Revista de note si studii juridice

Despre revista Consiliul stiintific Reguli de publicare

Incalcarile aduse dreptului de acces la justitie si

dreptului de proprietate prin legea nr. 278/2009 de
modificare a legii taxelor judiciare de timbru
13 Octombrie 2009 - Floriana Marin-Vladulescu

713 citiri

1. Consideratii generale privind dreptul de acces la justitie

Sistemul judiciar reprezint, n orice stat democratic, o component esenial a
civilizaiei i progresului social. Ideea de proces echitabil trimite automat la ideea de stat
de drept.
n societile moderne, justiia este o funcie fundamental a statului, iar administrarea ei
reprezint unul din atributele eseniale ale puterii suverane. Aceast funcie implic
existena unor structuri statale (servicii publice) apte s realizeze activitatea
jurisdicional. Un atare serviciu public trebuie organizat pe baza unor principii proprii,
funcionale i autonome.
Exist principii ce se afl ntr-o legtur indisolubil cu organizarea sistemului judiciar
dar care vizeaz mai degrab funcionarea acestuia i nsi democratismul i umanismul
sistemului procesual, fie el cel civil sau penal.
Printre aceste principii menionm: accesul liber la justiie, independena judectorilor,
inamovibilitatea, egalitatea n faa justiiei i gratuitatea justiiei.
Accesul liber la justiie constituie un principiu fundamental al organizrii oricrui sistem
judiciar democratic fiind consacrat ntr-un numr important de documente internaionale,
astfel c el are semnificaii deosebite i pentru dreptul procesual, dar i pentru dreptul
constituional.
Facultatea oricarei persoane de a introduce, dupa libera sa apreciere, o actiune in justitie,
implicand astfel obligatia corelativa a statului, ca prin instanta competenta, sa solutioneze
aceste actiuni, reprezinta practic liberul acces al persoanei la justitie.
Orice condiionare a accesului liber la justiie, ar reprezenta o nesocotire a unui principiu
constituional fundamental i a unor standarde internaionale universale, n orice
democraie real. Pe plan procesual, accesul liber la justiie se concretizeaz n

prerogativele pe care le implic dreptul la aciune, ca aptitudine legal ce este

recunoscut de ordinea juridic oricrei persoane fizice sau juridice.
Prin Legea nr. 30 din 18 mai 1994, publicat n Monitorul Oficial nr. 135 din 31 mai
1994, Romnia a ratificat Convenia European pentru aprarea Drepturilor Omului
(C.E.D.O.), precum i protocoalele adiionale la aceasta nr. 1, 4, 6, 7, 9, 10.
Ca o garanie a respectrii drepturilor omului, Convenia prevede, n art. 6 pct. 1,
dreptul oricrei persoane la un proces echitabil: Orice persoan are dreptul de a-i fi
examinat cauza n mod echitabil, public i ntr-un termen rezonabil, de ctre un tribunal
independent i imparial, stabilit prin lege, care va hotr fie asupra nclcrii
drepturilor i obligaiilor cu caracter civil...
In explicitarea acestui drept, in doctrina dreptului european [1] dreptul de acces la un
tribunal este inteles ca un drept de acces concret si efectiv, care presupune ca
justitiabilul sa beneficieze de o posibilitate clara si concreta de a contesta atingerea
adusa drepturilor sale. [2]
Pornind de la premisa ca drepturile fundamentale trebuie garantate intr-o maniera
concreta si reala, iar nu iluzorie si teoretica, imposibilitatea concreta de sesizare a unei
instante de catre persoana interesata constituie o incalcare a dreptului acesteia de acces la
justitie. [3]
Dreptul de acces la justitie impune obligatii in sarcina legiuitorului si executivului.Statul
este tinut sa acorde oricarei persoane toate facilitatile rezonabile de drept si de fapt,
pentru a accede la instanta, intr-un cuvant, efectivitatea dreptului de acces.
Liberul acces la justiie este consacrat, ca drept cetenesc fundamental i prin art.21 din
Constituia Romniei, prin art. 10 din Declaraia universal a drepturilor omului, precum
i prin art. 14 pct. 1 din Pactul internaional cu privire la drepturile civile i politice.
n Constituie, accesul liber la justiie este conceput ca drept al oricrei persoane de a se
putea adresa justiiei pentru aprarea drepturilor, a libertilor i a intereselor sale
legitime, garantndu-se c exercitarea acestui drept nu poate fi ngrdit prin nici o lege.
Accesul la justitie a capatat aproape in toate tarile europene o valoare constitutionala.
Astfel, acesta este consacrat , intre altele, in Constitutiile Finlandei (art. 16), Germaniei
( art. 13 si 14), Greciei (art. 8), Italiei ( art. 24 si 25), Luxemburgului ( art. 13), Olandei
( art. 17), Portugaliei ( art. 20) sau Spaniei ( art. 24 si 53).
Codul de procedur civil roman prevede ca mijloace procedurale concrete de care pot
uza cetenii pentru a accede la justiie: cererea de chemare n judecat (art. 109) i cile
ordinare i extraordinare de atac mpotriva hotrrilor judectoreti (apelul art. 282,
recursul art. 299, contestaia n anulare art. 317 i art. 318, revizuirea art. 322).

Cile procedurale menionate asigur persoanelor interesate accesul la o instan de

judecat, creia, prin lege, i s-a stabilit competena de a hotr n materie civil.
Este unanim acceptat ca dreptul de acces la justitie nu poate fi un drept absolut, ci unul
care poate implica limitari, cat timp acestea sunt rezonabile si proportionale cu scopul
urmarit. Accesibilitatea justitiei nu inseamna caracterul gratuit al acesteia. Intrucat este
vorba de un serviciu prestat de stat, accesul la instanta de judecata poate fi conditionat de
plata unei taxe de timbru necesara pentru acoperirea cheltuielilor de judecata. Cand se
stabilesc insa taxe judiciare de timbru exorbitante, care depasesc cu mult cheltuielile
prilejuite de realizarea actului de justitie si posibilitatile de plata ale justitiabilului, atunci
limitarea dreptului de acces nu mai are caracter de proportionalitate. Cu alte cuvinte,
justitia in materie non penala nu trebuie sa fie neaparat gratuita, dar trebuie sa fie
ieftina . [4]
In ceea ce priveste limitarile financiare pe care le poate avea accesul unei persoane la
instanta, Curtea a stabilit ca acestea pot constitui obiectul incalcarii disp. art. 6 din
Conventie.Au fost analizate de catre Curtea Europeana taxe judiciare impuse la
momentul introducerii actiunii si a caror neplata impiedica accesul la prima instanta [5]
sau intr-o etapa ulterioara a procesului ( apel, recurs), inclusiv in faza de executare a unei
hotarari. [6]
2. Modificarea legislativa a taxelor judiciare de timbru intervenita prin legea
276/2009
Prin modificarea legii 147/1997 privind taxele judiciare de timbru adusa prin legea
276/2009 [7], s-a ajuns la o limitare evidenta a accesului la justitie, accesul
devenind doar un drept teoretic. Datorita taxelor stabilite de stat intr-un cuantum
exagerat in sarcina justitiabilului, practic persoana interesata nu se mai poate adresa
instantei de judecata.
Exista diferente majore intre taxele judiciare de timbru avute in vedere de legea 146/1997
si noua lege 276/2009. Noua lege nu are niciun suport in realitate economica concreta,
in conditiile in care populatia Romaniei a saracit si majoritatea familiilor traiesc la nivelul
minim stabilit pe economia tarii noastre.
Relevante sub acest aspect sunt statisticile realizate de Banca Mondiala si mentionate in
Strategia de parteneriat cu Romania pentru perioada 2009-2013. [8]
Salariul minim pe economie din Romania de 540 de lei pentru un program cu norma
intreaga nu asigura un standard de viata decent pentru angajat si familia sa, se arata in
raportul anual al SUA privind respectarea drepturilor omului in lume in 2008. [9]
Salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul
2009 a fost stabilit prin art. 16 din legea nr.19/2009 [10] la valoarea de 1.693 lei, iar
valoarea punctului de pensie este de 718,4 lei de la 1 aprilie 2009 si de 732,8 lei de la 1
octombrie 2009.

Comisia Naional de Prognoz (CNP) a revizuit n scdere estimrile privind salariul

mediu net aferent anului 2009 la 1.352 de lei. [11]
Fata de aceasta realitate economica si sociala, care este situatia taxelor nou stabilite?
Prin Legea nr. 276/7 iulie 2009 privind aprobarea OUG nr. 212/2008, sunt prevazute
noi praguri de taxare pentru actiunile si cererile evaluabile in bani, introduse la instantele
judecatoresti. Actiunile si cererile evaluabile in bani, introduse la instantele judecatoresti,
se vor taxa astfel:
a) pana la valoarea de 50 lei
b)intre 51 lei si 500 lei
c) intre 501 lei si 5.000 lei
d) intre 5.001 lei si 25.000 lei
e) intre 25.001 lei si 50.000 lei
f) intre 50.001 lei si 250.000 lei
g) peste 250.000 lei

6 lei;
6 lei + 10% pentru ce depaseste 50 lei;
51 lei + 8% pentru ce depaseste 500 lei;
411 lei + 6% pentru ce depaseste 5.000 lei
1.611 lei + 4% pentru ce depaseste 25.000 lei;
2.611 lei + 2% pentru ce depaseste 50.000 lei;
6.611 lei + 1% pentru ce depaseste 250.000 lei.

Aceste dispozitii se vor aplica in mod corespunzator si cererilor privind declararea

nulitatii, anularea, rezolutiunea sau rezilierea unui act juridic patrimonial, precum
si cererilor privind constatarea existentei sau inexistentei unui drept patrimonial.
Pana in prezent, Legea nr. 146/1997 stabilea, la art. 2 alin. (1), ca actiunile si cererile
evaluabile in bani, introduse la instantele judecatoresti, sunt taxate astfel:
a) pana la valoarea de 39,00 lei
2 lei
b) intre 39,01 lei si 388,00 lei
2 lei + 10% pentru ce depaseste 39 lei
c) intre 388,01 lei si 3.879,00 lei 37 lei + 8% pentru ce depaseste 388 lei
d) intre 3.879,01 lei si 19.395,00 lei 316 lei + 6% pentru ce depaseste 3.879 lei
e) intre 19.395,01lei si 38.790,00 1.247 lei + 4% pentru ce depaseste 19.395 lei
lei
f) intre 38.790,01lei si 193.948,00 2.023 lei +2% pentru ce depaseste 38.790 lei
lei
g) peste 193.948,00 lei
5.126 lei + 1% pentru ce depaseste 193.948 lei.
Schimbarea majora se constata in privinta taxelor de timbru in materie
succesorala. Astfel:
- la stabilirea calitatii de mostenitor se va percepe o taxa de 50 lei/mostenitor;
- la stabilirea masei succesorale taxa va fi de 3% la valoarea masei succesorale;
- pentru cereri de raport taxa va fi de 3% la valoarea bunurilor a caror raportare
se solicita;
- pentru cererile de reductiune a liberalitatilor se va percepe o taxa de 3% la

valoarea rezervei care urmeaza a fi reintregita prin reductiunea liberalitatilor;

- pentru cererile de partaj taxa va fi de 3% la valoarea masei partajabile.
Separat de aceasta taxa, daca partile contesta bunurile de impartit, valoarea acestora sau
drepturile ori marimea drepturilor coproprietarilor in cadrul cererilor, taxa judiciara de
timbru se va datora de catre titularul cererii la valoarea contestata.
Comparativ, taxele stabilite anterior prin Legea nr. 146/1997 in materie succesorala
erau suportabile de orice justitiabil: o taxa fixa de 19 lei si un timbru judiciar de 5 lei,
timbrand la valoarea contestata doar cand se punea in discutie o astfel de contestare.
Impunerea unei cote de 3% din valoare pentru constatarea masei succesorale si inca 3%
pentru sistarea starii de indiviziune, este in mod evident o conditie abuziva. De exemplu,
la o masa succesorala de 10.000 euro (echivaland 42.000 lei), taxa pentru iesirea din
indiviziune, la un numar de 4 mostenitori va insemna o taxa de 200 lei(47,61 euro)
pentru constatarea calitatii de mostenitor, 300 euro pentru constatarea masei succesorale
si 300 euro pentru iesirea din indiviziune. In total se va plati o suma de 647,61 euro
(2719,96 lei). Dar, de regula, o succesiune care cuprinde cel putin un imobil duce la
stabilirea unei valori a succesiunii de cel putin 30.000 euro. Intr-o astfel de ipoteza taxa
judiciara ce ar trebui avansata de justitiabil ar fi de 1942,83 euro.
Raportat la salariul minim pe economie (540 lei ~ 128,57 euro) si la venitul mediu net
(1.352 lei~321,90 euro) se constata ca taxa ce ar trebui suportata de justitiabilul cu un
astfel de venit ar fi de 15 salarii minime sau 6 salarii medii.
Este evident ca noua lege a taxelor de timbru va conduce la ramanerea cetatenilor in
indiviziune si la impiedicarea unei libere circulatii a bunurilor, care se transpune din
punct de vedere legal in incalcarea dreptului de acces la justitie dar si a dreptului de
proprietate, astfel cum vom detalia in cele ce urmeaza.
O majorare semnificativa se constata si pentru taxarea actiunilor posesorii si a
cererilor care au ca obiect servituti. In aceste situatii taxa se va calcula in conditiile art.
2 alin. (1) din Legea nr. 146/1997 modificata , la o valoare de 20% din valoarea bunului
a carui posesie se solicita sau asupra caruia se solicita constituirea unei servituti. Si in
aceasta situatie trecerea de la o taxa in suma fixa de 19 lei cum era in reglementarea
anteriora nu este justificata si nu are nici un raport de proportionalitate. De ce nu s-a
aplicat criteriul valoric prevazut in art. 2 din legea modificata, ca pentru orice alta actiune
patrimoniala evaluabila in bani?
3. Analiza modificarii legislative din perspectiva respectarii Constitutiei
Modificarile aduse legislatiei privind taxele judiciare de timbru, pot fi apreciate ca
neconstituionale prin raportare la urmatoarele dispozitii constitutionale:
- art. 21 alin. 1 si 2 din Constitutie (nici o lege nu poate ingradi exercitarea acestui
drept)
- art. 124 alin. 2 din Constitutie care consacra principiul egalitatii in fata justitiei, deci si

din perspectiva unui acces egal pentru toti cetatenii, indiferent de veniturile de care
dispun acestia;
- art. 53 din Constitutie care prevad: (1) Exerciiul unor drepturi sau al unor liberti
poate fi restrns numai prin lege i numai dac se impune, dup caz, pentru: aprarea
securitii naionale, a ordinii, a sntii ori a moralei publice, a drepturilor i a
libertilor cetenilor; desfurarea instruciei penale; prevenirea consecinelor unei
calamiti naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav. (2)
Restrngerea poate fi dispus numai dac este necesar ntr-o societate democratic.
Msura trebuie s fie proporional cu situaia care a determinat-o, s fie aplicat n
mod nediscriminatoriu i fr a aduce atingere existenei dreptului sau a libertii.
- art. 56 Sistemul legal de impuneri trebuie sa asigure asezarea justa a sarcinilor
fiscale.
Acest control de constitutionalitate se poate exercita pe calea invocarii unei exceptii de
neconstitutionalitate de catre justitiabili in cadrul litigiilor in curs, unde se pune
problema achitarii acestor noi taxe de timbru, in temeiul disp. art.2 alin.2 din legea
47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale.
O alta alternativa pentru verificarea neconstitutionalitatii legii in discutie este aceea a
ridicarii directe a exceptiei chiar de catre Avocatul Poporului a exceptiei de
neconstitutionalitate in temeiul disp. art.32 din legea 47/1992.
4. Criteriile de apreciere a incalcarii aduse dreptului de acces la instanta din
perspectiva C.E.D.O.
Modificarea adusa legislatiei privitoare la taxa de timbru, prin legea mai sus mentionata,
aduce atingere substantei dreptului de a acces prevazut de art. 6 din Conventia
Europeana a Drepturilor Omului, ca forma a dreptului la un proces echitabil, golindu-l de
continut.
De aceea ne propunem sa analizam criteriile in functie de care se poate concluziona ca
prin aceste modificari legislative s-a adus atingere dreptului de acces la instanta.
In toate cauzele in care Curtea Europeana a verificat incalcarile aduse disp.art. 6 din
Conventie a avut in vedere daca limitarile aplicate au restrans accesul persoanei de o
maniera sau intr-o masura in care dreptul este atins chiar in substanta sa, adica daca
restrangerea dreptului de acces urmarea un scop legitim si era proportionala cu acesta.
Din perspectiva acestor criterii de apreciere prin raportare la practica C.E.D.O,
consideram ca modificarea taxelor de timbru mai sus mentionate tinde sa anuleze
liberul acces al persoanelor la justitie, impunand conditii nerezonabile de exercitare a
acestui drept.
In justificarea unei exceptii de neconstitutionalitate cat si in argumentarea incalcarii disp.
art. 6 din Conventie pot fi invocati urmatorii factori, rezultati din practica C.E.D.O.
pentru aprecierea proportionalitatii restrictiei:

- cuantumul sumei ce trebuie platita de reclamant;

- veniturile platitorului;
- stadiul procesual in care intervine restrictia;
- scopul in care este impusa;
- garantiile procedurale de care se bucura reclamantul;
- miza procesului;
- evolutia ulterioara a legislatiei.
Vom analiza din perspectiva principalilor factori mai sus mentionati conformitatea
modificarilor legislative in discutie cu dispozitiile Conventiei.
a. Cuantumul taxei judiciare ce trebuie platita
Daca acest cuantum este unul foarte mare, in practica Curtii se retine incalcarea dreptului
de acces, fara sa aiba importanta ceilalti factori invocati de guvernul parat. In acest sens
sunt hotararile din cauzele Weissman c.Romaniei din 24.05.2006 [12] si Iosif si altii
contra Romaniei din 20.12.2007 [13]. Cuantumul taxei se apreciaza in functie de
circumstantele particulare ale cauzei, inclusiv insolvabilitatea reclamantului si faza
procesuala in care este impusa restrictia respectiva [14].
b. Veniturile reclamantului
Pentru a determina daca este vorba de un cuantum ridicat al taxei, Curtea foloseste in
general, o dubla raportare: subiectiva si obiectiva.
Dupa primul criteriu subiectiv Curtea tine seama de:
- situatia personala a reclamantului, prin raportare la veniturile lunare ale acestuia [15]
- nevoile personale al reclamantului; s-a apreciat ca nu ar trebui sa fie obligat sa
plateasca taxa daca are nevoie pentru satisfacerea nevoilor sale de baza sau a celor pe
care ii are in intretinere [16].
Dupa criteriul obiectiv Curtea tine seama de:
- compararea veniturilor reclamantului cu veniturile medii sau minime lunare [17].
Aplicand astfel de criterii s-a apreciat in practica C.E.D.O. ca taxe de 10 RON, 21 euro
sau 3 euro ar fi de natura a restrange accesul la justitie. [18]
5. Studiu comparativ cu legislatia in materie si veniturile din alte tari europene
Pentru a putea aprecia in ce masura legiuitorul roman nu a avut in vedere posibilitatile
materiale efective de care dispun cetatenii Romaniei, consideram relevant sa facem si un
studiu comparativ cu legislatia in materia taxelor judiciare aplicate in alte tari europene,
dar si cu veniturile justitiabililor din aceste tari.
Astfel, in Germania, in anul 2009, venitul mediu brut anual al unui angajat este de
27.327 EURO. Dupa aplicarea impozitului si plata altor taxe venitul net al cetateanului

german este de 17.406 Euro/an, deci 1.450 Euro/luna. De retinut este ca acest venit este
valabil pentru un angajat necasatorit, fara copii, cu varsta pana in 50 ani.
Un angajat casatorit cu doi copii al carui sot/sotie nu are venituri beneficiaza de avantaje
fiscale importante ajungand la un venit net de 24.201 Euro anual, deci un venit net lunar
de 2.016 Euro.
In cazul introducerii unei actiuni evaluabile in bani, taxele judiciare sunt stabilite pe
praguri valorice si taxe fixe. Cu titlu de exemplu: la un litigiu evaluabil la 10.000 euro se
va plati o taxa fixa de 196 euro.
Diferentele sunt majore si in ceea ce priveste venitul minim garantat. Astfel,
Luxemburg: 1.413 euro/luna; Olanda: 1.336 euro/luna; Belgia: 1.254 euro/luna; Franta:
1.189 euro/luna; Marea Britanie: 1.154 euro/luna; Irlanda: 1.152 euro/luna; Malta: 804
euro/luna; Spania: 760 euro/luna; Grecia: 723 euro/luna; Slovenia: 710 euro/luna.
In Italia, legislatia privind taxele de timbru, este accesibila cetatenilor statului italian,
raportat la veniturile acestora:
a) pn la valoarea de 1.100 EUR
b) intre 1.100 EUR i 5.200 EUR i pentru procesele de competen
voluntare, precum i pentru procese speciale prevzute la cartea IV, titlul
II, capitolul VI din Codul de procedur civil
c) intre 5.200 EUR i 26.000 EUR;
d) intre 26.000 EUR si 52.000 EUR, ct i pentru procedurile civile i
administrare indeterminabile;
e)intre 52.000 EUR i 260.000 EUR ;
f) intre 260.000 EUR i 520.000 de EUR;
g) peste 520.000 EUR.

30 EUR
70 EUR

170 EUR
340 EUR
500 EUR
800 EUR
1.110 EUR

6. Concluzii care se impun privind ingradirea dreptului de acces la instanta pentru

cetatenii romani
Avand in vedere raportarile la criteriul veniturilor din Romania se poate
concluziona ca, in majoritatea cazurilor, justitiabilii din Romania se afla in situatia
unei lipse majore a posibilitilor materiale de a plti anticipat taxele judiciare de
timbru. Aceasta inseamna ca legea in discutie ingradeste accesul liber la justiie,
ncalca prevederile art. 21 alin. (2) din Constituie i, totodat, are ca efect i
afectarea dreptului la aprare, ca parte component a dreptului la un proces
echitabil, ntruct persoana n cauz nu are posibilitatea de a-i valorifica
preteniile sau de a dovedi netemeinicia preteniilor adversarului, n cadrul unui
proces, care nu va putea avea loc sau va fi obligata sa recunoasca toate pretentiile
adversarului, pentru a nu fi pus in situatia de a timbra daca va contesta.

Totodata, se poate aprecia ca prin restrictia accesului la justitie se aduce atingere

implicit si dreptului de proprietate privat garantat de disp. art. 44 alin. 1 din
Constitutie i de art. 1 din Primul Protocol aditional la Conventie precum si
dreptului la motenire garantat de dispozitiile art. 45 din Constitutie. Justitiabilul
impiedicat din motive financiare sa-si exercite dreptul de acces la instanta, implicit nu-si
poate nici exercita in plenitudinea lor toate atributele dreptului sau de proprietar. In
situatia unui drept aflat in indiviziune si pe care nu-l poti partaja din considerente de
lipsa a resurselor financiare de promovare a actiunilor succesorale corespunzatoare, este
evident ca dreptul de proprietate va fi restrictionat in comparatie cu situatia in care acest
drept se exercita de un proprietar exclusiv cum tinde sa devina justitiabilul daca accesul
sau nu ar fi ingradit.
Scutirea sau esalonarea de la plata taxelor judiciare de timbru nu constituie un remediu
efectiv pentru aceste limitari ale accesului la justitie, aceasta fiind o masura lasata la
arbitrariul instantelor de judecata, fara o larga aplicabilitate.Pede alta parte, s-ar ajunge la
o incarcare excesiva a instantelor cu cereri avand ca obiect astfel de scutiri si esalonari.
7. Incalcarea dreptului la un proces echitabil din perspectiva limitarii aduse
dreptului de a pune in executare hotararea.
Prin legea 276/2009 s-a modificat arti. 8 1, alin. (1) din legea 146/1997 sub urmatoarele
aspecte: Cererile pentru eliberarea de catre instantele judecatoresti de copii de pe
hotararile judecatoresti, cu mentiunea ca sunt definitive si irevocabile, prin care se
stabilesc calitatea de mostenitor, masa succesorala, cotele si bunurile ce revin fiecarui
mostenitor, daca nu s-a platit taxa de timbru pentru efectuarea procedurii succesorale
notariale, se taxeaza potrivit dispozitiilor art. 3 lit. c.
Se reia astfel doar partial reglementarea anterioara, dar cu mentiunea ca taxele se
datoreaza prin raportare la cele stabilite prin noua lege. Aceste taxe sunt mult mai mari
decat cele care erau prevazute anterior prin Anexa la OG 12/1998 (republicata in M.Of.
nr. 586/7 aug. 2002). [19]
In maniera in care a fost adoptata dispozitiile acesteia prevad plata noilor taxe judiciare
de timbru si pentru procesele declansate anterior intrarii ei in vigoare, daca nu s-a timbrat
conform procedurii notariale, pe tot parcursul procesului.
Se incalca astfel principiul fundamental de drept al neretroactivitatii legii civile.
Se ajunge la situatia absurda in care justitiabilii sunt obligati sa timbreze la valorile
impuse de catre Camera Notarilor Publici, necenzurate de instanta cu ocazia legalizarii
sentintelor necomunicate in termenul prevazut de lege de catre instante, termen expirat
inaintea intrarii in vigoare a acestei legi.
Prin impunerea acestor taxe retroactiv se incalca si dispozitiile art. 6 din C.E.D.O. din
perspectiva dreptului de acces la executarea silita, care constituie o parte integranta a
procesului civil. [20]

8. Prin noua reglementare a taxelor judiciare de timbru s-a produs si o incalcare a

dispozitiilor art. 124 alin. 3 din Constitutie care prevad ca judecatorii sunt
independenti si se supun numai legii, dar si dreptul la un proces echitabil.
Acesta incalcare rezulta din dispozitiile art. 31 al legii modificate in discutie care
prevad:
(1) Cererile introduse la instantele judecatoresti, prin care se solicita pronuntarea
unei hotarari judecatoresti care tine loc de act autentic de instrainare a unor bunuri
imobile, se taxeaza potrivit prevederilor art. 2 alin. (1), la valoarea imobilului.
(2) Taxarea cererilor prevazute la alin. (1) se face la valoarea imobilului declarat de
parti. In cazul in care valoarea declarata de parti este inferioara valorii orientative
stabilite prin expertiza intocmita de camerele notarilor publici, taxarea cererilor se va
face la aceasta din urma valoare.
(3) Dispozitiile alin. (1) si (2) se aplica in mod corespunzator si la taxarea cererilor in
materie de mostenire.
(4) Instantele de judecata vor solicita la inceputul fiecarui an camerelor notarilor publici
expertizele privind stabilirea valorilor orientative ale bunurilor imobile din
circumscriptia teritoriala a instantei
Nu exista nici o ratiune pentru care legiuitorul trebuia sa raporteze, in regim de
subordonare, activitatea instantelor de judecata, Camerei Notarilor Publici.
Prin practicarea unor taxe judiciare de timbru, impuse indirect de Camera Notarilor
Publici, prin evaluarile stabilite de aceasta, fara cenzura instantei si a platitorului de taxa
se ajunge o ingradire a accesul liber la justitie, care presupune posibilitatea de a se
stabili de instanta care este valoarea la care urmeaza fi stabilit timbrajul.
9. Prin modalitatea de reglementare actuala a art. 23 alin.1(1) din legea 146/1997 se
incalca si principiul echitabilitatii procedurii si a egalitatii in fata legii.
Asa cum aratam mai sus, art.56 din Constitutie prevede ca sistemul legal de impuneri
trebuie sa asigure asezarea justa a sarcinilor fiscale.
Aceste sarcini fiscale nu sunt in mod just asezate din urmatoarea perspectiva. Exista
posibilitatea de a se restitui integral taxa de timbru in cazul in care, pana la prima zi de
infatisare, partile incheie tranzactie sau renunta la judecata sau pana la jumatate din suma
achitata in cazul in care tranzactia ori renuntarea la judecata intervin ulterior primei zile
de infatisare.
Se creeaza astfel o discrepanta majora intre cei care hotarasc sistarea starii de indiviziune
pe cale amiabila si cei care ajung in fata instantelor de judecata pentru ca nu ajung la o
solutionare pe cale amiabila a divergentelor aparute intre ele.
Practic se poate ajunge ca cetatenii sa fie obligati sa ramana in indiviziune, situatie ce
contravine in mod evident dispozitiilor Codului Civil.

10. Prin modalitatea de reglementare a destinatiei sumelor incasate cu titlu de taxa

judiciara de timbru nu se asigura sursa de finantare pentru o instanta
independenta, ca garantie a dreptului la un proces echitabil.
Pornind de la scopul legitim urmarit, Curtea Europeana a aratat ca se poate admite ca
sistemul romanesc de stabilire a valorii taxei de timbru, sub forma unui procent din
valoarea obiectului cauzei, urmareste sa limiteze cererile de chemare in judecata abuzive
si sa stranga fonduri pentru bugetul justitiei. O astfel de ratiune ar subzista insa daca
fondurile astfel incasate ar ajunge in mod direct la prestatorul serviciului taxabil.
Insa prin art. 19 din legea analizata taxele judiciare de timbru, precum si sumele
provenite din impozitele incasate din onorariile avocatilor, ale notarilor publici si ale
executorilor judecatoresti se platesc in contul bugetului local al unitatii
administrativ-teritoriale in a carei raza isi are domiciliul sau, dupa caz, sediul fiscal
debitorul.
In acest mod finantarea instantelor este doar la indemana executivului si a modului in
care acesta stabileste redistribuirea bugetului statului, situatie care in practica a confirmat
ca nu asigura un sistem eficient si independent de administrare a justitiei, ca garantie a
dreptului la un proces echitabil.
*
Imposibilitatea obiectiv de a se asigura dreptul de acces n mod plenar la un tribunal ca
urmare a subfinanrii sistemului judiciar, a fost sustinuta si in protestul magistratilor din
septembrie 2009.
Faptul ca prin noua lege a taxelor judiciare se impune plata taxei judiciare de timbru in
contul bugetului local, care nu are niciun fel de implicare in finantarea sistemului de
justitie, nu poate fi benefica cetateanului. In acest mod nu s-a tinut seama de Avizul nr.
10 al Consiliului Consultativ al Judectorilor Europeni din 23 noiembrie 2007, care
oblig statele s finaneze instanele indiferent de fluctuaiile politice pentru a nu se
pierde ncrederea publicului n sistemul judiciar.
De aceea, consideram ca pentru asigurarea efectiva a unui liber acces la justitie, corpul
avocatial trebuie sa-si exercite misiunea sa de aparator al drepturilor si libertatilor
cetatenesti, in exercitarea obligatiei prevazute de disp. art. 2 alin.2 din legea 51/1995 care
prevad ca: Avocatul promoveaz i apr drepturile i libertile omului si ale art.2
alin.5 care prevad ca: n exercitarea dreptului de aprare avocatul are dreptul i obligaia
de a strui pentru realizarea liberului acces la justiie i pentru un proces echitabil.
[1] Jean Francois Renucci Tratat de drept european al drepturilor omului, Ed.Hamangiu 2009, pag. 267
[2] CEDO Bellet impotrivaFrantei din 4.12.1995 citata in lucrarea de la nota 1

[3] CEDO, hotararea Airey citata in R. Chirita Conventia europeana a drepturilor omului comentarii si
explicatii, Ed. C.H.Beck 2008, pag. 254
[4] J.Robert Droits de lhomme et libertes fundamentals, citat in R. Chirita , op. cit. pag. 265
[5] Hotararile in cazurile Beian impotriva Romaniei din 7 februarie 2008; Marolux SRL si Jacobs
impotriva Romaniei din 21.02.2008; Iorga impotriva Romaniei din 25 ianuarie 2007
[6] Hotararea in cazul Elena Negulescu impotriva Romaniei din 1 iulie 2008
[7] Legea de aprobare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 212/2008, publicata in Monitorul Oficial
al Romaniei, partea I, nr. 482 din 13 iulie 2009
[8] Nivelul saraciei este estimat sa creasca la 7,4% din populatie in 2009, iar proportia copiilor care traiesc
in saracie absoluta este anticipata sa urce la 10,7% in 2009, de la 7,8% in 2008, potrivit Bancii Mondiale.
In strategie se mai arata ca, desi cea mai mare parte a populatiei sarace locuieste in zona rurala, gradul de
saracie este asteptat sa creasca mai rapid in mediul urban unde este anticipat un avans al saraciei cu 40%
in acest an decat in cel rural (+30%). Banca Mondiala anticipeaza ca si antreprenorii din alte domenii
decat agricultura vor fi afectati, ca urmare a impactului crizei economice. Banca Mondiala subliniaza ca
sistemele de protectie sociala actuale nu se adreseaza prea bine saraciei, iar cheltuielile pentru protectie
sociala raportate pe cap de locuitor sunt in Romania cele mai mici din Uniunea Europeana. Totodata,
cheltuielile pentru programe care sa tinteasca reducerea saraciei sunt foarte mici, daca se raporteaza la
produsul intern brut (PIB) sau la nevoi. In plus, acestea au scazut in ultimii ani.Guvernul i-a asumat, n
cadrul acordului de finanare cu instituiile internaionale, s scad cheltuielile de personal n sectorul
bugetar de la 8,4% din PIB n 2008 la 7,5% din PIB n 2009, amintete Banca Mondial. Sursa: www.wallstreet.ro si www.adevarul.ro
[9] Citat de NewsIn, www.ziua.net
[10] Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 122 din 27 februarie 2009
[11] Comisia Naional de Prognoz (CNP) a revizuit n scdere i estimrile pentru urmtorii patru ani.
Astfel, pentru 2010, Comisia anticipeaz un ctig de 1.460 de lei, iar pentru 2011, de 1.586 de lei. CNP a
nrutit i estimrile privind rata omajului din intervalul 2009-2011. Noua estimare pentru acest an este
de 6,8%, cu 0,7 puncte procentuale peste nivelul anticipat n toamna anului trecut, n timp ce prognoza
privind omajul din 2010 a urcat cu 0,4 puncte, la 6,3%. Sursa: www.zf.ro
[12] Reclamantii trebuiau sa plateasca 323.264 euro, suma considerata de Curte ca fiind extrem de ridicata
pentru orice justitiabil obisnuit.
[13] S-a considerat ca suma de 133.984 euro este o suma foarte ridicata pentru orice justitiabil Monitorul
Oficial al Romaniei, partea I, nr. 561 din 24 iulie 2008
[14] A se vedea pe larg trimiterile la hotararile CEDO: Kupiek impotriva Poloniei din 23 februarie 2009,
Ipeks Iplik Tekstil Sanayi A.T. impotriva Turciei din 14 octombrie 2008, S.C. Marolux S.R.L. si Jacobs
c.Romaniei din 21 februarie 2008, Beian impotriva Romaniei din 7 februarie 2008 etc. in Procesul civil
echitabil in jurisprudenta CEDO , vol. 1 Accesul la justitie de Dragos Bogdan, 2009
[15] Hotararea Curtii in cauza Cibicki impotriva Poloniei din 3 martie 2009
[16] Hotararile din cauzele Kijewska impotriva Poloniei din 6 septembrie 2007 si Kozlowski
impotriva Poloniei din 23 ianuarie 2007

[17] In cauza Rusen impotriva Romaniei din 8 ianuarie 2009 s-a avut in vedere comparatia cu salariul
minim brut; in cauza Elena Negulescu impotriva Romaniei s-a avut in vedere spre comparare pensia
medie.
[18] Hotararile din cauzele Iordache impotriva Romaniei din 14 octombrie 2008 (reclamantul era in
inchisoare si nu dispunea de nici un venit, nu a putut plati taxa de 10 lei), Iorga impotriva Romaniei din 25
ianuarie 2007 (reclamantul beneficia de o pensie n sum de 444.310 lei, adic 22 euro i soia sa nu avea
venituri, iar taxa de timbru era in suma de 21 euro); Ciorap impotriva Moldovei din 19 iunie 2007 citate in
lucrarea lui Dragos Bogdan , op. cit.
[19] Taxa asupra succesiunilor, dup valoare acestora, se stabilete astfel:
a) pn la 10.000.000 lei > 3%, dar nu mai puin de 10.000 lei pentru fiecare motenitor
b) de la 10.000.001 lei la 50.000.000 lei > 300.000 lei + 2% pentru suma care depete 10.000.000 lei
c) de la 50.000.001 lei la 100.000.000 lei > 1.100.000 lei + 1% pentru suma care depete 50.000.000 lei
d) peste 100.000.001 lei > 1.600.000 lei + 0,5% pentru suma care depete 100.000.000 lei.
NOT:
A. Taxele asupra succesiunilor se stabilesc la valoarea ntregului activ, cuprinznd bunurile mobile i
imobile, din care se scade pasivul succesoral, dovedit prin nscrisuri.
Pentru cheltuielile de nmormntare pn la 2.000.000 lei nu sunt necesare dovezi scrise pentru motenitorii
care au suportat aceste cheltuieli.
B. Evaluarea bunurilor imobile se va face n funcie de valoarea declarat de pri, dar nu mai puin dect
valoarea stabilit potrivit art. 4 alin. (1) din prezenta ordonan, iar a bunurilor mobile, n funcie de
valoarea declarat de pri, dar nu mai puin de 25.000 lei.
C. Taxele asupra succesiunilor se reduc cu 50% n cazul n care sunt datorate de descendeni, ascendeni,
colaterali privilegiai sau de soul supravieuitor, dac activul succesoral este alctuit numai din casa de
locuit cu anexele gospodreti i terenul aferent, locurile de veci i certificatele de acionar.
[20] Cauzele Ulger impotriva Turciei din 26 iunie 2007; Apostol impotriva Georgiei din 28 noiembrie
2006; Elena Negulescu impotriva Romaniei din 1 iulie 2008

Av. Floriana Marin-Vladulescu

Decan al Baroului Valcea
Lector INPPA
Av. Elena Monica Livescu
Prodecan al Baroului Valcea
Lector INPPA
Avocati
CEDO
Elena-Monica Livescu
Floriana Marin Vladulescu
taxe de timbru
Trimite acest articol:

Tiprete

Comenteaz
Pentru a putea comenta trebuie sa fiti logat
Cautare...

Incalcarile aduse dreptului de acces la justitie

si dreptului de proprietate prin legea nr.
278/2009 de modificare a legii taxelor
judiciare de timbru

Login

Floriana Marin-Vladulescu

509 utilizatori online

Ordinul care a speriat romanii
Ion Turcu

Universitatea
Romano-Americana. Institutii Juridice
Contemporane in Contextul Integrarii in
Uniunea Europeana Bucuresti, 30-31
octombrie 2009

Recursul in interesul legii privind salarizarea

Formare mediatori
organelor autoritati judecatoresti o noua
- noiembrie 2009 afacere a tramvaielor?
Cosmin Vaduva

Discutii pe marginea recentelor modificari

ale Legii nr. 10/2001

Deloitte. Pachetul TVA 2010 in practica sunteti pregatiti pentru cele mai importante
schimbari in domeniul TVA din 2007 pana
in prezent?

Daniela Calai

Taxa judiciara de timbru datorata pentru

legalizarea hotararilor judecatoresti in
materie succesorala
Cristina-Gabriela Rachita

Universitatea
Romano-Americana
Codul muncii
Delfin

Taxa de timbru in valoare de 1 leu pentru

eliberarea de copii legalizate de pe
inscrisurile din dosar. Optiunea partii pentru
simpla fotocopiere

Indaco

Cristina-Gabriela Rachita

Wolters Kluwer

Taxe si Impozite

C.H.Beck
Legea nr. 10/2001. Discutii despre masura
reparatorie a atribuirii unor bunuri prin
compensare
Daniela Calai

Universul Juridic
Hamangiu
Sfera Juridica

Editura Universitara
Controlul legalitatii deciziilor C.N.S.A.S.
ulterior declararii neconstitutionalitatii legii BitDefender
in baza careia au fost emise. Prevedere legala
care impune judecarea cauzelor cu luarea in Jad
considerare a probelor admise. Solutii ale
Curtii de Apel Bucuresti si decizii ale Curtii
Constitutionale
Mihai Ionescu

Scurte consideratii asupra admisibilitatii

actiunii in constatare
Mihail Barbu

Notiunea autonoma de "bun". Hotararea

CEDO in cauza Czaran si Grofcsik vs.
Romania
Bianca Tandarescu

Aspecte privind pozitia si rolul avocatului

fata de sistemului judiciar din Romania.
Istorie, prezent si perspective
Gheorghe Florea

Intoarcerea executarii in cazul admiterii

recursului impotriva sentintei de reintegrare
in munca
Andrei Savescu

Obtinerea rapida a titlului executoriu pentru

recuperarea creantelor. Avantajele cererii
privind somatia de plata si ale cererii privind
creanta de plata
Andreea Dumitrescu

Provocarile art. 1169 din Codul civil in

contextul legislativ actual
Cristina-Gabriela Rachita

Jurisprudenta comunitara si inceputurile

invocarii normelor de protectie a drepturilor
omului, in special ale Conventiei Europene a
Drepturilor Omului (CEDO)
Adriana Georgescu

Forma procurii pentru cesiunea de parti

sociale cu titlu gratuit
Mirabela Smirna

Contestatie in anulare. Admisibilitatea si

relevanta probelor. Securitatea raporturilor
juridice. Hotararea CEDO in cauza Mitrea
vs. Romania
Bianca Tandarescu, Dragos Bogdan

De la drept public la drept privat in aplicarea

eficienta a dreptului comunitar al concurentei

Diana Ungureanu

Denuntarea unilaterala de catre angajator a

acordului de neconcurenta
Ruxandra Nitoiu

Transferul intreprinderii. Consecinte

Andrei Savescu, Ruxandra Nitoiu

Reconfigurarea competentelor externe ale

CE/UE in contextul si sub pretextul crizei
economice mondiale
Mihai Sandru, Mihai Banu

Societatea privata europeana (SPE) un pas

important pe calea unificarii europene
Luminita Tuleasca

Limitele art. 38 din Codul muncii

Andrei Savescu

Comentarii
Ref. Rezultatele finale ale
examenului de admitere in avocatura,
dupa solutionarea contestatiilor
pompiliu bota comenteaza:
Pentru mycrob2001: ma inscriu si eu,
dar da-mi un motiv juridic: data

infiintarii acestui...
Ref. Discutii pe marginea recentelor
modificari ale Legii nr. 10/2001
av. daniel cazacu-ganea comenteaza:
Din pacate, comentariul meu a fost
cenzurat! Nu a fost publicat integral.
Cu toate...
Ref. Ultima reduta a inamovibilitatii
judecatorilor in fata hazardului
Adrian Neacsu comenteaza:
D-na Popa, vorbim de 2 chestiuni
diferite. Una e rolul judecatorilor de
garanti ai...
Carmen Popa comenteaza:
Incerc sa inteleg acest punct de
vedere referitor la independenta si
inamovabilitate. Dar nu...
Alberto Kurtyan comenteaza:
Prahovenii au dezertat. Mcar
Vrancea s mearg pn la capt !
Mergnd pe ideea...