ARSURILE

Arsura este o boal chirurgical a intregului organism, determinat direct de amploarea

suprafeei, profunzimii i modul de evoluie a leziunii locale. Boala are o desfurare
dinamic, stadial, intrunind sindroame majore ca : deshidratare, hipoxie, anemie,
dismetabolism, toxemie, infecie, denutriie i prbuire imunitar.
In funcie de agentul traumatic care le-a provocat, arsurile pot fi clasificate in:
arsuri prin cldur sau termice (lichide fierbini, gaze sau vapori suprainclzii, corpuri
solide incandescente, flacr, radiaie termic),
arsuri chimice (acizi, baze, unele sruri minerale),
arsuri date de flama electric.
Arsuri termice
Atunci cind se apreciaz gravitatea unei arsuri, se ine seama de doi parametri:
intinderea in suprafa i gradul de profunzime al acesteia.
Gradele arsurilor in funcie de profunzimea arsurii
Din punctul de vedere al profunzimii, arsurile se clasific in patru grade, fiecare din aceste
grade avind semne caracteristice:
Gradul I eritem
edem,
hipertermie,
usturime.
Gradul II flictena alba cu
coninut serocitrin, limpede, transparent,
eritem accentuat,
edem.
Gradul III flictena roie cu coninut sangvinolent tulbure.
Gradul IV escar dermic total, cu epiderm i derm distruse in totalitate, carbonizind
musculatura i chiar vasele.
Culoarea escarei variaz de la alb la negru in raport cu gradul de temperatur.
Clasificarea arsurilor in funcie de intinderea lor in suprafa
Pentru a putea face calculul suprafeei arse, exist tabele de calcul, in care se specific
pentru fiecare segment de corp procentul acestuia fa de suprafaa total a corpului.
Cunoscind c suprafaa unei palme reprezint circa 1%, pot fi calculate din ochi, cu
aproximaie, proporiile leziunii. Un procedeu aproximativ, dar mai exact, este regula lui 9
(schema de calcul a lui A. B.Walace), care se bazeaz pe faptul c toate prile corpului pot fi
evaluate prin cifra 9 sau multipli ai acesteia.
Astfel:
capul i gitul insumeaz circa 9%,
fiecare membru toracic circa 9%,
fiecare membru p el vin circa 18%,
trunchiul anterior circa 18%,
trunchiul posterior circa 18%
1 ARSURILE

Evaluarea cit mai precis a suprafeei arse are o mare importan. Se consider c
leziunile, incepind de la suprafaa de 5%, antreneaz toate celelalte organe (este deci o boal
general), iar arsurile care depesc 15% sint generatoare de oc.
Prognosticul unei arsuri care depete 30% este rezervat.
In funcie de mrimea suprafeei i de profunzimea arsurii se poate calcula prognosticul
vital al bolnavului, indexul prognostic" (I.P.). Indexul prognostic se calculeaz inmulind
suprafaa ars cu gradul de profunzime.
De exemplu:
20% arsuri gr. JI <= 20. 2 := 40 I.P.
20% arsuri gr. III = 20. 3 *= 60 I.P.
20% arsuri gr. IV <= 20. 4 = 80 I.P.
180 valoarea global a I.P.
Se consider c orice arsur de gr. II sau III care depete 15% din suprafaa corpului
adultului i 5% din cea a copilului, trebuie s beneficieze de o asisten medical imediat i
complet, pentru a preintimpina constituirea ocului.
Pe loturi statistice mari au fost determinate limitele valorice ale indicelui prognostic
(numai la aduli tineri, sntoi, fr tare).
Pin la I.P. 40 cu tratament local corect arsura evolueaz fr determinri generale i
fr complicaii (arsuri obinuite). Peste I.P. 60 arsurile au risc vital, necesit tratament
general energic, alturi de tratament local corect. La aceste categorii de arsuri, evoluiile
complicate sint frecvente.
In aprecierea gravitii arsurilor se ine seama i de virst, sex, tare organice (diabet,
arterit, insuficien hepatic, cardiac etc.); localizare (sint mai grave arsurile capului,
gitului, organelor genitale).
Stadii evolutive
In evoluia unui ars se observ patru etape, care difer de la individ la individ i nu pot fi strict
delimitate.
Stadiul I: primele 3 zile.
Este perioada ocului postcombustional i se caracterizeaz
prin mari dislocri hidroelectrolitice, poate s apar sindromul de deshidratare (hipovolemie,
edem, hipoxie, oligoanurie), se poate aduga sindromul digestiv (vrsturi, hemoragii), care
vor agrava hipoxia, anemia, oligoanuria.
Stadiul II: primele 3 sptmini (intre zilele 4 i 21).
Evoluia este diferit in funcie de intinderea i profunzimea arsurii.
Pentru arsurile severe exist o perioad critic determinat de complicaiile care pot
surveni, in special invazia microbian i toxemic, ce pot s duc la septicemie sau oc toxic
i septic. Aceast perioad se numete i toxic-infecioasa. Pot s apar complicaii grave
hepatice, digestive (ileus i hemoragie), tromboembolice, insuficient renal acut, care poate
fi ireversibil. Pot s apar complicaii prin greeli de tratament (edem pulmonar acut prin
supraincrcare lichidan) sindrom hemoragic.
Starea bolnavului poate evolua favorabil, incit la sfiritul acestui stadiu bolnavul are
vindecate leziunile degr. I i II, iar arsurile gr. III cu escarele total eliminata sau in curs de
eliminare.
2 ARSURILE

 Stadiul III primele 2 luni (intre zilele 22 i 66).

Este perioada in care ansele de vindecare cresc ; din punct de vedere chirurgical se pot
aplica grefe (perioada chirurgical).
Stadiul IV
La bolnavii corect tratai e:hivaleaz cu convalescena. In cazul bolnavilor ari, care nu
au beneficiat de tratament corect i precoce, persistena plgilor granulare intinse spoliaz
organismul, epuizindu-i rezervele biologice. Se instaleaz astfel tabloul clinic al ocului
cronic. Un organism aflat in aceast situaie biologic precar este decompensat ireversibil la
agresiuni minore, datorit absenei rezervelor funcionale in toate sistemele i organele.
Ingrijirile aordile bolnavilor ari
Primele ingrijiri trebuie acordate la locul accidentului i cu caracter de urgen.
A. Primul ajutor la locul accidentului
1. Scoaterea victimei de ub influenta agentului vulnerant
Degajarea victimei din focar trebuie fcut rapid.
Bolnavul care este cuprins de flacr trebuie invelit imediat intr-o ptur, plapum,
hain groas (din esturi neinflamabile) pentru a stinge focul. Dup stingerea
flcrilor, bolnavul se dezbrac i se invelete intr-un cearaf curat.
Bolnavul ars cu lichide fierbini, de asemenea, se dezbrac imediat i se invelete intrun cearaf curat.
ATENIEI!!! In cazul arsului cuprins de flcri, se acioneaz imediat, imobilizindu-1,
pentru c accidentatul fuge cuprins de panic i flacra se inteete. Stingerea flcrii prin
rostogolire prin nisip, pe pmint, prin stropire cu ap este interzis (agraveaz evoluia
ulterioar).
2. Acordarea primului ajutor in funcie de starea bolnavului
Resuscitarea cardiorespiratorie, dac este nevoie, prin metodele cunoscute.
Linitirea bolnavului i calmarea durerii in arsurile in care durerea este mare se
administreaz o fiol de ROMERGAN plus o fiol ALGOCALMIN sau o fiol de
MIALGIN, DOLANTIN sau FORTRAL administrate i.v. In lipsa acestora, se poate
administra algocalmin injectabil sau perorai. Se noteaz ce s-a administrat, ora i data
accidentrii.
In arsurile de gr. I cu suprafa mic este suficient ca pielea inroit s fie badijonat
cu alcool dublu rafinat. in general nu este nevoie de pansament.
ATENIE!!!
Nu se indeprteaz hainele de pe bolnav (aciunea este ocogen) decit dac manevra
se poate face cu uurin. Fac excepie bolnavii cu arsuri chimice sau lenjeria din
material plastic care continu s ard, precum i arii cu lichide fierbinti. Deasemenea
nu se va urmari desprinderea de pe piele in cazul arsurilor cu Bitum (asfalt) lichid.
Bolnavul va fi invelit cu un cearsaf curat peste haine.
Nu este permisa nici o manevra de tratament local, spre exemplu ungerea cu substante
grase: untdelemn, vaselina, aplicarea de medicamente sub forma de pulberi. Arsurile

3 ARSURILE

vor fi acoperite cu pansament aseptic daca exista sau un prosop curat. In felul acesta se
va face o protectie antiinfectioasa.
3. Evacuarea victimei
Transportul rapid la spital in serviciul chirurgical are mare importan i se face cu cel
mai rapid mijloc disponibil.
Senzaia de sete se va calma prin umezirea gurii, dar nu se vor administra lichide
peroral, deoarece supraincrcarea digestiv expune la vrsturi. In cazul c s-ar
impune o perfuzie i nu se poate instala, celui ars i se d s bea ap srat sau ceai.
La arsuri peste 1015%, cind transportul victimei se face cu salvarea" i este
prevzut s dureze mai mult de o or, se monteaz o perfuzie cu soluie de glucoz 5%
sau ser fiziologic. Inainte de instalarea perfuziei se recolteaz singe pentru
determinarea grupei sangvine.
In timpul transportului bolnavul va fi supravegheat permanent i se administreaz
oxigen daca se constata o slabire a pulsului accidentatul va fi asezat cu capul mai jos
ridicandu-i-se picioarele pe un sul.
In cazul arsurilor prin flacara pentru prevenirea edemului glotic se adauga in perfuzie
ROMERGAN, ALGOCALMIN.
B. Ingrijirea bolnavilor in spital
1) Combaterea durerii i profilaxia antitetanic (la camera de gard)
Dac nu s-au administrat sedative sau dac acestea mai sint necesare, vor fi
administrate DILAUDENATROPIN, MIALGIN, sau FORTRAL i.v. la bolnavul
culcat.
Se va administra A.T.P.A. 0,5 ml i ser antitetanic 3000 U, deoarece plagile prin arsuri
sunt foarte susceptibile sa faca infectie tetanica.
2) Pregtirea bolnavului pentru toaleta local primar
Bolnavul va fi dezbrcat (sub analgetic i.v.) i va fi imbiat (preferabil baia in cad).
Suprafeele de tegument nears se spal cu spun sau detergent medical.
Imediat dup baie, bolnavul invelit in cearaf steril se transport in sala de operaii
aseptice, unde intregul tratament se face in prfecte conditii de asepsie.
3) Anestezie general
Bolnavul este aezat pe masa de operaii i i se administreaz oxigen.
Se puncioneaz vena cea mai mic i mai distal accesibil i se recolteaz probe de
singe (hemogram, grup sangvin, i Rh., hematocrit, uree sangvin, giicenie, probe
hepatice, R.A., ionogram seric). Cind este cazul, se recolteaz singe pentru
determinarea alcoolemiei.
Dup recoltarea probelor de laborator, la indicaia medicului, sora medical instaleaz
o perfuzie de glucoz 5%.
Se face anestezie generala i.v. prin tubul montajului de perfuzie cu un barbituric sau
ketalar.
ATENTIE!! Toaleta primara a oricarui ars se face sub anestezie.
4 ARSURILE

4) Toaleta primar
Medicul i cadrul mediu, echipai cu echipament steril (halat, mnui, bonet, masc),
incep toaleta primar.
Se spal suprafaa ars cu bromocet l%o, cu ser fiziologic sau ap steril i soluie
steril de spun pin la indeprtarea complet a corpilor strini de pe plag.
Dup aceasta medicul execut toaleta chirurgical, indeprteaz flictenele (sparte sau
nesparte) i coninutul lor, precum i tegumentul sau restul esuturilor arse.
Se schimb prima pereche de mnui.
Dup indeprtarea flictenelor sau a sfacelelor se face o badijonare cu alcool de 7090 grade.
Alcoolul are o actiune tripla: precipita proteinele are actiune anestezica si antiseptica.
5) Aplicarea pansamentului
inainte de a pansa se apreciaz intinderea i profunzimea i se estimeaz I.P. Se aplic
pansamentul uscat, steril, depind pe zone nearse circa 10 cm distan. Este
recomandabil s se foloseasc numai comprese foarte mari (30/30).
Peste pansament se trag cu atenie fei i acestea sterile.
ATENIE !!!
Dac se procedeaz in condiiile artate, exist mari anse ca plgile s nu se
infecteze. Este suficient ca unele zone de arsuri s fie tratate cu neatenie i s
supureze, pentru ca apoi, cu toate eforturile depuse, toate celelalte zone s se infecteze
i s supureze.
Cind se observ semne de infecie local (secreie sero-purulent, cu halou congestiv
perilezional), pansamentul se face cu solutii septice: CLORAMINA 4%o sau
RIVANOL%o dupa ce s-au luat secretie pentru antibiograma.
Fata nu se panseaza. Este recomandabil ca si regiunile perineale sa nu se panseze.
6) Instalarea sondei vezicale (a demeure)
La bolnavii la care se estimeaz I.P. peste 15, dei fr risc vital, se instaleaz totui
sonda vezical (a demeure) pentru urmrirea diurezei orare.
Bolnavii sint transportai in salon rezervat, ferit de infecii de vecintate, unde sora
urmrete starea bolnavului pin la trezire i in continuare.
OBSERVAIEI!!! Pentru bolnavii fr risc vital tratamentul primar s-a incheiat si
urmeaza ingrijirile obisnuite si tratamentul local.
7) Ingrijirile generale i supravegherea bolnavului (cu risc vital)
Temperatura incperii trebuie s fie in jur de 24C i eventual s existe surse care s
mreasc la nevoie temperatura local.
Patul trebuie s fie confortabil i va fi pregtit cu un cearaf steril, peste care se pun
muama i alez, tot sterile.
Arsul cu risc vital este instalat la pat cu perfuzie intravenoas din sala de operaie i cu
sond vezical a demeure".
Printr-o sond nazofaringian se asigur oxigenoterapia in ritm de 4 1 /minut. In cazul
bolnavilor emfizematoi, oxigenul se administreaz cu intermiten (dup 20 de
minute de administrare se face o pauz de 10 minute sau 15 la 30 minute.
5 ARSURILE

 Asistenta medicala supravegheaza FV (TA, P, R, presiunea venoasa si diureza orara).

Cu multa atentie bolnavul aflandu-se in perioada initiala (primul stadiu) adica perioada
socului combustional.
8) Reechilibrarea hidroelectrolitic i volemic
Asistenta medical va administra prin perfuzie cantitatea de lichide care este calculat
de medic in funcie de greutatea bolnavului i suprafaa ars, folosind urmtoarea
formul:
Gr. corp. S. %.2,5 = total lichide
(2,5 fiind indicele gradului de arsur, arsura fiind leziune de volum, suprafa ori
profunzime).
De exemplu : un bolnav de 70 kg, cu o suprafa ars de 40% va primi in 24 de ore :
70-40-2,5 =7 000 ml soluie, din care macromolecular (nu lipsete singele integral)
i micromolecular.
Orientativ, ritmul administrrii in primele 24 de ore se planific astfel, incit in primele
ore bolnavul s primeasc 50% din cantitatea global calculat i apoi 25% in
urmtoarele 2 perioade de 8 ore.
ATENIE!!! Cantitile de lichid care trebuie administrate pot varia in funcie de
evoluia clinic, de examenele de laborator. Criteriul direct de apreciere a cantitilor real
necesare, este criteriul diurezei. Diureza trebuie s fie in jur de 50 ml/or. Tocmai in
urmarirea continua a bolnavului ars consta dificila si importanta sarcina a asistentei medicale.
In cazul cand nu se reuseste asigurarea unei diureze orare satisfacatoare, se va
administra diureticul prescris de medic (MANITOL, FUROSEMID).
In cazuri foarte grave cand nici dupa tratamentul diuretic energic nu se reuseste
bolnavul se pregateste pentru dializa.
9) Asigurarea medicaiei
Asistenta medical pregtete i administreaz medicamentul prescris (anticoagulante
= heparin, vitamine C, Bx, B2, B6, toni cardiace, trasylol i antibiotice).
Este interzis la ari cu risc vital orice administrare peroral. De asemenea nu se
hidrateaz, nu se alimenteaz bolnavul pe gur, pentru a se evita complicaiile (ileus,
hemoragie, vrsturi).
10) Urmrirea i ingrijirea general in ziua a II-a i a III-a
Urmrete starea general, coloraia feei, T.A., pulsul, respiraia, temperatura,
semnele specifice ale unor eventuale complicaii. Foarte important este urmrirea
diurezei orare i bilanul hidric.
Se menin interdiciile, inclusiv cele alimentare,
Vegheaz asupra respectrii msurilor de sterilizare i asepsie in toate manoperele pe
care le face (curirea sondei vezicale, manipularea perfuziei).
11) Tratamentul local
Ori de cite ori se apreciaz necesar, pansamentele se vor face sub MIALGIN,
FORTRAL sau anestezie general.
6 ARSURILE

 Pansamentul se schimb a 2-a i a 3-a zi, luindu-se j toate msurile de asepsie

necesare. Se indeprteaz j tot pin la ultima compres i se inlocuiete cu un
pansament uscat sau imbibat in soluie de clora- j min 2%04%0, in funcie de
aspectul plgii de arsur.
Dac exsudaia este neglijabil i dac exist condiii de micromediu spitalicesc, se
poate trece la tratament local deschis: expunerea la aer a plgilor (de obicei Ia inceput
parial, a unui singur segment), urmrindu-se uscarea lor.
Foarte eficace este pulverizarea cu bioxiteracor (oxicort) i unguent de sulfamilon.
Un mijloc de tratament il constituie baia arsului cu diferii detergeni, care se face in
instalaii speciale (atenie la temperatura apei).
Dup baie plgile vor fi acoperite cu pansament steril i fei sterile.
In unele cazuri de escare, singurul unguent care se consider eficient este
sulfamilonul.
ATENIE!!! Nu se tuete, nu se strnut i nu se vorbete deasupra plgii, pericol de a
declana o infecie. Este obligatorie purtarea mtii.
A 3-a zi de tratament incheie perioada de oc (primul stadiu). La sfiritul acestui stadiu
cu evoluie favorabil, bolnavul ars trebuie s aib diureza restabilit, starea general a
bolnavului i probele de laborator se apropie de limite normale. Obiectivele de tratament dup
aceast perioad sint indreptate spre prevenirea complicaiilor.
Daca pin la I.P. 40 arsurile evolueaz de obicei necomplicate, dnp aceast valoare
prognostic intervin complicaiile, care sint datorate bolii de baz i nerespectrii normelor
tratamentului corect (de ctre medic i asistenta medical).

7 ARSURILE