Sunteți pe pagina 1din 3

Antiperspirantele: cauza a cancerului la san?

Scris de Alec Blenche in data de 5 septembrie 2013 viata verde viu

Decadele recente au adus o sporire enorma a cazurilor de cancer la san. Mai degraba decat sa
caute un motiv, majoritatea cercetatorilor s-au orientat catre gasirea de tratamente, desi cu prea
putin efect asupra rezultatelor. Phillippa Darbre totusi, si-a dedicat eforturile asupra clarificarii
faptului daca aluminiul, o cunoscuta toxina umana care este baza antiperspirantelor, ar putea fi
vinovatul.
Traim in Epoca de Aluminiu, un timp care aduce un mare confort, dar pe socoteala enormei
deteriorari a sanatatii. Un caz probabil de discutat este masiva crestere a cazurilor de cancer la
san si de boala fibrochistica, o afectiune a formarii de chisturi in sani iar aluminiul, din tabelul
periodic al elementelor, este cea mai probabila cauza de boala a acestor doua afectiuni.
Participanta la Keele Conference, Philippa Darbre s-a dedicat cercetarii acestei epidemii. Ea
declara:
Mortalitatea rezulta din cresterea tumorala in locurile metastazelor, mai degraba decat chiar in
san.
Adica tumorile la san nu ucid, dar metastazele lor o fac. Cercetarea pe care ea a prezentat-o in
februarie la Conferinta Keele asupra Efectelor Biologice ale Aluminiului demonstreaza ca
aluminiul din san cauzeaza schimbarile ce pot duce la metastazele mortale ale cancerului la san.
Ea facuse totusi multe alte cercetari inainte de a aborda chestiunea metastazei, inclusiv
investigatii despre cantitatea relativa de aluminiu in tesuturile mamare canceroase si
necanceroase, cantitatea de aluminiu gasita in fluidul mamar, dispersia aluminiului in tesutul
mamar, si alte chestiuni legate de aluminiu si alte metale privitoare la sanatatea umana.
Focalizarea ei s-a centrat pe aluminiul din cosmetice, in special antiperspirante.

Aluminiul in tesutul mamar


Cancerul la san este mai comun in sfertul superior exterior al sanului, ceea ce ar putea fi un
indicator al legaturii cu sarurile de aluminiu din antiperspirante. Doctorii Darbre si Christopher
Exley au efectuat un studiu pentru a determina cantitatea de aluminiu gasita in diferite parti ale
sanului [1]. Ei au masurat continutul de aluminiu din cele patru sferturi ale sanului la 17 femei
care au suferit mastectomii. Urmatorul grafic arata rezultatele.

Graficul concentratiilor de aluminiu din tesutul


mamar
Fiecare bara reprezinta procentul de aluminiu gasit la fiecare femeie, si este divizata in patru
sectiuni, indicand procentul de aluminiu gasit in fiecare sfert de san. Ultimele doua sectiuni de la
capatul de jos arata procentul de aluminiu gasit in cele doua sferturi exterioare, axila si lateral.
Graficul arata in mod semnificativ ca in medie, este stocat mai mult aluminiu in zona exterioara a
sanilor femeilor.
Aceasta duce la doua intrebari: cauzeaza aluminiul cancer la san? Si este concentratia de
aluminiu din sferturile exterioare ale sanilor un rezultat al antiperspirantelor, al caror ingredient
este un compus al aluminiului? Acest studiu clarifica totusi ca aluminiul gasit in antiperspirante
trebuie considerat un potential cancerigen al sanului.

Aluminiul ca simulant al estrogenului


Multe metale sunt simulanti ai estrogenului, ceea ce ii face potentiale pericole in corpul uman,
datorita abilitatii lor de a se combina cu receptorii estrogenului, inlocuind astfel estrogenul natural.
Dr. Darbre a facut un studiu ce demonstreaza ca aluminiul este si un simulant al estrogenului.

In prima parte, ea a cultivat celule mamare canceroase MCF7 in prezenta estradiolului (un tip de
estrogen) pentru 14 zile. Apoi a adaugat una dintre diferitele concentratii a doua tipuri de compusi
ai aluminiului utilizati in antiperspirante, clorura de aluminiu si clorhidratul de aluminiu, si a
masurat schimbarile ratei de crestere a celulelor canceroase.
Rezultatele sunt aratate in graficul din dreapta. Si clorura, si clorhidratul de aluminiu au interferat
cu cresterea celulelor canceroase mamare. Clorura de aluminiu a inhibat legarea estradiolului la
receptori cu 40% la de 2,5 ori exces molar (sageata albastra) si 99,9% la de 10 ori exces molar
(cercul verde). Clorhidratul de aluminiu a inhibat legarea estradiolului la receptori cu 64% la de 5
ori exces molar (sageata rosie) si cu 100% la de 10 ori exces molar (cercul verde).
Urmatorul experiment este similar, dar mai degraba decat sa investigheze inferenta cu functia
estradiolului, a fost investigata cantitatea necesara de clorura si clorhidrat de aluminiu pentru a
interfera cu crestere celulei canceroase mamare. Celulele canceroase MCF7 au fost cultivate in
laborator si apoi au fost introduse concentratii de clorura sau clorhidrat de aluminiu. A fost
necesara o concentratie de 0,0001 moli fie de clorura, fie de clorhidrat de aluminiu pentru a

provoca perturbari in cresterea celulelor. Deci celulele MCF7 sunt rezistente la concentratii inalte
ale acestor compusi ai aluminiului.
Ultima parte a acestui grup de experimente a demonstrat ca aluminiu, fie sub forma de clorura, fie
sub forma de clorhidrat, actioneaza in aceeasi maniera ca alte metale simuland estrogenul, prin
sporirea exprimarii genei reporter care regularizeaza estrogenul, atat in prezenta estradiolului, cat
si in absenta acestuia.

Strangand latul in jurul antiperspirantelor


Aceste doua studii ale dr. Darbre au aratat:
Aluminiul gasit in tesutul mamar al sanilor cancerosi este predominant in exteriorul sanului,
conformandu-se celei mai comune localizari a cancerului la san, sfertul superior exterior al
sanului, zona subrat unde sunt utilizate in mod obisnuit antiperspirantele.
Aluminiul din doi compusi gasiti frecvent in antiperspirante imita estrogenul si interfereaza cu
functia acestuia.
Aceasta nu constituie proba pozitiva ca aluminiul fie cauzeaza cancer mamar, sau ca aluminiul
din antiperspirante o face. Totusi adauga la prima vedere o dovada ca este posibil, si ca aluminiul
din antiperspirante ar trebui sa fie supus testelor. In speranta de a stopa epidemia de cancer la
san, principiul precautiei indica faptul ca aceste produse trebuie investigate pentru a descoperi cu
siguranta daca exista o conexiune de tipul cauza-efect.
Din nefericire, agentiile de sanatate care ar trebui sa ne protejeze, nici macar nu au in vedere
riscul. Ca rezultat, stiinta progreseaza lent. Cu toate acestea, Philippa Darbre a preluat torta
acestor critice cercetari pentru a o duce mai departe.
Insa pentru fiecare dintre noi ramane propria alegere si felul in care gandim sa ne aparam.
Continuam sa folosim produse despre care nu stim nimic sau stim ca ar putea sa ne faca foarte
rau? Sau, cautam alternative naturale, sigure?
pentru mai multe informatii despre chimicalele din produsele de pe piata citit pe site-ul http://farachimicale.ro
Surse pentru acest articol cuprind:
Aluminium in human breast tissue; Journal of Inorganic Biochemistry; Christopher Exley, Lisa M
Charles, Lester Barr, Claire Martin, Anthony Polwart, Philippa D Darbre; doi:10.1016/j.
Jinorgbio.2007.06.005
Aluminium, antiperspirants and breast cancer; Journal of Inorganic Biochemistry; P.D. Darbre;
doi:10.1016/j. Jinorgbio.2005.06.001
http://www.greenmedinfo.com/blog/antiperspirants-cause-breast-cancer aluminiu