Cap. 1.

CARACTERISTICILE GENERALE ALE

APARATELOR OPTICE

Caracteristicile aparatelor optice sunt acele mrimi dimensionale si

adimensionale care caracterizeaz aparatele din punct de vedere functional si
permit utilizarea rational a acestora.
Cele mai importante caracteristici ale aparatelor optice sunt urmtoarele:

1.1. Mririle optice

Mrirea unui instrument este raportul dintre o anumita dimensiune liniara
a imaginii (de obicei, lungimea ei) si dimensiunea corespunzatoare a obiectelor.
Mrirea optic determin raportul adimensional dintre imagine si obiect.

Dac se consider un obiect liniar O P ds n spatiu si imaginea sa O P ds ,

mririle optice pot fi determinate n functie de proiectiile pe axele sistemului de
coordonate ale celor doi vectori:

dz
dz

- mrirea axial;

dy
dy

- mrirea transversal;

lim
0

(1.1)

- mrirea unghiular.

Fig. 1.1 Determinarea grafic a imaginii ntr-un sistem convergent

Din figura 1.1 rezult relatiile:
1

 y f z

z z f f
y z f
tg H f , si tg H z .

(1.3)
(1.4)

Derivnd expresiile (1.4) si tinnd seama de relatiile (1.3), (1.4) si (1.1) se

obtine:

d z ff z 2
2
dz
z
ff

(1.2,a)

dy y
f
z

dy
y
z
f
tg H o z
z
f

tg
f Ho
f
z

(1.2,b)
(1.2,c)

Mririle optice , si au fost definite prin ecuatiile (1.1) si (1.2) .

Prezint interes n special pentru toate sistemele care formeaz imagini reale
(obiective, redresoare) si pentru sistemele care formeaz imagini la infinit
(oculare, lunete, obiective cu abscis imagine infinit).
Notiunea de mrire prezint interes, ndeosebi n cazul instrumentelor care
produc imagini reale ale cror dimensiuni pot fi msurate.

1. 2. Puterea
Puterea unui sistem optic este tangenta unghiului sub care se vede
obiectul y prin aparat (fig. 1.2):

tg '
y

(1.5)

Fig. 1.2. Schema optic a lupei

Puterea se foloseste mai ales n cazul instrumentelor ce dau imagini

virtuale.
Puterea separatoare este capacitatea instrumentului de a forma imagini
distincte, separate, a dou puncte vecine ale obiectului. Cu ct valoarea sa este
mai mare, cu att pot fi distinse puncte mai apropiate ale obiectului. Ea poate fi
dat, fie prin distanta minim ntre dou puncte ale obiectului care mai dau
imagini diferite n instrument (puterea separatoare liniar), fie prin unghiul
minim dintre razele care vin de la dou asemenea puncte (puterea separatoare
unghiular).
Dup corectarea aberatiilor diferitelor piese ce compun instrumentul optic,
puterea separatoare depinde numai de fenomenul de difractii a luminii care
traverseaz instrumentul.

1. 3. Grosismentul
Grosismentul unui ansamblu optic reprezint raportul imaginilor retiniene
formate cu aparatul si cu ochiul liber:

I aparat
I ochi

tg
tg

(1.6)

1. 4. Cmpul
a) Cmpul microscopului. La microscoape prezint interes cmpul liniar
si anume: diametrul 2y al cmpului obiect si diametrul 2 y 2 y al cmpului
imagine. Din figura 1.1 se obtine legtura dintre cmpul obiect si cmpul
unghiular p al ocularului, pentru realizarea unui anumit grosisment :
2y

tg p
tg p
2tg p
2 y
2
2

oc

ob

ob
4

(1.7)
b) Cmpul aparatelor afocale. La aparate afocale (lunete, binocluri etc.)
ca si la sistemele optice care formeaz imagini la infinit, prezint interes cmpul
unghiular obiect 2 p si cmpul unghiular imagine 2 p .
Din figura 2.2 rezult:
y f ob tg p f oc tg p

si

tg p

f ob
P
tg p i tg p tg p
f oc
Pe

(1.8)

1. 5. Puterea separatoare
Puterea separatoare reprezint capacitatea unui sistem optic de a distinge
(separa, rezolva) detalii situate ct mai aproape unul de altul. Cu ct distanta
dintre dou puncte (ori linii) ce pot fi vazute disctinct este mai mic, cu att
puterea separatoare este mai mare.
Puterea separatoare poate fi limitat de receptor, de fenomenul de difractie
si de aberatiile reziduale. Ea este influentat considerabil de contrast si de forma
obiectului.

Fig. 1.3 Puterea separatoare a ochiului

a) Puterea separatoare a receptorului. Puterea separatoare conventional

a ochiului reprezint inversul unghiului (n minute) sub care dou obiecte negre
pe fond alb mai pot fi vzute distinct de la distante de D = 250 mm.
Pentru verificare se foloseste ca test inelul lui Landolt (fig. 1.3). Pe o tabl
se asaz masi multe inele Landolt cu diferite deschideri d egale cu grosimea
inelului si corespunztoare diferitelor puteri separatoare unghiulare.
Pentru ochiul normal se consider 1
si deci distanta dintre dou elemente ce mai pot fi rezolvate cu ochiul liber este
AB 250tg1 250 3 10 4 0.0075mm

(1.9)

n cazul n care se foloseste ca receptor o plac fotosensibil, puterea

separatoare este cu att mai mare cu ct diametrele elementelor fotoreceptoare
sunt mai mici.
b) Puterea separatoare dat de fenomenul de difractie. Influenta
fenomenului de difractie asupra calittii imaginii a fost descris n capitolul 2.
Puterea separatoare determinat de acest fenomen este cu att mai mare cu ct
diametrul cercului de difractie este mai mic.
4

d
La microscoape, raza cercului de difractie este 2
A n0 sin 0

0,61

,
A

n care

(1.10)

reprezint apertura obiectivului.

Puterea separatoare creste atunci cnd se folosesc radiatii cu lungime de
und mic si aperturi mari. Pentru a mri apertura se poate mri unghiul de
deschidere (Amax=1) sau se introduce un lichid de imersie cu n0>1 ntre lentila
frontal a obiectivului si lama care acoper obiectul.
La lunete:
1,22 f ob

Pi

1,22 N

(1.11)

f
P
n care N P este numrulde deschidere iar f i reprezint deschiderea
i
relativ.
Se mai poate scrie:

14
Pi

si

60

(1.12)

n acest mod se obtine grosismentul util

Pi
2,3

(1.13)

c) Puterea separatoare dat de aberatii. Aberatiile reziduale micsoreaz

puterea separatoare prin mrirea diametrului cercului de difuzie si prin
micsorarea contrastului. Cu ct aberatiile sunt corectate mai bine, cu att puterea
de rezolutie este mai mare.