu-ss d 1 pro-

, ' C' IV t ._' c: e a '

2,1.4 D ' ' ,man aua rezorvoa 1 margmca

. b~::"'''!tele cu rezervoare subte ire ~e cu percti dubli.

anti se pot 1 !~ ranc (mgrop t ) d

de "1 amp asa "I' sub d o· ate e car-

CIrcu at' l' ',' rumur i ' .

SI' dl :Ie a e benzi nar iei mur ile interioare

'. ImenSl ... ,eorespu _ t "guri onate, cu conditi nzn or alcatuite

urn de vizit I Ia exccutari _ ,

de are a rezervoru"lu' ~ arn caminului

gro~m~ez~r;or'l din beton armlatS~~ a1 ?r!carui racord

1 ,aLl a t material ' rrumrnum 15 c

a prod '- ' incombr tibil ' .m scuraeri use petroliere, care ,';i1 IS I, \ impcrrncabil

2 1 r In b 1. retina eventualel e

,.;:J, cad 1 d

,r<U.l epozitu.t r·

pate) rezer .. ui cu rezervoare s bterane Yi

divid'uala deVo1aOrOele .'p0t avea eapaoita,Ute'lerane, (ingro-

2 1m", • c maxima in-

, ,6, Rezerv 1

oare e subt .

di terane (,

In beton arma.·,' " lr:gropate) sc dispun .

b t l sau zid: ' . in cuv

eon arrnat ,,' arre, accoerita • Ll a

1 inf mono.it sau f • I d cu placa d

a In Iltratii ,~i~~filt'~at" prdeabrieat, perfect eta '~

gura de ", ".n e gaze " l nSd

vizrtare si d';-,' )1 lichide F"

vegetal peste 1a ,:' upa caz, eu strat d :' ~rd la distanto f ~ ~a, Rczervoarcle se di e, pama nt nu se a~igur~nC}lOna~e,. nenorrnate. In1..,pun l~trl' ele

de vlzitarc ." eLan~~ltatea cuvei sau ,eazul :n care t ' eSLe obllgatori " se prevad ' ' tomato a concerrtratiei done prevederea detect~ri' gun

acestora ,e gaze si ' I au-

cuva ,sau umplerea eu ni " aSlgu~area evacuar ii

2,1.7, Cuvel A SIp a spatiului liber din

, e In care se am '-1, '.' c " •

ranti trebuie sa f,ie tJ aseazd, rezcrvoarele de -~,

produselor petrolier et~n~e ~I rezistente la c:;ro_u-

rezervoarele . e )1 se pot reali actiunil e

rezervor in p' s~u separate eu peretiza pentru toate Se I' ~ ~r, e, ' pentru Iiecare

ecornanda separarea '

tare de, maximum 100 :Fentru capacitati de d '

sau mal multe . m de carburant (: fl . epozr-

rezervoare). . a at m unul

50

~,1.B,

In cazul in care rezervoarele subterane (ingropate) pentru earburan\i sunt de tipul "eu perc\i dubli" si control automat a etan'1eita~ii, se pot monta direct in pamfmt _ fara cuva din beton -armat - la distante nenormate intre rezervoarele din cadru1 unui depozit cu capacitatea maxima de 300 m3, recomandandu-se Ia rczervoarele cHindrice orizontale asigurarea iritre mantalele a doua rezervoare vecine, de regula, jumatate din diametrul celui mai mare, dar minimum 0,5' rn. Rezervoarele vor avea prevazute dispozlitive de semnalizare a scurgerilor de earburan~i,' montate in spa~iul dintre pcreW dubli si asigurata protec~ia

gurilor de vizitare prin lucrarile de montare,

Fiecare sortiment de c arbur ant se depoziteaza in rezervO"[ sau compartiment de rezervor anume stabilit ~i marcat eorespunzator. CapacitaWe rezervoa- relor se stab'Jesc pe baza calculelor tehnico-economice,

iar utillzarea rcZ:ervoarelor cste admisa numai dadi

alll asiguratetoate echiparile speciftoe,

Peretii de separare a rezervoarelor dispuse intr-o cuva comuna, trebuie sa fie incombustibili (clase Co) !,?i rezistenti la fcc 7 ore, asigurand separarea pe +oata inaltimea euvei. Distantele dintre rezervoare si oricar~ dintre pere~~i Clivelor nu se normeazi, ree'om341-

dandu-se asigurarea a minimum 0,30 m distan~a,

Guril:e de vizitare sl cele de luat probe se dispun Ia distan1jele stabilite prin zonarea mediilor, in locuri feri'te de surse de aprindere, Gurile de vizitare VOl' avea prevazute masuri de protectie corespunzatoare,

vor fi asigura'te cu dispoz,itive etan!,?e in pozi~ie inchisa, iar muchiile par~ilor manevrabile sau deta~abile protejate impotriva producerii sdmteHor prin 10- vire, capabile S[1. ini~ieze aprinderea arnestecurilor explozive (captu~eli din tabla de plumb sau alama, ori realizate integral din alama sau alte protec~ii), Gunle de vizitare se dispun ta minimum 4,50 m de dromur:i si limita benzinariei, iar diS'tan~ele de sigu-

2,1.9,

2,1.10,

2,1.11.

51

ranta fata de alte obiecte se stabilesc conform zonarri ~i conditulor normei,

2.'1.12. Rezervoarele decarbumnti se protejeaaa impotriva deteriorarilor generate de circulatia autovehiculelor,

Pompe de dlstrlbutie

2.l.13. Pornpele pentru dlstributia carburantilor se monteaza pe postamente din beton sau protejate in alt mod de coliziunl si vor fi bine fixate.

2.1.14. Zona pornpelor de distrlbutiea carburantilor la autovehicule se prevede cu borduri, pante de scurgere, base colectoare sau .alte sisterne care S.cl asigure pre"Juarca eventualelor scurgeri de carburanti.

Constructll anexe si auxiliare

2.1.15. Constructiile anexe benzinariei (coper tine, birouri distribuitori, magazin piesc si materiale auto de uz

. curent, mid depozite afcrente, grup sanitar), pot .avea structuri de rezistenta din clasa de combustibilitatc CO (incornbustibile) cu Iirnita de rezistenta la foc minimum 15 minute.

Semnalistica respect iva si firrnele, montate independent sau p€ acestea, precum si Iindsajele construetiilor anexe, pot fi din clasa de combustibilitate C 1 C2.

2.1.16. Constructiile auxiliare benzinarfilor (gospodarii de apa, centrale terrnice, grup electrogen, ateliere de intretlnere, reglaje si reparatii curente, magazine, restaurante, spatii cazare etc.) se dispun la distanta de zone periculoase si se realizeaza din materiale sl elernente de constructie incombustibile (clasa Co), rezistente la foe. .corespunzetoare categoriilor de perieol de incendiu si destinati ilor acestora, potrivit reglernentarilor generale vspecifice- sigurantei la foc.

2.1.17. Finisajele constructlilor auxiliare, VOl' corespunde normelor generale, iar caile de evaeuare a persoanelor vor fi amplasate, alcatuite, dimensionate si

-52

f ttate cu reglemen-

. in con ormi

te corespunzator, I .

marca " goare . .

tarHe generale III ':1 : incendiilor as~gu:atc, III

. tehnice lIDPotnva .' stricta a con-

2.1.18. Masu~e VOl' avea 'in vedere re~pe~~:~unt amplasate

geneI', b'l't pentru zona m .

ditillor sta uue

co~struc~l~~. uxiliare benzinariei, cum ~.~~td~~:~~;:;

2.1.19. Construc~~l\~ a magazinele gene;_ral1e_: spa~~~periclitate restauran e '. - as<tfel 'incat sa nu 1 - puna etc., se amp1ase:u:a .. Ia benrzirulriie, sau e e sa. lie de un eventua~ 1~c:eW~ structiile auxiliare cu pub ~

in pedc~l_ ~~Zl:~~ l~n miniInur:: . 10,~Osi ~:~a~~e

de regd Ucla.' tributie gurile de descaroarmp' arti.menteaza

pele e· 18 .'. - .' sau se co .

rezervoarelol' benZlnan;;'riI' or generale. Acelea~1 con-

"to reglemenld . t .

corespunz~ r _ ':l1 t- de 1o€'llinte invecma e.

ditii se aSlgura :')1 a,a . .

,

\

1

2.2. INSTALA1'II

It"' functionale

221. Jnsta aru lor VOl' ili pre-

.' C ducbele de umplere a. y:ze:v~:r;; 30 m de fundul

2,2.1.1. on "- 1 d\ilsIWnta maiXlma '." cata a

lungite ,pana a. nlndu-'se functionarea mne

rezervoarelor, aSlgu .

acestora.· '00 a rezervoarelor si de ~1:me~~

2 2 1.2. Conductele de ~mpi: distributie VOl' fi in~lV:!ua:de

.' tare a pompe or dils use pe trasee eni .

nru fiooare I'eZlervor, Pt' te 51' marca:te core. s-

pent". -ri pro e]3. toa

loviturl sau deteno:& I .UtiliZlarea unor col~ I'e

punzator regle:n~ta sa~rill!carcare pentru acela~l pro-

comune de asp1rat~ . _

dus, nu este exclusa. " pate) vor av€a preva-

Rezervoarele s'llbterane (Illgro

2.2.1.3. to le .

ate urma are ~ .

:_ gura de vizita.re; ducta de UIDp1ere ;

- racord pentru COIl!nd CIt de tragere ; .. _ racord pentru ~ u a nivelu1ui carburantulUl , .... de ma:surare a

- dispozr"w d eta de aerisire ;

r:acord pentru con u

- etc.

53

Se recomanda ca toate racorduriie sa fie prevazute pe capacul gurii de vizitare a1 rezervoruluf sau partea supcrioara .a rezervorului, dlrect pe manta.

2.2.1.4. Condurctele de umplere, eerisire ~i detragere VOl' avea panta spre rezervor.

2.2.1.5. Dispozitivul de masurare a nivelului carburantului din rezervor va fi! etans si prevazut cu ghldaj dan bronz sau alama, astfel incat sa se evite Iormarea scanteilor prin lovire sau frecare in timpul efeotuarii operatiei 'de masurare. Dispozitivele mecanioe de masurare pot [i inllocuite cu dispozitivele electronice eorespunzatoare.

2.2.1.6. Conductele de aerisire ale rezervoarelor subt.erane $Ie arnplaseaza fa distante normate conform zonarii mediilor, avand inaltimea de minimum 4,00 m deasupra nivelului solului ~i echipate la extremirtate cu dispozltiv pentru oprirea flacarilor.

2.2.1.7. Conduetele, arma'tur1[e, flansele si fi'tingurile prin care se vehlouleaza carburanti, VOl" fi din otel, sau alte materiale rezistente la produse petroliere.

2.2.1.8. Dilametrele oonductelor pentru incarcarea rezervoarelor rtrebuie sa asigure vttezele de evitare Iormarii electricitatii statioe, respectiv sub 1 m/soc. pana cand nivelul in rezervor trece deasupra gurii inferioare a conductei de incarcare (cu eel putin doua diametre ale acesteia), dupa care viteza poate fi marita tpfma La 2 m/sec. in oazul Iichidelor neantistatizate.

2.2.1.9. Traseul conduetelor trebuire Sa asigure drumul cel mai scurt irutre punctul initial ~i eel final, cu un numar minim de coturi in plan vertical si orizontal, tinandu-se seama de condittlie Locale.

2.2.1.10. Se va a:sigura etanseitatea conductelor si a armaturilor, pr!in sudura, :ffi!le,tare scm garnituri rezistente la carburanti.

2.2.1.11. Toate conductele pentru carburanti, trebuie izolate si protejate impotriva coroziunii si, dupa caz, a curentiler vagabonzi.

2.2.1.12. Conduetele pentru carburantl se prevad, dupa oaz, eu robinete de section are la capete (in punctul de racord si eel de debusare), Sistemele de eonduote trebuile sa

54

., de armaturi pe:r~ru 0

tina un numar SufiCl~nt rotejarea instalaVC1. • ~;~are corespunza~are ~l Probinete1or trebuile astfe1 Amp1asarea armatu:I1or si aaccesibile in vederea opel,' ta- incat sa fie user

·reaL'lZa.. . t··)

rarii si intre\inerll. 1 'ngropate (in can~hza.11

Robi~etele d~ pe _ co?dUCr~~l~z~te din materiale mcom-

.2.1.14. teaza In camme

se mon _

bustibHe. _ onduete, se recomanda

, care se monteaza C oante de scurgere,

c~n~lel~~~onate si p1,evazute CU ~i Ia fteca're. 30,00 sa fie tiul lIbel" a1 canalu lte sisteme sec\ionand ~~:~~a de pietI"i~. filtralr:t ~~e: propagarii

m cu ump sa asigure rmn

c;respunrzatoare~. care

u,?oare a incendllior. ,onductelor pentt:U carb,:.. st admisa montarea c str' cUi ori msta1aW,

'2.2.1.16. Nu es e, sau sub cons UI. , " te '

ranti deasupra t u care sunt destma .

altel~ dedit cele pen I' . bi tele penltru ca'rbu-

, te SI I'o Ine

.-, 2 1 l~' Conducte1e nemg;opa reate si insicrip\ionate.

L... .., • f VOpsllte ma. in

ran\i VOl" 1 . , . ib T din rezervoare pn ..

C' burantii nu vor fi A nddlSitn U\~piedilcarea scurgem

2.2.1.18. ,~r 'l'b' era a:sigura u-se '

cadere 1 , . . ,

Prin sifonare. ~ , fla Ia un nive1 care

1 do carburanL se a -pei de

'9.2.1.19. Cand rezervoru r.. • e dinamiea asupre:, p,?'m. reo - t produce ° preslUn. ·tfiv care sa lmpwd ~

P?a ~ . I revede dlSPOZl 'I . d ' la rezer-

drstnbu\le, se.p . ,1- a earburantu U1 e

scurgerea gr~vItationa a _

vor la pompa. . . terane se fixeaza de

C ductele de com?ust:bIl sUP;~uca posibilita\ile de

'2.2.1.20. on t' asHel incat sa se I' supor ,1, ..

avarii fIZlce. . . tilor utilizatc laben-

Pompele de distribu, ~le a ctl~rboU~~~~g8Jt, indusiv metro-

2.2.1.21. f' umal de p

'zinarii, vor I n

logic. m elor de distrib';ltie a Furtunurile flexibi1~ ~le t~O o~ologat, antistatlzanlte,

'2.2.1.22. earburantHol", VOl" .fl _ ea ~cestora de 3,50 m (cores-

1 . mea maxIma -)

tar ungl _. it biUte in norma .

punzattor 7;onar:Ilol" s a

55

2.2.2. Instala[ii utilitare

Electrice 2.2.2.1. Ins+ralat"l 1

, ' cc c .l~ e e eotrice aferent " .

zc:~r zonelor cu pericol dee. se re:alizeaza corespun-

~)l'hte prin proiect si a~cen~lu ;;i explozio sta-

mcerudiu.. . ca gorllior de rpericol de

2.2.2.2. ~n zonele cu perieol d " -

ms~a~atii electrioe si e~h~X~~!le se utilizeaza numai

po.zlitlve,aparate, utila.]·e et) nte (conductoare, dis-

lui respectiv . , corespunzatoare m di

2.2.2 3 Co st ,,' ' e ru-

" , ns ~ctllie si instalatiile

:Xplozl.e vor fi echi . t ,sup.rateran:: cu periool de

, impotrtva trasnetelor pa e eu Instalatii derotec' .

2.2.2.4. La gudlede d ,,' conform norrnativului ~ 20' tie,

1 escarcare a carb ti ,1 .

re e subterane vor fi p , uran .llor in rezervoa

tare pent I" revazute borne de J C -

, .' tru egarea autoci t e irnpaman-

pamantare, in vederea des~a~rr:e~?r la c~~t~ra de im-

2.2;2.5. Toate partile metali a1 c,ar,I,l electricitatii statice

h.' ce e elem t 1 .

:'(£ ipamentelor electriee .' en e or de constructie

~n mod normal nu surnt si ;;,nductelor metalice car~

intra sub tensiune in m su ~ns'lUne, dar care pot n~lui instalatiei si supli~e~fcld~ntal,. se vor leg-a la mantare sau 1a priza de' ~r, aA centura de impareglementarile in vigoare parnant; m conformitatc eu

2.2.2.6. Rezervoarel d: .

ta '. e e carburanti subt .

mon ate m cuva de bet ' A terane (mgropate)

pereti dubli) care au~~a sau m. pa:nfmt (celc c~ 0,50 m sub nivelul t!en I .supermara 1a minimum d~ 1?roteeti~ impotrlva tr~z~' 00. neeeslta instalatie sa fie legate numai 1a ' • etului., acesteia urma~d

2.2 2 7 Pt' pamant. . '

. . . . en ru zonele mediilor c .

~eri ;;i. spatii incadrate ~ ~:~Ol ?il.e explozie, inca-

e perieol de inoendl gon e "A" sau B"

norm! tivul . IU, se vor res eta "

. a I Ul pentru instalat '.' 1 ~. prevederile

pericol de explozie. 11 e eetrice in medii eu

Ventilare

2.2.2.3. i'unctie de dis une

liare fata de zoP rea constructiilcr .

. . narea medlilor . anexe ;;i auxi-

cu pericol de explozie

56

!,?i categoriile A si B de pericol ale acestora, spatUle dispuse sub nivelul terenului se prevad, dup<l caz, cu insialatii de ventfulare meeanica (exceptand caminele, call1Cllele de protectie si altele asemenea).

2.2.2.9. InstalatiiiLe de ventilare. aferente zonelor cu perkol de explozile,' vor fi rndependente. La aeestea nu este

admisa racordarea altar instalatii de ventilare.

. 2.2.2.10 Proiectarea, executarea ~i exploatarea instalatiilor de ventllare se vor realiza in eonformitate cu prevede-

rile normativu1ui I 5.

2.2.2.11. lnstalatiile de ventilare'Vor fi asHel proiectate si realizate incat sa nu permita propagarea u~oara a incendiilor sau sa contribute 1a dezvoltarea ace-stora.

2.2.2.12. Pentru spatiile construite mchise in care se aHa carburanti, trebuie asigurata 0 ventilare mecanka sau naturala organizata, realizand debitul minim de 0,3

m3jm2Jminut.

2.2.2.13. Amp1asarea gurilor de absorbtie trebuie fiicuta Ia partea inferioara a eonstruetiilor, iar refu1area direct

in exterior.

!ncalzire

2.2.2.14. In spatiile fii zonele cu perico1 de exp10zie sau

ilJ'lcediu, este interzisa folosirea sistemelor lacroe de inJCiilzire cu foe deschils saU cu rezistente electrice deschise (radiatoare 'electrice, sobe, re~ouri etc.), fimd

admisaincalzirea central a si siGteme omologate.

2.2.2.15. Laadoptarea unui sistem de inca1zire centrala cu apa calda. supraincalz1t8. etc., se vor respecta prevederile

normativului I 13.

2.2.2.16. Oentrala termici:i se aplaseaza in afara zone1or cu per,~co1 de explozie si a extinderilor aceswra, realizandu-se conform reg1emenJtarilor specifice astfe-1 ineat sa nu puna in pericolbenzinaria. Orice gol a1 centralei termilCe (u,i, ferestre etc.) si oosul de fum se vor ana la minimum 15,00 m de obiecte ale benzi-

nariei, clasiificate ou perkol de ex.plozie ..

2.2.2.17. Uti1izare~ sistemelor de inchlzke loca1a este posibiUi in spatii fara periool de rocediu sau explozie, cu res-

57

pectarea regulilor si masurilor specifice f'iecarei destinatii,

2.2.2.18. Elementele de incalzire afererrte sisternului de incalzire centrala, vor fi corepunzatoare mediului in care, se monteaza.

2.2.2,19. Este interzisa amplasarea conductelor de abur, apa supraincalzita sau apa calda, in canale in care se pot acumula substante care prezinta pericol de incendiu sau explozie.

CAPITOLUL 3 -'- EXECUTIE

3.1. Laexecutarea lucrarilor de constructii si instalatii, atat Ln cazul benzinarinlon noi, cat si in acela a1 rcparatiilor, modernizarllor si dezvoltarii celor existente, vor fi respectate preveder'ile din "NormaJtivul de prevenire sl stingers a incendiilor pe durata executarii Iucrarilor de constructai si instalatii aferente acestora'' . - indicativ C 300/94, aprobat de MLPAT cu Ord. 20.N/11.07.1994.

3.2. Dupa montara, revizii, reparatii curente si capitale, Inainte de punerea in functiune, toate rezervoarele vor fi incercate obligatoriu 1a etanseitate sl hidraulic, conform prevederilor documentatiei rezervorului.

3.3. La montarea ~iefectuarea: lucrarilor de intrctinere, revizie si reparatie a pompelor de distributie a carburantilor, se iau urmatoarele masuri :

a) Efectuarea Iucrarilor respective se realizeaza numai de dirtre personal de specialitato atcstat.

b) Pe timpu1 lucrarilor de ineretinere, reparatii sau revizie se deconeeteaza de laj tabloul electric general pompa respectiva.

c) Circulatia autovehiculelor si accesul persoanelor neautorizate se Interzice in zona de Iucru,

d) Exeeutarea lucrarilor este admisa numai dupa luarea tuturor masurtlor Itehnolcgice (spalare, suflare, serislre, verificare concentratii etc.) pentru prevenirea forrnarli unei atmosfere explozive, pre-

58

3.4.

. i stingere a incendiilor

cum si a ce10r de preverure ~ iloace de stinp,ere, in-

, h e dotare cu ml) . . '"

(srupraveg er,. h' si fumatulUl ,etc.), .

te'rzice[1ea foculUl desc ~s., de sudura in incmta

e) Efec!u~fI~a, unor , l:UI~~~~uranti, esteadmis~ nu:nal

benzmarn10fi care au _ 'lor de proltectle ~11 ell

1 rtJuturoTl masun f pre

cu uarea - foe deschi:s emrscon orm -

permis de, lUJo~u cu oc' .

vederilor In Vlgoa~e. , eali:lJeaza proba de funetlO:

Dupa fie care repar:atledse tr 1 r I,ll comunicatie directa

id uti - a con uc e 0 t

nare hl ra ca . 'd't'ilor spedbce aces ora, .

au pompele, conform con 1,1 .

CAPITOLUL 4 _ ECHIPARE~1 DOTARE

/ " 300 m \ capacitate de

1 La benzinariile ou m~xlm~m re:lJervoare subterane, .nu 4. . depozitare a 'oarburant11or H~chiparii cu illtstalatii fr~:e este obligt~orie p:eve~der:raea ineendiilor, cu exeeptl.a de semnahzare si st~~. .. 0 so lieita , Aceste benz1-

, re bente'J.1Clalill. . - inter-

cazurilor In oa _ '. mijloace de pnma 1

- ii se doteaza: nu;ma~ cu

~tie in caz de incendl'!:l de prima interventie se

4.2. Dofbarea min:imal~ eu mrj oace

va asigura aStfe1 . . d depozitare pfmCl la

. - "1 u oapaclt3Jtea e

4 2 1 BenzInafin e c . . um :

. . . 150 m'' se doteaza cu m~nlm 'uma chimica ;

, . -toare portatlVe eli sp

- 2 sltmg~ rtative eu pulbere ; - . '

- 2 sltingatoare po hil cu spuma chiml(:~l.

_ 1 S'tingMor ttI1anspo~a 1 .1, depozitare cuprixlsa

- "1 oapacltatea oe

4.2.2. Benzinarn e ou ') doteaza cu minimum:

intre 150 si 300 m-, rtse ti e "", spuma ehimica ;

it' iltoare po a IV ILU '

- 3 s ~ng_ ortative cu pulbere ; .' _

- 3 srtmgc:toare P tabile cu spuma ehlIDlca, '.

_ 2 stinga<toare transpo~ . . -riilor se doteaza

M'l uXll1are benzma "1

In plw, construc~~l e ~ res unzatoafle eategorn or

4.2.3. au stingatoare port~~lVe. e~esJnatiilor, asigurandu-se de periJcOl de incen. III ~l 'imum: 150 m2 arie con:sun stingatofi portabl1 1a ~.ax doua Sltinga'toare La 0 truilt desf~UfiCl!ta, dar mlrumum

conSltruetie.

59

4.3. Benzin.ariile situate in localita{j inl care exist.; retele stradale de ~pa CUre nta , se doteaza cu accesorii ' de trecerc. a .apel care sa permits racordarea Ia hidrantii strada!l .~I Iruterventja direc<ta la obiectele din incinta cu 0 Iinie de furtun (hid rant portativ cheie teavd de refula:e, _furtun tip "C", chei de raco'rdare ~t~.). ~

4.4. ~t~ncl cand nu exista retea stradala de apa si benzinarie esrte amplasata la maximum 500 m de surso naturale pen:nanente de apa (rauri, iazuri, Iacuri etc.) .~e va am.en~Ja 0 r:an:pade alimentare a masinijo} d~' mterventte In caz de tncendiu.

CAPITOLUL 5

REGULI $1 MASURI DE' EXPLOATARE

5.1. OHDINEA INTERIOARA 5.1.1.

Personalul benzinadei va fi organizat pe schimburi de ]~cru,. p~~tru ;asig~rarea.:nasrurilor spe:cifice de prevemre ~l s'tI~~r~ a In?endtll.lor, stabilindu-ss- obligatii ~i

responsablhtatl precise privind : .

- interzi~erea focului deschis sia fumaturut 1n zonele

cu pencol ale benzinariej . ,

mentin.erea.ln ~itare de fu~ctionare a mijloacelor de preveniro ~I stmgere, a incendiilor existente . respeciarea .intocmat a instructiunilor tehnol~Qice . neadmiter~a aocesului perSIOanelor neautodzate J~ zona gurilor de descarcaro si a rezervoal'elor subterane;

nedist~ibun:ea carburantilor .in recipiente transporta~lle ~m mase plaSitice (canistre, bidoano etc) sau din Sltlcla ; .

mentineroa ordinii sl curateniei in incinta benzinariei ;

- rnentineI'ea Iibera a cailor de eV3JOUiare si interventi~ in~. de incendiu, precuan ~i neblocarea ac~s~lUI ].a mlJloacele de dnterventie .

alarmarea trnediata in caz d~ incendn, si alertarea unitatilor mobile de pompieri ; , c

60

intervcntia operativa la orice inceput de incendiu. etc.

5.1.2. Personalul benzinar iei trebuie sa cunoasca schema tehnologidi a instalatiei, precum si locurile de intrerupere a alirnentarii eleotrice, dispuncrea rnijloacelor de interventie si modul de utilizare a acostora.

La angajare si periodic conform Normelor de Protectia Mundi personalului va Ji instruit asupra con-

ditiilor de exploatare si regulilor si masurilor specifi~ de prevenire ~i sting ere a incendiilor, consernnand acestea in fisa de protectie individuala a muncii. Odata pe sernestru se vor efeotua excrcitii practice de interventie si salvare.

In toate 'locurile cu psricol de incendiu sau explozle vor fi afisate atentlonar, asupra pericolului, conform

prevederilor STAS '297.

- 5.2. MASURI DE EXPLOATARE IN SIGURANTA

5.i.1. Toate sisternele de masura si control a carburantilor vor fi in functiune, iar opritoarele de flac.'iri vor fi mentinute in perfecta stare de functionare.

5,2.2. ESlte'interzisa efectuarea oricaror modificari ale .instaIatiilor tehnologioe sau utilitare ale benzinariei : tara o documentatie elaborata si avizata conform prevederilor legale precum si utilizareainstalatiilor cu defecte sau improvizabii, fara respectarea prevedcr ilor Hotararli Guvernului Romaniei nr. 26t'1994.

5.2.3. Se interzice colectarea in bazine (gropi) dcschise, improvizat€ in incinta benzinariei a oricaror rcziduuri

de lkhide combustibile. ,

5.2.4. Eventualele scurgeri accidentale de carburanti se indeparteazaprin spalare ell apa ~i vor fi preluate de separatorul de hidroearburi. Este interzisa ind~partarea scurgerilor accidentale prin spalare eu apa d~deversata in rauri, Iazuri, Iacuri sau pe tercnul din zona benzinariei,

La benzinariile fara sursa de apa, coleetarea scurgerilor de carburant, se realizeaza cu nisip uscat, care 5e depoziteaza in Iocuri special amenajate, ferite de surse de foe.

5.1.3.

5.1.4.

5.1.5.

61

5.2.5.

5.2.6.

5.2.7.

5.2.8.

5.2.9.

5.2.10.

5.2.11.

5.2.12.

5.2.13.

62

Canalizarea apelor ce contin reziduuri de carburanti se face separat de cele menajere, mentinandu-sc in functiune separatorul de hidrocarburi. .

In locurile unde exista emanatii sau concentratii mari de vapori inflamabili, personalul statiei va' intiliza echipament special de protectie. Este 'interzisil Iolosirea imbracamintei, lenjeriei si a altor obieete din fire sintetice sau mase sintetice ori plastice, precum si a inci'iltamintei care poate produce scantei prin lo';"ire sau frecare, capabile ~a aprinda vaporii inflamabili. Fiecare sortiment de carburant se depoziteazii in rezervoarele SiCUU eompartimentele stabilite, fiind interzisa schimbarea destinatiei acestora de la un sortiment de produs la altul tara luarea tuturor masurilorde pregatrrc necesare (golire, curatare, stergerea peretilor interiori etc.).

Respeetarea capacitatii rezervoarelor conform proiectl£u~ - este ?b~iga~orie, urmarindu-se men tinerea Iorfiiei mantalei ~l a capacului rezervoarelor, pre-cum si Iunctionarea dispozitivelor cu care sunt . eehipate.

Descarcarea carburantilor din autocisterne in rezervoarele subterane ale' benzinariei, se face numai in locurile stabilite prin protect, amenajate ,~i maroate

corespunzator. .

In tort timpul descarcarii: carburantilor, autocisternele, conductele de golire si partile metalice ale peronului de descarcare (atunci cand exista), trebuie conectate electric intre ele si intregul sistem trebuie legat la parnant.

Masurarea cantitati de oarburant se efectueaza numai cu dispozitivele ornologate aflate in dotare.

Descarcarea carburantilor din autocisterne si operatiile de conectare si deconectare se realizeaza numai cu motorul masinii oprit, supraveghindu-se permanent

descaroarea de catre sofer. '

. /

Personalul, benzinariei nu va admite descarcarea autooisternelor decat dupa ce se asigura de starea corespunzatoare a mijloculul de transpor:t privind siguranta la fcc, Inclusiv existenta stingatoarelor, a

cutiei de nisip si a lopetii, pozitia in fat a.. a tevli de esapament si existenta placutei si a dispozitivului pentru legarea la pamant.

5.2.14. Pe timpul descarcarii autocistarnelor cu carburanti, in zona gurilor de descaroare este interzisa circulatia alter autovehicule si accesul persoanelor neautorizate, precum si focul deschis si fumatul.

5.2.15. Nu este adrnisa utilizarea pentru inchiderea sau- deschiderea robinetelor, a rangilor, tevilor, carligelor sau a altor mijloace care pot produce scantei, pre cum ~i utilizarea robinetelor care 'au neetaW?eitc'lti.

5.2.16. Conductele tehnologice ale pornpelor si pompele de distributie a carburantilor vor . fi supravegheate ~i intretinute pentru a se realiza 0 permanents etanseitate a acestora.

Orice scurgere de carburant va fi imediat indepartata, rernediindu-se defectiunea. Garniturile utilizate vor fi in conformltate eu tipul imbinarii si corespunzatoare naturii carburantului.

5.2.17. Nu este admisa utilizarea pompelor de distributie a carburantilor atunci cand nu suntomologate pentru produsul respeetiv, precum si atunci cand sunt ornelegate dar prezinta defect iuni , cum. sunt :

scurgeri de oarburarut datorita neetansertatilor Ia imblnarl, pompa, subansarnbluri ale acesteia, fisurarl ale racordului elastic etc. ;

defectiuni ale instalatiei electrice, inclusiv ale

Jegaturilor la pamant ; I

supraincalzirea lagarelor sau ,a corpului pompei; vibratii puternice, zgomote sau lovituri suspectc, etc.

5.2.18. Dezghetarea Instalatiilor, conduotelor, pompelor, armaturilor etc. prin care se vehiculeaza carburanti, se va face numai eu abur, apa calda, nisip mcalzit sau alte rnijloace care nu prezinta pericol de incendiu,

Este strict inaerrzisa folosirea Iocului deschis sub orice forma (Iacla, lampa etc.).

5.2.19. Nu este admisa a1imentarea autovehiculelor cu carburanti pe timpul Iunctionarii motoarelor acestora.

63

5.2.20. Sistcmele de colectare si drenarc a evcntualelor scurgeri de carburanti, precurn si etansar ile pompe1or se vor mentine in perfecta stare de functionare asHel incat sa se evite imprastierea carburantilor si producerea unor incendii.

5.2.21. La exploatarea instalatiilor utilitaro aferente, vor fi respect ate masurile si regulile de prevenirc si stingere a inoendiilor specifiee, Iiind interzisa utilizarea acestora cu defectiuni sau improvizatii care sa puna in pericol benzinaria sau vecinatatilc.

5.2.22. In constructiilo anexe benzlnariei (birou distribuitori, magazin specific etc.) vor fi respectato reg u lile si masurile de exploatare stabilite pentru benzinarie.

In celelalto constructii auxiliare se respects regulilo si masuri le de prevenire si stingere a incendiilor prevazute in reglementarile genera1e in fuuetie de tipul constructiilor, categorille de pericol de incendiu si destinatii.

5.3. MASUR I PE TIMPUL EXECUTARII REVIZIILOR 81

VER1F1CAR1LOR . .

5.3.1. Verificarea ~i controlul in interiorul cuveior rezervoarelor neump1ute cu nisip, se efectueaza rrumai de persoane autorizate, dupa ventilarea spatiului cu veritilatoare mobile din dotare - realizate eu protectie antiex sl numai dupa asigurarea Inexistentei unor concentratii periouloase.

5:3.2. Se interzice efectuarea oricaror lucrari de revizie, intretinere, verificare sau control la instalatiile electrice sau de incalzlre-ventllare, pe timpul vehicularii carburantilor, 113 rezervoare, statli de pompare, guri de descarcare, in zonele cu pericol de explozie ale acestora,

5.3.3. Se interzice utilizarea sculelor $i dispozitivelor care produc scantei prin lovire sau Iunctionare, la rezervoare si Instalatii pentru carburanti.

5.3.4. Reglarea, veriffcarea $i intretinerea agregatelor de pompare se realizeaza in conformitate cu prevederrle

64

5.3.5.

5.3.6.

5.3.7.

'5 - cd. 1009

carti i tehnice a acestora si instructiunile produca-

torului. .

Lagarele si piesele in miscare ale pompelor p~nyr.u car-bur-anti vor fi verificate si unse conform prectzarilor producatorilor.

Revtzia tehnica sl reparatia agregatelor de pompare se vor face in conformitate cu normele specifice, respectandu-se regulile ~i masur ile de preveriire ~i stingere a incendiilor.

Regulile si masurile ce trebuie respect ate pe timpul exectrtar'li Iucrarilor de reparatii se vor completa cu prevederile capitolului 2 ale normei.

CAPITOLUL 6 - POSTUTILIZARE

6.1.

La dezafectarea unei benzinarli, este obligatorie luarea unor masuri pregatitoare executarii lucrarilor in ccnditii de siguranta la foe, cum sunt ;

separarea zonei sau dupa C?z, a incinte~ re?pe.ct!v.: cu panouri demontabile; m scopul Impledlcar~l accesului autovehiculelor si persoanelor neautori-

zate;

afisarea pe perimetrul incintei a inscriptionarilor de . atentionare asupra pericolului, in conformitate eu prevederile ST AS :297 ;

scoaterea de sub tensiune a consumatorilor electrici ;

_ golirea tuturor Instalatiilor de carburanti (rezer-

- voare, conducte, dispozitive etc.) si evacuarea carburantilor din incinta bonzinariei, opera tie ce se efectueaza de personal specializat ;

suflarea conduetelor, spalarea ~i stergerea peretiler rezervoarelor astfel lncat sa nu mai existe carburanti sau reziduuri de carburanti :

asigurarea mijloacelor de stingerea incendiilor in cantitatlle si tipurile corespunzatoare Iucrarilor ~i pericolului acestora ;

65

instruirea personalului asupra pericolului si masurilor de prevenire si stingere a incendiilor specifice activitatilor ce Ie vor desfasura,

Ineeperea lucrarilor de dezafectare nu este admisa decat dupa verificarea de catre factorii de conduoere ai benzlnartel si executantului Iucrarilor, a condititlor de executie fara pericol de incen:diu sau explozie ~i realizarea integrals ~i corespunzatoare a masurilor

pregati toare.

Aetiunea de dezafectare a benzinariei Incepe cu demontarea elementelor components ale instalatiei teh-

nologice, de regula, invers ordinei de montaj a acestela, respectiv dernontarea pompelor de dlstributle, a conductelor pe tronsoane, a racordurilor la rezervoare.

Pe masura demontarll se vor sufla eu aer elernentele demontate si se \"01' evacua din benzinarie.

6.5. La demontarea cornponentelor instalatiilor este inter-

zisa utilizarea Iocului desehis, precum ~i a sculelor care pot produce scarstei prin lovire.

Dezafeetarea rezervoarelor de carburanti se efectueaza nurnai dupa ce sunt bine aerisite,' incepand ou demontared capacului de vizitare.

Dernolarea constructillor supraterane se realizeaza numai dupa demontarea elementelor recuperabile,

cum sunt : tamplarie interioara si exterioara, placari, invelitori, instalatii, echipamente etc.

Teate elementele si materlalele refolosibile sunt, dupa caz, depozitate in locuri stabilite care sa nu impieteze asupra Iucrarilor, sau se evacueaza in afara benzinariel.

6.B. Folosirea utilajelor mecanice ditii sigure astfel incat sa nu nu deterioreze instalatii sau

6.2.

6.3.

6.4.

6.6.

6.7.

se face numai in conprovoace incendii si sa echipamente nedemon-

tate sau neevacuate.

6.9. Teate componentele demontate care pot fi refolosite vor fi reconditionate in ateliers specializate.

6.10. Deseurile reciclabile vor fi coleotate, ambalate si predate unitatilor specializate.

66

6.12.

6.1LRefolosirea pieselor, subansamblurilor ~i a elementelor de Instalatii este admisa numai daca se asigura functionarea acestora la parametrii proiectati si in conditii de vsiguranta.

Pe timpul operatiilor d~ postutili~e ~ .b:~inariilo~ atentie deosebita trebuie acordata utilizarli Ioculut

deschis (sudura, fumat etc.).

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUC'fIl BUCUR~TI

FACULTATEA DE CONSTRUC'f1I CIVILE ~I INDUSTRIALE CATEDRA CONSTRUC'f1I DE BETON ARMAT

COD

PENTRU PROIECTAREA CONSTRUC'fIlLOR CU PERE'fI STRUCTURALI

DE BETON ARMAT

P 85-96

Elaboratori :

Prof. dr. ing. Tudor POSTELNICU Prof. dr, ing. Constantin PAVEL

Cola bora tor :

Prof. dr .. ing. Radu AGENT

NOTA AUTORILOR

Prezenta editie a Codulul de proiectare pentru constructif cu peretl structurali de beton armat aduce importante modlficari precedentei edltll, din 1982, a acestei prescriptii, in acord cu progresele inregistrate pe plan national sl international in cunoasterea compcrtari], modelarea si calculul acestei categorii de constructil. Din motive evidente, testa rea notlor prevederi de calcul stde alcatulre nu s-a putut realiza dedit pe un numar limitat de cazurl,

Autorii codulul asteapta cu interes observatil din parte a inginerilor prolectanti, rezultate din utllizarea acestuia in proiectare, referitoare la eventualele prevederi mai putin satlsfacatoare sub aspectul sigurantel structurale sau economic.

Aceste observatli vor fi luate in considerare la redactarea in scurt tlmp, a unel edlfil imbunatatite, care sa inloculasca prezenta editle, asa cum Normativul P 100/92 a intocmit editia din 1991 a acestei prescriptii de proiectare.

CUPRINS

1. Problcme generale .

1.1. Modul de aplicare. . ...

1.2. Relatia cu alte prescriptn de proiectare

2. Alcatuirea de ansamblu .

2.1. Definitii. C1asifidiri . _.... 1 t 1

, 1 d lor si dispunerea e ernen e or

2.2. Alciituirea genera1ii a c a in '{

structurale vertica1e . . .

2.3. Alcatuirea elementelor structurale 2.4. Plan~e .

2.5. Rosturi .

2.6. Infrastructura . .

2.7. Alcatuirea elemente10r nestructUra1e .

-3. Exigente gcnerale de proiectare .

3.1. Problerne generale ..' d

3.2. Exigente pr-ivjrid mecanisrnul .. structural de' disipare e

energie (mecanismul de plastJf.i~are) 3.3. Exigente de rozistenta '~i stabil itate .

3.4. Exigente de rigiditate. . . ._: ., .' '1

3.5. Exigente pr iv ind ductilitatea locala !ii ehmmarea rupert or

cu caracter neducti1 . . . . .

3.6. EXigente specifice structurilor prefabncate .

Proicctarea preliminarii a clcmentelor structurale 4.

4 1 Stabilirea inciirciirilor verticale. : . '.'

.. . ensionarea preliminara a sectiumlor pere.tilor. . . :I g~~en~ionarea preliminarii a sectiunilor gr-inz ilor' de cUPla~e

. ti t t at" la actiunea incarca-

5. Calculul structunlor cu pereu s rue ur 1 t

rilor vel'tieale !?i orizontale . .

5.1. Indicatii generale . '1 cu peret i

5.2. Schematizarea pentru calcul a structuri or

structurali. . . . . . . . .: . peretii

5.3. Determinarea eforturilor ~xi~le _ ~e compr~slUne 10 .

structural! din actiunea 1Ocarcan1or verticale '. . '.'

5.4. Metoda simplificatii p~nt!U: det~nninarea. efortun!or sectlO~ nale din ",ctiunea incarcarilor, 10 domeniul elastic. .

5.5. Metode de calcul in domeniul postelastic .

75 75 75

76 76

77 79 82 82 84 84

85 85 85 86 87 87

88 88

88 88 89

90 90

90

97

99 103

73

6. Calcuhrl scctiuniloi- peretf lor structural! .

6.1. Generahtati. .

6.2. Vaiorile eforturrlor se~tio~al~ d~ d;me~si~nar~

6.3. Efectul Incurcarrlor verticale excentrice 7

6.4. Dimensionareil sectiunii de beton a per~til~r . structurati 6.5. Calculu! armaturilor lonxitudinale ~i transversale din pe-

retii structurali. . . .

6.6. Calculul armaturilor din riglel~ de cuplare 6.7. Calculul planseelor ca diafragrne orizontale

7. Prcvederi constructive 7.1. Materiale utilizate

Z·~· Alcatuirea sectiunii' de' beton . a peretitoi- structurali ~ .o. Armarea pere_t1lor structuralt. Prevederi generale

I .~. Arm,:rea In camp a peretilor structarar; .

~.;]. Arman locale ale elementelor verticale .

1.6. Armarea riglelor de cuplaro .

8. Probleme snectficc de aldituire.a structuritor prefubr icat» .

8.1. Probleme generale. .

8.2. ;,\lcatuirea panourilor . . . .

8.3. Imbinarfls structurilor cu pereti pref;bri~ati de beto~ ar'mat

9. Infrastructuri. .

9.1. Problema generale. .

9.2. Tipuri de infrastructuri

9.3. Indicatii privlnd modul de' caicul' al' elementeior . Ira-

structurti . . . . . . 111 1 d

9.4. Problerne specifice de alcatui;'e ; el~me~tel~r i~fr;structuri; Ancxa

Bibliografie .

74

107 107 109 109 113

116 120 121

124 124 125 12' 131 1;34 139

141 141 142 145

151 151 152

153 161

163 167

1. PROBLEME GENERALE

1.1. Modul de aplicare

1.1.1. Prezentul Cod cuprinde prevederi referi toar e 1a proiectarea constructiilor cu pereti structural! de beton arrnat moriolit si/sau prefabricat aie cladlrilor etajate,

Prevederile privind alcatuirea de ansamblu ~i calculul strueturilor cu pereti, cat~i detcliile de alcatuire constructiva ~i de arrnare a peretilor se retera Ia tipurile uzuale de structuri care intervin in mod curent Ia cladir ile etajate civile sau industriale.

Pentru alte categorii de constructii, cu forme, alcatuiri ~i/sau solicitari speciale, prevederile prezentelor Instructiuni VOl' fi luate in considerare cu caracter orientativ.

1.1.2. In cazul constructiilor situate pe terenuri sensibile Ia umezire si, in general, pe terenuri la care pot aparea tasari difereritiale importante, este necesar ca, pe langa respectarea prevederilor prezentelor Instructiuni, sa se prevada ~i masuri suplirnentare de alcatuire, dimensionare sl armare corespunzatoare conditiilor de fund are respective. Aeeste masuri nu Iac obiectul prezentei prescriptii.

1.1.3. Alcatuirea constructiva a structurilor cu pereti de bcton armat va fi pusa de acor d cuprocedeele de executie folosite (sistemul de cofraj utilizat pentru peretii vcrticali, din beton armat monolit, prefabricat sub forma de pcnouri mario modul de executie al planseelor, etc.),

Se va urmari ca tehnologia de executie s':i nu afecteze comportarea structurala avuta in vedere la proiectare.

1.1.4. Prevcderile prezen:tului Cod trebuie intcrpretate ca avand un caracter minimal. De Ia caz 1<,1 caz proieotantii de structuri potaplilCa si alto metode de calcul !;)i pot lua si alte masuri constructive pentru obtinerea nivelului dorit de siguranta.

1.2. Rclatia cu alte prescrlptii de proiectare

1.2.1. Sub aspectul masurilor de protectie antiseismica, prezerrtu1 Cod este bazat pe prevederile norrnativului P 100-92,

rata de <care cupr inde detalieri si precizari suplirnerrtare. .

75

. Pro~ectarea .structurilor cu pereti de beton armat va fi orientata pe satisfaeerea exigentelor structurale privind (vezi cap. 3) :

- co~formarea generala favorabila a constructiei :

- asigurarea unei rigiditati suficiente la deplasari

laterale ;

- impunerea unui mecanism structural favorabil de disipare a energiei sub actiunl seismioe de intensitate ridicata.

1.2.~. Metodele. de proiectare antiseisrnica ale structuril:or cu pereyl structural] de beto_? arm at, diferentiate in functie de modu\ m. care este ~odelata actiunea seismica, de fidelitatea ~odel~lIUl . de c~lcu1 In raport cu caracterul, in general, spatial dinamic ~I nel1!11< r al cornportaril structurale, precum ~i' d~ mod~l,.concret In care sunt efectuate verificarile ce privesc cond.lt~I1.e d~ conformare antis7ismica si performantele raspunsului se.lsmlc, sunt cele prescrise la pet. 2.3. si tabelul 6.2. din Normatl.vul P10?:92, unde sunt precizate sl domeniile recomandabile de utilizare a aoestor metode.

1:2:3: Prevederfle prezentului Cod vor fi completate dupa nf'CeSI~atl cu pre::rederi1~ altor prescrlptii sub a caror incidenta

se afla constructiile proiectate, Cum sunt : '

. -::-- standand~!e din seria STAS 10101, referitoare la actin-

nile In constructii ; ,

- standardele din 'seria STAS 10107, referitoare la proiectarea. elementelor de beton armat din constructii civile si . -

dustriale ; ~ ,I in

- s.tand2Tdele din seria STAS 3300, referitoare la caleulul terenului de fundare .

::-:. "Instructiunil~ tehnice pentru proiectarea si executarea arrnaru elemen.telor de beton cu plase sudate" - P59-80 ;

- .normatrvul C140-93 pentru executarea lucrarilor de beton ~l breton armat, etc.

2. ALCATUIREA DE ANSAMBLU 2.1. Definitlf. Clasifidiri

2.1.1. Constructiile cu pereti structurali sunt cele Ia oare element~le s~ructura~e verticale sunt constituite in totalitate sau ?ar~lal din pereti de beton armat turnati monolit sau pre-

Iabricatl. .

76

La aceste structurl este necesara realizarea planseelor ca diafragme orizontale, care asigura deformarea solidara .a peretilor structurali in preluarea fortelor orizontale (din actiunea

vfmtului sau a cutremuru1ui).

2.1.2. Dupa modul de participare a peretilor la preluarea inca-rearilor vertic ale !?i orizontale, sistemelo structurale se clasifica in urmatoarele categorii :

A. Sisteme cu pereti structuraLi, la care rezistenta la forte laterale este asigurata practic in totalitate de catre pereti structurali de beton armat. Structura mai poate cuprinde si alte elemente structurale cu rol numai in preluarea Incarcarilor verticale, a carer contributie in preluarea Iortelor laterale poate

fi neglijata.

. B. Sisteme mixte (duaLe), la care peretii structurali inter-

actioneaza cu cadre de beton arm at in preluarea fortelor late-

rale.

2.1.3, Peretii .structurali se clasifica in :

_ pereti in oonsola individuali (necuplati). legati numai

prin p1aca planseului ;

_ pereti cuplati, constitutti din doi sau mai multi montanti (pereti in eonsola) oonectati intr-un mod regulat prin grinzi ductile armate adecvat (grinzi de cuplare).

2.2. Alciituirea generala a cUidirilor ~i dispozifia elementelor structurale verticale

2.2.1. La stabilirea formei si a alcatuiril de ansamblu a constructiilor se vor alege, de preferinta, oontururi regulate in plan, compacte ~i simetrice, evitandu-se disimetrii pronuntate in distributia volumelor, a maselor ~i a rigiditatilor in cadrul aoeluiasi tronson de cladire, in vederea Iirnitarti efectelor de torsiune generala sub actiunea seismica si a altor efecte de interactiune defavorabile.

La stabilirea configuratiei structurii si a peretilor structu-

rilor se vor respecta prevederile paragrafelor 4.1 ~i 4.3 din normativui PIOO-92 !?i prevederile suplimentare prezentate in oon-

tinuare.

2.2.2. In cadrul aoeluiasi tronson, suprafata plaIl!?€ului la

fieoare nivel va fi pe cat po sibil aceeasi. De asemenea, distri-

77

butia in plan a peretilor va fi, de regula, aceeasi la toate ' nive.lurile, ast~elca acestea sa se suprapuna pe verticahi. Se ad':' mit retragenla ultimele niveluri, inclusiv cu suprimari partiale s~~ tota~~ de unor pereti, urmarind sa se evite aparitia unor

disimetrii ~e mase si de rigiditati. '

2.2.3. In cazul cand la parter sau la mai multe niveluri de ~artea in~erioa~a. int.ervine n.ecesitatea de a se crea spatii libere rnai . man decat la etc je, se poate accepta suprimarea u~or p:retl. Se vor lua masuri pentru a mentine si la aceste mve~~rI capacitati suficiente de rigiditate, de rezistenta si de ductilitate pe ambele directii prin continuarea pana la fun'datU a c;elorlalti .?e~eti sl prin prevederea unor stalpi puternici avand 0 alcatuire corespunzatoare.

. 2.2.4. L? dispunerea peretilor in plan se va urrnari sa se e~l~e efe.ctele negative rezultate din aparitia unor excentricitat' s_uplImentare ca urmare a plastificarii nesimultane a' unor pereti la actiunea cutremurului dupa anumitedirectii.

D~ asemenea la pozitionarea peretilor in plan se' va urmari cacerintele de ductilitate sa fie cat rnai uniform distribuite in

peretii structurri, .'

2.~.5: Amplas.ar:e:'l in plan a peretilor structurali va urrnari c.u rpn~nt.at: P?slblhtat:a obtinerii unui sistem avantajos de f~!nJ. til (incluzand, daca este necesar, peretii de la subsol ~,;l!S~U de la alte niveluri de la partea inferioara), in masura sfi realizeze un transfer cat mai simplu sl mai avantajos a1 eforturilor de Ia baza peretilor la terenul de fundare.

, ~.2.6. Peretilor structurcli carora Ie revin cele mai mari V210~1 a~e for~elor. orizontale trebuie sa li se asigure 0 incarcare G:""vltatlOnala suficienta (sa fie suficient .Jestati") astfel incat ScI se pcata obtine conditii avantajoase de preluare a solicitarllor din incarcar! orizontale si de transmitere a' c cestora let terenul de fundare.

2:,2.7. La cor:structiile en forma in plan dreptunghiulara, peretii s.tructur~li se vor dispune ide regula dupa doua directii perpendiculare mtr~. ele. Se . recomanda ca riglditatile de ansamblu ale structurii dupa cele doua direetii sa fie de valori

apropiate intre ele. .

. ~a c!adirile de alte forme, aoeleasi cerinte se pot realiza ~l prm dispunerea peretilor dupa directiile principale determi-

nate de forma cladlrii. . '

78

2.2.8. Se va urmari ca rezultantele eforturilor axiale gravita~ionale care actioneaza peretii unei structuri sa nu conduca la exoentricitati mari cu acelasi sens futa de centrele de greutate ale peretiior respectivi, neechillbrate pe ansamblul struc-

turii la fiecare nivel. .

2.2.9. Dintre peretii interiori, se recomanda sa fie Iolositl ca pereti structurali cu precadere aceia care separa functiuni diferite sau care trebuie sa asigure 0 izolare Ionica sporita, necesitfmd ca atare grosimi mai mari sl CEre in acelasi timp nu prezinta goluri de usi sau Ia care acestea sunt in numar redus. Din aceasta categoric fac parte :

_ la oladirtle de [ocuit, peretii dintre apartamente ~i pe-

retii casei .scar-ii ;

_ la cladirile administrative, perefii de la nucleul de circulatie pe verticala ~i de Ia grupurlle sanitare etc.

2.2.10. Peretii exterior! pot fi realizati din beton armat si utilizati ca pereti struaturali, cu con:ditia asigurarii izolarii lor termice prin placare Ia exterior cu un material termoizolator.

Peretii exteriori din structurile prefabricate pot fi realizati ca pereti nestructurali sau ca pereti prefabricati structurali, iri care eaz sunt necesare masuri speciale (amprente, subbetonare, innadiri de armaturl, etc.) pentru a asigura tre:nsmiterea eforturilor din incarcar lle verticale si orizontale (sforturi axiale, momente incovoietoare, eforturi de lunecare) prin rostur ile orizontale si rosturile verticale intre olementele prefabricate ale peretilor (vezi cap. 8 - Structuri cu pereti structurali pre-

fabricati).

2.2.11. La alcatuirea structurilor eu pereti structurcli se va avea in vedere in: afara stadiului oonstructici in faza de exploatare si stadiile care apar pe parcursul executiei, in care Iipsa unor elements inca necxecutate (de exemplu a ipla:n,,?€elor) poate impune masuri suplimentare in vederea asiguraril stabilitatil si capacitatli de rezistenta necesara a peretilor.

2.3. Alcatuirea elementelor structurale

2.3.i. Pentru .elementele structurale verticale, pereti individuali sau pereti lC'upla~i, se vor alege, de preferinta, forme de sectiuni cat rnai simple (fig. 2.1).

79

J

Astfel, se va urmari realizarea peretilor cu sectiuni lamelare, intarite la extrernitati, in functie de necesitati, prin bulbi ~i talpi ell dezvoltari limitate si se vor evita, pe cat posibil, sectiunile cu talpi ample.

In cazul struoturilor mixte - cadre + pereti structurali - se va urmari sa se evite, de regula, intersectia peretilor de pe cele doua dlrectii principale ale cladirii.

In cazul structurilor cu pereti structura]l desi, dezideratul mentionat mai sus se poate realiza printr-o dispunere [udlcioasa a golurilor ~i prin eventuala fragmentare a peretilor.

2.3.2. Se vor adopta, cand functiunea cladirii ' 0 impune, siruri de goluri suprapuse, eu dispozitie ordonata, conducand la pereti formati din plinuri vertioale (rnontanti), legate intre ele prin grinzi (rigle) de euplare avand configuratia generala a unor cadre etajate.

2.3.3. Riglele de euplare vor avea grosimea inimii peretilor verticali sau, daca este necesar. dirnensiuni mai marl decat aceasta (fig. 2.2). In acest ultirn caz marginile dinspre gol ale peretilor vor avea cet putin grosimea riglelor (vezi ~i 7.2.4).

80

Fig. 2.1.

I .

Fig. 2.2.

O·

_.:--- -

_D _

~-.---o-

~_-D----

~~--_o-

,_0 _

Fig. 2.3.

(j - cd. 1009

2.3.4. In situatiile in care se urmareste obtinerea unor elemente structurale eu capacitati sporite de rigiditate si de rezistenta (de exemplu, pentru realizarea unei comportari de element eu sectiune tubulara inchisa la unele nuclee de pereti) se recornanda deealarea golurilor pe inaltimea cladirii, ea In

fig. 2.3. '

2.4. Plan~ee

2.4.1. Planseele vor fi astfel alcatuite incat sa asigure satisfaeerea exigentelor Iunctionale (de exemplu, cele de izolare fonica), pre cum si cele de rezistenta si de rigiditate, pentru incarcari verticale si orizontale.

Modul de alcatuire al planseelor se va corela cu distantele dintre peretii structurali astfel lncat planseele sa rezultepractic indeforrnabile pentru forte in planul lor.

2.4.2. Planseele pot fi realizate si din clemente prefabricate, eu condltia ea solutiile de Imbinare sa asigure planseului exigentele mentionate la 2.4.1.

2.4.3. Se va urmari ea prin forma in plan aleasa pentru planseu si prin dispunerea adecvata a golurilor eu diferite destinatii (pentru scari, lifturi, instalatii, eehipamente) sa nu se slabeasca exagerat planseul dupa anumite sectiuni, in care S{l apara riscul de rupere la actiunea unor eutremure de intensitate marc.

2.5. Rosturi

.,

2.5.1. Se vor prevedea, dupa necesitati, rosturi de dilatare-contractie, rosturi antiseismice $i/sau rosturi de tasare.

Se va urmari ea rosturile sa eumuleze doua sau toate cele trei roluri mentionate.

2.5.2. In vederea reducerii sub limite sem~ificative din punctde vedere structural a eforturtlor din actiunea contractiei betonului si a variatiilor de temperatura, Iungimile .. L" a tronsoanelor de cladire, ea si lungmile ,,1" intre capetelc extreme ale peretilor (fig. 2.4) nu VOl' depasi valorile date in tabelul 1.

82

t

L

B

·t·,·!'·-'r·_'·-·,-r·_:_·r

i i ! iIi ! i

i iIi I i I !

f' .-. ··_·t· '-'l'~-H--l

" '\ I

I I I:

._, t +-' .. -. ,'-'+ t·_··

. . i I ! I ' !

. I i I I

I Ii! i ! i i

.j._.-.~,-.~.-.~.-,~.-__'_,-~.-.~

Fig. 2.4.

Tabelul 1

:ripul de planseu I L (m) \ 1 (m)
Plan~eudin beton arrnat monolit sau planseu
cu alcatuire mixta (din elemente prefabricate 45 40
suprabetonate).
Plariseu prefabrieat sau planseu mixt cu 0 su- 45
prabetonare ~ 50 mm. 55 2.5.3. Dispunerea rosturilor antiseismice si latimea aee~tora vor respecta prevederile din. paragraful .4.4 al normativului P100/92. .

Se recomanda ea la constructiile inalte, ell mase man (orientativ, la cladlri eu mai mult de 9 nivelu:-i sup~atera~e) amplasate in zonele seismiee de calcul A, B !'i1 C, dimensiunea L si a tronsoanelor sa nu depaseasca 40 m.

2.5.4. In eazul in care constructia este alcatuita din eorpuri cu mase pronuntat diferite (de exemplu, au inaltimi foarte

83

d~f~rite), sau .cand .aoe.stea sunt fundate pe terenuri cu proprietatl ~u~stan~IaI diferite, rosturile vor traversa ~i fundatiile, constituind sr rosturi de tasare.

2.6. Infrastructura

.2.6.1. .Pereti~ st:ucturali, individuali (in consola) S2.U cuplati vor fi prevazuti la partea lor interioara eu elemente structurale .c,:r~ sa permita transmiterea in conditii corespunzatoare a solleitarilor peretilor la terenul de fundare.

Ansamblul acestor elemente structurale, care poate , inelude, atunci cfmd exista, peretii subsolului sau a mai multor niveluri de let baza structurii, alcatuieste infrastructura

constructiei. . -

La oontactul cu terenul se prevad evazari sub forma de talpi continue de beton armat sau sub forma de cuzineti de

beton armat sl talpi de beton simplu continue, .'

In raport cu marimea solicitarilor .care apar Iabaza peretiler strueturali si configuratia peretilor 'infrastructurii se pot prevedea diferite solutii, dintre care cele mai importante sunt : a) ~und_atii izolate de tipul celor adoptate in cazul stalpilor structurtlor in cadre, dar cu proportii si dimensiuni core Late eu rnarimea eforturilor din peretii stru~tu~ali. '

, Un tip .~pecial ?e fundatii din aoeasta categoric il constituie Iundatiile realizate sub pereti care se pot roti liber la baza (vezi fig. ~.9).

b) Grinzi de fundatii pe una sau doua directii, constituind fundatiile comune pentru mal multi pereti.

C) Infrastructuri realizate sub forma unor cutii inchise cu mare rigiditate si cu mare capacitate de rezistenta la lncovoiere, forta taietoare si torsiune, alcatuite din planseul peste subsol, peretii subsolului, fundatiile si radierul (eventual placa de pardoseala de beton arrnat) ,

2.7. Alcatuirea elementelor nestructurale

2.7.1. Se recomanda utilizarea elementelor de comparti-mentare usoare, care sa poata fi mcdificate sau 'inlocuite pe d urata de ex ploatare a constructiilor.

2.7.2. In cazul peretilor executati din materials rezistente (de exernplu, din zidarie de caramida) se va urrnari, ca prin

84

alcatuirea lor (dimensiuni, pozitia si dimensiunea golurilor) ~i modul lor de prindere de elernentele structurale, sa se evite realizarea un or interactiuni nefavorabile sl sa se asigure Iimitarea degradarilor in pereti in conformitate eu prevederile normativului de proiectare antiseismica.

3. EXIGENTE GENERALE DE PROIECTARE

3.1. Probleme generale

Proiectarea constructiilor cu pereti structurali trebuie sa urmareasca satisfacerea tuturor exigentelor specifice de diferrte naturi (functionale, structurale, estetice, de incadrare in mediul construit, de executie, de intretinere si: de reparare/consolidare, etc.), functie de conditiile concrete pe amplasament (geotehnice, climatice, seisraice, vecinatatea cu alte construetH, etc.) ~i de importanta constructiel, Prin aceasta se poate asigura ,0 comportare Iavorabila in exploatare, eu un nivel controlat de siguranta,

Satisfacerea exigentelor structurale referitoare la preluarea efecteler actiunilor de diferite categorii, in particular a celor . seismice, se realizeaza prin :

-_ conceptia generala de project-are a structurii privind mecanismul structural de disipare de energie, capacitatile de

rezistenta, stabilitate, riglditate si ductilitate ; .

- 0 modelare [udicioasa si utilizarea unor metode de calcul adecvate pentru determinarea eferturilor sl dirnensiona-

rea elementelor strueturale ; . '

- respeotarea prevederilorjprezerrtulub Clod si ale celorlalte prescriptii sub incidenta carora seafla constructia, referitoare Ia caleulul si alcatuirea tuturor elementelor structurale si nestruoturale,

3.2. Exigente privind mecanismul structural de disipare a energiei (mecanismul "de plastificare")

Obtinerea unui mecanism structural de disipare a energid favorabil sub actiuni seismice de intensitate ridicata in cazul constructjiler cu pereti structurali de beton armat implica : - dirijarea deformatiilor plastice in riglele de euplare ~i . la baaa peretilor ;

- cerinte de ductilitate moderate si cat mai uniform distribuite in ansamblul structurii ;

- oapacitati de deformare postelastica substantiale si com-

portari histeretice stabile in zonele plastice ; ..

- eliminarea ruperilor premature cu caracter casant datorate pierderii ancorajelor, actiunii fortelor taietoare etc. ; eliminarea aparitiei unor fenomene de instabilitate ~aI'e sa nu perrnita atingerea capacitatilor de rezistenta proiectate.

De reg~la, proie:tarea ~tructurala trebuie sa asigure 0 comportare III domeniul elastic pentru plansee si sistemul infra-

structurii cu fundatiile aferente "

Modalitatile pr'acticede' i~punere a mecanismelor de plastificare dcrite sunt prezentate la 6.2.

3.3. Exlgente de rezistenta ~i de stabilitate

. Exigentele de rezistenta impun ca actiunile seismice de ll:tensl!ate mare' sa nu reduca semnificativ capacitatea de rezistenta a scctiunilor eelor mai solicitate ale'structurii.

Practic, se considera ca cerintele de rezistenta sunt satisfacute, daca in toate sectiunile capacitatea de rezistenta evaluata pe baza prevederilor din STAS 10107/0-90, cu precizarile din prezentul Cod: si in eonditiile respectaril regulilor de alcatuire prevazuto de acestea, este superioara, 1a limita egala cu valo-

rile de calcul maxirne ale eforturilor sectionale '

Exigentele de stabilitate impun evitarea 'pierderii stabilit~tii . fo;-mei (voalare) peretilor in zonele puternic comprimate :;;1 elimmarea fenomenelor de rasturnare datorate unei suprafete de rezemare pe teren insuficiente.

Tot in categoria Ienomenelor de instabilitate care trebuie evitate, .. 5e Incadreaza si situatiile in care dlstributia in plan a peretilor conduce la excentrtcitati exagerate ale centrului ma.se!or inraportcu centrul de rigiditate al peretilor structurali, In absenta unor pereti care sa preia 'in mod eficient momentcle de torsiune generala (vezi 2.2.1 ; 2.2.4).

3.4. Exlgente de rigiditate

. Constructiile. ~u. pereti structurali vor 'fi inzestrate prin prOle~tare cu 0 ;-lgldl.tate Iadeplasart 1aterale in aoord cu prevedenle normativului de proieotare antiseismica.

86

De asemenea, rigiditatea poretilor structurali trebuie sa fie suficient de mare pentru a asigura ~i conditia de necoliziune 1a rosturi a tronsoane1or de cladire vecine.

3.~. Exlgente prrvind ductilitatca locala ~i eliminarea ruperilor cu caracter neductil

Conditia de ductilitate in zonele plastice ale structurIlor cu pereti de beton armat are in vedere asigurarea unei capacitati suficiente de retire postelastica in articulatfile plastice, fil1'':-1 reduceri semnficative ale rigiditatii :;;ijsau capacitatii de rezistenta in urma unor cicluri de solicitare seismica im-

portante.

In mod practic conditia de ductilitate Iocala se exprima printr-un criteriu de limitare R. inaltimii relative a zonei com. primate a sectiunilor sau in cazul elementelor verticale, pentru evaluari prelirninare, printr-un criteriu echivalent, mai aproximativ, de llmitare a efcrtulUiunitar mediu de compresiune.

In vederea mobilizarii capacitatii de ductilitate la sclicitarea de incovoiere cu sau fara efort axial, se va asigura prin dimensionare un grad superior de siguranta Iata de ruperile c1,1 caracter casant sau mai putin ductile, cum sunt :

_ ruperile la forti'! taietoare in sectiunile inclinate ;

_ ruperile 12 fortele de lunecare, in Iungul rosturilor de lur-ru sau 'in lungul altor sectiuni prefisurate ;

_ pierderea aderentei betonului Ia suprafata armaturilor

in zonele de ancorare sl de innadire ;

_ ruperea zonelor intinse arm ate sub nivelul corespunzator eforturilor de fisurare.

-in acelasi scop sunt necesare masuri pentru evitcrea fcnomenului de pierdere a stabilitatii zonelor comprimate de beton si a armaturilor comprimate (vezi pet. 4.2.3 si 6.4.1).

3.6. Exigente specifice structurilol' prefabricate

Proiectarea structurilor rezultate din asamblarea unor elemente prefabrics 'be de perete, de supratata sau liniare, trebuie sa urmareasca obtinerea unei compcrtari practic identice cu cea a structurilor similare realizate din beton armat monolit.

87

In acest scop, Imbinarile verticale, orizontale sau dupa alte directii intre elersentele prefabricate, vor trebui sa fie solicitate in domeniul elastic, sub incarcarlle .are corespund stadiului ultim pentru struetura in ansamblu.

Valorile Iortelor de lunecare !'Ii ale celorlalte forte eare intervin la dimensionarea elementelor de imbmare vor £i eel putin egale eu valorile asociate mecanismului de plastificare structural.

. '

4. PROIECTAREA fJREL1MINARA A ELEMENTliLOR . STRUCTURALE

4.1. Stabilirea incarcarllor verticale

Valcrile incarcarilor verticale se stabilesc pe baza prevederilor standardelor de actiuni, corespunzator gruparil fundarnentale sau speciale de incarcari, dupa eaz. ,

Valorile eforturilor axiale din pereti si din celelalte elemente verticale ale structurii, provenite din incarcarile vertieale,ie determina pe baza suprafetelor aferente sectiunllor acestora, Iunctie de alcatuirea (rnodul de descarcare) planseelor (vezi pet. 5.3).

4.2. Dimensionarea prellminara a sectlunllor peretilor 4.2.1. Sectiunea totala a peretilor structurali{in m2) va fi, de regula, eel putin cea data de relatia :

(4.1 )

in care:

LAp = aria inirnilor sectiunilor orizontale ale ttuturor peretilor struoturali, cu. contributie semnificativa in preluarea fortelor orizontale ;

a- coeficientul de irnportanta a constructiei, conform PI00j92 ;

k, = coeficientul zonei seismiee de caleul, conterm

PI00j92; .

ApI = ana suprafetei planseului in m2 ;

n = numarul de niveluri de cladire (numarulde plansee) situate deasupra sectiunli considerate.

8B

4.2.2. Grosimea peretilor va fi eel putin 15 em. La cladiri cu ptma la 10-12 niveluri se irecomanda sa se pastreze dimensiuni constante ale sectiunilor peretilor pe toata inaltimea. 4.2.3. Aria -bulbilor sau talpilor At 'prevazute 13 eapetele sectiunli peretilor cu aria inimii Aj va: respecta relatiile :

At

?to 1,5 - +0,')5

Aj

pentru zonele seismice de calcul A-;.-D !'/i A'

no::::: 1,5 -! +0,50 _

- Ai

pentru zonele seismice de ealcul E si F. ,

S-a notat : .

,N

n c=--

o bh.R;

(4.2)

(4.3)

(4.4)

N Ilind efortul axial de coropresiune In pereti, b sl h dimensiunile inimii peretelui, iar R; rezistenta de ealeul a betonului la compresiune.,

Relattile (4.2) ~i 4.3) servesc sl la evidentlerea situatiilcr in care apare necesitatea prevederii de bulbisau talp! .Ia axtremitatile peretilor.

4.3. Dlmenslonarea prellminara a sectlunllor riglelor de cuplare

4.3.1. Inaltimea riglelor de cuplare la cladirile obisnuite se va lua egala eu dimensiunea plinului de deasupra golurilor de usi si ferestre.

4.3:2. Latirnea riglelor se va lua egala, de regula, eu grosimea peretilor,

5. CALCULUL STRUCTUR1LOR CU PERE'f1 STRUCTURALI LA ACTIUNEA INCARCARILOR VF.J{TICALE $1 ORIZONT ALEI

5.1. Indieatil generale

5.1.1. Calculul elementelor structurale ale oonstructiilor eu pereti de beton armat se va face pentru gruparile fund amen-

tala ~i sped ala de Incar~.aTi. .

Pentru cladir ile curente sub aspectul regimului de inaltime sl al va1orilor incarcartlor gravitationale, gruparea speciala, incluzand actiunea seismica, este dirnensionata, de regula, in conditiile aplicari! prescriptiilor din tara noastra, pentru elemente le structurii verticale.

In cadrul prezentelor Instructiuni se are in vedere cu prioritate, caleulul in gruparea speciala de incarcari pentru aceste elemente.

5.1.2. Proiectarea antiseismica a structurilor cu pereti structurallvpe bazaprezentei prescriptiiare in vederc uri raspuns seismic neliniar al ansamblului suprastructura-e-infrastructura=-teren de fundare, implicand absorbtia si disiparea de energie prin deformatii postelastice, Astfel :

a) Se va urrnari, de regula localizarea deforrnatiilor postelastics in elementele suprastructurii. Prevederile din prezentului Cod au in vedere asigurarea unei comportari ductile 'pentru aeestc elemente ;

b) In cazuri speciale se admite sase realizeze ansarnblul structural astfel incat deformatiile postelastice sa se dezvolte cu prioritate in elementele infrastructurii.

In situatiile in care se opteaza pentru aceasta solutie se vor lua masurfle de ductllizare neeesare ale elernentelor structurale respective, eu reducerea corespunzatoare ia cerlntelor de ductilicate pentru elementele suprastructurii ;

cJ In situatiile cu totul deosebite, in care solutiile de la punctele a) sl b) nu se pot realiza (de exemplu, in cazul un or constructii ce urrneaza sa se execute in spatiile limitate dintre alte constructii existente, care nu permit dezvoltarea suprafetei de rezemare a structuril), se poate admite ca deformatiile neliniare sa se concentreze cu prioritate in terenul de fundare. In aceste conditii nu sunt necesare masuri deosebite de ductilizare ale elementelor structurale, care se pot limits, orientativ, la cele prescrise de STAS 10107/0-90 pentru elementele structurale din clasele b si c.

Dirijarea deformatiilor neliniare in unul sau mai multe din cele trei elemente ale ansamblului suprastructura-infrastructura-teren de fundare se va -face prin metode de calcul omologate. Corelarea capacitatilor de rezistenta ale celor trei componente se va face pe baza valorilor medii ale rezistentei betonului, armaturiu de otel ~i respectiv, terenului de fundare.

9.0

5.1.3. In conditiile in care abordarea unui calcul structural, care sa reflecte intreaga complexitate a comportarii structurale, nu este practic posibila dedit pentru cazuri particuIare, pentru constructiile -curente se permite utilizarea metodelor de calcul din categoria A, conform P100-92, care admite urmatoarele simplificari principale :

" a} Calculul la actiunea seismica se face la incarcarile de

calcul stabilite conform oapitolului 5 din Normativul P 100-92, actionand static pe structura considerata ca avand 0 comportare elastica;

b) Dirijarea Iormarii unui meeanism structural de disipare a energiei favorabil, cu deformatii plastice dezvoltate in riglele decuplaresi lac baza peretilor structurali, se face prin dirnensionarea elementelor structurale la valorile de eforturi prescrise in paragraful 6.2 al prezentelor Instructiuni ;

c) Cerintele de ductilitate se considera implicit satisfacute prin respectarea unor conditii de calcul si de alcatuire constructiva :

d) In cazul cladirilor cu forme regulate, cu elernentele structurale (pereti, eventual cadre) orientate pe doua directii principale de rigiditate ale structurii, calcuiul sc efectueaza separat ,pecele doua directii. In cazul in care elementelc structurale verticale sunt orientate pe directii care difera de directiile principals ale constructiei, caloulul se efectueaza .pc mai mul:te dircctii stabilite ca potential nef'avorabil« din punctul de vedere al comporarii structurale la actiuni orizontalc :

e) Deformatiile planseelor se considera neglijabile in raportcu deforrnatiile peretilor.

Prevederile din prezentele Instructiuni se refera la cazurile in care se accepta aceste simplificari.

In aceste conditii pentru calculul unei structuri cu percti structurali la actiunea incarcarilor verticale si orizontale sunt necesare urmatoarele operatii principale :

(i) Alcatuirea initiala a structurii (dispunerea peretilor structurali, alegerea forrnei sectiunilor, a dimenslunilor elementelor structurale, inclusiv ale lnfrastrncturii etc.).

(ii) Schematizarea structurii pentru caleul (stabilirea sectiunilor active ale peretilor structurali, pentru fiecare directie de actiune a incarcarilor ortzontalevsl aleriglelor de cuplare,

conform prevederilor paragrafului 5.2.) ; .

91

(iii) Stabilirea nivelului la care se considera incastrarea peretilor (conform cap. 9) ;

(iv) Determinarea Incarcarilor verticale aferente fiecarui perete structural !;lia eforturilor sectionale de cornpresiunc produse de aceste incarcas-i, conform paragrafului 5.3.) ;

(v) Verificarea preliminara a sectiunilor 'peredlor structurall pe baza criterrilor din cap. 4 din prezentul Cod ~i eventual modificarea acsstora (prin marirea grosimii inirnii, prevederea de bulb! la capetele libere, rnarirea clasei betonului de la nivelurile infemoareale cladirrlor cu tnaltirni mari, etc.) ;

(vi) Determinarea caracteristicilor de rigiditate ale peretilor structurak pentru fiecare directie de actiune a Incarcarilor orizontale (conform paragrafelor 5.2 ~i 5.4).

(vii) Stabilirea incarcartlor orizontale de calcul conform cap. 5 din P 100-92 ;

(viii) -Deterrninarea eforturilor seetionale din actiunea incarcarilor orizontale. Se recomanda calculul . cu programe de calcul automat care sa ia in considerare comportarea spatiala a structurii, In oazurjle precizate Ia paragraful 5'.4.3 referitoare Ia structurile ordonate, cu alcatuire rnonotona pe verticals si cu iniiltimi mid ~i medii (~ 9 niveluri) 50e potaplica rnetodele sirnpllficate prezentate in anexa, efectuand calculul manual

. sau automat printr-un program bazat pe ipotezele sirnplificatoare respective;

[ix] Se determina eforturile sectionale de dimensionare din incarcarile orizontale pe baza prevederilor paragrafului 6.2 ;

[x] In eazurile speciale eand incarcarile verticale se aplica eu excentrlcitati pronuntate (de exemplu constructii ell balcoane in ooasola pe 0 singura parte a cladlrii, constructii cu nucleu de pereti incarcat excentric etc.) se determina pe aeeeasi schema de ealcul si eforturile sectionale din aceste Incarcari, care se insumeaza cu eforturile produse de incarcarile orizontale ;

(xi) Caleulul si armarea riglelor de cuplare, la incovoiere si la forta taietsare (conform prevederilor de la 6.6) ;

(xii) Calculul ~i armarea elementelor vertic ale Ia compresiune (intindere) exeentrica, la folia taietoare in sectiuni inclinate ~i in rosturile de turn are (pe baza prevederilor din

STAS 10107 /0-90 si a celor de la paragraful 6.5 dinprezen_: tnl Cod) ;

[xiii} Calculul, in cazul structurilor prefabricate, al imbinarilor verticale ~i orizontale ale peretilor ~i al imbiaarilor dintre planseu sl peretii structurii (coo form 6.5.2 si 6:5.3); (xiv) Determinarea eforturilor in diafragmele orizontale formate de plansee si calculul armaturilor necesare (conform 6.7) ;

(XV) Alcatuirea peretilor structurali si a riglelor de cuplare (conform cap. 7).

(xvi) Evaluarea initiala a dimensiunilor elementelor infrastructurii si a fundatiilor.

(xvii) 'Schemati~area infrastructurit pcntru calcul : stabilirea incarcarflor (a Iortelor de legetura cu suprastructura si cu terenul), modelarea legaturilor structurale ale elerncntelor infrastructurii, etc.,;

(xoiii; Ca1culul eforturilor sectionale in elementele infrastructurilor prin metode de caIeul (eventual eu programe de calcul automat) compatibile modelului de calcul stabilit la xvii; (xix) Calculul de dimension are a elernentelor infra .. trueturil si a fundatiilor ~i alcatuirca lor.

5.2. Schematlzarea pentru calcul a structurilor eu pereti structurali ..

5.2.1. Sectiunjle de calcul (active) ale peretilor structurali.

In calculul . simplificat admis pentru structurile eu psreti structurali constand in calcule independente pe d01Ja sau mai multe directii, problema sectiunilor active ale peretilor

(a conlucrarii talpilor cu inima-peretllor) intervine la : .

(i) Evaluarea rigiditatilor la deplasare laterala si implicit la stabilirea eforturilor sectionale din actiunea fortelor orizontale care revin peretilor structurali ;

(ii) _ Determinarea incarcarilor verticale aferente peretilor structurali ;

(iii) Evaluarea ductilitatilor sectionale ;

(iv) Stabilirea fortei taietoare de calcul, asociate eapaeitatii de rezistenta la incovoiere eu efort axial.

, In cazul dnd talpa este construita dintr-un bulb (fig. 5.1.a), latimea activa se ia egala cu latimea reala a bulbului bi' = ti;

93

-4 ~-- ~.

oj

b J

Fig. 5.1.

In cazul peretilor structural] a carer sectiune prezinta talpi la una sau ambele extremitati (rezultate, de exemplu, din intersectia peretilor de pe cele doua directii, fig. 5.1.b), latimea activab f de eon1uerare a talpilor este data de' relatia (5.1) :

b ; = b + ~b,t + ~bdr (5.1)

unde :\b se va lua dupa cum urmeaza :

a) pontru stabi1irea caracteristicilor de rigiditate:

daca talpa este legata la cealalta extremitate de un perete paralel (fig. 5.l.b):

(5.2)

,

- daca talpa nu este legata la cealalta extremitate de

alt perete paralel,

~b = h

In toate eazurile :

Sb S'; distanta pana la primul gol (pana la marginea peretelui).

S-a notat :

hi, hi+1 == inaltimea sectiunilor unor pereti paraleli conseeutivi;

to == distanta libera intre doi pereti consecutivi

94

b) pentru evaluarea capacitatii de rezistenta la incovoiere (inclusiv pentru deterrninarea incarcarilor verticale aferente) si a ductilitatii,

in zona co mpr irnat.i :

(5.3)

in zona intinsa :

Doh =~ 0 .S(H -- H;)

In ambele eazuri :

Sb :;;::-~ distantele pana la primul gol (pana la marginea pe-

retelui) si Ab;;.~ 1 ,~,h.

S-a notat:

H ==- inaltimea totala a peretelui ;

Hi = distanta de la baza peretului pan a la sectiunea eonsiderata.

In eazul talpilor intermediare (fig. 5.2), latimea activa b p se deterrnina eu relatia (5.1), eu L\b ea pentru talpi dispuse In zona intlnsa.

La structurile eu etaje inalte si goluri relativ mici (fig. 5.3) se recomanda considerarea in ealcul a peretelui ea element un ie, eu sectiunea indeformabila, eu conditia asigurarii, prin

. .L.--~I ~b-F:p~e ~_e·-=-ct-=Iv=:_l

Fig. 5.2.

95

rrigle "

de cuplare rigide '?i rezistente

t

Fig. 5.3.

modul de alcatuire al riglelor rigide, a unci' comportari in domeniul elastic a aces tor elemente-

In situatiile in care peretii se intersecteaza forrnand un nucleu, intreg nucleul poate fi considerat un element unic.

Pentru calculul deformatiilor prod use de Iortele taietoare sectiunea activa se ia egala cu sectiunea inimii.

96

Fig. 5.4.

-~~~~!.,.~ -T, '-I

£1

I

~, I - I ....;..

rZZ~~=r-1

~ _0_ I

_c

'-I

£1

.?1 I r;:jj __ ._~-+-

I I

Ih'

¥i-

0)

b)

Fig. 5.5.

5.2.2. Sectiunile de calcul (active) ale riglelor de cuplare. a) Pentru calculul def'ormatiilor produse de rnornentele mcovoietoare, la determinarea eforturilor section ale sectiunea

activa a riglei se ia conform fig. 5.5 : ' ,

- daca planseele sunt prefabricate sau turnate ulterior peretilor, astfel incat nu se realizeaza eorrlucrarea placii cu rig la, sectiunea se considera dreptunghiulara ea in fig. 5.5.a, eu inaltimea h, pan a sub placa planseului ;

.- daca planseele se toarna odata eu peretii sau se· prevad masuri de realizare a conlucrarii placii eu rigla, se tine seama de conluerarea placii ca in fig. 5.5·b luand :

si.; D..bdr = O,25lo <: 21zp (5.5)

fo = lumina libera a golului)

Pentru calculul deformatiilor produse de fortele taietoare sectiunea se ia egala eu sectiunea inimii.

b) Pentru evaluarea capacitatii de rezistenta se aplica

prevederi le STAS 10107/0":90. .

5.3. Determinarea eforturilor axiale de compresiune in peretii structurali din actiunea incarcarilor verticale.

Incarcarile vertieale transmise de planseu pereti lor structurali se deterrnina pe baza suprafetelor aferente sectiunilor acestora, tinand seama de alcatuirea planseelor care influenteaza distributia reactiunilor pe contur (placi armate pe 0

7 - cd. 1009

97

': i i

\ __ .. __ .... ,_~,:,L

I'

I'

.

/'

.. J' r

/

/ I

0)

Fig. 5,6.

,

-,

b1

singura directie sau pe doua direetii, placi cu grinzi). Se considera ca eforturile unitare' de compresiune din incarcar ile verticale sunt uniform distribuite pe suprafata transversal a a peretilor.

Valoatea fortei axiale de compresiune din incarcarile gravitationale se obtine prin inmultirea valorii medii a eforturilor unitare de compresiune cu suprafata sectiunii active a peretelui.

Pentru incarcartle locale, concentrate sau distribuite, se admite ca repartizarea in corpul peretilor se face eu 0 panta de 2/3 ca in fig. 5.6,a. In cazul golurilor in peretii structurali, linia de doscarcare se deviaza conform fig. 5.6.b.

In cazurile obisnuite se admite ca rezultanta incarcar ilor verticale este aplicata in centrul de greutate al sectiunii active a pereteluiv-Daca distanta dintre centrul de greutate a1 incarcarilor verticale ~ieentrul de greutate a1 sectiunii peretelui este relativ mare si daca efectul excentricltatilor nu se echilibreaza pe ansamblul structurii (fig. 6.5), se efectueaza un calcul separat, pentru stabilirea eforturilor din incarcarile verticale, utilizand metoda de calcul prezentata la paragraful 5·4.

98

5.4. Metoda shnpllficata pentru determinarea eforturilor sectionale, in domeniul elastic.

In prezentul paragraf se fac unele precizari privind modul de utilizare a metodelor simplificate de ealcul al structurilor eu pereti structurali in domeniul elastic, bazata pe schematizarea peretilor structurali prin cadre etajate (structuri ialcatuite din elernente de tip bara).

5.4.1. Ipoteze si scheme de baza .

a) In calculul cu structura fermata din bare se tine seama de toate tipurile de deformatii produse de actiu'nea 'diferitelor eforturi sectionale: momente incovoietoare forta taietoare si eforturi ~xiale. In cazurile eurente se adm'ite s~ se neglijeze deforma~l~le dator~te efo~turilor axiale in riglele de cuplare, preeum si eforturilor axiale din peretii structurali datorate

lncarcarilor verticale ; .

~~~~~'M'~~E~==========~""·I"I h

rl~I--' --4--~

i !

-_ .. ·--t-I-· _.

! i I ~-~

.! ~~ __ l~r_=~lo~ __ ~~

t L

Fig. 5.7.

99

bJ Desehiderile teoretice ale cadrului etajat, care schematizeaza peretii cuplati cu goluri suprapuse, se iau intre axele elementelor verticale.

Pentru riglele de cuplare (fig. 5.7) se considera deformabila (la incovoiere si la ifortii taietoare) numai portiunea centrals to, avand lungimea luminii libere a golului, iart portiunile laterale (L - to) se admit a fi indeformabile (aria sectiunii se considera in calcul infinita).

cJ In cazul peretilor cu rigle de cuplare inalte in raport cu inaltimea nivelului, se va tine seama de variatia sectiunii montantilor, considerand ca deformabile zonele cuprinse intre rigle (lumina), iar in rest indeformabile (fig. 5.8.b).

J
~
I
- t-··

.--.
1=00

a)

b)

Fig. 5.8.

100

5.4.2. Valorile de calcul ale rigiditiitilor elementelor struturale,

In prezentul paragraf se dau valori pentru determinarea valorilor de calcul ale caracteristicilor de rigiditate ce intervin la calculul eforturilor sectionale.

In cazurile curente aceste valori ale caracteristicilor de rigiditate se pot utiliza si la determinarea caracteristicilor vibratiilor proprii, inclusiv a perioadelor de oscilatie in diferite moduri proprii, precum si la calculul deplasarilor orizontale la verificarea conditiilor de deplasare relativa de nivel sau la dimensionarea rosturilor seismice intre diferitele tronsoane ale unei cladiri sau intre cladlri vecine.

In situatiile in care sunt necesare evaluari mai precise ale deformatiilor structurale, se vor aplica procedurile mai riguroase de calcul specifice pentru barele de beton arm at, respectiv prin integrarea in lungul elementelor a deformatiilor specifice(axiale si de rotire) stabilite prin considerarea simultana a conditiilor statice, geometrice si a legilor (5 - £ ale betonului si otelului.

Valorile de calcul (echivalente) ale caracteristicilor geometrice sectionale utilizate in determinarea caracteristicilor de rigiditate a elementelor structurale se vor lua dupa cum

urrneaza :

aJ In cazul peretilor structurali

L, = O,7h Ae = O,7Ab A!. = 0,5Ab!

individuali se va lua:

(5.6) (5.7) (5.8)

unde I cr ~" Ale sunt valorile de calcul (echivalente) ale mementului de inertie, ariei sectiunii transversale si ariei sectiunii de forfecare, iar II;, A, l?i AJe sunt valorile corespunzatoare ale sectiunii de beton (nefisurate).

b) In cazul peretilor cuplati

- in montantul extrem in care se induce intindere prin efectul indirect al fortelor seismice orizontale :

t • = O,5h A. = 0,5Ab Afe .:_ O,35Arb

(5.9) (5.10) (5.11)

101

- in montantul extrem comprimat prin efectul indirect al fortelor orizontale :

(5.12) (5.13) (5.14)

Ae = lib Aie = O,7Abf

in montantii interiori, ca pentru peretii individuali:

In vederea reducerii nurnarului de ipoteze de incarcare, in cazul structurilor curente se admite ca valorile caracteristicilor de rigiditate ale montantilor extremi sa se evalueze ca pentru peretii individuali.

Valorile momentelor incovoietoare si ale forte lor taietoare de calcul din montantii marginali se deterrnina in acest caz prin redistributia valorilor obtinute .prin calculul structural in aceste elemente, reducand valorile eforturilor din montantul intins prin efectul indirect al forte lor orizontale si sporind corespunzator valorile eforturilor in montantul comprimat.

Redistributia eforturilor se va face in limita a 30% din valoarea eforturilor de la fiecare nivel (vezi si 6.2.1.).

c) Pentru rigle de cuplare

- in cazul arrnarii cu bare ortogonale (bare longitudinale si etrieri) :

Ie== O,2Ib[l+I,5(~:n<;O,8rb

Ale = O,3Ab!

in cazul armarii cu carcase diagonale :

(5.15)

(5.16)

Ie= O,4Ibll+(~:n~O,8II)

Afe = O,6Abf

(5. l7)

(5.18)

In calculul deformatiilor se va utiliza 0 valoare uruca a modului de elasticitate ~l betonului E b, corespunzator clasei prescrisa prin proiect.

102

5,4.:3. Metode de calcul st,·ucLural.

Pentru stabilirea eforturilor sectionale in elementele structurilor cu - pereti de beton armat se ~ot u.tiliza metodele de calcul peritru structurile spatiale alcatuite din bare.

In cazurile curente in care planseele de beton armat satisIac conditia de diafragme practic infinit r1i.gide si rezistente pentru torte aplicate in planul lor se vor aplica me~del.e de calcul in care doformatiile solidare ale peretilor potfi definite de numai trei deplasari la fiecare nivel (doua translatii

si 0 rotire).

In cazul unor structuri nu prea inalte (orientativ, cu pana la 10 niveluri), cu alcatuire regulata si la c~re ~~etii structurali prezinta monotonie geomet:ica ~~ admite uFIh~area pr~cedeului de calcul structural sirnplifieat deserts in anexa. Metoda poate fi aplicata si la structuri mai inalte sau cu a alcatuire mai putin regulata in ovaluarile initiale din faza

, predimensionarii.

Pentru structuri cu alcatuire cornplexa, cu forme complicate de sectiuni de pereti. rezu~tat~ d~n i.ntersec1;ia ~retilor structurali, cu goluri de dirnensiuni diferite d~ la mv:e1 ~a nivel sau si care nu sunt dispuse ordonat sau in cazunle m care este necesar sa se determine starea de eforturi pe?tru directii ale fortelor orizontale care nu se s~pr~p.un cu directiile principale ale structurii, se recomanda utll~zar.:a. m~de~ larii pcretilor dinelemente finite-de tip panou, grmda si stalpi. In acest seep se pot folosi programele de calcul care permit

o asernenea abordare.

5.5. Metode de cal cuI in domeniul postelastic.

Clasificarea, caracterizarea si domeniile de utilizare a~e metodelor de calcul al structurilor in domen~ul postelastic sunt date in cap- 5.8 si tabelul 6.2 din Normatlvul P 100-92.

In eele ce urrneaza se fac 0 serie de precizari referitoare la particularitatile utilizarii acestor metode in cazul structurilor cu pereti structurali.

5.5.1. Clasificarea procedeelor de r-alcul.

In majoritatea forrnular ilor, I metodel~ de calcul .in.: ?omeniul postelastic se aplica unor structun cu capacitatile de

103

,

rezistenta cunoscute, respectiv 1a structuri 1a care arrnaturile . longitudinale sunt cunoscute.

In raport cu ipotezele simplificatoare admise in calcul, metode1e de calcul in domeniul postelastic se clasifica in urrnatoarele 3 categorii principa1e :

aj Procedee de prima aproximatie, care constau in exprirnarea echilibrului Iimita pe un mecanism cinematic de cedare cu articulatii plastice formate Ia capetele tuturor riglelor si ' Ia baza peretilor structurali, fara sa se puna conditii privind incadrarea rotirilor din aceste articulatii plastice, in capacitatile de rotire respective.

b) Procedee de caleul static neliniar, care cons tau in tr-un calcul static pas cu pas al structurii ("calcul biografic''), marind treptat incarcarile laterale, deterrninand la fiecare treapta de incarcare eforturile sectionale si deformatiile structurii si verificand compatibilitatea rotirilor in articulati ile plastice, formate la capetele riglelor de cup1are si la baza peretilor. Stadiul ultirn de solicitare a structur ii se C0"1sidera stadiul in care se atinge deformatia limita intr-una din articulatiile plastice formate la baza peretilor structurali.

c) Procedee de calcul dinamic neliniar, obtinutc prin adaptarea metode1or de caleul dinamic a structurilor in bare sau a structurilor bidirectionale. Pornind de la accelerogramele unor cutremure reale inregistrate sau de l1:1 accelorogramele etalon caracteristice amplasamentului se deterrnina eIe-· mentcle raspunsului structural in evolutia lor pe dunata actiunii seismice, diagramele de eforturi sectionale, deforrnatele, tabloul articulatiilor plastice in fiecare moment, cerintele de ductilitate, energia absorbita si energia disipata In articulatiile plastice etc.

Calculul in domeniul postelastic prin procedeele din categoriile (b) si (c) permit verificarea urmatoarelor conditii de buna conformare a structurii in raport cu actiunilo scismice:

- dezvoltarea unui mecanism structural de disipare a energiei f'avorabil, care presupune formarea ar'ticulatlilor plastice la extremitatile riglelor de cuplare si la baza peretilor structurali, in aceasta ordine, la cutremure de intensitate ridicata (cu perioade de revenire mari) si numai la extremitatile rigte-

104

lor Ia cutrernure de intensitate mai mica (cu perioade mid de revenire) ;

- structura poseda capacitatea necesara de ductilitate (de absorbtie si de disipare de energie) pentru a putea rezista la un cutremur de intensitatea maxima considerata prin prescriptiile de proiectare ;

- capacitatile de defonnare postelastica a elementelor verticale sa fie echilibrate (cerintele de ductilitate sa fie apropiato), in sensul evitarii aparitiei de ruperi premature ale unora dintre ele, in timp ce celelalte prezinta inca rezerve mari de ductilitate ;

- structura sa nu inregistreze pe durata actiunii seismice _ deplasari mai mari decat cele admise.

5.5.2. Procedee de prima aproxirnatie.

Ca metoda de verificare (de determinare a fortei orizontale capabile a structurii), procedeul bazat pe echilibrul la limita al structurii poate fi utilizat la stabilirea valorii gradului de asigurare la actiuni seismice definite prin valoarea f'ortei Iater ale asociate mecanismului structural de cedare. Aplicarea echilibrului Iimita al structurii presupune ca nu apar nfperi premature, cu caracter neductil, prin actiunea fortelor taietoare sau a' ruperii ancorajului armaturilor, iar capacitatea de deformare in articulatiile plastice este suficienta.

Procadoul poate fi utilizat si la proicctarea constructiilor noi pentru dimensionarea mai rationala a riglelor de cuplare si a peretilor structurali, in situatiile cand pe baza unui calcul in dorneniul elastic rezulta sohcitari si armari mult diferite in elerncnte structurale similarc si este' indicata opera rea unor redistr'ibutii de eforturi (vezi 6.2.1 si 6.2.4).

5.5.3. Precedes de calcul static neliniar. a) Date generale

Pe baza unui calcul prealabil in domeniul elastic, ef'cctuat .conforrn paragrafului 5.4 din prezentul Cod, se stabilosc sectiunilo si arrnarca porctilor structurali. Sectiunile astfel dirnensionate urmoaza a fi apoi corectate dupa necesitati in functie de rczultatelc calculului in dorneniul postelastlc.

Pentru exeeutarea calculului in domeniul postelastic este necesar sa se determine valorile momentelor de plastificare

105

i'l

I

'i'l

11!ll :1

'1:11,

II

",

!'I

)1

a sectiunilor caracteristice ale elementelor structurale (sectiunile de la extremitatile riglelor si sectiunile peretilor de la nivelul planseului), precum si caracteristice de deformare ale zonelor care inregistreaza deformatii plastice. La stabilirea acestora se utilizeaza valorile medii ale rezistentelor bctonului si otelului, conform STAS 10107/0-90.

Rif == l,:'JSR"

Rc = 1,75R,. b) Scurta descriere a procedeului.

Calculul se efectueaza sub forma unui cal cul static, la incarcari orizontale seismice avand distributia Iortelor seismice ,conventionale, care se maresc progresiv. La fiecare treapta de incarcaro se deterrnina starea de eforturi si de deformatie a structurii, se identifica sectiunile in care apar deformatii plastice si se stabilesc marimile rotirflor in articulatiile plastice conventionale formate la capetele riglelor si la baza rnontantiler. Se veri fica daca rotirile in articulatiile plastice se incadreaza in valorile rotirilor capabile ale elementelot structurale.

Pentru .analizarea unor start de solicitare avansate se pot ad mite depasiri ale capacitatii de retire a articulatiilor plastice din rigle (ruperi) ; aceasta implica modificarea schemei statics pentru etapele de calcul ulterioare, in sensul inlocuirit barelor iesite din lucru prin penduli varticulati la capete, capabill sa preia numai eforturi axiale. Ca -stadiu limits de solicitare a structurii se considers stadiul in care se atinge deforrnatia lirnita la baza unuia din montanti,

Rezultanta incarcarilor orizontale corespunzatoare acestui stadiu reprezinta f'orta orizontala capabila a structurii, iar deplasarile inregistrate, reprezinta deplasarile maxime pe care le poate suporta aceasta.

c) Caracteristici de def'orrnare plastic a a peretilor structurali.

Aplicarea procedeului de calcul descris la punctul anterior implica verificarea compatibilitatii deforrnatiilor (rotiri-lor) plastice in articulatiile plastice teoretice formate iI} sectiunila de Ia capetele riglelor 1'li la baza montantilor. Pentru aceasta, valorile e ale rotirilor inregistrate in articulatiils plastice la diferite niveluri ale incarcarii orizontalese compara

106

eu v~!orile li~ita Mp ale rotirilorce se pot dezvolta in articulatiilo I?l~stIce, denumite in_mod curent rotiri capabile (Dca -) <?ondltl~ ca un element sa nu se rupa in zona unei arti-

culatii plashce" se exprima prin relatia : "

G :<:=: (1cap = (1 JI

.. Valorile ~ca)J se determina prin insumarea rotirilor spe~lflce (ct~rbunl~r) pe lungimea zonelor plastice, in situatiile l~~ care III se~tlUnea ce_a mai solicitata s-a atins ruperea' in betonul compnrnat sau III armatura Intinsa.

5.5.4. Froeedee de caleul dinamic neliriiar.

Met~?olo?ia .c~le~lului. dinarnic neliniar si datele privind

parametr'ij seisrmci ai excitatiei SI ai raspunsulut s I'S' 1

t t .. (1'1 ' " ,emlC a

s rue un~ _ egt e constItutive ale comporta-j] elementelor struc-

It~r~le, ,tmand ~eama si de degradanjo structurale proprie-

,tatIle ,de arrsortiearo etc.) sunt precizats in Ariexa G' .

t· 'I . P 10 I' . -" a a norma"IVU UI. ~~ 92~1 :m::nanualul de utilizare a metodelor'de

~~leu1 dllla:mh_ n~llmar? III curs de el2!bamre: la data intocmirii prezentuluj cod si nu fae obiectul aocstuia din urrna.

6. CALCULUL SECTIUNILOR PERETILOR STRUCTU-

RAU . .

6.1. Generalitatj.

;- La proiectare~ constructiilor cu pereti structurali, de regula, se va avea III vedere satisfacerea unor conditii care sa confere a~estorelemente 0 ductilitate suficienta, i'ar pentru structura In ar:s~mblu sa permits dezvoltarea unui mecanism struct~ral. de dlsIpa~e a, energiei favorabil (cap. 3).

, ~nnclpalele m~sur,l legate de dimensionarea si arm area peretilor structural! pnn care se urrnaresto realizarea acestei cerinte sunt urmatoarele :

--: adoptarre, unor valori ale eforturilor de dimensionare care s~ asigure cu un grad mare de credibilitate formarea unui mecamsm structural de plastificare cat mai favorabil (pet. 6.2);

- mode:area ,efort~rilor axiale de compresiune in e1e-, mente~e verticala si, mal general, limitarea dezvoltaru zonelor

comprirnato ale sectiunilor (pct. 6.4.1) ; J.

107

- eliminarea fenomenelor de Instabilitate (pct. 6.4.2) ;

- moderarea eforturilor tangentiale medii in beton in

vederea eliminarii riscului producerii unor ruperi inclinate in betonul comprimat, ca efect al fortelor taietoare (pct. 6.4.3) ; - asigurarea unor lungimi de ancorare si a lotYlor lungimi de suprapunere la innadire suficiente pentru armaturile Iongitudinale si cele transversale ale elementelor structurale;

-folosirea unor oteluri cu suficienta capacitate de de-

formare plastica (OB 37, PC 52, PC 60) la armarea elementelor in zonele cu solicitari importante la actiuni seismice ; - prevederea unor procente de armare suficiente in zonele intinse pentru asigurarea unei comportari caracteristice elementelor de beton armat.

Conditiile de dimensionare si cele de alcatuire construetiva se diferentiaza in conformitate cu prevederile P 100-92 si STAS 10107/0-90, functie de zona seismica de calcul, precum si de categoria (participante sau neparticipante la actiuni seismice) si de clasa (a, b sau c) din care face parte elementul.

De asemenea condibiile mentionate se diferentiaza intre zonele in' care se' asteapta sa se produca deforrnatiile plastice ("zonele plastice potentiale") si restul zone1or apartinand unui anumit element structural.

Zonele plastice in cazul perctilor structurali sunt considerate urmatoarele :

- l a riglele de cuplare, intrcaga deschidero l ibera (lumina) ;

- Ia pcretii structural] (izolati sau cuplati) zona de la baza accstora, avand .lungimea :

lp = O,4h + O,OSH

In cazul cladirilor etajate, aceasta dimensiune se rotunjeste in plus la un numar intreg de niveluri, daca limita zonei plastice astfel calculata depaseste inal tirnea unui nive1 cu mai mult de 0,2 H Vi?:.l si in minus, in cazul contrar. Zona de la baza peretelui structural delimitata in acest fel avand cerinte de alcatuire specifice, este denurnita in prezentele Instructiuni, zona A: -restul peretelui cu solicitari mai mid si ceririte de alcatuire reduse Iata de cele ale zonei A este denumrta zona B (fig. 6.1).

108

.r:r- 1
~~ I I
I:
,
,
-1 col
I
I
OJ ~ dj
'~I
c §I
:c :r::
]r 1"4.
I
CI ~
~t- I
-+ «
,
>1 1 r-
r- .. d ~_,I
c: -, c:
I I ~~
-
/ I Fig. 6.1.

6.2. Valorile eforturilor section ale de dimensionare,

6.2.1. Valorile eforturilor sectionale rezultate din calculul la incarcari seisrnice de calcul se' pot redistribui Intre peretii -struoturall de pe aceeasi directie, atunci dind prin aceasta se obtin avantaje sub aspectul preluarii eforturilor. In aceasta situatie valorilc eforturilor dlstnibuite nu Val" depasi 300/0 din valorile obtinute prin calcul (fig. 6.2.a).

Redistrdbutla postelastica a eforturilor -nu va modifica vaIoarea fortei t8.ietoaretotale si a momentului total de rasturnare.

6.2.2. Valorile de dimension are Male momentelor Incovoietoarre in sectlunile orizontale ale peretilor structurali se determina cu relatii'le (fig. 6.3.b) :

109

a )

, \ i" !

61'-hll', -,<f.-+-::--2 - _

I •. c i

+: __ d~

Pig. 6.2.

Fig. 6.3.

1,25

a) in suprastructura (deasupra margrnu superioare a infrastructurii sau a Iundatiei, dupa caz) :

{6.2)

w111.0

b) in inf rastr'uctur'a :

(6.3)

S-a notat :

ill. = mornentul incovoietor din incarcari'le seismice de oalcul ; la baz~ are valoarea 111s,0.

co = raportul dintre valoarea momentului de vras'turnare:

1\!Io.ca1 = calculat la baza suprastructurii, asociat capacitatii de rezistenta (mecanismului de ccdare) a peretelui structural, individual sau cuplat si vaIoarearnomentulul de rasturnare :

M; = corespunzator Incarcarilor seismice de calcul (£'ig. 6.4).

(6.4)

lVIi,ea:; n,

momentul capabil l a baz:a montantului i ; efortul axial din montantul i, produs de Iortele orizontale in situatia plastificarii riglelor la extrerni tati ;

I I

"lIJG.: ! -,-+~ ...

,. i

t..J I 110 i

-J

0)

-t L_1 -1'-_L3_ -r-

b)

Fig. 6.4.

111

= distanta de la axa montantului i pana in. punctul in raport cucare se vcalculeaza momentele.

= coeficierst de oorectie a eforturilor de incovoiere din pereti (fig. 6.3.d).

kZ\I = 1.3, in toate sectiunile situate deasupra planseului care limiteaza superior zona A.

kM = 1, in sectiunile situate sub nivelul acestui planseu,

Obs. 1: Momentul de rasturnare este definit aici ca momentul Iortelor orizontale aplicate peretelui considcrat (sau dupa caz, struetur ii in ansamblu) in raport cu sectiunea de la baza. Aceasta se poate caloula dndirect prin momentul reactiunilor (momente inccvoietoare si forte axiale) in aceeasi sectiune si care echilibreaza mornentul forte lor orizon:tale.

Obs, 2: In fig. 6.3.b s-a ffigurat si diagrarna momentelor capabile corespunzatoare armarii minime constructive Jlvlca;>,min'

6.2.3. In cazul structurilor Ia care fortele seismice sunt preluate praetic in totalitate de peretli structurali, valorile de dimensionare Q ale fortelor taietcare in peretil vertical; se determina cu relatia (fig. 6.3.c) :

(6.5)

S-a notat :

= forta taietoare din incarcarile seismit-e de ealcul ; coeficient de corectie a fortelcr taietoare (fig. 6.3.e\.

1,2 .s;:: kQ = 1 +0 ,03n.:S: 1,5

(6.6)

in care n - numarul de niveluri al cladirli.

6.2.4. Valorfle eforturilor sectionale din calculul 1a incarcarile seismice se pot redistribui'intre riglele de cu:plare situate pe aceeasi verticala. Corectiile efectuate nu vor depasi 20% din valorile rezultate din calcul, iar suma valorilor eforturiior din riglele de pe aceeasi verticala rezultate in urma redistribuirii nu va fi inferioara valorii corespunzatoare rezult31ta din calcul (fig. 6.2.b).

112

6.2.5. Valoarea Iortei taietoare de calcul .pentruj-igjele de euplare se determina eli .relatia :

Q=

;yJ'"P i + j M~.~lrfll l,25 ~ rnF'_--"-,l~ •. "

I r

(6.7)

unde :

, 7}['ltP I 11lE inf II ~ valorilc absolute ale morncntelor ca-

...._ CliP • I cap / ... .

pabilc in sectiunile 'de Ia extremitatile rigleicor~~punzi'itoare

oelor dona sensuri de actiune a rnomentelor, stahilite pe baza rezistontei de calcul a a:rrhaitu.riiRa; la stabilirea lui M~~ se vafinc 'sca:ma si de' coritributia armatur ior din izonavactiva a placii ;

I, = lo . = deschiderea riglei (vezi 5.4.1).

In eazul riglelor de ouplare de rigiditate .mare si cu 0 capa-citate mare de rezistenta, care nu sunt proiectate ca elemen~e de disipare a energiei seismice (de exemplu riglele cu deschidere mica la constructii cu inaltime de nivel mare), calculu1 eforturilor din aceste rigle sestabne~teconsiderfmd echillbrul rnecanismului de plastificare format in acest caz. .

6.2.6. Fortele axiale de dimensionare din peretii cuplati se stabilesc pe baza echilibrului peretelui in situatia plastificari i riglelor, dar fara sporul de 25%. al capacitatii de rezistenta l a incovoiere considerat in relatia (6.7) ;.

6.3. Efectul incarcarflor verticale excentrice. .

In cazul strueturilor Ia care rezultanta incarcarilor verticale aferente peretilor se aplica excentric in raport cu een-' trul de greutate al sectiunii lor si daca aecstein~.arc~ri excentrice nu se echilibreaza pe ansamblul structurii (flg. 6.5)

T~--- - -~- .. - ...... , i--1

;:

,. I

cenr;-'.!! de.ll [~~l,t:ldQ .m

r .;eCii}l~ii l;:,ere~!UI

-..--"\'.(.

L (en~r'. s~prClfetel de oln seh QfCn~iii'e

. .' J

.---------------_--

Fig. 6.5.

S - cd. 1009

113

~i produc deplasari orizontale semnificative ale structurii, se vor evalua separat momentele incovoietoare corespunzatoare sl se vor insuma eu cele din actiunea incarcardlor orizontale.

Pentru determinarea eforturilor din incarcarile vertica1e se utilizeaza acelasi model structural ca pentru incardirtile orizontale,

6.4. Dimensionarea sectiunll de beton a peretilor . structurali.

. .

6.4.1. Grosimea neeesara a peretelui structural si oportu-

nitatea prevederii de bulbi sau talpi Ia capetele libere se stabilesc punand condltia :

(6.8)

in care x este inaltimea zonei comprirnate stabilrta pe baza rezistentelor de calcul ale betonului si armaturin 1a starea Iirnita de rezistenta in gruparea specials.

Valorile ~lim se iau :

0,10 (00 + 2) in cazul zonelor seismiee de calcul A, B, C ~i D;

0,15 (00 + 2) In cazul zonei seismice E si F.

1n cazul in care conditia (6.8) nu este Indeplinita sunt necesare masuri speciale de confinare a zonei comprimate de beton conform paragrafului 7.5.2.

6.4.2. In zona plastica potentiala a peretilor, in situatia cand inaltimea x a zonei oomprimate depaseste cea mai mica dintre valorile 5b (b - grosimea peretelui) si O.4h (fig. 6.6a) este neoesara vertifieareapentru evitarea pierderri stabilitatii.

Asemenea verificar] sunt necesare si Ia extremrtatile talpilor, daca inaltimea zonei comprimate x > 2hp , in portiurule care depasesc dimensiunile 4h de fiecare parte a inimii (fig. 6.6.b).

In cazurila curente se admite ca se evirtfi pierderea stahllitaW peretelui daca in zonele mentionate este indepl inita condQtia:

114

x ~ Sb

~ O,4h

h

Fig. 6.6.

a)

c )

in care H. este inaltimea libera a nivelului.

In caz contrar extremitatile respective ale peretilor trebuie intarite cu bulbi (vezi 7.2.3).

Daca 1a capatul Iamelar, peretele structuraleste 1egat printr-o rigla de cuplare de un alt perote, in looul valorii H e , In relatiile de mad sus se va consider-a dimensiunea golului Hg (fig. 6.6.c).

6.4.3. La stabillrea dimensiunilor peretilor structurali .se . va respecta si conditia :

(6.9)

6.5 Calculul armaturllor longitudinale ~i transversale din peretil structurali.

6.5.1. Calculul armaturilor longitud:inale.

Calculul la ccrnpresiune (Inti ndcre) excentrica al peretllor structural! se face in conf'ormitatc eu ipotezele si rnetodele prescrisc in STAS 10107/0-90.

In calcul se va lua in considerare aportul talprlor intermediare si al armaturdlor verticale dispuse In inima pcretelui si' in intersecfiile intermediare cu peretii perpendiculari pe peretele structural care sedirnensioneaza.

Se recomanda iaplicarea metodei generale de calcul prin utilizarea unui program de calcul automat adecvat.

6.5.2. Calculul peretilor structurali la Iorta t8.iietoare. Calculul 1a forta taietcare se face in sectiuni inclinate ~i in sectiunile orizontale de 1a nivelul rosturilor de turnarc.

a) Calculul in sectiuni inclinate.

In cazul peretilor structural! eu raportul

'in elevatie a peretelui ~i inaltirnea sectiunii

intre inaltimea

H .

- 2: 1, dih

mensionarea armaturil orizontale Aao la forta taietcare in sectiunlle lnclinate se face pe baza relatiei : .

(6.10)

unde:

suma sectiundlcr armaturilor orizontale intersectate de 0 'fisura inclinata la 45°, incluzand armaturile 'din centuri si arrnatura continua din zona

116

aferenta de placa (inglobilnd trel grosimi de placa de fiecare parte a peretelui) a planseului, daca aeeasta fisura traverseaza planseul ;

Qb ~ forta taietoare preluata de beton, care se ia cu

valorile :

(6.11)

in zona A a peretelui sl

Qb= bh(O-;7Rj + O,Z5cro)

(6.12)

in zona B.·

Cu 0'0 s-a notat 'efortul unitar mediu de compresiune din sectiunea peretelui. Cand 0'0 este intindere, se ia eu sernnul minus in (6.12) fii zero in «(5.11).

In cazul peretilor cu raportul

II h

< 1 sectiunile ar-

maturilor orizcntale si verticale din inima peretilor vor 1'£'Specta relatia :

(6.13)

undc :

Aav' - sum a sectiurulor armaturiler verticale intersec-

tate de 0 Iisura inclinata la 45°.

Cantitatea de armatura Aao nu va fi mai midi decat eea corespunzatoare "suspendarii" incarcarii orizontale aplicate Ia nivelul planseelor de zona comprlmata, pe 0 schema de comportare de grlnda eu zabrele cu diagonala comprimata la 45° conform fig. 6.7.

(6.14)

In fig. 6.7 sl in relatia (6.14), qi . reprezinta Iortele ori-

. zontale considerate uniform distnibuite transmise deplan~eu 1a pereto 1a nivelul i, iar HI, distanta . de Ia baza la ni-· velul 1.

bJ Calcultul if) SiC!Ciiuni-1e orizontale de la nivelurjle rosturilor de turnare.

ill?

0,8 AaoRa ~r:q. H.

I I

- - -
-,
-,
- -
H qj ---

-

H·

I

/

Fig. 6.7.

Dimensionarea armaturilor verticale de conectare in rosturile orizontale de' turnare din peretil structural! de beton annat monolit si in imblnartle orizontale ale structurii din panoari mari se determina conform prevederilor din ST AS

10107/0-90. .

Ca armaturi active de conectare se considera armaturile din Inima peretilor si arrnaturile situate in ta:lpa (bulbul) intinsii.

In cazul peretilor cuplati armaturlle .deconectare rezulta din oonditia ellminaril lunecarii ansamblului peretrlor pe intreg rostul, avand lungimea egala ou suma lungimilor peretilor cuplati.

6.5.3. Caleulul armaturilor orizorrtale in imbinarile verti-

cale ale struoturilor prefabricate, . ,

Va[oarea eforturilor de Iunecare in lungul Imbinarilor vertica:le in structurille ou pereti de 'beton armat prefabricati cu diferite alca1Juiri se determina pe baza conditiei .de echilibru a[ . flOr.telor in mecanisrnnl de plJastificalre" ail. strt:llct;uri:i, cu sectiuniU; de Ia extremitatile riglelor de cuplare $i' de' 1a baza

us

-

-

-

..

•

·H::.· .... ··· .. ···;

: - :

. .

L

Fig. 6.8.

peretilor structurali solicitate la capacitatea lor de rezistenta (fig. 6.8).

Armatura orizontala Aao in imbinartle vertdcale ale panourilor cu profilatura sub forma de dinti, mcluzand arrnatura

orizontala din centuri, se deterrndna pe baza relatlel : .

L S ~La+ ~AaoRa (6.15)

unde :

LLa = suma eforturilor de Iunecare capabi1e ale dintilor panoului sau ale monolitizarii, care sunt mai

mici. .

Efortul de lunecare capabil a unui dinte se va lua egal cu cea mai rnica dintrevalorile (fig, 6.9) :

- rezistentel Ia strivire pe capatul dintelui : .'

La!=abRc (6.16)

(a,b sunt dirnensiuniie in proiec1;ie orizontalaale dintelui) ; - rezistentei la forfecare a dintelui ;

La2 = habRf ~ . .l,5habR, : ~6.17)

(ha = inaltirnea dintelui , R, = 1,5 R, = rezistenta

Ia forfecare), .

r

f

I

~-+II .

t

b J

.,'

-;

.' .....

Q )

Fig. 6.9.

6.6. Calculul armaturllor din riglele de cuplare ".

6.G.1. Calculul armaturilor Iongitudinale ale riglelor de ouplare se face in conformitate eu prevederile STAS 10107/0-90 prlvind ealculul la incovoiere. la valorile momentelor rezultate din calcul la actiuni seismice. eventual. redistribuite pe inftltimea cladirii conform [ndicafillor de la paragraful 6.2.4. lIn cazurile eurente a deschiderilor de usi ,< 1,0 m se pot neglijamomentele din a<$unea incarcarilor verticale.

Se reoomanda ca sectiunea armacurilor efeotive sa nu de-

paseasea sect'iunearezultata din caleu1. .

6.6.2. Sectiunea de beton a riglelor de cuplare annate eu bare ortogonale va respecta relatia:

Q S. 2bhoRt . (6.18)

'In cazul rtiglQlor armate eu carease Inclinate dupa diagonala, eonditia (6.18) se inlocuieste eu :

Q <.3,5bhgR, (6.H~)

120

Arrnarea eu carcase diagcnale se reccrnanda cand proportiilor riglelor si grosimea lor satisfae conditiile precizate la pet. 7.2.5.

6.63. Inea:lul riglclor de cuplare eu proportii obisnuite

(l~~ < 1 ) arrnate eu bare orizontale sl etrieri, armatur-ile transversale S~ determina din conditia ca acestea sa. preia in Intregime furta .taletoarcde ealeul conform rclatiei :

Qa~ .11".2---JI,(O,8R,,)Jzr

(6.20)

unde :

./1,,< ~"aria necesara a sectiunii unui etrier ;

a. = distanta intre etrieru ;

n. = numarul de brate ale etrierului.

6.6.4. In cazul in care se adopta un sistern de annare eu carcase inclinate aria arrnaturii inclinate A"i pe fiecare dia-

gonala se determina eu relatia : .

A -- --_Q-

aj - .2Ra sin rt.

(6.21)

a. = unghiul de inclinare al carcaselor de armatura. 6:6.5. In cazul in care riglele de cuplare au 0 alcatuire mixta (prefabricat + suprabetonare) ~i se urmarestc realizarea conlucrari.icelor doua zone de beton de varste diferite, armaturile transversale se vor dirnensiona si pentru rolul de conectori, conform pet, 3.4.2.6 din STAS 10107/0-90.

6.7. Calculul-planseelor ca diafragme orlzontale,

6.7.1. La structurile eu pereti structurali, in vederea asigurarii unei oomportari spatiale solidare a ansamblului structunal, este neeesar ca planseele sa prezinte 0 alcatulre care sa le confere 0 rigiditate ridicata, astfel ea deformatiile sa fie neglijabile in raport cu deforrnatiile elementelor verticale (pereti structurali, cadre). In cazurile curente se poate considera ca diafragmele sunt infinit rigi6le in planul Ior,

121

6.7.2. La strueturile cu pereti desi Ia care.Hgiditatile peretilor de pe aceeasi directie sunt eomparabile ca marime, planseele lucreaza ca diafragme pe deschideri reduse, ast~el ca de regula nu este neeesara 0 verificare a lor la eforturile ee le revin din aceasta solicitare.

6.7.3., La structurile eu pereti rari (orientativ, cu distante mai mari de 12 m Intre peretii structurali), precum 1?i_ la cele cu nucleu central de pereti si cadre perimetrale 1?i alte structum similare, planseele trebuie verificate Ia solicltarile ce Ie revin ca dlafragme orizontale.

La pet. 6.7.4. - 6.7.7. se prezinta etapele unul proeedeu de calcul simplifieat pentru' stabilirea eforturilor in diafragma orizontala.

6.7.4~ Valorlle fortelor Ft. F2 .... ' .. ' F" reprezentand reactiunile diafragmei asupra peretelui,la nivelul unui planseu, se pot deduce din calculul de ansamblu, Astfel pentru peretele i (fig. 6.10 si 6.11)" diafragma situata peste nivelul j

exercita reactiunea : '

r., = Qt.} - Qj'}+1

unde Qi'} QI'}+! • sunt fortele taietoare de calcul in peretele i la nlivelurile j sl j + l.

Marirnea si-repartltla Incarcariior orizontale distribuite, lintar se stabilesc din eonditia ca rezultanta lor sa coincida ca valoare si pozitie cu rezult~nta forte lor F (fig. 6.11).

Momentele incovoietoare si fortele taietoare in planul diafragmei se determina ca pentru 0 grinda continua cu reactiunile pe reazeme (Ft. F2, .... , F.) si Incarcarile orizontale distribtrite, q, .

Dimensionarea planseului se '-;:<1 face utilizand valori recluse cu 20% ale' rezistentelor betonului sl otelului.

6.7.5. La eladirile la care intervin suprimani ale unor pereti structurali, planseul dintrezonele cu numar diferdt de pereti va fi verificet ca diafragma pentru a asigura redistributia la nivelul respectiva Iortelor orizontale -intre: peretii structurall.

6.7.6.' ArnlllturiIe orizontale "din 'rentur'ile'qe", la "nivelul fiecarui planseu se dimensioneaza ca armaturi' de' aneoraj la

reaetiunile F, exeroitate de diafragma orizontala asupra pe_ retelui. Calculul armaeurilor respective, se face cu relatia :

F, Aa. (c."t"ral = 2R a

(6.22)

Armatura de suspendare data de relatia (6.21) cuprinde si armaturlle onizontale continue situate in plansee, in zonele de [a time lOb situate de 0 parte si alta a peretelui,

J

n

+ 1
J
"

1
'/'///////////// '/ PERETELE

- ,

--_Qj +1 OJ

\

------_

"

,t

[ \

VARiATiA Lui

•

Fig. 6.10.

Q

123

.......... __ .. ~- _ _:_---.L---

Fig. 6.11.

6 7 7 La constructiile cu lunglmi mari, cu pereti structurali e~~e~ntrati 1a extremitati sau/si in situat~i1e in .care p~a?seele sunt perforate prin goluri de. dimeils~n~ .rel.atlV m~n 111 zona lor rnediana se va avea 111 vedere posibilitatea unci ten.dinte de oscilatie asincrona a dife~ite~o. partl ale 'plan~'eulU!. Pentru a evita dezvoltarea unor fisuri rez:ultat~ dlI~ rolul de element intins al planseulul in asemenea sltuatN,. ana. tuturor arrnaturilor continue din planseu in fieeare directie, Aro,:'. incluzand armaturdle centurilor, va fi la orice nivel :

0,25Fj Acollt = R

a,

in care F, este Iorta seismica de calcul aplicata la nivclul considerat.

(6.23)

7. PREVEDERI CONSTRUCTIVE

7.1; Nateriale utilizate

7.1.1. Clasa minima a betonului utilizat in peretii struc-

turali va fi Be 15. . .

La cladirile cu inaltlmi mari (orientativ- cu mall mu!t'de 10 niveluri) se recornanda utilizarea unor \).et~ de. cla,,? superioara Be 20 " Be 40, in special la nivelurne.jnferioare,

124

7.1.2. Pentru armarea peretilor structural] se utilizeaza : - bare din otel beton (PC 60, PC 52, OB 37) ;

- sarma itrasa mata (STNB) sub forma de plase sudatc

produse in industrie. .' .

Plasele sudate din STNB pot -fi folosite, de regula, numai la armaturile constructive (paragraful 7.3.1).

Plasele sudate pot fi Iolosite ca arrnatura de rezistenta pentru .preluarea fertelor taietoare numai in situatiile in care prin asiguraroa superioara fata de aceasta solicitaro so asigura o comportare a sarmelor in domeniul elastic.

7.2. Alcatuirea scctlunii de bcton a peretllor structurali.

Dtmensiuni millime.

7.2.1. Grosirnea minima a irrimilor si talpilor peretllor H structural! va Indeplirii condltlilo , b 2 150 mm si b > ~.

-~ 20

7.2.2. Pentru . stabil irea neccsitatil prevederii de bulai (evazari) si talpi 1a capeto se vor lua ea baza cond iti ile de la paragraful 6.4.1 ~j 6.4.2.

So recomandaca la cladirile situate in zoncle seismiee de calcul A-D eu peret] structural! rari sau/::;i eu mai mult de 6 niveluri, pereti.i sa fie prevazuti la extrernitatt eu bulbi sau talpi.

7.2.3. Ladimensionarea' sectiunii bulbi lor se VOl' resrecta

9i condtttilo : h p > 250 mm si b.~ 2 b.. '. . . .

Se considers talpi, lamelele cu grosimea minima de .150 mm

. 1 . d 1 ti H. di .

:;;1 unglmea e ICe pU,m -- . lspuse transversal.

4

7.2.4. Riglele de cuplars la peretii eu goluri de usi vor uvea de regula aceeasi grosime cu restul peretclui. In cazur-ile in care din calculaceasta grosime rezulta insuficiernta, riglelc se vor ingrosa cu conditia ingrosarii si a peretelui pe 0 Iungime suficienta pentru a asigura ancorarea armaturitor longitudinale din grindcl (fig. 2.2.).

7.2.5. In cazul in care se adopta armarea riglelor de cuplaro eu earease inclinate de arrnatura se vor respecta con,dltiile :

.!.cL ~ 1,2 ~l b > 250 mm hr

125

bulb

~12 00 mm ~

Fig. 7.1.

7.2.6. Se va evita amplasarea golurilor pentru usl sau ferestre iru apropierea oapetelor lib ere ~ .pereti1or m:ucturali. Se reoomanda oa distanta de la extremitatile peretehri struotura1 pana la marginea primului gol sane man mare de 1200 mm

(fig. 7.1.). I

In cazurile cand aceasta oonditie TIlU poate fi respectata, montantul de capart va rfi prevazuf cu~lb SIa~1 talpa fQ.~a~ dintr-un perete perpendicular pe aeesta; dimensiunea bp a talpi!

H urmand 00 respeote oonditia bp 2 -t .

7.2.7 La peretii avand goluri deoalate pe _ ve:tical~ (fig. 7.2), se recomanda ca plinul dintre gOlI'~lella doua niveluri suecesive sa fie de minimum 600 mm lungime.

7.2.8 Se admite inglobarea in peretii struoturali a. tub~ilor de instalatii eleotrice, .respectand conditia ca in aceeasi sectl"l1:ne transversalaa peretelui sa nu se afle mal mult de un tub, iar

126

t- -r

r==-==--=-=--=--==-==l

I min I

r-=== --~~1

.~=_D==~_~

+- --+

Fig. 7.2.

distanta minima Intre doua tuburi sa fie 200 mm. Tuburile vor avea diametrul de maximum 118 din grosimea peretelui, ~i: se vor poza intre eele dona plase de armare curenta.

7.3. Armarea peretllor. Prevederi generale.

7~3.1. Armaturile peretilor structurali se clasifica in :

a) armiituri de rezistenui, a carer necesitate si dimensionare rezulta din. oalcului la eforturile din actiunea incarcarilorverticale si orizontale, pe baza prevederilor din oap. 6. In aceasta categorie intra :

- arrnaturi longitudinale (verticale) cu aport in capacitatea de rezistenta la incovoiere ;

- armaturi transversale (orizorstale) eu ro1 in preluarea Iortelor taietoare ; la peretli scurti (pet. 6.5.2) sl armaturile Ion-

127

gitudmale contribuie la capacitatea de rezistcnta Ia Iortc tale-

toare : . '

- armaturi longitudinale de conectarefn lungul rosturi-. lor de turnare ;

armaturi de confinare a betonului din zona compri-

mata ;

arrnaturi transversale pentru evitarea flarnbajului ar-' maturilor longitudinale comprimate.

b) armaturi constructive, a carer necesitate nu se stabileste de regula prin calcul, prevederea lor fiind dcterminata de acoperi rea unor solicltari neevidentiate in calcule curente (cum sunt cele produse de contractia betonului, variatiile de temperatura, cele datorate redistributillor in timp ale solicitarilor datorita deforrnatiilor de curgere lenta a betonului, etc.) si confirrnata de comportarea in exploatare a cladirilor.

7.3.2. In oazul utilizarii plaselor sud ate. so .vor respecta prevederilc "Instruetiunilor tehnice pentru proiectarea ,?i oxecutarea armarii clementelor de beton cu plase sudate" P59-80.

In cazul arrnarii eu plase formate din bare independente, fara sudura, barele orizontale se VOl" dispune spre rata exterioara a poretelui (fig. 7.3.).

7.3.3 Acoperirea cu betorra arrnaturilor va respects ('01"1- ditlile prevazute in paragraful 6.1 din STAS 10107'0-90.

7.3.4 Innadirea armaturilor.

a) Se reoomanda ca barele vertdcale de realizate fara carlige.

armatura sa fie

Fig. 7 .. 1.

128

b) Pentrn armatarile din bare independente, din. zona plastica potentiala (zona A conform 6.1), Iungimile minime de innadire sunt date in Itabelul 2.

Tabelul 2

I Lungimile minime de Innadire pentru bare din: ----"--------;--"!'-'----=:':::"':"I

OB 37 I PC 52, PC 60

Armaturi

Barele orizontale inclusiv eele din centura si barele vertieale din

armarea de camp. .

I Fara. eil.rlige:. 70d I 50d

Cu dl.rlige: 50d

Ba.rele vertieale de. rezistenta eu sectiunea Aa situate in zona de capat , (v:ezl 6.5.1)

9 i secfi '\ Barele eu d C;;; 20

m aceeasi sectruue se I---------~~-=-:::....:.:..:.....------I

inIJ.ade~te 50% sau Fara. ea,rlige: 70d I mai putin din aria to- I---"';"_"':::;_-"':__---

tala de arrnatura. Cu earlige: 50d

50d

Minimum 600 mm

Barele eu d > 20 mm se innadesc cu sudura

Barele eu d:S;;;; 16 mm

tn aceeasi sectiune se innadel?te mai mult de Fara carfige : SOd I 50% din aria totala I~---"':::;_-----

de arrnatura. Cu eil.rlige: 60d

60d

Barele eu d > 16 mm se Innadesc eu sudura

Innadirfle au sudura vor respeeta "Ins!tructiUlnile tehnice pentru sudarea armaturdlor din otel beton C28-83".

Pentru zona B lungimile minime de innadire sunt ell 10d mai mici decatoele din tabelul 2. De asernenea, m zona B nu este neoesara innadirea prin sudura a armaturilor cu d:> 16' (20) mm.

c) In cazul utilizarii plaselor sudate in condrtiile precizate Is 7 .1.2,liungimile minime de innadire se iau :

doua ochiuri, dar eel putin 50d in zona A a peretilor ; un ochi +50 mm !iii eel putin 40d in zona B 13. peretilor,

9 - cd. 1009

129

~40d P(52,P(60,0637 cu cirlige
~60d 0637 tara c'irtlge

1,
>SOd P(S2 P(60
d 0637 cu clrlige
Q) b)
Fig. 7.4. 7.3.5 Ancorarea armaturilor.

Problema anoorarti se pune de regula pentru :

a) Barele orizontale din centuri I?i barele orizon tale independente din armarea de C8.lnP la mtersectirle in forma de T san L (fig. 7.4. a) ;

b) Barele orizontale din grinzile de euplare (fig. 7.11, 7.12) ;

c) Barele vertieale din pereti ancorate in fundatli (fig. 7.4. b) ;

d) Barele verticale de bordare a golurilor care se anco-

ream intr-un perete de la nivelul inferior (fig. 7.5).

Pentru barele de la pet. a se va prevedea 0 lungime de

- anoorare de 40 d pentru bare <$n PO 52, PC 60~i OBI 37 ou carlige. In cazul barelor din OB 37fara carlige se va prevedea o lungime de ancoraj de 60 d. In mod obligatoriu barele vor

avea c3ite 0 mdoitnra.

Pentru barele din bniandrugi si cele anoorate in funci:atii

(pet. b, c) se vor prevedea lungimile de ancora] prevazul1le in STAS 10107/0-90.

Pentru barele de la pet. <1', lnngimea de aneora] se va SI1Ja-

bili astfel ca sa se antreneze un nUIl1<D:' oorospunzatorxie bare verticale din, armarea eurenta a peretelui inferior (fig. 7.5.),

flind minimum 2,00 m.

7.3.6. Plasele care Iformea.za armarea continua a. peretilOT( se vor lega 'CIU agrafe care sa, le a$gure pozitia in timpul

tnrnarii.

130

- r-r- ~Irml ~ -,- r- t
, I
! I
f.:::JC I
I d
I
5: I- i- I- i- - l- f- ,

- f- .. - I- - -
" / I
1', /
, -r- /
" I ~ ~4 5
"-


V'
AI
Po
- --''-- l-- I--
--- .... e E o o (:)

N -C, C

o E ____c-:f'::.....,j,-_+_

A\

AQ~A'a

Fig. 7.5.

De regula se VIOr dispune eel putin (fig. 7.3.) : 4 agraife/m2in cazul barelor loud<i8 mm :

. .

- 6 agrafe/m2 in cazul barelor cu (f>S mrn.

7.4. Armarea in camp a peretllor structurali.

" 7.4.1. . Prinarmare in camp se intelege armatura cuprinsa In zon~ (h~:tre doua intersectil suecesive de pereti, intre 0 inte~~le ~l 0 zona de ,cap3it sau intre doua zone de capat (definite la 7.5.1) fara intersectii intermediare ell alti pereti.

131

In functie de incadrarea in prevederile paragrafului 7.3.1, armarea ill camp poate fi 01 armare de rezistenta (paragraful 7.4.2) san 0 armare constrtsctiva (pal'laJgrladlttl 7.4.3).

7.4.2. Armarea de rezistenta se prevede in urrnatoarele

cazuri : '

- in zona A (definita conform paragrafului 6.1) ;

- lin zona B (definita conform paragrafului 6.1) atunci

cand Q > Qb; .

- la peretii scurti (~ < 1) in conformitJate cu prevederile parngraf~lni 6.5.2.

In zona A ~ndifu!I"enJt de tipe1ll peretilor (Lung sau scurt) , prooentele rninirne die armare ,sanrt cele din tabelul 3 :

[n ailaII"lazonei A; se '\1'Or adopta ca prooente minime de armare valorile inriicate in tabelnl 3 penrru zona seismica F.

Tabelul 3

Zona Procentul minim de' arrnare pentru
seismica Barele orizontale I Barele verticale
de caleul IpC52, PC60 IpC52, PC60
OB 37 OB 37
A,B,C,D,E 0,30% 0,25% 0,25% I 0,20%
F 0,25% 0,20% 0,20% I 0,15% Armatnrile din oategorta STNB pot fi uitilizalte pentru armareade rezistenta numai in, situatiile specificate la 7.1.2. Procentele minime in aoeste cazuri sunt 0,20% pentru armaturi orizoneale ~i 0,15% pentru cele vertica.!le.

Arrnatura de rezistenta se realizeaza din doua plase dispuse cate una La fiecare fata a peretelui (fig. 7.3).

Barele se innadesc conform indicatiilor din tabelul 2. Diametrul minim aJ. barelor se va lua 6 mm pentru armaturtle orizontale sl 8 min pentru cele verticale, in cazul armarii cu bare independente. Distantele maxime irrtre bare se vor IU!a 350 rnrn pe orizontalasi 250 mm pe verticala.

7.4.3. Armarea constructiva se realizeaza din doua plase o 5 mm Ia 200 rom, din STNB, dispuse cate una Ia fieeare faVi

132

c )

~
1,
%]
1 J b)
0,1 h !
h ~
-+
11._
-1 I
t/" ~
r///
~ ---r o 1 h

h

a)

O,1h

01h

----------------------- -~-~----.-~-

Fig. 7.6.

a peretelui sau cu armaturi cu sectiuni echivalente din alte. oteluri.

La peretii de la calcanc si de la rosturi si la cei care marginesc casa scarii, pe toata inaltimea acesteia, precurn si la ultimul nivel in toate cazurile, se vor prevedea armaturi orizontals care corespund eel putin unor procente de arrnare de 0,25% in cazul otelului OB 37 si 0,20% pentru otel PC 52 sau PC 60.

7.5 Armari locale ale elementelor verticale,

7.5.1 Armarea zonelor de Ia extremitattle peretilor s tructurali,

In zonele de la extremitatile sectiunilor pcretilor structurali pe suprafetele indicate in fig. 7.6 a, pentru sectiuni Iamelare, in fig. 7.6 b pentru sectiuni prevazute cu bulbi si talpi si in fig. 7.6 c perrtru sectiun.ile perctilor cuplati armarea se realizeaza ell' carcase de tipul celor utilizate la arrnarea stalpilor,

Prooentele de armare verticala ia acestor zone raoortate la aria lor' nu vor fi mai mid decat valorile indicate in tabeluI 4.

Diarnetrul minim al arrnaturilor oste 10 mm.

Armarea Iooala va respecta, de regula, din punot de ve,dme a distributiei ~i. nurnarului minim de bare, detaliile din fig. 7.7; 7.8 si 7.9.

Armatura concentrata impreuna eu arrnatura verticala prevazuta in inima si talpile peretilor, inolusiv cea din Intersoctiile intermediare (paragraful 7.5.2), trebuie sa confere

Tabelul 4

Procente de annare mini me pent ru armatur i din: I
Zona se ism ica OB 37 I PC 52
de caleul
zona A I ZOlla B zona A I zona B
- I I
A,B,C,D,E 0,60.;, 0,5% O,,::;(~~ 0,4%
-
F 0,4'~o 0,4% 134

ct 1 0 capacitate de rezisienta la in-

secf1·unii perdel.ui ~tru! ma.. f M al

y - 1 momentului de isurare f

, . su.penoara va o.r11

sectiunii determinat eu :

, Mf = Nr",+ 0,5 cpl W jRt (7.1)

inoare : . .. . - la

= distanta de la centrul de greutate a1 &eC~lUnn pa~art ri~a sambu~e1uL central situata ope aceeasi parte cu 0 a

excentriea N : . t tV I fisurare al sectiunii. caleu1at

W = modulul de reZlS en,a a ,. _ '

f '., • ti v integral p1astiflcata ;

conslderand. z.on? In. msa. z, de p1astifi.carea par~iala a

C;.I= ooeficient c~re ynea se,ama STAS 10107/0-90.

zonei intinse a sectlUnn tabelu~ 15, . udi 1

Sectiunile se vor alcatul astfel incat bar~le ~Ongl{ etr:i~

1 < ill': juri' A sa se gaseasca la punctul de mdolr, e a a ear, d. 1. a' di 1 grafelor

. lor perimetrali, a1 celor mterme ian sau a ag .

E E

E E

c» In N

~< d E

Q) armare cu plase sudute.

b)armare cu bare independente.

Fig. 7.7.

135

QJ '-

-0 'd c: r; <-

a) armare tu prase sudate.

t; etrier

, I'

,~ I~ ] r--
1 ! r...
-C ClJ
~L r...
.....
QJ
I U - ~
, "0
\ c:n
c
..=1
4-' u) crmcr e cu plase sudate.

[,trier I

'-

.!i!:!

b) armare cu bare .ndepe nden+e.

Fig. 7.B.

Cc etrier

3b

b) armore cu bare independente Fig. 7.9.

Diarnetrul minim al etrierilor : 0 6 mm ~i d/4 (d=diame-:trul minim al barelor vertic ale al armaturii Aa). Distantele maxime adrnise inrre etrieri si agrafe vor fi urmatcarele :

- in zona A : - 150 mm in, zona seisrnica de calcul F;

- 125 mm, dar nu, rnai mult de 10d, pentru zonele seis-

mice de calcul A-E ;

- in zona B : - 200 mm, dar nu mai mult de 15d. Etrierii carcasei se vor realiza astfel incat aria lor sa prezinte eel putin aoeeasi oapacitate de rezistenta cu armatura orizontala din campur ile adiacente, in sttuatia cand aceasta armatura se intrerupe in dreptul carcasei, fiind innadi t eorespunzator cu etrierii carcasei.

7.5.2 Armature de eonfinare a zonelor eomprimate.

In conditlile in care inaltimea zonei comprimate a sectiunilor corespunzatoare capaeitatii de rezistenta depasesto valoarea Iimita stabilita cu relatia (6.8) : x > X lim se va prevedea o varrnatura speciala de confinare a zonei comprlmate, pe 0 lungime eel putin egala eu x/2.

Cantitatea de armatura de confinare Aao, in fiecare directie se calculeaza cu relatia :

(7.2)

in care:

ae= distanta interax pe verticala intre seturile de etrieri de confinare ;

c = dirnensiunea miezului de beton cuprinsde etrierii, de -confinare masurata perpendicular pe directia bratelor etrlerilor.

In armatura Aao se poate consider-a ~i armatura orizontala a inimii daca aceasta este indoita dupa barele vertic ale si ancorata corespunzator.

In zonele in care procentul de arm are longitudinal depaseste valoarea 2/Ra (N;mrri2) se vor Iua masuri suplimerrtare de a evita flambajul barelor in zona plastica potentiala. Armatura de confinare Aao poate juca sl acest rol. In aceste zone se recomanda ea Iegatura transversals prin etrieri sl agrafe a barelor verticale de diametru d > 14 mm sa se Iaca la eel mult un pas de 6d.

137

min 2 ¢1O

min 2¢10 \

~

N C

·e min 2¢10 ~

3b

etrier

5 •

, ) nrmars cu plase sudate.

min 4¢.12

/_'(_

/ I=t ~

o

~

N C

H min 2¢1O ·e -

b) armare :::!J bare independente Fig. 7.10.

I -- , ~isp un Intre barele
se
t--- I-- Care asei verticale
t--- la 1-- J-
/ a-a
I-- -'"--- :-- 1r
1--- - - -f- - 1- - 1- _ - -;--_
d ,
-: , ,
I - Mia - j
60d 60d W
- 1
- - I ...
....,
v v Fig. 7.11.

7.5.3 Arrnarea intersectiilcr de pereti structurali, . Intersecttile situate 1a aapeltele peretilor se alcatuiesc conform paragrafului 7.5.1. Intersectiile interioare eu dimensiunile precizate in :Ilig. 7.10 ~el armeaza leu oaroase au 2 etrieri in cruce, care 'jJa~ 'legartJutr'a eu armarea orizontala a pererilor.

Etrierii earcaselor din intersectii vor respect a conditiile de La 7.5.1 privind sectiunearnintmasi innadirea cu armazura orizontaia din inirna peretilor,

Distanta maxima intre etrieri : 200 mm.

Armarea venticala minima a zone lor in intcrsectie : 4<1>112..-;--8 <1> 1 o.

7.5.4 Armarea in jurul golurilor.

a) In ioazul sirurilor de goluri suprapuse pe vertioala, limi:tarte de montanti sl rig1e de cuplare, armarea de contur se face conform paragrafului 7.5.1 $1 fig. 7.6.

b) In oazul golurilor rzolate de dimensiuni mari $'1 al golurilor oare nu se suprapon pe verticala, armarile in jurul acestora se vor prevedea in corelare cu starea de eforturi stabilita tinand seama in ealoul de aoeste goluri.

c) In jurul golurilor de dimensiuni mid in raport eu oele ale peretelui si care nu influenteaza in mod sernnificativ cornpcrtarea ansamblului acesteia, se va prevedea 0 armarc constructiva avand pe fie care Iatura eel putin doua bare (21 10 mm ~i eel putin sectlunea echivalerutajrrmaturilor intrerupte pe portiunea de gol aferenta.

7.5.5 Armarea intersectiilor peretilorcu pl anseele.

Pe grosimea planseului in perete se prevede 0 armare de centura, fermata din eel putin 4 bare.

Sectiunea barelor continue din centuri va fi stabilita tinand seama decerintele de rezistenta rezultate din solicitarile de diafragma 'OrrizlOri:ta'la (vezi 6.7). '

Se va utiliza otel PC 52, PC 60 sau OB 37. Diametrul minim alarrnaturilor 10 mm.

La innaddrea si ancorarea armeturilor .se vor respecta conditiile indicste in fig. 7.4.

7.6. Armarea riglelor de cuplare.

7.6.1 In slstemul de armare cu bare longitudinale sietrieri verticali, arrnarea '~nrei rigle de cuplare este forrnata din:

139

a) Bare Iongitudinale rezultate din dimeosionarea la moment Incovotetor, dispuse la partea superioara si inferioara a sectiunii .

. Diametrul minim al barelor:0 10 mm. Marcile de otel recomandate : PC 52, PC 60.

La detalierea armaturii longitudinale se va tine seama de eerir1ve1e de exeeutie privind 01 bunlii betonare sl compacrare a betonului.

b) Bare longitudinale intermediare dispuse pe f'etele laterale ICIll diametrul minim <P, 8 mm. Barele interrnediare VOl' realize un proeent de armare minim de 0,12% fata de sectiunea bh; pentru zona seismica F sl 0,20% pentru zonele seismice A-i-E.

c) Et:rierii VOr avea diametrul minim: <P 6 mm. Procentnl minim de armare transversala : 0,200;0. Distanta maxima admisa intre ' etrieri a. va fi, :

ae-<8d

a, -< 150 mm

d = diametrul armaturilor longitndinale de 1a partea superioara si de la parte a inferioara.

ill grinzile turnate in: doua.etape la oare se eon teaza pe intreaga ina1time,eirierii se prevad pe intreaga inaltime a aoestora,

7.6.2. Riglele eu armaturi principale inclinate mcrucisate, se utilizeaza si se dimensioneaza conform prevederilor paragrafelor 6.6.2 si 6.6.4. In fig. 7.12 se prezinta un exemplu de

a1c<11Juire;a acestni tip de rig1e. ..

Armatsrrfle inelinate se asarnhleaza sub forma de carease eu dite eel> putin 4 bare. Lungimea de ancorare a barelor Inclinate va fi minimum 60d.

Arrnarea transversala se poate realize cu etrieri sau ca freta. continua.

Distanta dintre etrieri SaJU pasul fretei nu va fi. mai mare

de 6d - (diametrul armaturilor inclinate), Diametrul minim al etrierilor siau al fre1e~ dJj 4.

Armaturile orizorutale si etrierif se dispun construotiv. Prooerstul tuturor armaturtlor orizontale va reprezenta

del putin 0,20/0, .iar procentul de arrnare ttn~nsverSala au etrieri va fi eel putin 0.15%.

140

Fig. 7.12.

8. PROBLEME SPECIFICE DE ALCATUIRE A ISTRUCTURILOR PREFABRICATE

8.1. Probleme generale

In prezentul capitol se dau prevederi specifice proiectarii peretilor realizati din elemerite prefabricate care au in vedere aspectele de ordin structural. Problernele referitoare la proiectarea de arhitectura, a Izolatiilor termiee si Ionice precum si la proiectarea tehnologiei de executie nu fac obiectul pre zentului Cod de proiectare.

Prin masurile de alcetuire <a elementelor prefabricate si a imbinarflor dlntreacestea se urmareste obtinerea unei cornportari structurale, inclusiv in raport cu actiunile seismice, similare au cea a structurilor cu pereti din beton monolit,

Regulile generale de alcatuire a structurilor cu pereti prefabrlcati, privind oonfiguratla structurii, forma perefilor si modul de dispunere in plan sunt cele indicate la capltolul 2.

De asemenea, planseul realizat din panouri pre~abric~te va fi astfel realizat incat sa se asigure comportarea lui ca diafragma practic infinit rigida si rezisterrta.

141

8.2. Alcatutrea panourilor

8.2.1. Elemente prefabricate care alcatuiesc structura cladirii vor fi realizate de' regula, sub forma de clemente plane - panouri mari. Functie de forma concreta a peretilor, de tehnologia de executie isi de mijloacele de ridicare si transport de care se dispune se pot adopta si forme spatiale sau de bara a unora din elementele prefabricate.

Forma elementelor prefabricate rezulta prin sectionarea peretilor prin taleturi orizontale (fig. 8.1 a) sail prin taieturi orizontale si verticale (fig. 8.1 b, c).

8.2.2. Elementele prefabricate se realizeaza din beton de elasa minima Bc20.

8.2.3. Panourile de pereti interiori vor avea 0 grosime de eel putin 140 mm pentru cladlrile cu-rnaxlm 5 niveluri si de minim 160 mm pentru cladirlle mai inalte.

8.2.4. Panourile de pereti exteriori VQr fi de regula, alcatuite din 3 straturi si anume :

- un strat interior de rezistenta din beton armat : grosimea minima a acestuia poate fi eu .20 mm mai mica decat cea indlcata pentru peretii interior! si va fi oorelata eu numarul, pozltia si natura elementelor de legatura (nervuri de beton armat sau/si agrafe) cu. stratul exterior;

- un strat termoizolator intermediar, realizat de regula. dintr-un material rigid (polistiren celular, vata minerala) dirnensionat pe baza calculului termotehnic ;

- un strat exterior de protectie, din beton armat, in grosime de minimum 60 mm.

Nervurile de legatura dintre straturile interior ~i exterior se vor executa cu grosime intre 40 si 60 mm. Pozitia si numarul nervurilor se vor stabili in Iunctie de dlmenslunile ~i forma panoului si a golurilor, de valoarea solicitarllor, modul de executie si de necesitatea de a reduce la minim puntile term:iJce.

8.2.5. Panourile de planseu vor avea grosimea stabilita pe eriterii de rezistenta, rigiditate si izolare necoborand sub 120 mm.

Functie de forma si dimensiunile camerelor, vecinatatea cu logii ~i balcoane, functie de dispunerea peretilor, panourfle se pot rezema pe 4, 3 sau chiar 2 laturi,

142

\

b)

•

u)

c I

Fig. 8.1.

Panourile de balcon se vor realiza de regula prln scoaterea in consola a panourilor de planseu.

8.2.6. Armarea panourilor se va face cu bare de otel beton PC52, PC60, OB37 si STNB, de preferinta sub forma de plase si carcase sudate.

Armarea ~e camp a peretilor se va realiza din dow! plase, care vor respecta conditiile de armare minima perstru arm aturile orizontale si verticale date la cap. 7.

Pe conturul panourllor se va prevedea 0 armatura de bordarevalcatulta din bare izolate sau carcase sudate in vederea preluarii solicttarllor care apar in timpul fazelor de manipulare, transport si rnontaj. La panourile cu goluri de usi pentru a m,~~ora eforturile care apar in riglele de cupLare in aeeste ~e, la partea inferioara a golurilor se vor prevedea dispozitive speciale recuperabile de rigidizare provizorie.

Golurile de usi si de ferestre vor fi bordate cu bare izolate sau carcase, a~a~d dimensiurrile Iunctie de solicltartle panoului. Se recomanda armarea suplimentara a colturilor cu bare Inclinate, cu 1'01 in reduoerea flsurarll, in special la rnanipularea panourilor.

Riglele de cuplare se vor arma conform prevederilor de. la 7.6. Daca se urmareste conlucrarea cu centura, etrierii riglelor se vor dimensiona si pentru rolul de conectori.

Barele verticale rezulbate ca necesare din calculul de Incovoiere cu efort axial de cornpresiune sau de intindere si care nu se pot dispune in monolitizarile verticale se dispun cat mai aproape de marglnile panourilor. Incazul panourilor cu goluri de usi, barele verticale ale armaeurli continue se vor piasa in imediata aproplere a golului. Acoperirea minima a acestor armaturi 50 mrn.

Armaturile seoase din panou sub forma de mustati drepte sau sub forma de bucle se vordispune la interiorul celor dow! plase de armare a inimii peretilor. In cazul armaturilce realizate sub forma de bucle de diametru relativ mare se vor lua masuri de asigurare a unui aneoraj corespunzator prin prevederea a 2-3 bare transversale sudate (fig. 8.2.).

Atat mustatlle care patrund in Imblnarile verticale, cat, si mustatile prin ' care se asigura continuitatea arrnaturilor vertioale intermediare trebuiesc plasate centric pentru 0 transmitere directs, fara. excentricitate, a eforturilor de intindere. Pentru

[44

-bare orizonta Ie In perete

crlzontnld

Fig. [J,2.

. aceasta este necesar sa se prevada dispozitive si armaturi suplimentare. pentru a asigura pozitia mustatilor pe durata hetonarii :;;i a transportului.

8.3. imbi.nal'ile structurtlor eu peretl prefabricatl de beton annat

8.3.1. Frin modul de realizare, Imbinar ile dintre elementele prefabricate care alcatuiesc peretii structurali prefabricati, trebuie S;"l le asigure acestora 0 comportare similara cu cea aperetiler moncliti, sub aspcctul rlgiditatii, capacitatli de rezistenta si

de ductllitate .(vezi 8.1.). .

In toate cazurile imbinarile vor fi de tip umed eu beton

armat. .

.

8.3.2. Dupa pozitia lor in structura si dupa rolul lor struc-

tural Imbinarile peretilor se clasifica in doua categorli : .

- imbinari verticale, care asigura legaturlle orizontale, dupa caz, intre panourile adiacente, intre panouri ~i bulbi, etc.

- imbinari orizontale, 'sub forma de centuri turnate in spatiile orizontale iritre panouri, care asigura legatura verticala intre panouri si in acelasi timp legatura intre peretii prefabricati si planseul prefabricat.

8.3.3. La alcatuirea imbinarilor se vor avea In vedere urmatoarele principii :

a) Prin dimensionarea elementelor de imbinare se va realiza 0 comportare a Imbinarllor in domeniul elastic de comportare pentru solicitarea de lunecare. Pentru aceasta imbina-

10 - cd. 1009

145

rile vor avea un grad superior de asigurare (cedarea lor corespunde la forte orizorrtale mai mari fata de alte sectiuni si alte solicitari).

b) Fortele de compresiune se transmit de la panou la panou prin contact nernijlocit prin intermediul betonului din . imbinari,

c) Fortele de intindere se transmit exclusiv prin armaturile innadlte prin diferite procedee: sudura, petrecere prin bucle petrecute ;

d) Fortele de lunecare intre panouri se transmit prin alveole, praguri (dinti), armacurl care traverseaza imbinarea si care sunt corespunzator ancorate. Prin intinderea acestor armaturi se creaza un efect de diagonala comprimata sau un efect echiva!lent de frecare pe suprafata de separatie intre betoane

devarste diferite : .

e) Transmiterea eforturilor normale sl tangentiale se va face cat mai uniform distribuit pentru a evita concentrarea de eforturi in anumlte zone ;

f) Dimensionarea elementelor de imbinare (sectiunile stalpilor si centurilor) va avea in vedere crearea spatiilor necesare pentru montarea f?i innadirea armaturilor, 0 betonare ~i 0 vibrare in conditli corespunzatoare.

8.3.4. Imbinarile dintre panouri, atat cele vertic ale cat f?i cele orizontale vor fi obligatoriu de tip desehis pentru a permite controlul vizual al calitatil betonului turnat.

. 8.3.5. Imbinarlle vertic ale ale panourilor.

Fetele laterale ale panourillor vor fi profilate sub forma de dinti avand de regula configuratia din fig. 8.3.

Se recomanda ca raportul hid Intre dimensiunlle dintilor sa fie mai mic de 8, iar unghiul a sa nu depaseasca 30°.

Lungimea totala a sectiunllor de forfecare a dintilor Clhd)

va fi circa [umatate din inaltimea panoulul, .

Mustatlle orizontale se pot realiza cu bare drepte, in care caz innadirea lor se face prin sudura sau sub forma de bucle petrecute ca in fig. 8.4a,b solutie recomandabila.

Numarul legaturllor de armatura pe inaltimea unui etaj va fi minim 5. Armaturile sub forma de mustati se vor lasa din Intrandurile dintilor.

In cazul mustatilor sub forma de bucle de tip semicircular se VOl" respecta conditille privind raza minima de curburapre-

146

scrisa in STAS 10107/0-90, conditii care stabilesc si diametrul maxim a1 buclei.

Zonele de imbinare verticala vor Ii alcatuite dupa regulile de alcatuire a intcrsectiilor de pereti, prevazandu-se etrleri .supllmentari Intre bucle. Diametrul minim al etrierilor, care pot fi rectangular! sau cu forme ce urmaresc forma buclelor, 6 mm. Distanta maxima intre legatnrlle transversale ale bare-' lor verticale iOd.

8.3.6. Imbinarile orizontale ale panourilor.

La Ietele supericare si inferioare se pot adopta alveole (arnprerrte) pe adancirnl de 20-25 mm sau chiar suprafete plane cu rugozitate sporlta.

Imbinarile se alcatuiesc sub forma unor centuri continue avand de regula 0 Inaltime egala eu grosimea panourilor de planseu,

Panourile d€ planseu vor avea dimensiunile egale. eu lumina deschidertlor intre pereti, mai putin 150. mm (fig, 8.5). Ele se VOl' monta provizoriu pe popi seucricuri de perete, ju:" guri, etc.

-j-

,.-~ 1\,dl?75

\~-r

\1 )~ -l<- buclo. orizontolo.

\\ I

•

I

I L

1_

- 150 I

-+-+

Fig. 8.3.

147

l

I

I r-

I I ,

I -r

'!r' T

1-1

~

a) Imbina.ri cu bucle [ungi I )

suprnpuse

bl 1mbinari cu bucle scurte ~i e trier: suplimentar!

Fig. 8.4.

armare

Q J Pe per ete exterior

armare csnturii

b) Pe perete interior Fig. 8.5.

at yeo lii

bucld

Fig. 8.6.

Se admite rezemarea panourilor de planseu pe peretele inferior prin Intermedtul unor bucle intarite. .

~ . Se re~omanda ea fetele laterale ale panourilor de planseu sa fie realIzate eu 0 usoara fnclinare fata de verticala de cca. 10° (fig. 8.6).

Rezemarea panourilor de pereti pe imbinarea orlzontala se poate realiza in doua moduri :

. - pe un str:at de mortar vartos matat sub panou irrtr-un spatiu de 15-20mm deasupraeenturii rea:lizat prin montarea

corespunzatoare a panou1ui pe ealaje : '

- direct pe betonul din centura, turnat dupa montarea ' peretilor de deasupra (subbetonare).

Al doilea procedeu este preferabil. Se recomanda ca In acest caz marginea inferioara a panoului sa fie inecata 20~30 mm in grosimea centurii.

Armaturile verticals din panouri eu rol de eonector-i si armatura de rezistentcl intermediara de incovoiere se realizroz'a de regula din, bare rnai putine si eu dlametru mal mare (> 14 mm) care se innadesc prin sudura in nise special prevazute la partea i?ferioara a panourrlor de perete, eu dimensiuni oorelate eu Inngimlle necesare innadirll. Se va urrnarl, prin modul de T(;ahzare a det~lii1or de Innadire, in special prin modul de dlspunere al ecliselor, transmiterea cerrtrica fara devieri a efor-

. turilor de intindera din armaturl. .

Seadmit si alte solutii de realizare a armaturflor verdcale care .traverseaza imbinareaorizontala oum este de exemplu solutia eu bucle petrecuto; daca acestea satisfac conditiile

150

structurale privind transmiterea eforturilor ce Ie revinsi daca permit 0 executie simpla ~i sigura.

Armatura longitudinala a centurii, din eel putin doua bare va indeplinl conditiile specificate la cap. 7.3.5 referitoare la modul lor de ancorare.

Armatura transversala a centurilor este realizata de mustcltile din panourile de planseu, alcatuite de regula sub forma de bucle si dupa caz, de etrieri suplimentari cu dlametrul minim de 6 mm.

9. INFRASTRUCTURI

9.1. Probleme generale

9.1.1. Conditii de alcatuire si modelarea lor pentru calcul fac obiectul prescriptiilor specifice acestei .eornponente struc-

turale (Instructiunlle P10). '

. Prevederile de proiectare a infrastructurilor date in cap. 9 al prezentului Cad au valabilitatefemporara pana 1a intrarea in vigoare a ed:iJtiei revizuite a Instructiunilor P 10 . Aceste prevederi au un caracter limitat, nefilrrd in masura sa acopere intreaga problematica specifics si/sau toate siltuatiile posibile. Prevederile au ea 'principal obiect evidentierea conoeptiei de baza a alcatulrii infrastructurilor oladlrtlor eu pereti ~trueturali de beton armat.

In ce priveste modelele si procedeele de cal:ul, I?I"eOum si solutionarea unor probleme de detaliu, prevedenle din prezentul capitol al Codului, care se refera la un numar limitat de situatii, au de regula un caracter' orientativ.

In absenta unor (late eerie privind distributia si marimea reactiunilor pe teren, in special in regim seismic de S<?licita:e, se VOl" adopta ipoteze eu oaracter acoperitor pentru dimensionarea capacitatii de rezistenta a elernentelor infrastructurll.

9.1.2.0Iasificari ale infrastructurilor sl a sistemelor de fundatie sub aspectul comportarh Ia actiuni seismiee :

a) Dupa modul in care sunt distribuite presiunile pe tiHpile fundatiilor se identifica urmatoarele cazuri: .

-fundatii in contact permanent cu terenul (in orioe stadiu de solicitare posibila se dezvolta presiuni pe toata suprafata derezemare) eare prezinta numai deformatii elastice ;

151

- fundatii care in stadiile de sollcitare maxima se desprind partial de teren ; presiuni1e pe teren pot depasi sau nu

Iimita comportarii elastiee ; .

---'0 fundatij care pot dezvolta eforturi de intindere la contactul cu terenul prin interrnediul pllotilor si/sau peretilor mulati,

b) Dupa nivelul solicitarii in elementele infrastructurllor : - infrastructuri ell eomportare elastica;

- infrastruoturi cu incursiuni in domeniul postelastic de

deformare,

9.1.3. Proiectarea antlseismlca a ansamblului suprastructura-infrastructura~teren, in siruatiile coristructiilor obisnuite _ in care intervin solicitar! in domeniul postelastie va u~ri dirijarea deforrnatirlor postelastice eu prioritate in e1ementele suprastructurli.

Se vor lua masuri prin dimensionarea suprafetelor de rezemare pe teren pentru incadrarea in limite adrnisibile a deformatiilor remanente.

De asemenea, cu exeeptia unor cazuri speciale, se va urmarl prin proiectare, limitarea, eventual eliminarea deformarti postelastice a elementelor infrastructurll, a caror degradari sunt dificil de depistat si in anumite sltuatii dificil de

reparat, •

9.2. Tipuri de infrastructuri.

. ~n, prezentul para~raf~ se prezinta cu caracter exemplificativ ~l In mod schematic cateva tipuri . caracte:ristice de solutii de infrastructura ale cladirilor cu struotura din pereti structu-

rali cu mecanisme diferite de rezistenta. .

a) Fuiuiatii izolate jJentru pereti individuali sau qrupuri de pereti (fig. 9.1).

. Ir: situatlile unor cladir~ in care sunt prevazuti pereti indivld?ahs~u ~uclee de peretl au 0 comportare specifica de consola verticala se poate adopta un sistern de fundare similar celui utilizat pentru fundarea stalpflor in cadre. Fundatiile se vor prevedea cu dimensiunile necesare pentru transmiterea la teren a sollcltarflor de la baza suprastructurii. Fundatia va

putea ingloba cand acestla exlsta, peretii de subsol. '

152

-r ..

Zo no plOS tica

+

Fig. 9.1.

b) Inirastructuri eu elemente de fundare la addncime. In situatiile in care suprafata de fund are sau capacitatea de rezistenta a terenului sunt limitate se poate recurge la fundarea la adancime prin piloti de beton armat.

In vederea sporirii capacitatii de preluare a momentelor de rasturnare pe suprafata de rezemare in teren si pentru a asigura conditiile necesare pentru dezvoltarea unor mecanisme structurale de plastificare in zona de la baza peretilor, se poate adopta solutia din fig. 9.2a, cu piloti evazati la baza, capabili sa se incarce la intindere.

Se vor evita solutiile in care eforturile de intindere din piloti se transmit numai prin intermediu] frecarilor pe suprafata lor laterala (fig. 9.2b).

In 'cazul in care pilotii traverseaza structuri moi pana la stratul de baza se vor lua masuri specials pentru prelarea fortelor taietoare. Se vor putea alege solutii ca:

_- prevederea pilotrlor inclinati, capabili sa preia prin oompresiune axiala, fortele orizontale aferente (fig. 9.3) ;

_ prevederea de pereti mulati ;

- dimensionarea corespunzatoare a pilotilor 1a Iortele taietoare aferente; 1a Iimita, cand sistemul pilotilor este pro-

153

I I I

I.:.... I I i I

I

a

b )

Fig. 9.2.

Fig. 9.3.

monte

Fig. 9.4.

iectat si ca dlsipator de energie, eforturile sectionale sunt cele asociate plastificarri pllotilor la extremitati (fig. 9.4) ;

c) Fundaiii comune pentru mai multi pereti structurali. In fig. 9.5a se prezinta cazul unor pereti structurali legati prlntr-o Iundatie comuna, iar in fig. 9.5b cazul unor pereti cuplati ell 0 baza unica.

Portiunile de perete situate sub cota teoretica de incastrare stmt sclicitate la eforturi de natura oelor ce apar in nodurrle structurflor in cadre si vor fi dimensionate in consecinta.

Zone -t-t---f<:-,-~C1--f~ plastice

u)

b)

Fig. 9.5.

155

schema de comportare

Fig. 9.6.

Dupa scopul propus, se vor lua masuri pentru evitarea aparitiei deformatiilor plastice in rigla de Iegatura a bazelor peretilor sau dimpotriva aceste elemente vor fi proiectete ca dislpatori de energie, cu masurile de duotilizare asociate (fig. 9.6).

d) Infrastructuri care reaiizeaza un efect de incasirare (eject de "menghina(() al pereiilor prin intermedlub plan$eului peste subsol (fig. 9.7.).

Acest tip de infrastructura este recomandabil in situatlile in care functiunea subsolului nu permite dispunerea unor pereji Interiori, dar sunt prevazuti pereti perimertrali.

156

de Incnider e a su,bsolului ioo9'o..l..oio- .... - ..

Pereti

s tructurnli

- --~

r ,..-
- ,
II. I -1 ... '-1-

.- '._-

._ ._.

Planseu peste' 'subsot

aJ

b)

I

~e-

de

";"_Oiagrama momente

c 1

Fig. 9.7.

e) Infrastructura alcatuita sub forma 'de retele de grinzi. in conditiile in care cladirea are subsol cu pereti exterlori si interiori, infrastructura se poate realiza ca 0 retea de grinzi de fund are constituite de peretii subsolulut si evazarile lor la partea inferioara sub forma de talpi (9.8). Dupa caz, rete-ana de grLnzi se poate dezvolta si sub cota pardoselii subsolului.

f) Infrastructura alcatuita ca 0 cutie inchisii,

in cazul unor structuri cu solicitari lmportante (cladiri inalte cu pereti structurali rari) infrastructura se poate realiza

157

& ..
-~ .....
..._
.,.__
_i
,
_j_ .....
Fig. 9.8 .. ... ca 0 cutie practic infinit riglda si inzestrata cu capacitate Ioarte mare de rezistenta, prin inchiderea retelei de grinzi de fund are la partea superioara prin planseul de peste subsol iar la partea inferioara printr-un radier san 0 placa armata. '

g) Fundatii pentru pereti care se pot roti liber la baza (fig. 9.9).

Aceasta solutio este indicata in situatiile in care nu sunt necesare armaturi verticale la bam peretilor pentru preluarea

momen:telor de rasturnare, . .

9.3. Indicatlt privind modul de cal cuI al elementelor infrastructurii.

9.3.1. Modul de calcul al eforturilor sectlonals.

yn model de calcul riguros, la actiunea seismica implica conslderarea ansamblului spatial suprastructurii-infrastruatura_ t~ren de fundare, cu proprietati definite prin legi constitutive fldele comportarii reale a elementelor care alcatuiesc fiecare din cele trei componente. Dupa oaz, actiunile sunt modelate fie prin intermediul Iortelor orizontale de calcul, fie prin intermediul a:ccelerogmmelor.

Intr~c~t l,n prezent nu exista conditii pentru abordarea calcuhrlui 111 intreaga sa complexitate se admite sa se determine eforturile section ale in elementele infrastructurii prin

158

Fig. 9.9.

studiul echilibruluiinfrastructurii izolate, solicltate la fortele de legatura cu suprastructura si la presiunile reciproce dintre talpile fundatiilor ~i terenul de fundare.

In fig. 9.10 se prezinta schema de solicit are a unei zone din infrastructura.

Se recomanda utilizarea unor programe de calcul care sii permita luarea in considerate a cat mai multor componente ale mecanismului de rezistenta al Infrastructurii si a efectelor de oomportare structurale spatiala, cum sunt capacitate a de rezistenta la torsiune a ansamblulul infrastruoturii in cazul realiziirli acesteia ca 0 cutie inchisa, redistributia fortelor orlzontale intre peretii subsolului sub cota teoretica de incastrare a suprastructurii, etc.'

In cazurtle curente se admite adoptarea unor scheme slmplificate de oaleul acoperitor constand din retele plane de grinzi incarcate normal pe planul retelel.

159

Planseu peste

5UbSold~~~~~~~8-

Perete subsol

Fig. 9.10.

In situatiile obisnuite cand se urmareste ca mecanismul de plastificare ~l ansa~blului sa alba zonele 'plastice localizate in suprastructura, fortele de legatura dintre supra si infrastructura vor fi ascciate mecanismului de plastificare al suprastructurii, cu articulatii plastice la baza peretilor structurali ~i in riglele de ouplare. Prcprietatile terenului se vor exprima prin legi de deformare elastica sau prin legi constitutive mai rigu. roase. Se va tine seama de posibilitatea rldicarii partiale a

fundatlei de pe teren.

Se vor determina, pe baza unor scheme de calcul in concordanta cu rolul conferit prin proiectare planseului peste subsol, eforturile sectionalo din acest 'element structural, de regula, substantial mai mari dedit in cazul planseelor curente ale constructiei.

9.3.2. Probleme de dimensionare specifice.

Elementele infrastructurilor (pereti structurali, grinzi de fundatie) solicitate 1a eforturi importante de incovoiere si forta taietoare au de multe ori proportii de elemente scurte sl vor fi

dimensionate potrivit procedeelor specifice acestora : .

Arrnatura longitudinala (orizontala) rezulta din ca1culul de dimension are la incovoiere potrivit prevederilor STAS

160

\

10107/0-90. Functie de proportiile peretilor si de distantele dintre punctele de contact eu elementele suprastrueturii, in ealculul Ia forte taietoare, armaturile verticale sau cele orizontale sunt, dupa caz, cele mal eficiente. In cazul unor proportii de grinzi scurte se VIOl' aplica metodele de calcul specifice grinzilor pereti sau metode bazate pe meeanismul de grinda eu zabrele,

Armaturile vertioale care traverseaza rosturile de lucru dintre talpa (cuzinetul) fundatiei sl perete, precum ;;i rostul de lueru de sub planseu vor fi dimensionate pentru rolul de conectare a zonelor de beton eu varsta diferita.

La dimensionarea armaturii planseului peste subsol, precum si a radierului se va tine seam a de faptul ea solicitarile de incovoiere rezultate din actiunea Incarcarilor normale pe planul lor sunt insotite de eforturi de mtlndere sau compresiunedin incovolere generals a infrastructurli rezultata din transmiterea incarcarilor orizontale si verticale 1a terenul de fundare. Astfe] placa planseului peste subsol ;;i radierul sunt solicitate la Intindere (compresiune) excentrica,

9.4. Probleme specifice de alcatuire a elementelor infrastructurilor

9.4.1. Prezentele prevederi se refera la situatiile curente in care prin proiectare se dirijeaza aparitia deformatiilor postelastice la actiuni seismice de mare intensitate in suprastructura, infrastructura ramanand so!icitata in domeniul elastic.

Infrastructura poate fi constltuita din peretii unui nivel sau peretii mai multor niveluri de la partea inferioara a cladirii eu fundatiile lor (nivelul subsolului plus, eventual, primul sau primele niveluri supraterane).

9.4.2. Peretii Infrastructnri! vor avea de regula 0 grosime supericara grosimii adoptate in suprastructura.

Peretii de contur ai subsolului vor avea 0 grosime de eel putin 250 mm, iar eei interiori eel putin 200 mm.

La structurile eu pereti rari se recomanda ca sectiunea totala a peretilor infrastrueturii sa reprezinte eel putin 1,50 ori sectiunea peretilor suprastructuril, prin ingrosarea unor pereti ~i prin prevederea de pereti suplimentari in raport cu eel ai suprastructurli.

11 - cd. 1009

161

, 9.4.3. Se va adopta 0 inal~me a infrastructurii incluzand, In funetie de situatie, Inaltimea peretilor de subsol sau a mai mu'ltor niveluri de Ia baza strueturii) in masura sa asigure 0 armare economica 1a incovoiere:?i Ia for¥i taietoare

De regula, inalttmea peretilor de subsol nu va fi mai mica decat inaltimea nivelului eurent.

9.4.4. GOlurile pentru instalatii vor avea dimensiuni minime~i VOT fi dispuse in afara zonelor celor mai solicitate. Astfel, in eazul peretilor de subsol, eu proporttt de pereti scurtl, golurile se VOT plasa de preferinnta in afara traseelor diagonale1or comprimata corespunzatoara mecanismului de grinda eu zabrele (fig. 9.11).

Se va evita i dispunerea golurilor in pozttll care sa creeze riseul unor rupert la forta taietoare in sectiuni indinate (fig.

9.12). .

In cazul godurilor de dimensiuni marl se vor prefers golurile rotunde sau eu colturi tesite, in locul golurilor dreptunghiulare.

In [urul golurilor se va prevedsa 0 armatura de bordaj reprezentand eel putin sectiunea barelor intrerupta prin prezenta golurilor.

Fig. 9.11.

162

I

! i

Fig. 9.12.

9.4.5. La alegerea deschiderilor si traveelor se va urmari ca distantele dintre punctele de incarcare verticala a retelei de grinzi a Infrastructurii sa nu depaseasca, de regula, 6 m.

9.4.6. Procentele de armare orizorrtale si vertic ale in inima peretilor vor fi eel putin 0,25%.

9.4.7. Planseul peste subsol la structurile cu pere~i ;ar~i :,a avea eel putin 0 grosime de 150 mm. Arma;re:=t mmima I~ ambele dlrectii va reprezenta un procent de mmim 0,25 % ~l eel putin 6 bare 0 8 mm/m.

ANEXA

Procedeul simptificat de calcul structural

In cazul cladtrilor cu pfma la . 10 niveluri cu structuriordonate !ii fara nesimetr ii importante, la care peretii struc~urali prezinta monotonie geornetrica se admite utilzarea procedeului de calcul structural simplifcat descris in prezenta anexa.

Conditrile de monotonie structurala pe iniil1;imea cladirit presupun urmatoarele :

~ caracteristicile geometrice si de material ale peretilor sunt constante pe ina1timea cladirii ;

163

- Inaltimile nivelurilor sunt egale ;

- golurile sunt suprapuse si au aceleasi dirnensiuni la toate ni-

velurile ;

_ irrcarcar ile orizontale variaza pe maltimea cladir'ii dupa 0 lege simpla (in general se adrnite distributia uniforms pentru incarcarrle date de vant !Ii distributia triunghiulara pentru mcarcarile seismice conform fig. Al.a).

Procedeul este bazat pe aproximatia repartlzar ii incarcartlor orizontale intre peretii structurti pe baza conditiei de egalitate a deplasarrlor orizontale Ia un singur nivel, ceea ce corespunde Ia a admite ipoteza ca deforrnatiile tuturor peretilor sunt afine. Se recomanda ca distributia fortelor orizontale sa se faca pe baza valorilor rigiditatiIor la deplasarea laterala la nivelul caracteristic, considerat a fi situ at la nivelul planseului eel mai apropiat de 0,8 H (H = inij.ltimea cladir ii, fig. A1.b).

In . conditiile admiterii ipotezelor simplificatoare de mai sus, incarcar ile orizontale repartizate fiecarui perete structural pastreaza legea de var iatie pe verticala adrnisa pentru tncarcarea ansamblului structurii si ca atare fiecare perete poate fi ca1culat ca 0 structure monotona, pentru care sunt stabilite valori pentru calculul direct al valorilor eforturilor section ale si a deformatiilor.

Pentru incarcari orizontale aplicate centric pe structura (punctul de aplicatie al rezultarrtei coincide cu centrul de rigiditate al structurii), distrrbutia Intre peretii structurali se face proportional cu rigiditatile lor la deplasare laterala. In corelare cu schema de calcul adoptata, rigiditatea unui perete structural la deplasare lateral a (P), pentru o incarcaro orizontala distribuita pe verticals dupa 0 lege data, se def ineste ca incarcarea orizontala necesara pentru a produce peretelui o-

sageata orizontala de 1 m la nivelul caracteristic. .

Pentru incarcari orizontale aplicate excentr lc distrrbutia momen, tului de torsiune generala rezultat din excentricitatea rezultantei in

r-6l

-r O-cf-1--

o

o

o

o

aJ

b)

Fig. A._l.

164

riy ''',
~
(h) s. -
,..---I I - - 11
I (jy) Fjx
I F'
lY
n ~krltJ
- -- - I- -t ---- -t,:>:;
I I
I
I I 0
I I :>,
r- ~ I
I x· I

x

X· J

Fig. A.2.

, ...

raport cu centrul de rigiditate al structurii se face considerand, ca si in cazul aplicarri centrice, deplasarea solidara a peretilor pe baza ipotezei planseului infinit rigid in planul sau,

Din actiunea unui moment de torsiune generala .lIt asupra ansarnblului structurii (fig. A2), un perete structural (j) se incarca cu 0 forta orizontala ale carei componente dupa directi ile axelor Ox si Oy sunt Fjx s i Fjll·

Sectiunile de cal cul pe eels doua directil se stabilesc in conformitate cu indicatiile de la 5.2. Centrele de greutate corespunzatoare t» si ill se pot considera, de regula, cu suficienta aproximatie ca se afla in axul inimii de pe directia respect iva daca talpa este evazata nesimetric.

In schema de calcul, sectiunea unui perete structural apare deci cu centrele de greutate ix si iy diferite dupa cele doua directii, situate la distantele Y j si x j in raport cu centrul de rigiditate ,,0" al ansamblului, Fortele Fjx ~i Fjy se considera aplicate in ix si ill'

Alte notatii :

xo, Yo =' coordonatele centrului de rigiditate ° in raport cu oyi-

ginea sistemului de axe;

Xj = x , + Xo~ 1}1 = YJ + Yo = coordonatele centrelor de greutate ale sectiunilor de calcul ale peretelui (j) dupa directi ile x s i y in raport cu originea sistemului de axe;

165

Pix. Pi" = rlgiditiitile peretelul n I d I

rectiile x ~i y; . 1 J a ep asar! laterale dupa di-

Iptx, I>, 1/ = sumele rigiditatilor pe ansamblu1 structurii:

Y. =

(A.l)

I = momentuj de inertte la torsiune al ansamblujuj

peretilor structura1i, definit prin relatia : sectiunilor

(A.2)

Fr. Fy = rezultantele fortelnr orizonta1e care actioneaza dupa directille x si y ;

ex, eli .. =:' "e~cetri~itati1e in raport cu centruj de rigiditate (incluzfmd sl exc~n~r~c~t~tlle adlt~~na1e prevazute de normativu1 PI00-92).

Rlgldltat11e proprn ale peret ilor structurali la torsiune se negli "

in calcul. ijeaza

Rezulta ca 0 fortii orizontala excentrtca I: ..•

. mcarcii perete1e (j): - dupa d irectia (x), cu forta :

Fjx = PI ~ +P e Plx!li

_ xy

1:.;}% I

- dupa directla (y), cu forla :

(A.3)

j;'iY = ± P:re!J __ Pj_l'X;, J

Similar, 0 forta orizontalii P y inca rca peretele (j) : - dupa directja (x), cu Iortu :

(A.4)

P~jx = ± ::-yCx ~ I

(A.5)

- dupa directia (y), cu Iorta :

166

BIBLIOGRAFIE

1. Agent, R. Postelnicu, T., "Calculul structurilor cu diafragme din beton armat", vol, 1, 1982; Vol. 2, 1983.

2. Agent, R., Postelnicu, T., "Indrumator pentru calculul l1i alcatuirea elementelor din beton armat", 1992.

3. Aktan, AE. and Bertero, V.V., "Conceptual Seismic Design of Frame-Wall Structures", Journal of Structural Engineering, ASCE, nov. 198·1.

4. Bertero, V.V., Popov, E.P., Wang, T.Y., and Vallenas, J., "Seismic Design Implications of Hysteretic Behaviour of RC Structural . Walls", 6thWCEE, New Delhi, 1977, vol, 5.'

5. Barda, F., Hanson, J.M., and Corley G., "Shear Strength of Low Rise Walls with Boundary Elements", Reinforced Concrete Structures in Seismic Zones ACI Puclication SP-63, ACI 1977.

6. Bertero, V.V., "Seismic Behaviour of RC Wall Structural Systcms ", Proceedings of the 7th WCEE, Istanbul, 1980, vol. 6.

7. Ber tero, V.V., "Lessons Learned from Recent Earthquakes and Research and Implications for Earthquake Resistant Design of Building Structures in U.S., Earthquake Spectra", vol, 2, 1986.

8. Bertero, V.V., "State of the Art Practice in Seismic Resistant Design of RC Concrete Frume-Wall Structural Systems", Proceedings of the 8th WCEE, San Francisco, 1984, vol. V.

9. Bertero, V.V., "Implications of Recent Earthquakes and Reserch on Earthquakes-Resistant Design and Construction of Buildings", Report UCB-EERC 86/03.

10. Corley, W.G., Fiorato, A.E., and Oesterle, R.G., "Structural Walts", ACI publicatiOn SP-72, ACr. 1989.

11. Chaney, F.A., and Bertero, V.V., "An Analytical Evaluation of the Design and Analytical Seismic Response of a Seven StoryRC Frame-Wall Structure", Report UCB-EERC, 85/92.

12. Degaz, A., and Weight, R.C. "Structural Walls with staggered Door Openings, Jourruii of Structural Engineering ASCE, May 1991.

13. Goodsir, W.J., The Design of Compled Frame-Wall Structures for Seismic Actions, Research Report 85-8, Department of Civil Engineering, University oj Canterbury, 1985.

14. rgbal., M., and Derecho, AT., "Inertia' Forces over Height of RC Structural \iValls During Earthquakes, in Reinforced Concrete Structures Subjected to Wind and Earthquake Forces, ACI Publication SP-63, ACI 1980.

15. Morgan, B., Hiraishi, H., and Corley, W.G., "Medium Scale Wall Assemblies: Comparison of Analysis and Test Results", Earthquake Effects on RC Structures, US Japan Research, ACI Publications SP-84, ACI 1995.

16. Oesterle, R.G., Fiorato, AE., Aristazabal-Ochoa, J.D., and Corley, W.G., "Hysteretic Response of RC Structural Walls", Reinforced Concrete Structures Subjected to Wind and Earthquake Forces, AC[ Publication SP-63, ACI 1980.

17. Park, R., and Paulay, T., Reinforced Concrete Structures, 1975.

167

18. Paulay, T., "Coupling Beams of Reinforccd Concrete Shear WaIls", Journal of the Structural Division, ASCE, March 1979.

19. Paulay, T., "Simulated Seismic Loading of Spandrel Beams" Journal of the Structural Division, ASCE, September, 1971.

20. Paulay, T., "The Ductility of Renforced Concrete Shear Walls for Seismic Areas", Reinforced Concrete Structures in Seismic Zones, ACI Publication SP-53, ACI, 1977 .

. 21. Paulay, T., "A Seismic Design Strategy for Hybrid Structures", Proceedings of the 5th Canadian Conference on Proceedings of the 5th Canadian Conference on Earthquake Engineering, 1987.

22. Paulay, T., Priestley, M.J.N., "Seismic Design of Reinforced Concrete and Masonry Buildings", 1992.

23. Paulay, T., "Special Issues in Seismic Design", Structural Engineering International, August 1995.

24. Pavel, C., Postelnicu, T., "Preeiz3.ri priviond sehematizarea pentru .ealcul a structurilor cu diafragme de beton armat pentru cladir! multietajate", Constructii nr. 9-19/1988.

25. Synge, A.J., "Ductility of Squat Shear Walls", Research Report, Department of Civil Engineering, University of Canterbury Cristchurcti, 1980,

26. '['itaru, E., Capiitanii, D., "Aspecte ale efectelor de Interactiune la structurile de beton arrnat alcatuite din cadre si pereti structural!",

Constructii 4-5/1985. ,

27. Vallenas, J.M., Bertero, V.V., and Popov, E.P., "Hysteretic Behaviour of Reinforced Concrete Structural Walls", Report UCB-EERC, 79/20, August 1979.

28. ACI Commitee 318, Building Code Requirements for Reinforced Concrete (ACI 318-89) and Commentary, ACI, 1989.

29. New Zealand Standard Code of Practice for the .Design of Concrete structures, NZS 3101. Commentary NZS 3101, 1995.

30. Seismology Comitee, Structural Engineers Association of California, Recommended Lateral Force Requirement and Tentative Commentary, 1992.

31. Uniform Building Code, International Conference of Buildings officials, 1988.

32. Comite Euro International du Beton, Seismic Design of Concrete Structures, 1987.

33. Normativ pentru proiectarea antiseismica a constructiilor de Iocuinte, social-culturale, agrozootehnice si indlistriale: PI00-92 ..

. 34. STAS 10107/0-90 "Calculul ~i alcatuirea elementelor structu-

rale din beton, beton armat ~ibeton precomprlmat".

35. Instructfuni tehnice pentru proiectarea construetlilor cu struetura din diafragme de beton P85-82.

36. Instructiuni tehniee privind proiectarea cladirflor de locuit cu structura de rezlstenta din panouri mari PIOt-80.

168

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUC'_fIl BUCURE~TI

FACULTATEA DE CONSTRUC'_fII CIVILE INDUSTRIALE CATEDRA CONSTRUC'_fII DE BETON ARMAT

COD

PENTRU PROIECTAREA CONSTRUCTIILOR CU PERE'fI STRUCTURALI

DE BETON ARMAT

P 85-95

INDICA'_fII PRIVIND APLICAREA PREVEDERILOR CODULUI. COMENTARII.

Elaborator :

Prof. dr. ing. Tudor POSTELNICU

CUPRINS

Problems generale . Alcatuire de ansamblu Exigente generale .

Proiectarea prelirninara a elementelor structur-ale .

Calculul structurilor cu pereti structurali la actiunea Incarcar-ilor

verticale ~i orizontale . ,. .

Calculul sectiunilor peretilor structural; .

Prevederi constructive . . . . . . . Probleme specifice de alcatuire a structurilor prefabricate . Infrastructur] .

171 171 179 180

181 194 215 222 226

PROBLEME GENERALE

C.l.l. Caracterul obisnuit al structurilor cu pereti de beton armat mentionat la domeniul de aplicare al Codului Nu Iac, de exernplu, obiectulOodului structurile cu niveluri inferioare slabe (Ia care prina:bsenta peretilor Ia actiuni veluri inferioare slabe (la care prin absenta peretilor la actluni seismice de mare intensitate se pot manifesta mecanisme cinematice de plastificare de tip nivel slab), structurile cu pereti cu goluri distribuite intr-un mod neordonat, etc.

Putinele referiri ale prevederilor Codului la aeeste tipuri de structuri se Iimiteaza doar la unele aspecte de ordin conceptual.

ALCATUIRE DE ANSAMBLU

C.2.l.2. Prevederile prezentului Cod de proiectare sunt destinate categoriei A de structuri. Cu caracter provizoriu pan a Ia redactarea si intrarea in vigoare a. unei prescriptii specifice pentru structuri duale, prevederile prezentului Cod se pot aplica si la calculul rsi alcatuirea peretilor structurali din categorla B de structuri,com;pletate cu masuri specifice acestor structuri.

C.2.2.l. Lipsa de compactitate si de sirnetrie a structurii poate conduce ~i la alte efecte in afara celor de torsiune generala. In fig. C.2.1 ~e dii un asemenea exemplu, reprezentand

__.-"\ -
1 I 1
..... n-- ~ Fig. C.2.I.

171

o c.1iidire avru:_d in plan forma de U ell aripi lungi, care pot oscida defazat in timpul unui cutremur.

Este de mentionat faptul ca si -la oonstru'ctii aparent sim~t?~ ~ste posibil ca pentru anumite directii sa apara excentrtcitati ~mJ?orta~t: ale r:naselor in raport eu centrul de rigiditate a carer pozitie depmde de directia de actiune a fortei

seismice. '"

In eazul structurii cu 3 axe de simetrie din fig. C.2.2a. pentru directia de actiune a fortei orizontale, peretele C este de cateva ori mai rigid la deplasare laterala decat ceilalti doi Iuati impreuna, ea urmare a unghiului diferit dintre di~ectia fortei si directiile axelor peretilor. Ca urmare, lPeretele C 'se va incarca considerabil mai multdecat ceilalti doi pereti A si B.

Rezulta cil peretele C se va plastifica la baza inaintea celorlalti.

Dupa plastifiearea peretelui C, centrul de rigiditate se mute in apropierea axelor peretilor A t;>i B. Ca efect- deformatiile si implicit cerintele de ductilitate ale pereteluiC cresc substantial (fig. C.2.2b).

Daca rigiditatea in domeniul postelastic a peretelui este neglijabila si dad! contributia cadrelor la preluarea fortelor orizontale ar fi, de asemenea, neglijabila, ar aparea chia~ un fenomen de instabilitate la torsiune generala.

eM -centrul mosslor

C R - centrul de rigiditate

Fig. C.2.2.

172

•
{ ~ : _e : I I
<,
• • •
•
a) t- b) t
Fig. C.2.3. o situatie asemanatoare apare si in fig. C.2.3a. Plastificarea in prima Iaza a peretelui A, pentru directia si sensul indicate ale Iortei orizontale, expune structura unui efect de tip pierdere a stabilitatii prin deplasarea centrului de rigiditate spre planul peretilor B si C.

Pentru a evita asemenea efecte nefavorabile este necesar ca prin forma constructiei si modul de dispunere a peretilor sa se asigure pentru orice directie de actiune a cutrernurului posibilitatea preluarii momentelor de torsiune de ansamblu, prin pereti orientati perpendicular pe directla Iortelor orizontale, lucrand in domeniul elastic (fig. C.2.3b).

Dupa plastificarea peretilor structurali analiza echilfbrului si a mecanismelor cinematice are in vedere, ca elemenit esential de referinta, pozitia centrului de rezistenta al structurii, definit oa punctul de aplicatie al fortelor eapabile din pereti. Centrul de rezistenta 'are un 1'01 similar cu eel al oentrului de rigiditate din cazul comporaarii elastics.

Ignorata pana nu de mult, problema efectelor de .torsiune de ansamblu in domeniul inelastic de deformare constitute in prezent 0 preocupare de priim ordin pe plan mondial a speeialistilor in domeniul structurilor in zone seismice. Se afla in pregatire procedeo de proiectare, care sa introduca efeclele de torsiune generals in aoest stadiu de solicitare, cuformuIarl destirsate atat calculului aproximatsv din fazele prelimlnare de proiectare, cat !ili programelor de calcul automat.

In viitoarea editie a codului VOl' fiilntl'oduse preyederi pentru cuantifkareaefeotelor de torsiune generala in domeniul inelastic de comportare.

C.2.2.3. Structurile cu nivel (niveluri) inferior slab sunt contraindicate in zonele seismice. Dezvoltarea mecanisrnelor

r

173

de plastificare de tip etaj slab implica cerinte de ductilitate excesive, asoeiate unor forte axial€ foarte marl in stalpii comprimati prin efeetul "indirect" al fortelor orizontale.

Daca se pastreaza oo'ntinUitatea unui n~mar suficient de pereti pe toata inaltimea cladirii, se poate pastra comportarea de ansamblu a unei structuri cu pereti, In acest caz fortele taietoare colectate de peretii intrerupti ~a un a~u~it nivel.la partea inferioara se transfera la aeest .mv:l, prlI~ l~termedll.~~ planseului. alcatuit corespunzator, la ceilalti pereti ar structurii (fig. ·C.2.4). Chiar in situatia intreruperii tuturor peretilor da nivelul inferior si inlocuirea lor cu stalpi, prin adoptarea unor sect.iuni de beto~ ~i a unei armari longiJtudin~l~ subst~n~ia~e.:e poate evita plastificarea stalpilor la nivelul fara pereti ~l dirija dezvoltarea deformatiilor plastiee deasupra acestui nivel.

C.2.2.5. Spre deosebire de cazul structurilor in cad_re care, de regula, prezinta 0 anumita omogenitate ~ alcatuir ii, m cazul construetiilor cu pereti structurali, cea mal mare parte a momentului de rasturnare sl a Iortei taietoare de baza sunt concentrate in pereti, Ca urmare, eforturile ce trebuie transmise de la .baza peretilor la infrastructura ~i la terenul de fundar~ pot avea valori ioarte importante. Preluare.a acestor:~o~un intr-un mod favorabil de catre elementele lnfrastructuril ~l de catre fundatii trebuie sa fie din aoest motiv una din preocuparile prlncipale la conformarea structurii. AsUel, pozitia pere-

tiler struoturatise vaalego in zone in carte si la nivelul infrastructurii se pot obtine solutil avantajoase ..

In fig. C.2.5a, b, c si d se prezinta cateva exemple de . amplasare a unui perete structural in raport eu peretele de la nivelul subsolului, care constituie inima fundatiei peretelui structural.

Situatiile reprezentate in fig .. C.2.5a, b si c pot fi c~nsiderate nefavorabile. Astfel, in cazul din fig. C.2.5a, golurile de dimensiuni mari din peretele de subsol reduc substantial capacitatea de rezistenta a acestuia la forte taietoare, plafonand forta orizontala preluata de peretele structu:a~. .. .

Plasarea excentrica, la marginea cladirti, a peretelui structural conduce la solicitarea nefavorabila a peretelui de subsol (fig. C.2.5b). Si in acest eaz este posibil sa nu se poata atinge capacitatea de rezistenta a peretelui structural, mai c.u seama daca pe directia transversals nu exista lin perete la mvelul subsolului.

a} b)
r: r+
.
L __ ,h J
-
J~ rL--
" "
aJ t + b) + c) d)
Fig. C.2.4. Fig. C.2.S.
174 175 -

Absents altor incarcari verticale (de exernplu, aduse de stalpi) pe grinda de fundatie, care sa echilibreze in cat mai mare masura presiunile pe talpa fundatiei (fig. C.2.5c) este de natura sa conduca la dezvoltarea unor eforturi mari In peretele de subsol.

Situatia din fig. C.2.5d in care nu apar asemenea defieiente de conform are reprezinta solutia cea mai avantajoasa eel mal adesea conditiile cele mai favorabile le of era peretii de subsol de pe contur, neperforati de goluri.

C.2.2.6. 0 incarcare gravitationala mai mare are ca efect reducerea armaturii longitudinale de intindere sl reducerea gradientului presiunilor pe teren.

Plasarea peretilor structurali pe conturul oonstructiei este agreata de multi proieetanti pe considerentul unui brat de parghle avantajos pentru efeetele de torsiune generals si pentru posibilitatea de a "incastra" peretele intr-un perete de subsol fara goluri (vezi C.2.5d).

Peretii dispusi pe conturul cladir-ii sunt insa, de regula, mai putin incarcati gravitational decat peretii eu aceleasi dimensiuni, situati la interior si in consecinta Ia solicitari de incovoiere egale, necesita 0 armare verticals sensibiI mai mare decat acestia.

Din acest motiv, la oonformarea structurii, dispunerea peretilor pe conturul cladirii trebuie faeuta cu discernamant, analizand atat avantajele cat si ineonvenientele unei asemenea pozitii. Oricum, dispunerea peretilor la coltul cladirii este de evitat pentru ca in acest caz apare inconvenientul suplimen'taT al unei solicitari defavorabile a peretilor infrastructurii.

C.2.2.7. In afara de argumentele prezentate la C.2.2'.1.. recomandarea ca structura sa fie inzestrata eu rigiditatiaproplate ca valoare pe cele doua directii se justifica prin faptul ea in aceste conditii struetura este expusa la efecte maxime pe oriee directie, numai pentru actiunile seismice caracterizate de un anumit continut- de frecvente, Cu alte cuvinte, valortle spectrale au acelasi ordin de marime, pe ambele directii.

C.2.2.S. In fig. C.2.6. se prezinta doua situatii in care incarcarile aplicate exoentric pe pereti sunt in primul caz (fig. C.2.6a) neechilibrate pe ansamblul structurii, respectiv echilibrate (fig. C.2.6b). Din comparatia diagramelor de mo-

176

Ng

re'Zuitanta mnsei pe nivel

'.

r \

u)

. b)

12 - cd. 1009

Diagrama de momente

Fig. C.2.6.

n:ente . in pereti se constata solicitarea mult mai defavorabila d.l.n P?mul caz cand intervine 0 incovoiere generals a structurn. C;an~ asernenea situatii nu se pot evita, efectul incarcarilor gravitationale aplieil~e excen~ric, de regula neglijate in proiectarea cur~nta, trebuiesc considerate la dimensionarea peretilor structurali.

C.2.3.1: P.r:evede~le de la acest paragraf urmaresc ca prin for:na sectlU~ll ~ret~lar structurali sa se poata controla in cat ma~ m.are. ma.sura prin calcul comportarea acestor elemente Ia a~tlUm. sel~mlee: Gradul de eonlucrare adnimilor cu talpi de dimensiuni man nu se poate preciza eu certitudine aceasta c~rac~eristica c:epinzand de marimea deplasarilor im~use peretiler- In domeniul postelastic (vezi sl 5.2.1.).

Limitarea talpilor este necesara si pentru protejarca inimilor ~e ~fectul fortelo~ taietoare, a carer valoare este depender;ta direct de capacitatea de rezistenta la incovoiere a peretilor.

C.2.3.4. Comportarea deosebit de buna a structurilor cu pereti cu goluri dec-alate de tipul celor indicati in fig. C.2.7 la cutremur~I. din 19~5 d~n Chile a provocat un amplu program de cercetari teoretioe si expertmentale, desfasurat in 4 universitati americane avand ca obiect tocmai particularitatlle de comportare sub incarcari de tip seismic ale acestui tip de pereti [12'].

Cercetarile mentlcnate au evidentlat faptul ca in conditiile unei alcatuiri corecte acesti pereti poseda proprietati de r~~stenta .~i de def?rmabil!t~te apropiate de 'cele ale peretilor f~ra golun. Aceleasi cercetan au sernnalat faptul ca zonele critioe ale peretilor cu goluri decal ate sunt constituite nu de zonele. di~tre gol~ri, ci de cele de la extremitatea comprimata a se~~lU:r.lll?r~ daca. golurile sunt prea aproape de marginea sectiunu, limitand ana zonei extreme eomprimate.

Mecanismul de comportare Ia incarcari orizontale similar ~elu.i ·aI, peretilor fara goluri este sugerat in fig. C.2: 7a sl b. In fig. C.2.7a este evidentiat un mecanism de tip grinda eu za?rel;, e~ diagonale inscrise in grosimea peretelui, Intre goluri, tar In fIg. C.2.7b un mecanism constituit din trei console co-

nectate cu pene foarte rigide. .

178

a)

b)

Fiy. C.2.7. J

C.2.4.1. Prevederea de la ultimul aliniat urmareste sa asigure conlucrarea tuturor elementelor verticale in preluarea solidara a incarcarilor orizontale. Din punet de. vedere practic, aceasta i nseamna ca deplasiirile elementelor verticale ale structurii sunt distribuite liniar la fiecare nivel. In Ielul acesta se poate stabili prin calcul, cu un grad mare de credibilitate fortele dezvoItate in pcretii structurali.

Conditia de rigiditate mentionata impune ca planseele sa rarnana solicitate in domeniul elastic de comportare, pentru forte din planul lor.

C.2.5.2. II1I cazurile in care din considerente functionale sau din aIte motive prevederea rostur ilor apare inacceptabili'i sau este foarte dificila, se pot adopt a Iunglmi de tronsoane mai mari dedit cele indicate in tabelul 1, daca se iau masuri adecvate pentru limitarea efectelor contractiei betonului sau al variattilor de temperatura. De exemplu, utilizarea unor cimenturi cu oontractie redusa. prevederea unor rosturi tehnologice provizorii, asigurarea unei protectii termice eficiente, prevede-

179

rea unor arrnaturi suplimentare care sa permits 'Iimitarea convenahila a deschiderii fisurilor, etc ..

,.

C.2. 7 .2. In eazul constructtllor cu pereti structurali de beton ~rmat, rigiditateaspecifica la deplasari laterale face ca protectia elernentelor nestructurale sa poate fi realizata cu mai multa u;;urinta fata de cazul structurilor in cadre.

EXIGEN'fE GENERALE

C.3.1. --;- 3.6.

Exigentele de diferite naturi, in particular cele structurale ce se impun constructftlor cu pereti structural! sunt puternic influentate de actiunea seisrnica care afecteaza practic tntreg teritoriul tarif. Diferitele aspecte conceptuale privind preblematica exigentelor structurale sunt tratate in normativul de proiectare antiseismica, pe de 0 parte, iar aspectele concrete privind asigurarea lor sunt discutate pe larg in celelalte capitole ale prezentei prescrtptii, pe de alta' parte. Din aceste motive, dintre problemele cerintelor structurale se retin pentru a fi comentate aid numai acelea care nu au fost precizats suficient in restul Iucrar ii.

C.3.4. 0 rigiditate substantiala la deplasari laterale asigura protectia elementelor nestructuralo la incidenta unor cutremure cu intensitate moderate sl Iimiteaza degradarile acestor elemente la cutremure cu intensitate mai mare. De asemenea, 0 rigiditate substantial a a structurii este de natura sa limiteze efectele de ordinul doi si sa evite aparitia unor Ienomene de instabilitate.

In cazul structurilor aflate in zonele caracterizate de valori inalte ale perioadelor caracteristice ale oscilatiilor seismice (practic, in zonele definite de 0 perioada de colt T c = 1.5 sec.), inzestrarea structurii cu 0 rigiditate mare, la care corespunde o perioada scurta a oscilatiilor structurale in modul fundamental, Indeparteaza constructia de conditiile raspunsului seismic maxim. Trebuie sa se tina seama si de faptul ca fiecare sollcitare seismica are ca efect 0 reducere a rigiditatii structurale.

180

PROIECTAREA PRELIMINARA A ELEMENTELOR STRUCTURALE

C.4.2.1. Relatia (4.1) ex prima simplificat conditia ca efortul tangential mediu in sectiunile orizontale ale peretilor sa nu N

depaseasca, la starea limita de rezistenta valoarea 1.0

mmAcest efont unitar este inferior limitei 2R t Impusa in Cod pentru orice clasa de beton.

Plecand de la expresia fortei taietoare de baza in calcnlnl

seismic:

S = a.k. ~tjJ E G si considerand valorile aooperitoare :

B = 2,5 (pentru constructiile cu pereti structurali obisnuiti T < T c), £ = 1,0, valoaree 'l(J = 0,25 slpeciJfka struoturilor cu pereti de beton anmat si 0 valoarea mcarcarii masice distribuito echivalcnte de 16 kN pe m2 de planseu rezulta :

S = «k; 2,5'0,25·16 1t An = 10 dB n Alii

Daca se exprima efortul mentionata capata forma:

kN

unitar admis in -- conditia m2 '

1000 L:A p > 10 rt.k., 1$ A PI

Relatia (4.1.) poate capata forme imbunatatlte pentru aplicarea 1a un anume caz de structura, considerand valori mai potrrvite pentru cazul respectiv ale incarcarit pe planseu sau rezistentei betonului.

C.4.2.2. Recomandarea se justified atilt prin argumente ee tin de simplitatea executiei, dar si prin aeeea ca valorile [ortelor taietoare scad relativ lent spre var£ulconstructiei. De asemenea, studii efectuate en instrumentul calculnlur ?inamie neliniar pentru structuri cu pereti cu reduceri de sectiune pe inaltimea cladirii, pun in evidenta faptul ca plastificarea in

181

zonele situate deasupra sectiunilor in care se fac aceste reduceri este re~ativ frecventa. Aceasta contravine conceptiei moderne de proiectara care urmareste dirijarea fenomenelor de deformatie postelasttca in zona de la baza peretilor.

C.4.2.3. Relatiile (4.2) ~i(4.3) exprima conditii de ductilitate de curbura similare cu cele uti liz ate in proiectarea Iinala a sectiunilor (vezi relatia 6.8). Modul in care au fost stabilit~

este prezentat in [1]. .

. In cazul peretilor cuplati, valoarea Iortei axiale N include :;;1 cornponenta data de efectul indirect al fortelor orizontale. In

. c,altulel€ de proiectare preliminara, se, poate admi te sa se consld~re acea~ta component~ numai pentru peretii cuplati marginali. ValorIle forte lor axiale produse de Iortele orizontale se pot ~eterrnina aproximativ'pe b:'!za ,fortelor taietoare din rigle ' asociats momentelor capabile din ngle, corespunzatoaro unor procente de armare apreciate (obisnuito). ,

CALCULUL STRUCTURILOR CU PERETI STRUCTURALI LA AC',fIUNEA INCARCARILOR VERTICALE $1 ORIZONTALE

, ~.5.1.2: Concentrarea deforrnatiilor plastice (neliniare) cu pn0r:-tate l~ :lem~ntele suprastructurii reprezinta 0 componenta esentiala a filozofiai proiectarti antiseismice actuale ne planv ~ondial in special pentru .posibilitatea controlului com, portarri ("la vedere") la actiuni seismice.

, Dirijarea deforrnatiilor plastice cu priori tate in elementele mfrastru~turii (in special in peretii de subsol), sau in teren poate aparea atragatoaro pentru posibilitatea functionari! neintre:~p~e :;;i neafectate practic a cladirii. Riscul aparitiei unor rotiri importante rernanente ale bazei structurii (inclusiv din deformarea remanenta a terenului), greu de corectat face ca 0 aseme?-ea solutio sa fie acceptata in cazuri rare, de excmplu, la o?~s?h~area ~nor" constructii la care asigurarea unei compor_: tan In mtreglme In domeniul elastic a infrastruoturri Sa fie extrem de dificila tehnic si economic.

Pot aparea, de asemenea, situatii in care sa devina avanta[oase solutii in care structura SaU parti din structurg sa fie Inzestrata cu 0 ,capacitate de deformare postelastica (ductili-

182

tate) inferioarii celei asociate aplicarii prescriptiilor de proiee-. tare antiseismice. Acceptarea -unei' "duct:hlitati Iirnitete" este conditionata de considerarea unor valori ale fortelor seismice de calcul sporite corespunzator. Asemenea solutii pot fi adoptate atunci cand :

(i) Elementele structurale prezinta 0 capacitate de re-, zistenta in exces fata de ceriritele impuse de prescriptii : de exernplu la e1ementele de mai mici dimensiuni eu un aport structural mode Sit sau dimpotriva, la elemente de mari dimensiuni (cum este un perete plin de fronton, la structuri cu putine niveluri), la care prin simpla prevedere a cantitatilor minime de armare se asigura capacitati de rezistenta la incovo-

iere mult superioare cerintelor. .

(ii) Asigurarea ductilitatii implica masuri dificile si costisitoare, in timp ce sporirea capacitatii de rezistenta este mai sirnpla si mai putin scumpa (vezi, de exernplu, C,2.2.3).

(iii) Comportarea unor elemente cu alcatuire neregulata (de exemplu, a peretilor cu goluri dispuse intr-un mod neordonat) este dificil de precizat ~i modelarea lor pentru calcul este foarte dificila sau insuficient de fidela in raport cu realitatea. In asemenea situatii apare mai avantajoasa, din punct de vedere al sigurantei structurale, sporirea capacitatii de rezistenta in raport cu cerintele impuse de proscriptii, in detrimentul urior masuri de ductilizare aplicate unui mecanism de rezisstenta insuficient clarifica:t.

Este de remarcat, ca in prezentul Cod de proiectare s-a av:ut in vedere reducerea masurilor de ductilizare ouremte la elementele cucapaciltate det'ezis1tenta superioara cerintelor impuse prim prescriptii (vezi, de exemplu, 6.4.1).

C.5.1.3. b) Caracterul favorabil a1 mecanlsmului structural de disipare a energiei seismice precizat la pet, b), este definit in Normativul PI00j92.

Concentrarea deforrnatiilor plastice in cateva zone adeevat alese (cu potential de deformare ductila) prezinta avantaje economice Intrucat masurile de armare suplimentara, in special transversals, necesare pentru prelnarea fortelor taietoare si asigurarea unor deformatii plastiee substantiale, sunt limitate numai la aceste zone,

183

e) De~ormabilitatea planseelor depinde de grosimea lor, de raportul dintre inalttmea sectiunii planseului (B in fig. C.5.1) si distanta intre peretii structurali (I, ~i 10 pentrn deschiderile interioare si respectiv deschiderile in consola in fig. C.5.1), de schema de comportare a planseulni, de natura Iegaturilor intre planseu si perete, de marimea si distributia golurilor din plan-

~el!l, etc. '

Ipoteza deformabilitatii admisa la pet. e, pct. 5.1.3. este apropiata de realitate la grosimile curente de placa si in absenta unor goluri mari, daca raportul 1,1 B < 4 san raportul leI B<O,5.

C.5.2.1. Marimea talpii active nu se poate determina cu precizie prin calcul, mai en seama ca Iatimea de conlucrare poate varia en stare a de solicitare. In aceste conditii in proiectarea. actuala latimea de conlucrare a talpii cu inima peretilor se face pe baza unor regnli simple deduse din calcnle execntate prin teoria elasticitatii san dednse din stndii experimentale pe grinzi tinand cont numai de 0 parte din parametrii care pot influenta marimea talpii active.

Este cunoscut ca prin schematizarlle carente, sectiunile active ale peretilor rezulta diferite pentru cele doua directii principale ale cladirii, in special la strnctnrile cu pereti desi, aceasta implicand printre alte inconveniente si pe acela al imposibiltatii aplicarii programelor de calcnl riguros spatial ~i al considerarri directiei oblice de actinne a fortei orizontale in raport en axele principale la proiectarea structurilor cu pereti.

De asemenea, in calcnlul pentrn fie care dintre cele dona directii principale ale cladirii, de regula namai 0 parte din sectiunea efectiva a peretilor este cuprinsa in sectiunile active pentru preluarea fortelor orizontale, restul considerandn-se,

l 't· l

, c .'r c

1 1

•

oj

bJ

( )

Fig. C.S.I.

184

I 1

,

11,1

!I

potrivit schematizarilor cnrent adoptate in proiectare, ca pre'lunad centric incarcarea verticala aferenta, Prin asemenea modelari se poate ajunge la situatii improbabile ca cea din fig.

! C.5.2. in care zona dintre tal pile active a dona diafragme vecine solicitate la intindere in domeniul plastic sa fie snpnsa la eforturi de compresinne importante. ,

. Cercetarile experimentale recente, din care nnmeroase sunt efectnate in tara noastra la INCERC-UTCB, au evidentiat in general valori 'mai mari ale latimii active a talpilor dedit cele adoptate in proiectarea actuala.

Din aceste motive apare indicat ca in operatiile de dimensionare sa se considere doua valori ale latimii active de conlucrare, corespnnzand limitelor apreciate ale domeniului de variatie a aces tor valori. Se are in vedere faptul di situarea in domeniul acoperitor este asociata in unele verificari co valoarea maxima a dimensinnii bp, iar in altele cu dimensinnea minima. Aceasta lnsa amplifica considerabil volumul de calcale. .

1---

_.---

-----l

3

2

1

Fig. C.S.2.

185

Pentru a evita aceasta la 5.2.1. in cazul structurilor cu alcatuirs obisnuita se dau valori fixe b , pentru stabilirea rigiditatilor utilizate in calculul structural. Capacitatile de ductilitate ale peretilor 'structurali corect proiectati sunt suficiente pentru a compensa efectele unei dimensionari la valori de momente usor diferite de valorile corespunzatoarc rigiditatilor efective in domeniul elastic.

Pentru aspectele de comportare referitoare la stadiul ultim de solicitare s-aU dat valori diferite pentru situatiile in care talpa se afla in zona intinsa si respectiv in zona comprimata (efectul latimii talpii din zona comprimata asupra capacitatii de rezistenta este mai mic). Astfel, se admite ipoteza ca distributia eforturilor verticals induse in talpa de fortele orizontale se face cu 0 panta 1/2 in zonele intinse si cu 0 panta 1/10 in zonele comprimate (fig. C.5.3).

Antrenarea unei latimi mai mici din talpa profilului in situatia in care aceasta este supusa la eforturi de compresiune se ex plica prin aceea ca, dupa 0 deformare plastica substantiala prin Intindere in ciclul de solicitare anterior, in ciclui urrnator contactul se reface numai partial pe 0 \ anurnita zona, de 0 parte si de alta a inimii ca urmare a alungirilor remanente ale

armaturilor. '

H

Fig. C.5.:t

186

Este de subliniat ca latimea activa, mai mare sau mai mica, "a talpii din zona comprimata, are efecte relativ mici

asupra capacitatii de rezistenta, r

Se subliniaza inca 0 data necesitatea de a evita alcatniri de structuri .care nu se preteaza la schematizari clare si la care dirijarea mecanisme lor de plastificare este dificil de realizat.

C.5.2.2. Valorile Ab = 0,2510 trebuie considerate ca valori minime si trebuie avute in vedere numai pentru stabilirea valorilor riglditatilor in calculul structural. La evaluarea capacstatilor de rezistenta la incovoiere in vederea stabilirii unei valo~i acoperitoare pentru forta taietoare efectiva (asociata momentului capabil) trebuie luata 0 valoare b, mai mare. Considerand ca angajarea talpilor corespunde schemei ,de comportare din fig. C.5.4, b, poate atinge 0 valoare de ordinul de rnarime al deschiderii 10, Problema are importanta in special pentru capacitatea de rezistenta la momente negative, dependenta de numarul de bare de armatura active din placa.

C.5.4.1. S-a renuntat la regulile din vechea editiea Instructiunilor care considerau 0 zona deforrnabila mai mare decat lumina golului, desi fisura de incovoiere poate aparea eel mult la marginea golului. ,

Adoptarea deschiderii de calcul l, = to conduce si la valori mai acoperitoare ale Iortei taietoare de calcul decat prevederea din P85/82.

~

;r-

\

----

Fia. C.5.4.

187

C.5.4.2. Valorile date la art. 5.4.2. iau in considerare efectul fisurarii betonului intlns asupra rigiditatii elementelor structurale de beton armat. Reducerea de rigiditate depinde de natura solicstarii si din acest motiv, de exemplu, afectarea caracteristicilor de rigiditate este diferita pentru peretii individuali si pentru peretii cuplati intinsi ~i cornprimati prin efectul indirect al fortelor Iaterale.

Valorile au fost stabilite pe baza unor date existente in literatura [22J si pe baza unor studii teoretice efectuate in tara.

Fata de valorile date in lucrarile citate pentru momentele de inertie echivalente rue grinzilor de cuplare,ln P 85/96 s-au adoptat valori mai mici, considerand 0 influenta mai mica a raportului dimensiunilor grinzii (hr/lr).

S-a proeedat astfel pentru a limita valorile eforturilor din rigle rezultate din ca1culul structural, propcrtlonalo cu rlgiditatea acestora. S-a urmarit deci sa se evite situatiile in care eforturile tangentialo de calcul sa depaseasca valorile admise (vezi 6.6.2 si relatia 6.18), in cazul structurilor obisnuite,

Adoptarea unor valori ale caracteristicilor de rigiditate diferentiate in functie de sensu! actiunii fortelor orizontale obliga la efectuarea a doua calcule structurale pentru fiecare directie principalan constructisi. In cazui constructiilor de tip curent se pot obtine valori apropiate ale momentolor de dimensionare efectuand un calcul structural unic si corectand momentele in montantii marginali asa cum se indica la 5.4.2.

C.5.5.2. Apar frecvent situatii in care din calculul structural rezulta efonturi prea mari in rigle, elemente rigide datorita deschiderii foarte mici, de exemplu valori ale fortelor taietoare peste nivelul admis (vezi relatia 6.18) la care corespund efecte indirecte exagerate in elementele verticale.\

Pentru obtinerea unor solicitari moderate in riglele de enplare se pot utiliza doua procedee :

. a) Considerarea in mod indirect a formarii (dirijarii] unor articulatii plastice la capeltele riglelor de cuplare, efectuand un calcul elastic al structurii, prin introdueerea pentru riglele de cuplare a Unor rigiditati reduse, prin reducerea in mod conventional a caracteristicilor lor geometrice (a momentului de inertie si ariilor sectiurtilor transversale).

188

b) Admiterea unor momente de plastificare ~cap~bile) la extremitatile riglelor de cuplare, pe baza unor arrnaturr prestabilite convenabile, mai mici decat cele care ar :ezulta dintr-~n calcul in domeniul elastic. Aceste momente se mtr?<;l~~ ca rnarimi date in calculul structurilor in vederea stabilirli eforturilor sectioaale din montanti (fig. C.5.5a).

In ~alculele de predimensionare, momentele M p in .rigle pot fi luete egale la toate nlvolur-ile, pentru ull: ~r:ume sir de goluri suprapuse (fig. C.5.5l)}. In calculul .de~mlhv se, ree.oruanda considerarea unor momente M p variabile ca m fig. C.5.5c, proportionale cu I?oment~le ~ ~ fun:iz~te ?e ca~cul~l in domeniul elastic, situatie care implica redistributii mal u?-~forme a eforturilor in stadiul postel as tic si cerinte de ductilitate in rigle mai mici ~i mai ~niforme :

Mp = kAir (C.2)

C.5.5.3. b) Daca struct~ra se. echivaleaza cu un s~stem ell un grad de libertate (de exemplu, exprimand relatia mt~e r.ezultanta fortelor orizontale si deplasarea corespunzatoa~e punctului sau de aplicatie), calculul in domeniul elasto-~a~hc capata 0 forma simpla, avantatoas~ (fig._ C.5.6), permltan.d construirea un or diagrame forta orizontala-deplasare generah-

Q)

b)

Fig. C.5.5.

189

Ruperea primei rig!e

,/

s r I:I,I~' / R',mn "Itim"

I P.IJ e.reo (afingerea

ii, I rotirii limita intr-

- __;.,_.,jJ unul din montant

I

II

rigle

?lostificarea ultimului montant

~1-------------~----------~------~~ ~

~u

Plas tificarea _primulul montant

P\cstificorea rig Ie lor

Fig. C.5.6.,

~ata a peretilor structurali si, prin insumarea acestora, pentru irrtreaga structura (diagrarna S-/~). ,

. Ari~ cupr~nsa intr.e diagrama S-i\ si axa l'. mascara energ.Ia ce poate fl absorbIta de structura prindeformatii elastice ~I plastics. Daca pentru diferite cutremure luate in c~nsiderare se dlspun.e. de dalte, pentru ce~inteledeplasari1or impuse sau ale energle~ t.o~ale induse (deci a cerinrelor), intr-o structura cu oaradt:r~stlclle ~e. rezistenta ~i de vibratie respective, se poate verifica eonditia supravietuirii structur ii prin compararea lor ou valorile oapabile.

, _ 0 problema importanta legata de stabilirea digramelor fo:-ta-deplasare prin metoda de calcul static neliniar 0 consttt~le al:gerea distributiot fortelor orizontale. Metoda de calcnl b~ograflc co?~idera, aceasta distributie constants pentru orice mve~ de S?hcltare. In consecinta, acest parametrn influenteaza

conflgurat1a diagramei S-c\. .

190

Distributia reala a forte lor se poate in depart a sensibil de distributia adoptata in calculul seismic conventional. Ca1culul dinamie neliniar evidentiaza distributia cea mai probabila a, fortelor orizontale, care se modifica pe durata actiunii seismice.

Din acest motiv apare indicat ca la construirea diagramelor S-A sa se considere mai rnulte distributii ale Iortelor orizontale, pentru a obtine rezultate acoperitoare. Investigatiile efectuate eu instrumentul caleului dinamic neliniar au aratat ca distr'ibutla Iortelor efective se departeaza cu atat' mai mult de distributia adopt at a in calculul conventional (stabilita prin calcul modal), eu cat structura este mai defectuos conforrnata din punct de vedere al distributiei rigiditatilor si capacitatilor de rezistenta,

c) Valorile rotirilor capabile Ov se deterrnina integrand valorile curburilor plastice ale elementului considerat, pe zona in care se dezvolta deforrnatii plastice.

In fig. C.5.7. se reprezinta exemplificativ zona plastica po-

(C,3)

tentiala de la baza unui perete structural.

S-au utilizat notatiile :

<Dc = curbura (rotirea specific a) la initierea deforrnatiilor de curgere in arrnatura in tins a ;

<D" =0 curbura (rotirea specifica) ultima in sectiunea de la baza elernontului ;

¢c si _<I>u sunt caracteristici ale sectiunilor elementelor depinzand de alcatuirea concreta a acestora (dirnensiunile sectiunii de beton, cantitatea si distributia arrnaturilor longitudinale si transversale) $i de intensitatea ef'ortului axial in sectiune ;

<1\ == curbura in dreptul unei sectiuni situate la distanta z de sectiune de la capatul elementului ;

l " = lungimea pecare se dezvolta deformatiile pia stice (lungimea articulatici plastice).

Determinarea rotirilor specifice <D (curburilor fibrei medii) implica considerarea ecuatiilor de echilibru static, a conditiei de compatibilitatc a deformatiilor (se accepta eli deformatiile specifico pc sectiunc sunt conform ipotezei sectiunilor plane)

191

~ "

:c

I h I

~~

Fig. C.5.7.

si a legilor fizice ale materialelor (curbele caracteristice ale beton~lui.l?i o.telului - (~ezi STAS 10107/0-90).

D~~tr~b~tla de~ormatlilor specifice pe sectiune, la initierea curgern 1?1 In stadiul de cedare sunt cele din fig. C.5.8.

Caleulul valorilor <Pc ~i <Pu implica urmatoarele operatii : - se alege 0 valoare a irialtirnii zonei comprimato x (sau altfel spus, valoarea curburii) ;

-:- se ?etermina distributin deformatiilor specifice in beton ~l armatura corespunzatoare ;

. -. se stabil:sc ~rin inte"mediul curbelor caracteristice efortunle pe sectiune in beton 1?1 armaturlle de otel ;

:- d~n ecuatia de proiectie se veriftca daca valorile <P au fost bine alese;

- in caz contrar se corecteaza dnpa necesitati valorile ~, reluandu-so ciclul de operatii de mai sus, panj la veriflcarea ecuatrei de proiectie.

_Din ecuatiilo de moment Se determina valorile M si respectiv Mit, la Initierea curgerii si instadiul ultimo In calculele

192

curente se admite ca valorile M e ~i M" sunt apropiate I?i pot fi aproximate prin valoarea M p a momentului capabil a1 sectiunii determinat conform STAS 10107~0-90 considerand rezistentele Ra si n;

Pentru calculul valorilor <P", <Pc' M" !iii Me se dispune in prezent de nameroase programe de calcul automat.

Pentru stabilirea valorilor 1p se pot utiliza urmatoarele relatii :

pentrn montanti, relatia :

i, = O,4h + O,05H ~ h (c'4)

- pen tru rigle :

t, - (0,4 ~: + 0,075)10 ~ ~ (C.5)

Notatiile sunt cele din fig. O. 5.7.

Expresiile (C. 4) si (C. 5) sunt preluate din lucrari cu valoare recunoseuta pe plan international, de exemplu din [10] ~i [17]. Calibrarea acestor expresii s-a facut pe baza rezultatelor unor studii experimentale.

Observatii :

1. ~a cum s-a aratat si Ia pat. 5.5.2 referitor 1a <;_:ondiW1e de utilizare a metodelor de calcul postelastic de prima aproximatie, pentru a putea conta pe eapacitatea de deformare la Incovoiere in domeniul postelastic all unui perete structural sau a unei ri,glle de cuplare este necesar ca prin modul de armare longitudlnala !Ii transversala sa se

13 - cd. 1009

193

Fig. C.S.g.

asigure cii nu intervin ruperi premature '. .

tiiietoare sau datoritii pierderii conlueraru cf~~teb dma:t1Une~ forteloj- 2. In deserierea procedeului de calcul . " eto~ ~l armaturii. =. eii baza suprastructurii este fixii. Relat~;at~_~nellmar s-a eOn;;i?edaca este necesar, prin insumarea 1 " . se poate mo(hflea, ,suprastructurii !?i terenul de funda:ee ~1~IO~ ~~)Pichve cons1:iruite pentru

de rezistenta a terenului de fundare . " . n evaluarea capacitiitii rezistenta rn stadiul uJ.tim este d 3 se ~ecom~nda sa se considere ca . caloul, ,in gruparea speclala MOdif~ . ordl presrunea eonventionala de,

'. .' icarea e ansamblu aw .. ...,." i 8-"

prm conslderarea deformabilitatii terenulul di fi C ..... u e u.

lnfrastruct~a este aleiituitii ea un co l.m . l~. . .5 .. 9,. presupune .ca In . eaz eontrar, la construirea dia rp ~rachc infinit rtgid !?~. rezistent. rali ai sistemuluj trebuie sa tin - gramelor, S-~ pentru p:;etll structu-

terenul~ cat sl de .deformabilita~aS~~Tr!s~~t~~i.deformatllle locale ale

Inearearea orizontala pe care 0 poato t

r~l_ :ste eea m':li mi:ii dintre fortele O~~Otn:a~O~!ea~~:bluJ. structu-

f~~!~~~i d~e ~~~~:e~a ale suprastructurii, infrastructurii, f~:~~il:P~i

C. 5.5.4. Pentru calculul cu aceste metode t di . "

programele de tip ANEMSE sl DRAIN ba'zSlaUtlt lS~mteblle comp tari] d b v "(., e pe lpo za de tip or Ag~N': A~aAa ,elementelor stru~r~le ~i programele

'. , . Ql9'S, ANSIS, atunci cand so modeleaza

structur? .en comp0rta:~ l?~ana sau spatiala prin elemente finite.

. Vet;f.ICarea capaCl~tll structuni de a prelua fara prabu~lr~ solicitarsa produsa de unanumit cutremur im ll v c:nI?-tele de ductilitate furnizata de calculul dinamic ~~'{f .ea sa fie mai .. de At . mar

, rmci eca capacitataa de ductilitate ale elemen-

telor structurale stabilite conform indicatiiler de la C. 5.5.3.c.

194

CALCULUL SEC1'IUNlLOR PERE1'ILOR STRUCTURALI C. 6.2.1. Asa cum se stipuleaza la pct. 1.2.1 proiectarea antiseismica a structurilor cu pereti de be ton armat se bazeaza pe prevederile Normativului P 100/92, ceea ce presupune un raspuns seismic cu incursiuni in domeniul postelastic de deformare. Aceasta implica ca respectarea conditiilor de alcatuire din prescriptiile de proiectare sa asigure structurilor suficienta ductilitate- In particular conformarea zonelor plastice de la baza peretilor structurali prin respectarea prevederrlor din P 100-192 si P 85/96 confera acestora capacitati de

rotire suficiente. ' I

In aceste conditii se pot adopta modificari ale valorilor momentelor de dimensionare, rezultate din calculul structural in domerriul elastic, prin redrstrlbutli intre difer iti pereti structurali.

Aceste redistributii care nu trebuie sa conduca, evident, la roducerea capacitatii de ansamblu a structurii de a prelua forte orizontale urmaresc optimizarea armarii, in sensul economiei de otel si al realizarii constructive mai simple. De exemplu, 0 anum ita fractiune din momentele peretilor din frontoane, eele mai incarcate relativ din efectul de torsiune generala, dar cu eforturi axiale de compresinne sensibil mai mid decat in cazul peretilor interiori se poate transfera la acestea din urma,

Limitarea redistributiei de momente precizata la 6.2.1 are in vedere limitarea cerintelor de ductilitate in peretii structural! Ia care s-a £Brut transferul suplimentar de eforturi.

C. 6.2.2. Prin valorile momentelor de dimensionare in peretii structurali stabilite prin expresia (6.2) se urmareste irnpunerea mecanismului de plastificare cu deforrnatiile plastice dezvoltate in riglele de cuplare ~i numai la baza peretilor. Avantajele dezvoltarii unui asemenea mecanism structural de disipare a energiei sunt limitarea .masurtlor mai severe de armare asociate zonelor plastice potentiale numai intr-o zona restransa a peretelui ~i controlul sigur al starii de solicitare a peretelui la incidenta un or cutremnre puternice- In .cazul structurilor cu pereti de beton armat, impunerea acestui mecanism, ca urmara a proportiilor specifice ale elementelor structurale, cu rigle relativ flexibile in raport cu montantii foarte rigizi, se poate realiza eu un grad mult mai mare de

195

Perete individual

Montant interior al

unui perete ~\. cu Qoluri '. (perete cuplatJ

" ..... --*'

aJ

b)

Fig. C.6.1.

credibilitate decat in cazul structurilor in cadre Practic t

se poate obtine dimensiona d 1 f' .' aoeas a capacitati d~ rezistenta sup~rio!re le~a~ n~;e1 sup~rior bazei, date mecanismu1ui d~ p1astifi e10 unlor. sectlOn~e aso-

plastice 1a baza pentru 0 car~4-: dI?er~te1~1, cu articulant

fi . d' anumrta Istributia pe v rti 1~

su icient e acoperitoare a f rt 1 .' e ica a,

furnizeaza 0 valoare l~ba ~ 0 .e or onzontale. Relatia (6.4)

cuplatj Valoarea care c~resp~nde ~en~ru an~amblul peretilor obtine pe baza echilibrulu'L Ii . ~nU1 anumlt pereto se poate izolat (fig. C. 6.1) : . I a Imlta a1 montantului considerat

(U _ M;cav + CL.Qt.i=l Li-l + L.Qt,iLD

(C.6)

S-a notat :

Qt.i . f?rta taietoare intr-o rigla de cu lare di

l~ mvelul. J lao plastificarea· acesteia la ambeleP capete:n sirul i,

L. = dtstanta din axul riglelor ( . '

de moment nul) din sirul i Ia axul mr::::ta~~~: . de la sectiunea

M tid . ,

cal°' 1 momen u e rastumare din incarcarile seismica de

cu aferent peretolu] i .

M;'cap === momentul capabil al seetiunii de I b

p. . ua aza peretelui i-

~od~ele din paranteza de La numaratonjj . .

reprezinta valortla momenteLoT din rigle del:' ~XPtl'e:::Iel C6 monttiantiilJor. " ernuna e in exul

196

Limitarea superioara a valorii ill (relatiile 6.4 si C6) corespunde raspunsului seismic elastic. Pentru structuri cu pereti de beton armat coeficientul de reducerc 'P' = 0,25.

. In principiu, aceasta limitare trebuie aplicata ansarnblului structurii. Pentru simplificare aceasta Iimitare poate fi aplicata peretilor individuali cu pondere mare in rezistenta structuril 1a forte 1a:tera1e. In cazul peretilor de dimensiuni mai mici nu se impune limitarea superioara a valorilor eforturilor de dimensionare.

Factorul de corectie din relatia (6.2) ia in considerare diIerentele intre distribuirea rcala si cea de calcul a momentelor.

Aceste diferente pot proveni din abaterea distributiei pe verticala a Iortelor orizontale Iata de cea admisa in calcul (mai ales datorita efectelor modurilor superioare de vibratie in structura plastificata) si din redistrlbutiile de forte ,intre

pereti. .

Este de observet, de exemp1u, ca dupa p1anificarea riglelor, care "intervine, de regula, Inainte de plastificarea 1a baza a peretelui, sporul de forte orizontale in fazele ulterioare de solicutare seismica, superioara este preluat numai de perete. Astfel, in montanti pot aparea configuratii de momenta incovoietoare mai nefavorabile dedit cele rezultate din calculul structural.

Desi mai mare decat valoarea adoptata in P85/82, factorul 1.3 este sensibil inferioroelui adoptat in prescriptii straine cum sunt Codul Model elaborat de Cornitetul Euro-International de beton si normele neo-zeelandeze (fig. C.6.2). TransIatarea diagramei momentelor de dimensionare cu lungimea h, are in vedere efectul Iisurarii inc1inate de propagare a eforturilor de curgere dincolo de sectiunea normals in care se ini-

tiaza curgerea. .

In vederea calibrarii sale cat mai corecte sunt necesare studii parametrice executate cu' instrumerrtul calculului dinamic neliniar, utilizand accelerogramelc cutremurelor specifice tari! noastre.

Studii cu acest obieetiv efectuate pana in prezent la Universitatea Tehnica de Ccnstructii din Bucuresti sugcreaza adoptarea valorii 1.3 prescrisa de prezentul Cod. '

In cazul structurilor de tip dual se pot accepta in mod acoperitor aceleasi procedee si valori de coeficienti pentru sta-

197

· ~;

Dic qrcmu ;:~:/

in fiJ.,u'" !oa~'

Diagrama de Jj

momente 10 :.

plastificarea bczei

cnpnbil

Fig. C.6.2.

bilirea momentelar incovaietoare de dimensionare in peretii structural]. In schimb valorile coefiCientHor de amplificare a momentelar din stalpi pot avea valor] mai mici In raport cu situatia structur'ilor in cadre pure. In fig. C.6.3 se reprezinta propunerile de valori ale coeficienttlor de amplificare a momentelor din stalpi in structuri duale, conform [21]. Se COnsidera doug situattt si anume : peretii sunt continui pe toata inaltimea, respectiv se intrerup la un anumit nivel.

C.6.2.3. Prin aplicarea coefidentului supraunitar kQ valorit fortei taietoare asociate momentului capabij al peretelui se urmare~te sa se tina searna de efectul diferentelor irrtre distributia reala a forte lor taietoare si ,distributia rezultata prin adoptarea ipotezelor curente de calcul.

In COOul Model CEB se dau urmatoare1e expresii pentru acest coeficient, numit factor de al)'lplificare dinamica :

198

! 'i f',

a) Peretele are im'iltimea cladirfi

H

-F-~-"- - -- ----

I

I---I----!

b) Peretele se intrerupe la un etaj intermediar

Fig. C.B.3.

pentru cladiri cu pana la 5 niveluri : kQ = 0,ln+O,9

pentru cladiri ell mai mult de 5 niveluri : 0,4 (1~--5) _./ 1 8

k=14-l-- """,

Q " 10

unde n este numarul de niveluri a1 cladirii. . . v

In comentariile la aceste valori ale Codului M~del se 1Jd~ urmatorul text [32] : "Se poate arata ca ~ durat<:_ r~punsUe~t seismic inelastic al peretelui, cu 0 capacitate d.ata 1a mom incovoietor, fortele taletoare maxime care pot. fi g~ner~te ~~t considerabi1 mai mari decat cele rezu1tate din ca cu s ic

elastic. 'k b v pe experienta

Valorile recomandate pentru Q .se ~~za v '.

unui numar limitat de cazuri. si pot.!1 mo~iflca~; daca se dis-

pune de date suplimentare din studii ulterioare . .'

Instructiunife P85/82 nu prevedeau ~semen_ea factor! de amplificare.' In absenta unor date care sa poata fundamenta

(C.7)

(C.8)

199

calibrarea valorilor coeficientului kQ' in anexa D a Normativului PIOO s-a adoptat 0 valoare intermediara irrtre cele prevazute in Codul Model CEB ~i factorul 1 pe care Il. irnplica prevederile din P85/82.

Valoarooa de calcul a fortei Itaietoare este limlrata in (6.5) atat superior, cat si inferior.

Limitarea superioara a coeficientului kQ are in vedere faptul, evldentiat de calculul dinamic neliniar pe un numar restrans de cazuri, ca sporul ou inaltlmea cladirii a am plificarii fortelor taietoare prezinta 0 Emilta superioara~-

In cazul structurilor duale Iorta taietoare de baza se poate calcula cu relatia (6.5). Pentru stabilirea distributiei fortelor taietoare de dimensionare pe inaltimea cladirii sunt necesare metode mai avansate de calcu1, coeficientii kQ depinzand in mare masura de raportul caracteristiciior de rigiditate ~i rezistenta ale peretilor si cadrelor.

Este interesant de analizat diagrama fortelor taietoare de dimensionara in peretii structurllor de tip dual recornandata in [21], diagrams reprezentata in fig. C.6.4.

Valoarea de baza a fortei taietoare de calcul se determina cu relatia :

(C.9)

(C.10)

in care kQ este factorul de amplificare dlnamica a fortei taietoare pentru structuri de tip A, iar y este "factorul de partici-

pare" a1 peretilor structurali definit de raportul : y = 'S~.<

intre suma fortelor taietoare preluate de toti peretii de la baza structurii ~i valoarea fortei taietoare totale la baza structurii.

Goodsir [13] a stabilit ca pentru 0 anumita excitatie seismica forta taietoare indusa dinamic la baza peretilor in structun duale creste pe masuracresterti factorului ~e participare y, efect 1uat in considerare prin intermediul lui kQ.

200

~. Q. 0 I
• t
Fig. C.6.4. \

Desi calculul structural in domeniul elast!c i~dica ? .ar:.gajare ~ai redusa a peretilor l~ partea superioara a cladml~ caleulul dinamie neliniar la actiunea unor cutremure puter_ ni ce evidentiaza faptul ca la nivelurile superioare se dez:,olta v~lori de fo~te taietoare, sensibil mai mari decat c~~e furrrizate de calculul ~lastic curent. Diagrama de forte taietoare din

fig. C.6.4. ~ine seama de aceasta constatare. . ..,

C.6.2.4. Justificarea prevederilor acestui. artI:~l este Sl~Illlara cu cea data pentruposibilitatea redistributiei efortur,llor

sectionale intre pereti. . . . , .

. Prin redistributia momentelor de :dlmen~l?~a.re mtre ri-

glele de cuplare se pot obtine si anumite facilrtati de ~rmare constfmd in adoptarea unei armaturi identice pentru mal multe

grinzi de cuplare.

201