Sunteți pe pagina 1din 227

Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”

Catedra Epidemiologie

Șef catedră: Prisăcaru Viorel

Prof. univ., dr. habilitat, Om emerit

Epidemiologia în tabele

Autorii: Nastas Aliona, asistent universitar Studenții facultății Sănătate publică, grupa 2503:

Rața Vadim Ciornea Alesea Zaporojan Aculina Cara Olga Țurcan Nadejda Cereteu Ana Toma Ecaterina Ceaglei Marina Savciuc Victor Balabanova Elina

Chișinău 2014

1

Lista de abrevieri

HVA-Hepatita virală A HVB-Hepatita virală B HVC-Hepatita virală C HVD-Hepatita virală D HVE-Hepatita virală E SIDA-Sindromul Imunodeficienței Dobândite HIV-Virusul Imunodeficienței Umane RUV-Raze Ultraviolete OMS-Organizația Mondială a Sănătății BM-Banca Mondială UNICEF-Fondul Internațional pentru Urgențe ale Copiilor al Națiunilor Unite ARN-Acidul ribonucleid DTP-vaccinul Diftero-Tetano-Pertusis ADPA-Anatoxină difterică purificată și absorbită dT-Difterie Tetanos vaccin TB-Tuberculoza BCG-Bacilul Calmette Guerin vaccin MRG-Microradiofotografia VPO-Vaccin antipoliomielitic STI-Infecții sexual transmisibile ROR-trivaccinul împotriva rujeolei-oreion-rubeolei IPV-Vaccin polio inactivat ULV-ultra low volume(pulverizator cu ceață rece) UV-ultraviolete

2

Epidemiologia—este știința care se ocupă de studierea cauzelor, condițiilor și mecanismului de formare a
Epidemiologia—este știința care se ocupă de
studierea cauzelor, condițiilor și mecanismului de
formare a morbidității în populația umană, de
elaborarea metodelor și mijloacelor de studiere,
prevenire și combatere, urmărind în permanență
promovarea sănătății.
Obiectul de studiu al epidemiologiei—este morbiditatea populației (nivelul populațional de organizare a vieții) în
Obiectul de studiu al epidemiologiei—este
morbiditatea populației (nivelul populațional de
organizare a vieții) în special prin boli infecțioase.
Prin focalitate naturală se înțelege particularitatea unor microorganisme patogene, de regulă, agenți cauzali ai
Prin focalitate naturală se înțelege particularitatea
unor microorganisme patogene, de regulă, agenți
cauzali ai zooantroponozelor xenantrope, de a
circula permanent în arealuri naturale cu
configurații geografice specifice, numite biotopuri,
în care în procesul evoluției s-au format anumite
relații între diverse specii de agenți patogeni,
animale sălbatice și artropode hematofage.
Prin noțiunea de biotop se înțelege mediul biologic sau un sector al acestui mediu care
Prin noțiunea de biotop se înțelege mediul biologic sau un
sector al acestui mediu care reprezintă un anumit tip de
condiții de viață și care găzduiește o biocenoză.
Prin noțiunea de biocenoză se înțelege o totalitate a organismelor vegetale și animale care coexistă
Prin noțiunea de biocenoză se înțelege o totalitate a
organismelor vegetale și animale care coexistă într-un
anumit biotop și sunt strîns legate atât între ele, cât și de
mediul înconjurător specific.

3

Structura procesului epidemic (Gromasevschi) Sursa de Mecanismul Receptivitatea agenți de organismului patogeni
Structura procesului epidemic
(Gromasevschi)
Sursa de
Mecanismul
Receptivitatea
agenți
de
organismului
patogeni
transmitere

Sursa de agenți patogeni

Zooantroponoze:
Zooantroponoze:

-animale domestice și sinantrope (bruceloza, febra aftoasă, ornitoza, tricofiția,socodu)

-animale xenantrope (pesta, tularemia, rabia, boreliozele, riketsiozele).

rezervor- lup, vulpe, ine, pisica.

Antroponoze: -bolnavii infecțioși -purtătorii de germeni infecțioși (convalescenți, imuni, sănătoși,
Antroponoze:
-bolnavii
infecțioși
-purtătorii de
germeni
infecțioși
(convalescenți,
imuni, sănătoși,
tranzitori).
Exemplu:febra
tifoidă,
poliomielita,
rujeola,
rubeola,
difteria,
varicela,
parotidita,
HVA.
rezervor- omul
bolnav.

Zoonoze

Sapronoze -animele + mediul extern (antrax, iersinioza, listerioza) -apa (legioneloza, listerioza, melioidoza) -solul, plantele (botulismul, clostridiozele, actinomicoza, histoplasmoza, micoze profunde). Rezervor- bovine, cabaline, suine, solul.

4

Fazele mecanismului de transmitere a agenților patogeni Mediul extern Organis- Sursa de mul agenți receptiv
Fazele mecanismului de transmitere a
agenților patogeni
Mediul
extern
Organis-
Sursa de
mul
agenți
receptiv
patogeni
1
3
2

1-

Eliminarea agenților patogeni

2-

Aflarea agenților patogeni în mediul extern

3-

Pătrunderea agenților patogeni în organismul receptiv

5

Tipul

Factorii de

Calea de

Exemple de

mecanism

transmitere

transmitere

boală

ului

Fecal-oral

Alimente, apa,sol,mâini contamninate, obiecte de uz casnic.

Alimentară,

Febra

hidrică

tifoidă,holera,

salmoneloza,

shigelozele,

HVA,

 

HVE, infecția

rotavirală.

Respira-

Aerul

aerogenă

Gripa, rujeola,

tor

atmosferic(aeroso li lichizi, solizi).

parotidita,

scarlatina,

 

tusa

convulsivă,

TBC.

Parentera

Purici, păduche

Sangvină

Pesta,

l

vestimentar,

Lichide

tularemia,

flebotomi,

biologice/

malaria,

căpușe,

mușcătură

febra Q,

muște

tifos

hematofage,

exantematic,

instrumente

HIV/SIDA,

medicale

hepatitele

virale.

Prin

Act sexual,

Lichide

Sifilis,

contact

mușcătura, mâini și haine contaminate ,apa din bazin

biologice

blenoree,

(sânge,

Antrax,

saliva)

tetanos,

erizipel,

 

dermatomicoze

Transpla-

Sarcina/

Laptele

Toxoplazmoza, sifilis, rubeola, herpes, febra Q, gripa, HVB, HIV, listerioza.

centar

graviditatea

matern,

calea

sangvină

6

Sistemul de măsuri antiepidemice în boli contagioase

Sistemul de măsuri antiepidemice în boli contagioase Măsuri î ndreptate spre neutralizarea sursei de agenți

Măsuri îndreptate spre neutralizarea sursei de agenți patogeni:

1. Deratizarea.

2. Izolarea.

3. Tratament.

4. Dispensarizare.

Măsuri îndreptate spre neutralizarea mecanismului de transmitere:

1. Dezinfecția.

2. Sterilizarea.

3. Dezinsecția.

Dezinfecția Dezinfecţia poate fi:
Dezinfecția Dezinfecţia poate fi:

Dezinfecția

Dezinfecţia poate fi:

Dezinfecția Dezinfecţia poate fi:
Dezinfecția Dezinfecţia poate fi:
3. Dezinsecția. Dezinfecția Dezinfecţia poate fi: Profilactică: 1. P ermanentă 2. Periodică 3.

Profilactică:

1. Permanentă

2. Periodică

3. Ordinară

De focar :

1. Curentă

2. Terminală

7

Clasificarea dezinfecției (după spectru de acțiune și timp de contact):

(după spectru de acțiune și timp de contact): Nivel mediu:  Distrugerea M. Tuberculosis, fungilor,
(după spectru de acțiune și timp de contact): Nivel mediu:  Distrugerea M. Tuberculosis, fungilor,
Nivel mediu:  Distrugerea M. Tuberculosis, fungilor, viruși și formelor vegetative cu excepția sporilor
Nivel mediu:
 Distrugerea
M.
Tuberculosis,
fungilor,
viruși și
formelor
vegetative cu
excepția
sporilor
 Timp de
contact 10
minute.
Nivel înalt:  Distrugerea tuturor formelor de microorga- nisme cu excepția unor spori.  Timp
Nivel înalt:
 Distrugerea
tuturor
formelor de
microorga-
nisme cu
excepția unor
spori.
 Timp de
contact cel
puțin 20
minute.
Nivel scăzut:  Distruge forme vegetative dar nu distruge formele rezistente M. Tuberculosis și spori.
Nivel scăzut:
 Distruge
forme
vegetative
dar nu
distruge
formele
rezistente M.
Tuberculosis
și spori.
 Timp de
contact sub
10 minute.
Criterii de alegere a dezinfectanților: Economi ci Lipsa tate corozivită Eficacitate Cunoaște Simplitate ții
Criterii de alegere a dezinfectanților:
Economi
ci
Lipsa
tate
corozivită
Eficacitate
Cunoaște
Simplitate
ții și
efectelor
rea
în
distructive
toxicității
preparare,
dezinfec
aplicare și
tantelor
stocare

8

Chimică:

-fenolii -halogenii -compușii cuaternari de amoniu -hexachlorofen -alcoolii -aldehide -peroxidul de hidrogen -cloroxilenol.

Fizică:

-ventilarea -filtrarea -fierberea -prelucrarea cu aer fierbinte prelucrarea cu abur -iradierea gama -iradierea cu RUV- tratarea cu ultrasunet

-

Dezinfecția
Dezinfecția

Mecanică:

-ventilare naturală -aerisirea -curățirea -scuturatul -aspiratul -spălatul -clătitul -filtrarea apei.

Biologică:

-biofiltre

-biocamere

-compostarea

9

Factorii ce influențează calitatea dezinfectanților și eficacitatea dezinfecției:

calitatea dezinfectanților și eficacitatea dezinfecției: Ce țin de suportul tratat: -temperatura -pH

Ce țin de suportul tratat:

-temperatura

-pH

-umiditatea

-prezența

materialelo

r organice

-stuctura

obiectului

Proprietăț ile microorga nizmelor: -spectrul -rezistența -puterea germicidă - sensibilitat ea
Proprietăț
ile
microorga
nizmelor:
-spectrul
-rezistența
-puterea
germicidă
-
sensibilitat
ea

Ce țin de dezinfectanț i:

-concentrația

-pH

-forma

-solubilitatea

-stabilitate

-gradul de

poluare

microbiană

Structura

mediului

ambiant:

-temperatura

-umiditatea

-insolația

-mișcarea

aerului

Reguli fundamentale în utilizarea dezinfectantelor:

Reguli fundamentale în utilizarea dezinfectantelor: Selectarea dezinfectantului - formei (soluție, aerosol,

Selectarea dezinfectantului

- formei (soluție, aerosol,

etc.).

- necesității de dezinfectare.

- spectru de acțiune.

- sensibilitatea

microorganismelor.

- starea obiectului

- toxicitatea dezinfectantului

- conditiile în care se desfăşoară dezinfecția.

Prepararea soluției de lucru

- prepararea soluțiilor în con-

formitate cu cerințele instru-

cțiunii preparatului elaborate de

producator și aprobata de orga-

nele de resort. - instruirea personalului

responsabil de pregatire a sol.

dezinfectante.

-utilizarea sol. în ziua preparării pentru a evita degradarea și inactivarea lor.

10

Obiectivele în care se realizează măsuri de dezinfecţie profilactică: 1. Staţiile de epurare a apei
Obiectivele în care se realizează măsuri de
dezinfecţie profilactică:
1. Staţiile de epurare a apei
potabile
2.
Apeductele
3.
Sistemele de canalizare
4.
Întreprinderi de alimentaţie
publică
5.
Instituţiile medicale (IM)
6.
Instituţii preşcolare
7.
Gari auto, feroviare,
aerogări
8. Piscine, saune
9. WC publice
10. Alte locuri, localuri
populate de oameni
Responsabili de efectuearea dezinfecției în spitale sunt: Asistenta Medicul Medicul şefă , epidemiol şef,
Responsabili de efectuearea
dezinfecției în spitale sunt:
Asistenta
Medicul
Medicul
şefă ,
epidemiol
şef,
Şeful
asistenta
og de
secției.
medicală.
spital.

11

Sterilizarea

Factori ce influenţiază sterilizarea:

Sterilizarea Factori ce influenţiază sterilizarea: -Starea sanitar igienică a încăperilor unde se petrece

-Starea sanitar igienică a încăperilor

unde se petrece sterilizarea şi păstrarea obiectelor sterilizate.

-

Calitatea

prestelizării.

-

Calitatea

aparatelor de

sterilizare.

- Timpul de

expunere.

- Proprietăţile

agentului

chimic

sterilizant.

Etapele presterilizării instrumentului medical:

1.Clătirea 3.Spălatul 2.Cufundare prealabilă în a detergent apă 15 minute. curgătoare. fiecărui instru-
1.Clătirea
3.Spălatul
2.Cufundare
prealabilă în
a detergent
apă
15 minute.
curgătoare.
fiecărui instru-
ment cu perie şi
detergent 30
sec.
4. Сlătirea
în apă
curgătoare
10 minute.
5.Clătitul cu
apă distilată
30 sec si
uscarea în
vacum.

12

Condiţii de sterilizare:

Condiţii de sterilizare: Toate condiţiile pentru îndeplinirea astfel de proceduri în condiţii aseptice.

Toate

condiţiile

pentru

îndeplinirea

astfel de

proceduri în

condiţii

aseptice.

Încăpere

izolată pentru

presterilizare

şi sterilizare.

Personal

instructat şi

să posede

cunoştinţe

profunde în

domeniul

sterilizării.

Împachetarea materialului sterilizant:

sterilizării. Împachetarea materialului sterilizant: Pentru sterilizarea cu aer cald: 1. Cutii metalice. 2. P

Pentru sterilizarea cu aer cald:

1. Cutii metalice.

2. Pungi/role hârtie. plastic fabricate special pentru sterilizarea cu aer cald sau oxid de etilenă cu indicatori fizico-chimici de temperatură.

Pentru sterilizarea cu abur sub presiune:

1. Cutii metalice perforate.

2. Casolete perforate cu colier.

3. Hârtie specială pentru împachetarea instrumentarului sau materialului textil fabricată special pentru sterilizarea cu abur sub presiune.

13

Clasificarea instrumentelor medicale în funcţie de riscul de transmitere a infecţiilor: Instrumente Instrumente
Clasificarea instrumentelor medicale în
funcţie de riscul de transmitere a
infecţiilor:
Instrumente
Instrumente
Instrumente
critice:
semi-critice:
non-critice:
care vin în con-
tact cu ţesuturile
sterile sau siste-
mul vascular care
penetrează pielea
sau mucoasele
necesită
sterilizare între
utilizări: bisturie,
ace, catetere
vasculare,
implanturi.
instrumente care
vin în contact cu
mucoasele, cu
excepţia mucoa-
sei periodontale,
sau cu soluţii de
continuitate ale
pielii: endoscoa-
pe flexibile, la-
ringoscoape,
tuburi
endotraheale.
sunt instrumente
care vin în con-
tact doar cu
pielea intactă
necesită dezin-
fecţia de nivel
intermediar până
la scăzut: steto-
scoape, suprafaţa
meselor, pavi-
mente, ploşti,
mobilier.

Reguli generale de sterilizare:

A nu se pune niciodată obiectele de sterilizat în cutii închise.

Timpul trebuie fixat începînd cu momentul în care presiunea fost atinsă şi nu de la începutul încălzirii.

Pentru a se asigura o bună circulaţie a aburului în timpul sterilizării este recomandabil ca seringile şi cutiile cu instrumente sau materiale de cauciuc să fie în autoclav pe rafturi sau în navete de sîrmă.

Respectarea timpului ciclului de sterilizare (încălzire, sterilizare, uscare) protivit cărţii tehnice a fiecărui aparat.

Închiderea imediată a colierelor casoletelor şi orificiilor cutiilor cu mănuşi imediat la scoaterea lor din autoclav.

14

Standartizarea încărcăturii sterilizatoarelor:

Standartizarea încărcă turii sterilizatoarelor: Materialele de sterilizare se împachetează lejer pentru a permite

Materialele de sterilizare se împachetează lejer pentru a permite pătrunderea agentului de sterilizare în pachete.

Materialele de sterilizat se așează astfel încît contactul cu agebtul sterilizant sa fie cît mai ușor de realizat .

Nu se admit pachete cu dimensiuni mai mari de

30/30/50

centimetri și greutate mai mare de 5 kg.

Controlul sterilizării:

ș i greutate mai mare de 5 kg. Controlul sterilizării: 2.Termic (temperatura în interior) a)termometru maxim.

2.Termic

(temperatura în interior) a)termometru maxim. b)indicatori chimici:sulf-120 0 , naftalina 80 0 . c)teste control care-și modifică culoarea la 120 0 .

1.Tehnic (examinarea etuvei și registrul tehnic: a)starea aparatelor de control. b)funcționarea ventilelor
1.Tehnic
(examinarea
etuvei și
registrul
tehnic:
a)starea
aparatelor de
control.
b)funcționarea
ventilelor
robinetelor.
3.Biologici (bucatele de batist 0,5x1cm impregnate cu): a)bacillus stereothermo phyllus b)stafilococu l aureus.
3.Biologici
(bucatele de
batist
0,5x1cm
impregnate
cu):
a)bacillus
stereothermo
phyllus
b)stafilococu
l aureus.

15

Gestionarea deșeurilor rezultate din activitățile medicale

(GDAM)-reprezintă un sistem de măsuri îndreptate spre supravegherea și realizarea modului de colectare, ambalare, depozitare temporară, transportare și neutralizare a deșeurilor rezultate din activitățile medicale.

Clasificarea deșeurilor medicale Deșeuri Deșeuri nepericuloase periculoase 1. Menajere: resturi I. Deșeuri
Clasificarea deșeurilor medicale
Deșeuri
Deșeuri
nepericuloase
periculoase
1. Menajere:
resturi
I. Deșeuri anatomo-
patologice și părți anatomice:
alimentare,
placente, cadavre, etc.
frunze, etc
2. Tehnico-
medicale:
II. Deșeuri infecțioase:
pungi de la
seringi,
seringe, ace, catetere,
comprese, mănuși, ect.
flacoane de
sticlă, etc.
III. Deșeuri înțepătoare-
3. Admini-
tăietoare: ace, seringi,
strative:
branule, pipete, ect.
hârtia,
4. De
cazare:
IV. Deșeuri chimice și
pungi, cutii,
etc.
farmaceutice: seruri,
vaccinuri, dezinfectante, etc.

16

Dezinsecția

Măsurile de dezinsecție se împart:

Dezins ecția Măsurile de dezinsecție se împart: Profilactice: Crearea condițiilor nefavorabile pentru viață și

Profilactice:

Crearea condițiilor nefavorabile pentru viață și îmulțirea artropodelor, prevenirea pătrunderii și menținerii lor în mediul ambiant al omului.

De combatere:

Nimicirea totală, parțială sau selectivă a vectorilor biologici de transmitere activă sau pasivă a agenților cauzali în boli infecțioase și invazive.

Obiectivele dezinsecției medicale:

Efectuarea monitoringului bioecologic privind circulația vectorilor agenților cauzali ai bolilor infecțioase în teritoriul deservit;

Elaborarea sistemelor de prevenire, protective și combatere a infecțiilor cu transmitere prin vectori biologici;

Elaborarea și implementarea metodelor, procedeelor, mijloacelor stiițific argumentate în combaterea artropodelor cu semnificație epidemiologică;

Elaborarea programelor de prevenire și combatere a infecțiilor convenționale, extrem de contagioase, cu focalitate naturală și raspîndire largă în rândurile populației umane, cu transmitere a agenților cauzali prin vectori biologici.

17

Factori ce determină regimul, frecvenţa prelucrărilor, selectarea insecticidelor:

Specia insectelor (tipul insectei), biologia;

Gradul, nivelul de infestare;

Starea sanitaro-igienică a obiectivului sau focarului;

Coeficientul de complexitate a obiectului (1,0-4,5) tratat;

Substanţa activă utilizată în cazul concret;

Metodele şi mijloacele tehnico-tehnologice de aplicare;

Tipul infecţiei care determină specificul căilor de transmitere.

Metode de aplicare a insecticidelor: Ceaţă Gazare, Aerozo termică fumiga- li ULV, re UV Gel
Metode de aplicare a insecticidelor:
Ceaţă
Gazare,
Aerozo
termică
fumiga-
li
ULV,
re
UV
Gel
Prăfuire
punctat

18

Ciuma febra toxiinfecţiile bubonică, tifoidă, alimentare, tifosul murin, dizenteria, febra tifoidă, tenia
Ciuma
febra
toxiinfecţiile
bubonică,
tifoidă,
alimentare,
tifosul murin,
dizenteria,
febra tifoidă,
tenia câinelui.
holera,
holera, oxiuri.
trahomul.
Puricii
Muștele
Gândacii
Artropodele
Acarienii
Acarienii
Țânțarii
Țânțarii
Păduchii
Păduchii
Căpușele
Căpușele

scabia,

malaria,

tifosul

encefalita

alergia la

febra

exantema

de

praf,

galbenă,

-tic,

căpuşă,

conjuctiv

febra

tifosul

febra Q,

-ite,

Dengue,

recurrent,

febrele

rinite.

tularemia,

pediculo-

hemoragi

encefalita

za.

-ce,

japoneză.

tularemia

19

Chimice:

I.după natura vectorului biologic:

* insecticide

* acaricide

* larvicide;

* ovocide.

II.în dependenţă de substanţa activă:

* clororganice;

* fipronil;

* fosfororganice;

* carbamaţi;

* ptiroizi de sinteză;

* ptiroizi extractive;

* imidacloprid

* metomil;

III.în dependenţă de mecanismul de acţiune:

* de contact (carbofosul, clorofosul, etc.);

* digestive (borax, acid boric, etc.);

* respirator (metilbromat, compuşii cianici, etc.).

Metodele

de

dezinsecție

Mecanice:

-Barieră de

pătrundere-

plasă(geamuri,uși) -Căpcăni lipicioase, lenți lipicioase;

-Stații feromonale.

Fizice:

-Sterilizatoare cu aburi cald uscat; -Sterilizatoare cu aburi sub presiune; -Sterilizatoare cu gaz; -Ultrasunete; -Stații Blakkhole.

20

Biologice:

-Pești

larvoatacanți;

-Plante

acvatice;

-Păsări;

-Reptile;

Criteriile de apreciere a calităţii insecticidelor:

Criteriile de apreciere a calităţii insecticidelor: Calități pozitive :  Toxicitatea (DL50).  Spectrul
Criteriile de apreciere a calităţii insecticidelor: Calități pozitive :  Toxicitatea (DL50).  Spectrul

Calități pozitive :

Toxicitatea

(DL50).

Spectrul de acţiune.

Stabilitatea pe suporturi diverse.

Biodegradabil.

Calități negative (trebu- ie să fie cît mai mici):

Mirosul

Lasă urme

Proprietăţi alergice

Irită sau nu mucoasele, tegumentele

Efecte cumulative în mediu

Costul

Factorii ce influențează negativ asupra calității măsurilor de dezinfecție și formare a rezistenței la insecticide:

de dezinfecție și formare a rezistenței la insecticide: Forma de utilizare a insecticidului ș i repartizarea
de dezinfecție și formare a rezistenței la insecticide: Forma de utilizare a insecticidului ș i repartizarea

Forma de utilizare a insecticidului și repartizarea neuniformă a lui pe toată suprafața prelucrată.

Starea

suprafețelor

supuse

dezinfectării.

Utilizare

repetată a

unuia și

aceluiași

insecticide pe

parcursul a

3-4 ani.

21

suri folosite pentru a preveni formarea rezistenței la insecticide:

Utilizarea insecticidelor numai în teritoriile cu nivel înalt de populare cu artropode.

Efectuarea rotației insecticidelor , conform unei scheme panificate în prealabil.

, conform unei scheme panificate în prealabil. Înlocuirea insecticidelor cu acțiune reziduală cu
, conform unei scheme panificate în prealabil. Înlocuirea insecticidelor cu acțiune reziduală cu

Înlocuirea insecticidelor cu Înlocuirea acțiune reziduală cu cele ce nu posedă asemenea proprietăți. acțiune reziduală cu cele ce nu posedă asemenea proprietăți.

Schimbarea insecticidului în caz de formare a rezistenței la Schimbarea el. el.

Metode de apreciere a calității și eficienței măsurilor de dezinsecție: OBIECTIVE ENTOMOLOGICE CHIMICE
Metode de apreciere a
calității și eficienței
măsurilor de dezinsecție:
OBIECTIVE
ENTOMOLOGICE
CHIMICE
BIOLOGICE

22

Deratizarea

Măsurile de deratizare se împart:

Deratizarea Măsurile de deratizare se împart: Profilactice:  Sanitaro-igienice.  Sanitaro-tehnice. 

Profilactice:

Sanitaro-igienice.

Sanitaro-tehnice.

Agrotehnice.

De exterminare:

Mecanice.

Fizică.

Chimică.

Biologică.

Combinată.

Obiective de însemnătate epidemiologică: Obiectivele Obiectivele de industriei alimentaţie alimentare.
Obiective de însemnătate
epidemiologică:
Obiectivele
Obiectivele de
industriei
alimentaţie
alimentare.
publică.
Instituţii
Instituţii
curativ-
preşcolare,
profilactice.
şcolare.

23

Rozătoarele ca rezervor de infecție

I. Sinantrope erizipeloid, 1. șobolanul sur salmoneloza, pesta, febra Q, tularemia, leptospiroza, etc pesta,
I. Sinantrope
erizipeloid,
1.
șobolanul
sur
salmoneloza, pesta,
febra Q, tularemia,
leptospiroza, etc
pesta, tularemia,
2.
șobolanul
ricketsioza de
negru
sobolani, etc
pesta, sodocu,
3.
șoarecele
listerioza,
de casă
trichineloza, boala
aftoasă, etc.
II. Semisinantrope
Febra butonoasă,
1.
Șobolanul
de apă
schistosomiaza.
Leptospiroza,
2. Șobolanul
brun
sodocu, tularemia.
III. Sălbatice
Peste, tularemia,
febra Q,
1.
Țâstarul
leshmaniloza
2.
Hârciogul
sodocu
3. Popândăul
listerioza

24

Bazele organizării măsurilor de deratizare:

Bazele organizării măsurilor de deratizare: Deratizarea de focar: Se efectueaz ă conform indicațiilor

Deratizarea de focar:

Se efectuează conform indicațiilor epidemiologice și epizootologice în localitățile și teritoriile unde se înregistrează cazuri de îmbolnăvire cu boli transmisibile transmise de rozătoare.

Deratizarea profilactică:

Reprezintă un complex de măsuri îndreptate spre asigurarea bunăstării sanitar epidemiologice a populației. Ea poate fi:

a) Deratizare profilactică o singură dată.

b) Deratizare profilactică sistematică.

Rozătoarele ca rezervor de infecție:

Leptos Tula- piroza remia
Leptos
Tula-
piroza
remia
Iersin- ioze
Iersin-
ioze
An- trax
An-
trax
Febra Q
Febra
Q
Pesta
Pesta

25

Măsuri profilactice în deratizare Măsuri sanitaro- igienice: Măsuri Măsuri agro- sanitaro- tehnice:
Măsuri profilactice în deratizare
Măsuri sanitaro-
igienice:
Măsuri
Măsuri agro-
sanitaro-
tehnice:
-menținerea în stare
sanogenă a locuințelor,
depozitelor, teritoriului
adiacent;
-respectarea cerințelor
sanitaro-igienice la
colectarea, depozitarea
și utilizarea deșeurilor;
-respectarea condițiilor
sanitaro-igienice la
păstrarea produselor
alimentare.
tehnice:
-recoltarea
-montarea
plaselor
metalice sub
pardoseala
podelii;
-instalarea
zăbrelelor la
răsuflători sau
ferestruici la
înălțimea de 80
roadei la
timp;
-aratul adânc
de toamnă;
-treieratul
imediat al
cerealelor și
depozitarea
lor în
elevatore
cm de la podea.
eliberate de
rozătoare.
Chimice: Biologice: 1. Raticide cumulative- 1. animale; zoocumarin; 2. păsări; 2. Raticide cu 3. microorganisme
Chimice:
Biologice:
1. Raticide cumulative-
1. animale;
zoocumarin;
2. păsări;
2. Raticide cu
3. microorganisme
acțiune toxică
spontană-indanfluid,
patogene pentru
rozătoare(bacterii,
ftorocetamid.
virusuri).
Măsuri de
exterminare
Mecanice:
Fizice:
1. Căpcăni mecanice;
1.Instalații ultarsonore;
2. spații de prindere;
2.Sistem de barieră
3. căpcăni lipicioase.
electrică;
26
Factorii care condiţionează selectarea măsurilor de deratizare: Specific Amplasar Coeficien Gradul de infestare
Factorii care condiţionează
selectarea măsurilor de
deratizare:
Specific
Amplasar
Coeficien
Gradul de
infestare
ul
ea
tul de
cu
obiectivu
obiectivu
complexi
rozătoare.
-lui.
lui.
-tate.
Criterii de selectare a raticidelor:
Substanţa activă.
Stabilitatea în mediul extern.
Biodegradabil.
DL 50 (doza totală minimă) să fie cît mai mică.
Să nu creeze rezistenţă.
Să fie cumulativ.
Timpul de apariţie a efectului toxic.

Indicatori de determinare a eficacității deratizării:

Indicatori de determinare a eficacității deratizării : 1.Numărul de platouri cu urme de rozătoare. 2. Numărul

1.Numărul de platouri cu urme de rozătoare.

2. Numărul de

rozătoare capturate la

1000 m 2 (primăvara și

27

Pentru asigurarea eficacității deratizării este necesară soluționarea problemelor:

deratizării este necesară soluționarea problemelor: Întroducerea tehnologiilor și metodologiilor

Întroducerea

tehnologiilor și

metodologiilor

dezinfectologi-

ce existente.

Posibilitatea utilizării rodenticidelor în condiții de casă,accesibili tatea economică.

Extinderea

spectrului de

rodenticide cu

acțiune

sistemică

universală.

Determinarea eficacității lucrărilor de deratizare:

Determinarea eficacității lucrărilor de deratizare: Eficacitate satistifăcătoare:  Oraș 90- 80 
Eficacitate satistifăcătoare:  Oraș 90- 80  Rural 80-70
Eficacitate
satistifăcătoare:
 Oraș 90- 80
 Rural 80-70
Eficacitate înaltă:  Oraș peste 90  Rural peste 80
Eficacitate
înaltă:
 Oraș peste
90
 Rural peste
80
Eficacitate nesatisfăcătoare:  Oraș pînă la 80  Rural pînă la 70
Eficacitate
nesatisfăcătoare:
 Oraș pînă la
80
 Rural pînă la
70

28

Bacterie-

ne:

BCG, STI

Vii

atenuate

Vaccinuri

Inactiva

-te

Virale:

VPO,

ROR

Corpusc

Fracțio-

-ulare

nate

Virale:

IPV,

antirabi

c, HVA

Bacterie

ne:pertus

-is, febra

tifoidă,

holera.

Proteice:

Polizahar

anatoxine

idice:

Subunit. a

pure

mi/o.

conjugate

29

Rolul serviciului antiepidemic și a medicinei curative în realizarea imunoprofilaxiei

Asistență externă de la donatori: BM, UNICEF, OMS

Ministerul

sănătății a

RM

Procurări

Centrul Național Științifico-practic de Sănătate Publică

Centrele raionale și municipale de Sănătate Publică

Centrele

medicilor

de familie

Maternită-

Instituții

medicale

țile

departame

30

ntale

Bazele organizatorice și metodice de realizare a imunoprofilaxiei

Legea Republicii Moldova privind supravegherea de stat a sănătății publice nr. 10-XVI din 03.02.2009
Legea Republicii Moldova privind supravegherea de
stat a sănătății publice nr. 10-XVI din 03.02.2009
1. Vaccinările se efectuează conform calendarului național de vaccinări î n vigoare.
1. Vaccinările se efectuează conform calendarului național de vaccinări î n vigoare.
1. Vaccinările se efectuează conform calendarului național de vaccinări î n vigoare.

1. Vaccinările se efectuează conform calendarului național de vaccinări în vigoare.

2. Vaccinarea se realizează în cabinetele de vaccinări

din Centrele medicilor de familie și maternițăți.

3. Vaccinarea se realizează de către medicii de familie:

-întocmesc planul anual de vaccinări -mobilizează populația; -programează vaccinările; -păstrează și manipulează în condiții optime vaccinul; -asigură instrumentarul necesar pentru administrarea vaccinului; -instruiește și atestează personalul medical mediu care efectuează vaccinarea propriu zisă.

medical mediu care efectuează vaccinarea propriu zisă. 4. Personalul medical participant la vaccinarea

4. Personalul medical participant la vaccinarea

populației este instruit privitor la indicațiile, contraindicațiile, precauțiile de vaccinare, sistemului informațional de raportare a reacțiilor postvaccinale, respectarea lanțului frig și valoarea imunizărilor.

31

Structura și conținutul metodei epidemiologice de investigație.

Studii epidemiologice I.Studii III.Studii IV.Studii observaționale transversale longitudinale 1.Descriptive 2.
Studii epidemiologice
I.Studii
III.Studii
IV.Studii
observaționale
transversale
longitudinale
1.Descriptive
2. Analitice
1.retrospective
a.individuale
a.
ecologice
2.prospective
sau
corelaționale
b.raport de
caz
b.
caz-martor
c.seria de
cazuri
c. de cohortă
d.populațion
ale
V.Metanaliza
II. Studii
experimentale
1. controlate
2.necontrolate
a.randomizate
a.experiment natural
b. de teren
b.modelarea procesului epidemic

32

Diagnosticul epidemiologic

I. Evaluarea sistematică a dimensiunilor și modului de manifestare a morbidității.

a dimensiunilor și modului de manifestare a morbidității. II. Evaluarea semnificației socio - economice și a

II. Evaluarea semnificației socio-economice și a impactului formei nosologice asupra sănătății publice.

a impactului formei nosologice asupra sănătății publice. III. Determinarea caracterului evolutiv în dinamica

III. Determinarea caracterului evolutiv în dinamica multianuală și anuală a procesului epidemic(„timpul de risc”).

și anuală a procesului epidemic(„timpul de risc”). IV. Distribuția teritorială a cazurilor de îmbolnăviri

IV. Distribuția teritorială a cazurilor de îmbolnăviri („teritoriul de risc”).

a cazurilor de îmbolnăviri („teritoriul de risc”) . V. Determinarea contingentelor de risc. VI. Dererminarea

V. Determinarea contingentelor de risc.

de risc”) . V. Determinarea contingentelor de risc. VI. Dererminarea factorilor de risc. VII. Analiza surselor

VI. Dererminarea factorilor de risc.

de risc. VI. Dererminarea factorilor de risc. VII. Analiza surselor de agenți patogeni și identificar

VII. Analiza surselor de agenți patogeni și identificarea modificărilor evolutive.

patogeni și identificar ea modificărilor evolutive. VIII. Analiza structurii agenților patogeni și

VIII. Analiza structurii agenților patogeni și identificarea particularităților

agenților patogeni și identificarea particularităților IX. Evaluarea eficacității măsurilor profilactice și

IX. Evaluarea eficacității măsurilor profilactice și antiepidemice în scopul corijării lor.

particularităților IX. Evaluarea eficacității măsurilor profilactice și antiepidemice în scopul corijării lor. 33

33

ANCHETA EPIDEMIOLOGICĂ Focar epidemic cu caz unic

Informația de urgență

Etapa I. Pregătirea pentru efectuarea anchetei epidemiologice.

Etapa II. Lucrul în focarul epidemic:

1. Culegerea anamnezei epidemiologice. 2. Examinarea focarului. 3. Corecții în măsurile antiepidemice efectuate. Organizarea investigațiilor de laborator.

Etapa III. Studierea documentelor, rezultatelor investigațiilor de laborator.

Etapa IV. Formularea diagnosticului epidemiologic. Alcătuirea planului măsurilor de localizare și lichidare a focarului.

Etapa V. Supravegherea focarului.

34

ANCHETA EPIDEMIOLOGICĂ Focar epidemic cu cazuri multiple

Informația de urgență

Focar epidemic cu cazuri multiple Informația de urgență Etapa I. Pregătirea pentru efectuarea anchetei

Etapa I. Pregătirea pentru efectuarea anchetei epidemiologice.

I. Pregătirea pentru efectuarea anchetei epidemiologice. Etapa II. Lucrul în focarul cu cazuri multiple: 1.

Etapa II. Lucrul în focarul cu cazuri multiple:

1.

Depistarea activă a tuturor bolnavilor.

2.

Analiza dinamicii erupției epidemice.

3.

Studierea situației epidemiologice și stării sanitaro-

igienice a teritotiului.

și stării sanitaro - igienice a teritotiului. Etapa III. Studierea documentelor, rezultatelor

Etapa III. Studierea documentelor, rezultatelor investigațiilor de laborator.

documentelor, rezultatelor investigațiilor de laborator. Etapa IV . Analiza epidemiologică a tuturor rezultatelor

Etapa IV. Analiza epidemiologică a tuturor rezultatelor obținute și formularea diagnosticului epidemiologic.

obținute și f ormularea diagnosticului epidemiologic. Etapa V. Elaborarea planului de lichidare a erupției și

Etapa V. Elaborarea planului de lichidare a erupției și consecințelor.

planului de lichidare a erupției și consecințelor. Etapa VI . Realizarea măsurilor antiepidemice și

Etapa VI. Realizarea măsurilor antiepidemice și supravegherea epidemiologică.

35

Bolile Infecţioase a Tractului Digestiv

 

Febra tifoidă

 

Boală infecţioasă acută, care face parte din

Definiția

grupul infecţiilor intestinale, caracterizându-se clinic printr-o evoluţie ciclică: semne de intoxicaţie, bacteriemie, febră îndelungată, erupţii cutanate, afectarea tractului digestiv şi

a

altor sisteme .

Standardele de

Posibil: nu se aplică. Probabil: izolarea ag. etiologic fără semne clinice, sau caz compatibil cu descrierea clinică și având o legătură epidemiologică, sau caz compatibil cu descrierea clinică și detectarea anticorpilor specifici anti-O, H și/sau anti-vi. Confirmat: un caz compatibil cu descrierea clinică și confirmat în laborator.

caz

Agentul

Salmonella typhi este relativ rezistentă în diverse condiţii ale mediului ambiant: în sol - 2 săptămâni; în apă, pe legume şi fructe - 5-10 zile; în unt, brânză de vaci, carne - 3 luni; în gheaţă - 6 luni. Însă este sensibilă la substanţe dezinfectante şi la t 0 ridicate: t 0 de 100 0 nimiceşte bacteriile timp de 1 minut.

patogen

Sursa de

Omul bolnav și purtătorii convalescenți.

infecție

Perioada de

7-25 zile

incubație

Perioada de

- Începe la a 2 săptămână de boală

contagiozitate

- Durează până la sfârșitul perioadei de

convalescență, dacă nu trece în purtător.

Receptivitatea

Generală, mai frecvent copii ( 7-15 ani) și adulții (20-40 ani). Imunitate postinfecțioasă tipospecifică de până la 15-20 ani.

și imunitatea

Sezonalitatea

Vară-toamnă

36

Mecanism de transmitere fecalo-oral

-Apa

X

Hidrică

-Produse

alimentare

Aeriană

fecalo-oral -Apa X Hidrică - Produse alimentare Aerian ă A limentară D e c o n

Alimentară

De contact

Transmisivă

Transplacentară

- Mâini

murdare

- Obiecte de

uz casnic

X

X

37

Măsuri antiepidemice Îndreptate către Îndreptate către Îndreptate către sursă mecanismul de receptivitatea
Măsuri antiepidemice
Îndreptate către
Îndreptate către
Îndreptate către
sursă
mecanismul de
receptivitatea
transmitere
populației
Depistarea
Dezinfecția
Imunizarea cu
precoce a
terminală în focar.
vaccin chimic
bolnavilor şi
Dezinfecția sis-
planificată în
izolarea lor
tematică a latri-
nelor și a WC din
locurile publice.
conformitate cu
obligatorie în
indicaţiile
staționar.
serviciului
Externarea
Combaterea
epidemiologic.
bolnavilor se
efectuează după
însănătoșire și
examinare
bacteriologică
triplă negativă,
efectuate cu
interval de 5 zile.
muștelor și pre-
venirea înmulțirii
lor prin
dezinfecția
încăperilor
destinate pentru
colectarea
gunoiului,
Contacții și
purtătorii cronici
sunt examinați
bacteriologic o
singură dată și se
expedierea
regulată și inacti-
varea lui prin
compostare sau
ardere.
izolează din
Izvoarele să fie
colectivități până
la primirea
rezultatelor
negative.
păstrate într-o
curăţenie strictă,
iar apa din
bazinele deschise
şi fântânile să fie
consumată numai
după ce se fierbe.

38

 

Febrele paratifoide

Definiția

Boli infecţioase acute, care fac parte din grupul infecţiilor intestinale, caracterizate prin implicarea în procesul inflamator a sistemului limfatic a intestinului subțire, septicemie, intoxicație, febră, hepatomegalie și splenomegalie.

Standardele

Posibil: nu se aplică. Probabil: izolarea ag. etiologic fără semne clinice, sau caz compatibil cu descrierea clinică și având o legătură epidemiologică, sau caz compatibil cu descrierea clinică și detectarea anticorpilor specifici anti-O, H . Confirmat: un caz compatibil cu des- crierea clinică și confirmat în laborator.

de caz

Agentul

Salmonella paratyphi A,B bacili gram negativi, mobili din genul Salmonella, fam. Enterobacteriaceae. La bacterii se disting Antigenele O și H, dar nu antigenul Vi ca la Salmonella typhi. Sunt rezistente în mediul ambiant: în sol se păstrează pînă la cîteva luni, în lapte la t 0 18-20 0 C până la 10 zile.

patogen

Sursa de

-

Omul bolnav și purtătorii convalescenți.

La febra paratifoidă B – animalele domestice ( bovinele, suinele, păsările)

-

infecție

Perioada de

- La febra paratifoidă A – 3-14 zile

incubație

- La febra paratifoidă B – 2-8 zile

Perioada de

- Începe din primele zile a bolii.

Durează până la sfârșitul perioadei de convalescență (2-3 săptămâni)

-

contagiozitate

Receptivitatea

Generală. Imunitate postinfecțioasă tipospecifică de până la 15-20 ani.

și imunitatea

Sezonalitatea

Vară-toamnă

39

Mecanism de transmitere fecalo-oral

X

-Apa

contami-

na

Hidrică

-Produse

alimentare:

lapte, carne,

fructe,etc.

Aeriană

alimentare: lapte, carne, fructe,etc. Aerian ă A limentară D e c o n t a c

Alimentară

De contact

Transmisivă

- Mâini

murdare.

Transplacentară

X

40

X

Măsuri antiepidemice

Măsuri antiepidemice Îndreptate către mecanismul de transmitere Îndreptate către sursă  Depistarea precoce
Măsuri antiepidemice Îndreptate către mecanismul de transmitere Îndreptate către sursă  Depistarea precoce

Îndreptate către

mecanismul de

transmitere

Îndreptate către mecanismul de transmitere Îndreptate către sursă  Depistarea precoce a
Îndreptate către mecanismul de transmitere Îndreptate către sursă  Depistarea precoce a

Îndreptate către

sursă

mecanismul de transmitere Îndreptate către sursă  Depistarea precoce a bolnavilor şi izolarea lor
 Depistarea precoce a bolnavilor şi izolarea lor obligatorie în staționar.  Externarea bolnavilor se
 Depistarea
precoce a
bolnavilor şi
izolarea lor
obligatorie în
staționar.
 Externarea
bolnavilor se
efectuează după
însănătoșire și
examinare
bacteriologică
triplă negativă ,
efectuate cu
interval de 5 zile.
 Contacții și
purtătorii cronici
sunt examinați
bacteriologic o
singură dată și se
izolează din
colectivități până
la primirea
rezultatelor
negative.

Îndreptate către

receptivitatea

populației

negative. Îndreptate către receptivitatea populației  Imunizarea cu vaccin chimic planificată în

Imunizarea cu vaccin chimic

planificată în conformitate cu indicaţiile serviciului

epidemiologic.

Dezinfecția

terminală în focar.

Dezinfecția

sistematică a latrinelor și a WC

din locurile

publice.

Folosirea în

alimentație numai a laptelui și cărnii fierte, a legumelor și fructelor spălate riguros cu apa rece și fierbinte

Izvoarele să fie

păstrate într-o curăţenie strictă, iar apa din bazinele deschise şi fântânile neamenajate să fie consumată numai după ce se fierbe. Purtătorii trebuie să aibă obiecte de folosință individuale.

41

 

Holera

Definiția

Boală infecţioasă acută, determinată de vibrio cholerae, caracterizată prin diaree apoasă, vărsături fără grețuri, deshidratare acută cu oligurie și hipotensiune arterială.

Standardele

Posibil: caz clinic compatibil Probabil: caz clinic cu tablou clinic cu unul sau mai multe semne specifice. Confirmat: un caz compatibil cu descrierea clinică și confirmat în laborator prin depistarea vibrionilor holerici.

de caz

Agentul

Vibrio holerae, Vibrio eltor, Vibrio bengal-sensibil la căldură, aciditatea sucului gastric, dezinfectante: fenol 0,5%-10 min., clor, antibiotice- cloramfenicol, eritromicină. Rezistă în apă 4-14 zile, pe fructe, legume-5 zile, în lapte, brânzeturi-5 zile.

patogen

Sursa de

Omul bolnav și purtătorul de vibrioni care elimină vibrionii cu mase fecale și mase vomitive.

infecție

Perioada de

4 ore -7 zile( în medie 1-3 zile).

incubație

Perioada de contagiozitate

Bolnavul este contagios pe tot parcursul manifestărilor clinice și câteva zile după însănătoșire, de obicei câteva zile. Este posibilă instalarea portajului pentru câteva luni.

Receptivitatea și imunitatea

Generală. Copii sunt mai receptivi ca adulții.

Sezonalitatea

Vara

42

Mecanism de transmitere fecal-oral

X

-Apa

contami-

na

Hidrică

-Produse

alimentare:

lapte, carne,

fructe,etc.

Aeriană

alimentare: lapte, carne, fructe,etc. Aerian ă A limentară D e c o n t a c

Alimentară

De contact

Transmisivă

- Mâini

murdare.

Transplacentară

X

43

X

Măsuri antiepidemice

Măsuri antiepidemice Îndreptate către mecanismul de transmitere Îndreptate către sursă  Depistarea precoce
Măsuri antiepidemice Îndreptate către mecanismul de transmitere Îndreptate către sursă  Depistarea precoce

Îndreptate către

mecanismul de

transmitere

Îndreptate către mecanismul de transmitere Îndreptate către sursă  Depistarea precoce a
Îndreptate către mecanismul de transmitere Îndreptate către sursă  Depistarea precoce a

Îndreptate către

sursă

mecanismul de transmitere Îndreptate către sursă  Depistarea precoce a bolnavilor şi izolarea lor
 Depistarea precoce a bolnavilor şi izolarea lor obligatorie în staționar.  Declararea nominală,
 Depistarea
precoce a
bolnavilor şi
izolarea lor
obligatorie în
staționar.
 Declararea
nominală,
anunțarea imediat
telefonică.
 Externarea
bolnavilor se
efectuează după
însănătoșire și
examinare
bacteriologică
triplă negativă ,
efectuate cu
interval de 2 zile.
 Chimioprofilaxi
a contacților
direcți cu
tetraciclină-2g/zi,
timp de 3 zile/4g
în total(2g odată
apoi câte 1g la 6-8
ore).

Îndreptate către

receptivitatea

populației

6-8 ore). Îndreptate către receptivitatea populației  Imunizarea activ ă , cu vaccin inactivat,

Imunizarea activă, cu vaccin

inactivat, administrat subcutanat, oferă

protecție redusă,

40%, cu durata de 3-4 luni, fără a oferi protecție față de starea de purtător, deci nu este indicată la venirea dintr-o țară cu endemie.

 Dezinfecția terminală în focar.  Dezinfecția sistematică a latrinelor și a WC din locurile
 Dezinfecția
terminală în focar.
 Dezinfecția
sistematică a
latrinelor și a WC
din locurile publice.
 Dezinfecție
continuă și terminală
pentru lichidul de
vărsătură, materii
fecale, obiectele
bolnavului, vesela,
salon (sterilizare
umedă, căldura
uscată, clor)
- dezinsecția cu
compuși DDT sau
HCH;
 în epidemii,
măsuri speciale
privind circulația
trenurilor,
avioanelor, care vin
din zone endemice,
măsuri speciale de
igienă privind apa
potabilă, evacuarea
rezidurilor;
 Supravegherea
bazinelor de apă cu
titrarea
nagvibrionului.

44

 

Salmoneloza

Definiția

Boală infecţioasă acută din grupul infecţiilor zooantroponoze şi intestinale, caracterizându-se clinic printr-o intoxicaţie pronunţată, febră, vome şi scaune lichide repetate, care duc mai frecvent la o deshidratare pronunţată şi dereglarea a mai multor sisteme ale organismului.

Standardele de

Posibil: caz clinic compatibil Probabil: caz clinic compatibil cu legătură epidemiologică și/sau depistarea agentului patogen/toxic suspect în produsul alimentar/apă. Confirmat: un caz compatibil cu descrierea clinică și confirmat în laborator.

caz

Agentul

Salmonella typhi murium, S. heidelberg, S. newport, S. Enteritidis ș.a. sunt foarte rezistente la acțiunea factorilor din mediul ambiant și sensibile la temperaturi înalte - la 70ºC - 5-10 min., la 100 0 C mor momentan.

patogen

Sursa de

Animalele domestice și sinantrope(bovine, porcine, ovine, păsări, șobolani, șoareci) bolnave sau purtătoare de salmonele, cât și omul bolnav sau purtător de salmonele.

infecție

Perioada de

De la 6-48 de ore, in mediu 12-24 de ore

incubație

Perioada de

Bolnavul este contagios pe tot parcursul bolii, de obicei câteva zile. Este posibilă instalarea portajului pentru câteva luni mai ales la copii.

contagiozitate

Receptivitatea

Generală. Mai frecvent copii și adolescenții. Imunitate postinfecțioasă tipospecifică de scurtă durată.

și imunitatea

Sezonalitatea

Vara-toamnă

45

Mecanism de transmitere fecalo-oral

X

-Apa

contami-

na

Hidrică

- Carnea

- Ouăle

- Produsele

din carne

Aeriană

- Carnea - Ouăle - Produsele din carne Aerian ă Alimenta ră D e c o

Alimenta

De contact

Transmisivă

- Mâinile

contaminate

Transplacentară

X

46

X

Măsuri antiepidemice Îndreptate către Îndreptate către Îndreptate către sursă mecanismul de receptivitatea
Măsuri antiepidemice
Îndreptate către
Îndreptate către
Îndreptate către
sursă
mecanismul de
receptivitatea
transmitere
populației
Depistarea
Asigurarea
precoce a
bolnavului si
regimului sanitar
la abatorul de
izolarea lui.
animale.
Externarea
Respectarea
bolnavilor după
însănătoșirea
deplină și examen
dublu
bacteriologic cu
rezultat negativ.
cerințelor sanitare
pentru stocarea,
transportarea,
prelucrarea
culinară a
produselor
Evidența
alimentare.
contacților,
supravegherea lor
timp de 7 zile.
Dezinfecția
terminală în focar.
Folosirea în
consum numai a
apei fierte.

47

Toxiinfecțiile alimentare

Definiția

Boli acute din grupul infecţiilor intestinale, care apar sporadic sau epidemic în urma consumării de alimente intens contaminate cu variate bacterii şi toxinele lor, caracterizându-se clinic prin disfuncţii intestinale acute cu debut brutal, fenomene toxice generale.

Standardele

Posibil: caz clinic compatibil. Probabil: caz clinic compatibil cu legătura epidemiologică și/sau depistarea agentului patogen/toxic suspect în produsul alimentar Confirmat: un caz compatibil cu descrierea clinică și confirmat în laborator.

de caz

Agenții

Clostridium perfringens, Proteus vulgaris, Proteus mirabilis, Bacillus cereus, Klebsiella, Enterobacter, Citrobacter, Serratia, Pseudomonas, Aeromonas, Edwardsiella, Vibrio parahaemolyticus - elimină enterotoxine termostabile. Klebsiella pneumoniae, Enterobacter cloacae, Aeromonas hidrophila, Clostridium perfringens de tip G şi dificile, Vibrio parahaemoliticus – elimină citotoxine, ce lezează membranele celulelor epiteliale, ducând la dereglarea în ele a proceselor de sinteză a proteinelor.

patogeni

Sursa de

-

Omul și animalele bolnave.

infecție

 

Perioada de

30 min. 24 ore (mai frecvent 2-4 ore).

incubație

Perioada de

Durează pe toată perioada eliminării în mediul ambiant a agenților patogeni.

-

contagiozitate

Receptivitatea

Generală. Imunitate postinfecțioasă nu se formează.

și imunitatea

Sezonalitatea

Primăvara – vara - toamnă

48

Mecanism de transmitere fecalo-oral

- Căi

aeriene

-Apa

contami-

na

Hidrică

- Produse

alimenta-

re contami-

nate

Aeriană

- Produse alimenta- re contami- nate Aerian ă Ali mentară D e c o n t

Alimentară

De contact

Transmisivă

- Mîini

infectate.

-Alimente

Transplacentară

X

49

X

Măsuri antiepidemice Îndreptate către Îndreptate către Îndreptate către sursă mecanismul de receptivitatea
Măsuri antiepidemice
Îndreptate către
Îndreptate către
Îndreptate către
sursă
mecanismul de
receptivitatea
transmitere
populației
Depistarea
Dezinfecția
precoce a
bolnavilor şi
izolarea lor
la domiciuliu sau
în staționar după
indicații clinice
sau
epidemiologice .
curentă și
terminală în focar.
Interzicerea
consumării ali-
mentelor prepa-
rate şi menţinute la
temperatura came-
rei mai mult de 4-5
Supravegherea
contacților timp
de 5 zile cu
examinarea zilnică
a scaunului și
efectuarea
termometriei.
ore. Păstrate la fri-
gider aceste
alimente vor fi
con-sumate până
la 24 ore de la
preparare.
Păstrarea în
Izolarea și
tratarea persoa-
nelor bolnave de
infecțiile care au
frigider a cărnii,
laptelui, peștelui la
t 0 +2+4 0 C conform
termenilor de
produs
toxiinfecția.
păstrare.
 Examinarea
veterinară și
sanitară a cărnii de
la sacrificarea
animalelor şi până
la realizarea
produselor
fabricate din ea.

50

 

Botulismul

Definiția

Face parte din grupul intoxicațiilor alimen tare, provocate de bacilul botulinic şi toxi- na lui, care pătrund în organismul uman prin cavitatea bucală cu produsele alimen- tare, mai ales a celor conservate şi se cara- cterizează clinic prin afectarea tractului digestiv şi a sistemului nervos central.

Standardele

Posibil: nu se aplică. Probabil: un caz compatibil cu descrierea clinică și avînd o legătură epidemiologică. Confirmat: un caz compatibil cu descrierea clinică și confirmat în laborator.

de caz

Agentul

Clostridium botulinum - un bacil strict anaerob. Sporii sunt extrem de rezistenţi la factorii chimici și fizici, ei rezistă la fierbere obișnuită, pentru distrugere fiind necesare peste 5-6 ore. Sporii sunt distruși prin autoclavare la 120°C timp de 15-30 min. Forma vegetativă elimină toxine bacterio-microbiene. Sunt cunoscute 7 tipuri de clostridii botulinice (A,B,C,D,E, F,G). În RM botulismul este determinat de tipurile A,B și E, mai frecvent tipul B (65- 70%). Botulotoxina este termolabilă și la fierbere este distrusă peste 10-15 minute.

patogen

Sursa de

- Animalele domestice și salbatice, mai ales erbivorele. Omul bolnav

infecție

Perioada de

2 ore 14 zile, mai frecvent 6-24 ore.

incubație

Perioada de

Toată perioada de purtător, uneori toată viața

contagiozitate

Receptivitatea

Generală. Mai frecvent adulții Imunitate postinfecțioasă nu se formează

și imunitatea

Sezonalitatea

Primăvara

51

Mecanism de transmitere fecalo-oral

X

X

Hidrică

- Alimente

conservate:

carne,

ciuperci

Aeriană

- Alimente conservate: carne, ciuperci Aerian ă A limentară D e c o n t a

Alimentară

De contact

Transmisivă

Transplacentară

X

X

X

52

Măsuri antiepidemice

Măsuri antiepidemice Îndreptate către mecanismul de transmitere Îndreptate către sursă  Depistarea
Măsuri antiepidemice Îndreptate către mecanismul de transmitere Îndreptate către sursă  Depistarea

Îndreptate către

mecanismul de

transmitere

Îndreptate către mecanismul de transmitere Îndreptate către sursă  Depistarea precoce a
Îndreptate către mecanismul de transmitere Îndreptate către sursă  Depistarea precoce a

Îndreptate către

sursă

mecanismul de transmitere Îndreptate către sursă  Depistarea precoce a bolnavilor şi internarea

Depistarea

precoce a

bolnavilor şi

internarea lor

obligatorie în

staționar.

Administrarea

bolnavilor a serului antitoxic polivalent (A, B, C și E) intramuscular.

Supravegherea

contacților timp de 10 zile.

Îndreptate către

receptivitatea

populației

10 zile. Îndreptate către receptivitatea populației  Dezinfecția curentă și terminală în focar. 
10 zile. Îndreptate către receptivitatea populației  Dezinfecția curentă și terminală în focar. 

Dezinfecția curentă și terminală în focar.

Produsele

conservate în

condiţii casnice înainte de utilizare trebuie prelucrate termic prin fierbere sau prăjire

timp de 15-20 minute.

Produsele

conservate vor fi păstrate în locuri uscate şi la o temperatură mai

joasă de +10°C sau chiar la temperatura frigiderului.

53

Intoxicație alimentară Stafilococică

Definiția

Intoxicație acută determinată de consumul produselor alimentare ce conțin toxine bacteriene și care afectează tractul gastro- intestinal

Standardele de

Posibil: caz clinic compatibil Probabil: caz clinic compatibil cu legătura epidemiologică sau depistarea toxinei suspecte în produsul alimentar Confirmat: un caz compatibil cu descrierea clinică și confirmat în laborator.

caz

 

Staphylococcus aureus coci gram pozitivi, imobili, ne sporulați, necapsulați, care produc enterotoxine (A,B,C,D,E, H;G,I) termostabile: ele nu se

Agentul

patogen

inactivează la temperatura de fierbere (+100°C) timp de 30 minute (după unii autori chiar şi până la 2 ore) şi îşi păstrează însuşirea (în lipsa bacteriilor) de

a provoca boala.

 

- Omul bolnav (afecțiuni purulente ale

Sursa de

infecție

dermei, căilor respiratorii, etc.) și purtătorii sănătoși.

Mai rar animalele bolnave de mastite (bovine, ovine, caprine, etc.)

-

Perioada de

2-6 ore

incubație

Perioada de

Bolnavii care au suportat intoxicație stafilococică nu prezintă pericol pentru cei din jur.

contagiozitate

Receptivitatea

Generală. Imunitatea postinfecțioasă nu se formează

și imunitatea

Sezonalitatea

Primăvara – vara - toamna

54

Mecanism de transmitere fecal-oral

X X Hidrică Aeriană De contact Transmisivă Transplacentară - Mâini infectate. X
X
X
Hidrică
Aeriană
De contact
Transmisivă
Transplacentară
- Mâini
infectate.
X

Alimentară

- Lapte,

creme dul-

ci, carne,

pește,legume

X

55

Măsuri antiepidemice Îndreptate către Îndreptate către Îndreptate către sursă mecanismul de receptivitatea
Măsuri antiepidemice
Îndreptate către
Îndreptate către
Îndreptate către
sursă
mecanismul de
receptivitatea
transmitere
populației
Spitalizarea
Dezinfecția
bolnavilor după
indicații clinice și
epidemiologice.
curentă și terminlă
în focar.
Nu se vor
Supravegherea
contacților timp
de 5 zile cu
examinarea
zilnică a
scaunului și cu
efectuarea
termometriei.
consuma alimente
preparate şi
menţinute la
temperatura
camerei mai mult
de 4-5 ore.
Păstrate la frigider
aceste alimente
Izolarea și
tratarea
persoanelor
bolnave de
vor fi consumate
nu mai târziu de
24 ore de la
preparare.
diverse infecții
Respectarea
stafilococice.
igienei în timpul
mulsului
animalelor şi a
igienei personale
de către
mulgătoare.
Efectuarea
examenului
veterinar și sanitar
al laptelui și cărnii.

56

 

Shigellozele

Definiția

Boală infecţioasă acută sau cronică din grupul infecţiilor intestinale, provocată de Shigelle, care se caracterizează clinic prin simptome de intoxicaţie şi de afectare a intestinului, mai cu seamă a celui gros, exprimându-se prin dureri colicative în abdomen, scaune lichide şi frecvente, cu amestec de mucus şi striuri de sânge.

Standardele de

Posibil: nu se atestă. Probabil: un caz compatibil cu descrierea clinică şi având o legătură epidemiologică, şi/sau detectarea anticorpilor specifici în RHAI în titre diagnostice. Confirmat: un caz compatibil cu descrierea clinică şi confirmat în laborator.

caz

Agentul

Shigella dysenteria, S. Flexneri, S. Boydii, S. Sonnei sunt destul de viabile în mediul ambient: în solul - 3 luni; în apă - 10 zile; în lapte -10-20 zile; pe pâine, unt, brânză - 10-15 zile; pe pielea mâinilor - 3-5 zile.T 0 100 0 C îi distruge timp de 1 min., RUV-30 min., sol. Acid fenic 5%-în câteva secunde.

patogen

 

Omul bolnav cu forme clinice tipice și atipice

-

Sursa de

infecție

-

Purtătorul de shigele.

Perioada de

1-7, mai frecvent 2-4 zile

incubație

Perioada de

La primele semne de boală, elimina încă 2-4 săptămâni. Portajul postinfecțios de la câteva luni-ani.

contagiozitate

Receptivitatea

Generală, mai frecvent copiii 6 luni–5 ani Imunitatea postinfecțioasă tipospecifică neîndelungată.

și imunitatea

Sezonalitatea

Vara-toamna.

57

Mecanism de transmitere fecalo-oral

X

- Apa

contami-

nată.

Hidrică

- Lactate

- Carne

- Ouă

- Legume

Aeriană

Hidrică - Lactate - Carne - Ouă - Legume Aerian ă A limentară D e c

Alimentară

De contact

Transmisivă

Transplacentară

- Obiecte

de uz

casnic

X

X

58

Măsuri antiepidemice Îndreptate către Îndreptate către Îndreptate către sursă mecanismul de receptivitatea
Măsuri antiepidemice
Îndreptate către
Îndreptate către
Îndreptate către
sursă
mecanismul de
receptivitatea
transmitere
populației
Depistarea
Dezinfecţia
precoce a
bolnavului şi
curentă sau
terminală în focar.
purtătorilor.
Întrebuinţarea
Spitalizarea
bolnavilor după
indicaţii clinice și
epidemiologice.
apei fierte, a
fructelor şi
legumelor
minuţios spălate .
Evidenţa şi
Controlul sanitar
supravegherea
contacților timp
de 7 zile.
a surselor acvatice
şi a
întreprinderilor
alimentare atât de
stat cât şi private.
Întreţinerea
igienică a
localurilor.

59

 

Esherichioze

 

Boală infecţioasă acută din grupul bolilor intestinale, care se transmite omului sănătos

de

la cel bolnav mai frecvent pe cale orală și

se

caracterizează clinic prin sindroame de

Definiția

intoxicaţie sau deshidratare, fiind însoțite de afectarea tractului digestiv, ce se exprimă prin semne de gastroenterită sau

gastroenterocolită.

Standardele de

Posibil: nu se aplică. Probabil: izolarea agentului etiologic fără semne clinice, sau caz compatibil cu descrierea clinică şi având o legătură epidemiologică. Confirmat: un caz compatibil cu descrierea clinică şi confirmat în laborator.

caz

 

Escherichia coli: enteropatogenă,

Agentul

enteroinvazivă, enterotoxigenă sunt gram negative, cresc pe medii nutritive obişnuite şi au o structură antigenică complicată. Ele conţin antigenul somatic central O, flagelat -

patogen

H

şi somatic superficial -K. Sunt rezistente la

factorii mediului ambiant. Pe suprafețele jucăriilor și obiectelor se pot păstra până la 3- 4 luni.

Sursa de

Omul bolnav cu diverse forme clinice manifeste, însă mai frecvent cu cele uşoare, diminuate, şterse.

infecție

Perioada de

1-10 zile.

incubație

Perioada de

Bolnavul e contagios pe toată perioada manifestărilor clinice. Mamele care alăptează – purtători luni de zile

contagiozitate

Receptivitatea

Generală, mai frecvent copiii, iar E.coli enteropatogenă numai la copii până la 2 ani Imunitatea postinfecțioasă lipsește

și imunitatea

Sezonalitatea

Vara-toamna

60

Mecanism de transmitere fecalo-oral

X

- Apa

contami-

nată.

Hidrică

- Produse

lactate.

- Lapte

Aeriană

nată. Hidrică - Produse lactate. - Lapte Aerian ă A limentară D e c o n

Alimentară

De contact

Transmisivă

- Mâini

contami-

nate

- Jucării

Transplacentară

X

61

X

Măsuri antiepidemice Îndreptate către Îndreptate către Îndreptate către sursă mecanismul de receptivitatea
Măsuri antiepidemice
Îndreptate către
Îndreptate către
Îndreptate către
sursă
mecanismul de
receptivitatea
transmitere
populației
Dezinfecţia
terminală sau
curentă în focar.
Dereticarea
umedă a
încăperilor.
Decontaminarea
și excluderea din
consum a
alimentelor
dovedite a fi
contaminate.
Utilizarea
obiectelor sterile
individuale de
toaletă.
Dezinfecția
mâinilor până și
după contactul cu
copilul bolnav.
Pasteurizarea sau
fierberea laptelui.
Spălarea mâinilor
cu apă curgătoare
și săpun.

62

 

Hepatita virală A

Definiția

Boală infecțioasă acută, provocată de virusul hepatic A, care pătrunde în organismul uman mai frecvent pe cale bucală, manifestându-se clinic prin fenomene de intoxicație generală, dereglări ale tractului digestiv, mai cu seamă dereglări hepatice, însoțite sau nu de apariția icterului.

Standardele

Posibil: nu se aplică. Probabil: un caz ce corespunde definiției cazului clinic și are o legătură epidemiologică cu cazuri confirmate. Confirmat: un caz compatibil cu definiția cazului clinic și este confirmat prin una din metodele de laborator.

de caz

Agentul

Virusul hepatitei A face parte din familia Picornaviridae. El este rezistent la 60 0 C - 1h, în apa contaminată – zile-luni. Este distrus prin fierbere în 5 minute, prin autoclavare într-un minut, prin clorinare intensă 1-2mg/l - în 30min., de formaldehidă 2-4%, UV, glutaraldehidă 2%, etanol 70% - în 5 minute.

patogen

 

Omul bolnav cu forme clinice manifeste, atipice, șterse.

-

Sursa de

infecție

-

Purtătorul de virus (2-3săptămâni).

Perioada de

7-50 zile

incubație

 

Începe cu 1-2 săptămâni până la debutul bolii

-

Perioada de

contagiozitate

-

Durează 5-7 zile după debut.

Receptivitatea

Generală, mai frecvent copii preșcolari Imunitate postinfecțioasă de lungă durată

și imunitatea

Sezonalitatea

Toamna-iarna

63

Mecanism de transmitere fecalo-oral

- Apă

infectată

X

Hidri

- Alimente

infectate

Aeriană

Apă infectată X Hidri că - Alimente infectate Aerian ă A limentară D e c o

Alimentară

De contact

Transmisivă

- Mâini

murdare

- Veselă,

jucării, etc.

Transplacentară

X

64

- Transfuzii

de sînge

Măsuri antiepidemice Îndreptate către Îndreptate către Îndreptate către sursă mecanismul de receptivitatea
Măsuri antiepidemice
Îndreptate către
Îndreptate către
Îndreptate către
sursă
mecanismul de
receptivitatea
transmitere
populației
Depistarea
Imunizarea cu
atipice.
 Dezinfecția
curentă sau
terminală în focar.
 Igienizarea,
activă a cazurilor,
inclusiv a celor
Izolarea
vaccin cu virus
omorât după
indicații
epidemiologice.
bolnavilor la
domiciliu sau la
spital.
salubrizarea și
decontaminarea
mediului.
Supravegherea
contacților timp
de 35 de zile.
Dispensarizarea
convalescenților,
asigurânduse
controlul clinic și
de laborator.

65

 

Hepatita virală E

Definiția

Boală infecţioasă acută din grupul infecţiilor intestinale şi antroponozelor, provocată de virusul hepatic E, care pătrunde în organismul uman prepon- derent pe cale hidrică (prin apa infectată), manifestându-se clinic prin fenomene de intoxicaţie generală, dereglări ale tractului digestiv, îndeosebi ale funcţiei ficatului, precum şi a altor sisteme, fiind însoţite mai frecvent de apariţia icterului.

Standardele de

Posibil: nu se aplică Probabil: nu se aplică Confirmat: un caz ce corespunde definiției cazului clinic și este confirmat prin una din metodele de laborator.

caz

Agentul

Virusul hepatitei E are dimensiunile de 27-37 nanometri, conţine acidul ribonucleic (ARN) şi este mai puţin rezistent la acţiunea diferitor factori ai mediului ambiant, în comparaţie cu virusul HVA. El se deteriorează mai rapid în condiţii de laborator, nefiind atât de rezistent la temperaturi joase. Virusul hepatic E este mai puţin virulent decât virusul A, ce necesită cantităţi mai mari pentru a provoca boala.

patogen

Sursa de

Omul bolnav cu forme clinice tipice și atipice. Nu se exclud rozătoarele sălbatice și pisicile.

infecție

Perioada de

30-60 zile (mai frecvent 30-42 zile)

incubație

Perioada de

În primele săptămâni de boală

contagiozitate

Receptivitatea

Preponderent persoanele tinere (15-30 ani). Imunitatea postinfecțioasă tipospecifică dură, dar nu pe toată viața.

și imunitatea

Sezonalitatea

Toamnă-iarnă

66

Mecanism de transmitere fecal - oral

X

- Apă

contami-

nată

Hidrică

- Produse

alimentare

mai rar.

Aeriană

nată Hidrică - Produse alimentare mai rar. Aerian ă A limentară D e c o n

Alimentară

De contact

Transmisivă

- Mâini

murdare,

veselă mai

rar

Transplacentară

X

67

- Transfuzii

de sînge

Măsuri antiepidemice Îndreptate către Îndreptate către Îndreptate către sursă mecanismul de receptivitatea
Măsuri antiepidemice
Îndreptate către
Îndreptate către
Îndreptate către
sursă
mecanismul de
receptivitatea
transmitere
populației
Depistarea
Dezinfecţia
activă a cazurilor,
inclusiv a celor
curentă sau
terminală în focar.
atipice.
Igienizarea,
Izolarea
bolnavilor la
domiciliu sau la
spital.
salubrizarea și
decontaminarea
mediului.
 Apa înainte de fi
Supravegherea
contacților timp
consumată trebuie
să se fiarbă.
de 60 de zile.
Femeile
gravide, care au
suportat HVE,
trebuie să fie
supravegheate
minuţios de
medicul
infecţionist şi
obstetrician.

68

 

Poliomielita

Definiția

Boală infecţioasă acută din grupul bolilor intestinale, provocată de virusuri, care se transmit de la omul bolnav la cel sănătos, prin intermediul mecanismului fecalo-oral, caracterizându-se prin diferite forme clinice - de la cele mai uşoare (atipice, purtători de virus) până la cele mai grave, cu lezarea sistemului nervos central, exprimată prin variante paralitice, spinale, encefalitice şi cu tulburări respiratorii.

Standardele

Posibil: nu se aplică Probabil: un caz compatibil cu descrierea clinică. Confirmat: un caz compatibil cu descrierea clinică și confirmat în laborator.

de caz

Agentul

Virusurile poliomielitice (tipurile I, II, III) fac parte din genul Enterovirus, fam. Picornavirus. Sunt rezistente în materii fecale, ape reziduale, lapte 3-4 luni, la t 0 +37 0 C-50-65 zile, la t 0 +4 0 C-câteva luni. Sunt sensibile la t 0 înalte, substanțe dezinfectante, RUV, etc.

patogen

Sursa de

Omul bolnav cu forme ușoare, subclinice, abortive, fruste, atipice sau purtătorii acuți.

infecție

Perioada de

7-14 zile

incubație

Perioada de

4-5 zile până la debutul bolii și 7-10 zile după debutul bolii

contagiozitate

Receptivitatea

Generală, mai frecvent copii până la vârsta de 15 ani Imunitatea postinfecțioasă durabilă, dar specifică de tip.

și imunitatea

Sezonalitatea

Vară- toamnă.

69

Mecanism de transmitere fecal oral

-Aero-pică-

turi: tusă,

strănut,

vorbirea

- Apă

contami-

nată

Hidrică

- Lapte

- Legume

- Fructe

Aeriană

nată Hidrică - Lapte - Legume - Fructe Aerian ă A limentară D e c o

Alimentară

De contact

Transmisivă