AN

EXA

Fig. 6.1
Fenomenul re-entry.
a) Impulsul electric nu poate ptrunde in poriunea aflat n perioada refractar. In figura (b) aceast zon s-a restabilit i conduce
impulsul in directia opus cu o vitez mic, astfel, c la ieirea din aceast zon (c) calea iniial sa-si restabileasc
conductibilitatea.

Fig. 6.2
Tahicardie sinusal.

Fig. 6.3
Bradicardie sinusal.

Fig. 6.4
Aritmie sinusal. Se va nota variaiia reptat a
intervalului R-R.

Fig. 6.5
Extrasistol supraventricular.
Se va nota unda P prematur urmat de complexul QRS cu morfoloqie obisnuit.

Fig. 6.6
Extrasistol jonctiional (complexul al treilea).
Se va nota unda P negativ. In general unda P negativ poate precede, succede
sau coincide cu complexul QRS.

Fig. 6.8
Bigeminie ventricular.

Fig. 6.7
Extrasistol ventricular.

Fig. 6.9
Perioada vulnerabil a repolarizrii ventriculare.
Impulsurile electrice parvenite in timpul fazei ascendente a undei T pot declana fibrilatia ventricular.

Fig. 6.9
Tahicardie paroxistica supraventriculara
n bucla

Fig. 6.1J
Mecanismul tahicardiei paroxistice
joncionale reintrante.
(a) Dualitatea (disociatia longitudinal.!)
jonciiunii atrioventriculare (JAV).
Conducere normal de la atrii spre
fasciculul His (FH). alfa - calea lent!,
beta - calea rapid!.
(b) Tahicardie paroxistic joncional de
tip slow-fast.
(c) Tahicardie paroxistic joncional de
tip fast-slow.

Fig. 6.12 Flutter atrial

Fig. 6.13 Fibrilaie atrial.

3

Fig. 6.14
Tahicardie ventricular.

Fig. 6.15
Tahicardie ventricular.
Pe electrocardiograma din esofag (traseul de jos) se observ uor undele P ample.
Frecvenia contraciiilor atriale 68 /min, frecventa contraciiilor ventriculare 180 /min.
Disocierea electric atrioventricular permite diferenierea sigur de tahicardia
suoraventricular cu aberaie.

Fig. 6.16
Flutter ventricular.

Fig. 6.17
Fibrilae ventricular.

Fig. 6.18
Bloc sinoatrial de gradul II.
Se va nota absena ntregului complex electrocardiografic (PQRST). Impulsul urmtor parvine in timpul
4

prevzut (din P-P obinuit).

Fig. 6.19
Bloc atrioventricular de gradul I.

Fig. 6.20
Bloc atrioventricular de gradul II, tip Mobitz I.

Fig. 6.22
Bloc atrioventricular complet.

Fig. 6.21
Bloc atrioventricular de gradul II, tip Mobitz II

.
Fig. 6.23
Electrocardiograma la un pacient cu pacemaker artificial.
S - potentialul generat de stimulator.

Fig. 6.24
Bloc de ramur dreapt
a fasciculului His.

Fig. 6.25
Bloc de ramur stng a fasciculului His.

Fig. 6.26
Electrocardiograma in sindromul Wolf-Parkinson-White
(schem).

Fig. 6.27
Electrocardiograma la un pacient cu sindrom WPW.

Fig. 6.28
Electrocardiograma la un naciant cu sinrlrnm WP\N intarmitent.

Fig. 6.29
Conducerea atrioventricular in sindromul WPW.

Fig. 6.30
Tahicardie atrioventricular reintrant ortodromic.

Fig. 6.31
Tahicardie atrioventricular reintrant antidromic.

Fig. 6.32
Fibrilatie atrial la un pacient cu sindrom WPW.

Fig. 6.33
Aciiunea agentilor antiaritmici pe structurile cardiace.
(In paranteze este indicat clasa Vaughan-Williams).