METODICA- TITULARIZARE 2014

A. PROIECTAREA , ORGANIZAREA SI DESFASURAREA ACTIVITATII

DIDACTICE
1. Componentele curriculumului colar: curriculum naional, planuri cadru,
arii curriculare, trunchi comun, discipline, module, standarde de pregtire
profesional, programe scolare, manuale scolare, auxiliare curricular
1.Curriculum national - reprezinta totalitatea programelor scolare si cuprinde un
curriculum nucleu si un curriculum la decizia scolii si reglementeaza elaborarea tuturor
nivelurilor sistemului curicular dupa urmatoarele principii: descongestionarea si
flexibilitatea programului scolar; cresterea eficientei invatamantului prin folosirea tuturor
resurselor materiale si umane stimuland motivatia elevilor pentru invatare;
compatibilizarea invatamantului romanesc cu cel din Europa de vest. El este concretizat
si detaliat in documentele curriculare: planuri de invatamant, programele scolare,
manuale si alte materiale curriculare.
2. plan-cadru - reprezinta documentul regulator esential care jaloneaza resursele de tip
ale procesului de predare-invatare. El stabileste proportia activitatilor teoretice si
aplicative si in functie de acestea grupele si disciplinele care sa fie studiate pentru a
asigura, atat cultura generala,cat si pregatirea profesionala intr-un domeniu.
3. arii curriculare - este o componenta a planului-cadru de invatamant, care cuprinde
discipline cu obiective comune. Ariile curriculare sunt in numar de 7: limba si
comunicare; matematica si stiinte; om si societate; arte; sport; tehnologii; consiliere si
orientare.
4. trunchi comun - reprezinta curriculum-ul nucleu si cuprinde un minim de ore la
disciplinele obligatorii din planurile de invatamant, asigurand egalizarea sanselor pentru
elevi, in contextul invatamantului public, pentru evaluarea externa la nivel national, pe
baza unor standarde curriculare de performanta, stabilite pe plan national.
5. disciplinele - ele pot fi de baza sau optionale. Prin disciplinele deinformatica se
formeaza o serie de competente profesionale, obiectivul principal vizat fiind calificarea
elevilor pentru desfasurarea unei activitati sociale. Disciplinele optionale sunt alese in
functie de oportunitatile locale.
6.modulul - este un ansamblu ce poate fi parcurs independent, oferind elevilor cunostinte
si abilitati precise.
7. programa scolara - sunt documente oficiale care redau sintetic continuturile
invatamantului, pe ani scolari sau pe cicluri de invatamant.

8. manualele scolare - reprezentand un instrument de lucru atat pentru profesor cat si

pentru elev, ele cuprind elementele fundamentale ale unei stiinte, ale unei arte sau ale
unei indeletniciri practice.
Metoda lucrului cu manualul este un aspect al studiului individual si se introduce ca
metoda, treptat sub directa ndrumare si supraveghere a profesorului
2. Proiectarea curriculumului n dezvoltare local sau la decizia scolii de tipul:
aprofundare/ extindere/ opional ca disciplin nou
CDS vizeaza formarea competentelor specifice nevoilor pietei fortei de munca
-optional de aprofundare- este acel tip de CDS derivat dintr-o disciplina studiata in
trunchiul comun, care urmareste aprofundarea obiectivelor/competentelor din
curriculum-u nucleu prin noi unitati de continut
-optionalul de extindere- este acel tip de CDS derivat dintr-o disciplina studiata in
trunchiul comun, care urmareste extinderea obictivelor-cadru/componentelor generale din
cirriculum-ul nucleu prin noi obiective de referinta/competente specifice si noi
continuturi
-optional ca disciplina noua- introduce noi obiecte de studiu, in afara acelora prevazute in
trunchiul comun la un anumit profil si specializare, sau teme noi, care nu se regasesc in
programele nationale.
In procesul de predare-invatare-evaluare a oricarei discipline de informatica se urmareste
ca elevii sa-si insuseasca un sistem de cunostinte, sa-si formeze deprideri, priceperi si
atitudini corespunzator continutului de idei al disciplinei.
-obiectivele curriculare generale (cadru) -sunt obiective cu grad ridicat de generalitate si
complexitate si sunt urmarite de-a lungul mai multor ani de studiu
-obiectivele curriculare specifice (de referinta)-ele specifica rezultatele asteptate ale
invatarii si se urmaresc pe parcursul unui an de studiu
-competente generale-ele urmaresc achizitiile finale ale elevului obtinute in urma studierii
disciplinei dupa parcurgerea mai multor ani de studiu
-competente specifice-ele se formeaza pe durata unui an de studiu fiind derivate din
competentele generale.
Obiectivele operationale sunt acele obiective care descriu cat mai corect posibil CE VA
STI si CE VA FI capabil elevul la sfarsitul unei activitati de instruire. Indiferent de
procedura utilizata un obiectiv didactic pentru a fi operational trebuie sa indeplineasca
urmatoarele conditii:

-sa indice capacitatea pe care urmeaza sa si-o formeze elevul in activitatea respectiva
-sa precizeze actiunea concreta prin care elevul v-a proba ca si-a format capacitatea
-sa stabileasca conditiile in care acest comportament urmeaza sa se manifeste
-sa indice nivelul de performanta acceptabil
Definiie: Obiectivele operaionale sunt enunuri cu caracter finalist, concret, urmrite n
cursul unei activiti didactice.
Ex: la sfritul activitii/leciei elevul trebuie s
n formularea obiectivelor se folosesc verbe la conjunctiv (s..) care exprim aciuni.
Obiectivele operaionale trebuie s corespund domeniilor:
cognitiv (a defini, a clasifica, a enumera, a identifica etc.);
afectiv (a aplica, a avea curiozitatea, a convinge etc.);
psihomotor (a executa, a calcula, a desena, a viziona ).
Verbe interzise la formularea obiectivelor operaionale:
a ti
a cunoate
a nelege
a-i nsui
a aprecia
Exist mai multe proceduri de operaionalizare a obiectivelor. Cea mai utilizat este
procedura de operaionalizare a lui Mager.
Pentru ca un obiectiv s fie corect formulat trebuie s precizeze:
a) Comportamentul pe care trebuie s-l demonstreze elevul (aciunea).
b) n ce condiii se produce acest comportament.
c) Nivelul de performan sau criteriul de reuit.
a) Comportamentul pe care trebuie s-l demonstreze elevul s fie uor observabil.
b) Condiiile se refer mai ales la condiiile materiale i includ: instrumentele ce se
vor utiliza (truse, aparate, rechizite etc.), elemente de sprijin oferite elevului
(tabele, colecii etc.) i locul unde se produce comportamentul (cabinet colar,
laborator etc.).
Condiiile se pot exprima prin expresii de genul:
Folosind
Avnd la dispoziie
Fiind n situaia
Cu ajutorul
Dintr-o list dat
Utiliznd diagrama
Folosind relaia de calcul
c) Criteriul de reuit arat la ce nivel trebuie s se situeze cunotinele, deprinderile
elevilor.

3. Proiectarea activitii didactice: planificare calendaristic, proiectarea unitii de

nvare, proiecte de lecie (pentru diferite tipuri de lectii), proiectarea de activit i
de nvare intra-, inter-, pluri i transdisciplinare.
1. planificarea calendaristica - este un document administrativ care asociaza elemente ale
programei
( obiective de referinta si continuturi, respectiv competente specifice si continuturi) cu
alocarea de timp considerata optima de catre profesor pe parcursul unui an scolar.
Ex: scoala/ disciplina/ profesor/ clasa /nr. de ore pe saptamana/ anul/ unitati de invatare,
obiective de referinta(competente specifice), continuturi, nr. de ore alocate, saptamana,
observatii.
2. proiectarea unitatii de invatare este ca si a lectiei incepe prin parcurgerea schemei
urmatoare, care precizeaza elementele procesului didactic intr-o succesiune logica, in
vederea atingerii obiectivelor de referinta/competente specifice. Elementele procesului
sunt aceleasi, oricare ar fi unitatea de invatare vizata.
3. lectia este forma fundamentala de organizare a procesului de invatamant
1. lectie de comunicare/ insusire de noi cunostinte, structura:
-moment organizatoric
-pregatire pentru tema noua
-anuntarea subiectului si a obiectivelor lectiei
-transmiterea noilor cunostinte
-fixarea cunostintelor (lectia prelegere, introductiva, dezbatere, vizita)
2. lectia de formare de priceperi si deprinderi, structura:
-etapa orgasnizatorica
-anuntarea scopului si obiectivelor lectiei
-actualizarea/prezentarea unor cunostinte teoretice
-explicarea si demonstrarea modelului actiunii
-exersarea propriu-zisa

-evaluarea rezultatelor ( lectia in atelier, in laboratorul de informatica,de rezolvare de

probleme)
3. lectia de fixare si sistematizare (recapitulare), structura:
-enuntarea obiectivelor lectiei
-recapitularea propriu-zisa
-aprecierea rezultatelor
4. lectia de verificare si apreciere a rezultatelor scolare, structura:
-anuntarea obiectivelor
-evaluarea propriu-zisa, realizata prin metode/tehnici diferite (lectia de evaluare orala,
prin probe scrise, prin lucrari practice, cu jutorul computerului)
5. lectia mixta urmareste realizarea, in masura aproximativ egala, a mai multor scopuri
sau sarcini didactice:
comunicare, sistematizare, fixare, verificare, structura:
-moment organizatoric
-verificarea cunostintelor anterioare
-pregatirea pentru tema noua
-anuntarea subiectului si a obiectivelor lectie
-transmiterea noilor cunostinte
-fixarea cunostintelor
1 Tehnica pedagogului american R.F.MAGER, care stabileste 3 parametri:
-descrierea comportamentului final al elevului

ce se cere

-determinarea conditiilor in care se va realiza comportamentul

-precizarea criteriului performantei acceptabile- criteriul reusitei

ce se ofera
ce se accepta

2. Tehnica pedagogului belgian G. de Landsheere, care stabileste 5 parametri:

-cine va produce comportamentul dorit

-ce comportament obsevabil va dovedi ca obiectivul este atins

-care va fi produsul acestui comportament (performanta)
-in ce conditii trebuie sa aiba loc comportamentul
-pe temeiul caror criterii ajungem la concluzia ca produsul e satisfacator
B. Strategii didactice utilizate n procesul de instruire. Strategii i modalitti de
integrare n lectie a activittilor cu caracter practic aplicativ
1.Metode didactice specifice: clasificare, prezentare, caracterizare;
Cu ajutorul acestor metode elevii dobandesc competenta tehnologica, care presupune ca
ei sa fie capabili sa foloseasca aplicatiile de baza ale calculatorului, sa scrie, sa proceseze
datele, sa intocmeasca grafice, sa deseneze, sa foloseasca internetul si posta electronica.
Sarcinile didactice se realizeaza cu ajutorul metodelor, tehnicilor si procedeelor didactice.
Folosirea judicioasa a metodelor are o deosebita importanta pentru reusita activitatii de la
catedra; pe de alta parte, continuturile fiecarei discipline si obiectivele pe care si le
propune sa le ndeplineasca, pretind metode adecvate.
n procesul instructiv educativ, metodele didactice ndeplinesc anumite functii, care
vizeaza deopotriva cunoasterea (asimilarea cunostintelor, gndirea), instruirea (formarea
priceperilor, deprinderilor, abilitatilor), ct si formarea trasaturilor personalitatii.
1. Observatia : de scurta durata si de lunga durata , este o metoda prin care elevii
percep direct , activ si sistematic obiectele si fenomenele din realitatea nconjuratoare
, descriu si explica datele sesizate . Materialul didactic necesar investigatiilor trebuie
sa fie reprezentat de materialul natural ori de material conservat sau ilustrativ .
Eficienta acestei metode este determinata de respectarea urmatoarelor conditii:
precizarea cu exactitate a scopului urmarit ; stabilirea criteriilor de observatie ;
stabilirea unei succesiuni logice a etapelor pe baza unui plan de actiune ; stabilirea
materialului pentru efectuarea observatiei, folosirea unor procedee care mobilizeaza
gndirea ( analiza , comparatia, analogia , sinteza ) ; elaborarea unor fise pe care sa
fie nscrise sarcinile de lucru si n acelesi timp sa consemneze rezultatele obtinute ;
prezentarea , n forma orala sau scrisa , a rezultatelor obtinute ; stabilirea formelor de
activitate
(frontala , grup , individuala) ; desfasurarea ntregii activitati sub
ndrumarea permanenta a nvatatorului .
2. Demonstratia este metoda prin care se prezinta elevilor , n mod nemijlocit sau
mijlocit ( prin substituire ) , obiectele si fenomenele realitatii obiective cu scopul de a
asigura activitatii de nvatare o baza perceptiva ( concret senzoriala ) .
Este ometoda intuitiva si reprezinta prezentarea sistematica si organizata a unor obiecte,
procese, sau prelucrarea unor fenomene, experiente in fata elevilor, cu scopul de a usura
intelegerea si executarea corecta a unor activitati.
demonstrarea cu ajutorul obiectelor tehnice
demonstrarea cu ajutorul planselor
demonstrarea cu ajutorul mijloacelor audio-vizuale moderne
demonstrarea cu ajutorul desenului didactic

demonstrarea actiunilor de executat in situatia in care se urmareste formarea de

deprinderi
Metoda demonstratiei poate mbraca forme variate :
a)
Demonstratia cu ajutorul mijloacelor audio - vizuale : diafilme,
diapozitive , emisiuni tv si radio instructiv-educative .
b)
Demonstratia prin simulare ( imitarea ) unor procese , fenomene, evenimente .
Cerintele didactice ale folosirii metodei demonstratiei :
- selectarea si organizarea materialului reprezentativ , pentru fiecare capitol sau lectie ,
n raport de obiectivele - cadru si de referinta , din programa ;
- materialul didactic confectionat sa fie bine executat , iar prin culori vii si linii
ngrosate sa fie subliniate elementele esentiale de observat ;
- situarea materialului ntr - un loc vizibil de catre toti elevii ;
- prezentarea generala a materialului si a scopului acestuia , pentru crearea
motivatiei ;
- explicarea si analiza prin ntrebari a materialului , dirijnd observarea de catre
elevi a elementelor esentiale ;
- perceperea materialului cu ajutorul mai multor analizatori : vizual , auditiv , tactil ;
- sinteza observarii materialului , marcnd elementele esentiale .
Prin demonstratie se ntelege prezentarea sistematica si organizata a unor obiecte,
procese, etc. sau producerea unor experiente, fenomene n fata elevilor, cu scopul de a
usura ntelegerea si executarea
corecta a unor activitati. n demonstratie un rol deosebit l joaca intuitia.
Nu este suficient ca un elev sa vada un material, el trebuie nvatat "sa vada". Elevul
trebuie sa vada exact, precis si ordonat. Prin aceasta se realizeaza o parte a obiectivului
principal al nvatarii informaticii si anume formarea rationamentului si a gndirii
algoritmice.
3. Conversatia este una dintre cele mai active si mai eficiente metode.
Este ometoda care valorifica dialogul in vederea realizarii obiectivelor procesului de
invatare. Se utilizeaza la verificarea cunostintelor anterioare, la transmiterea noilor
cunostinte, la fixarea si consolidarea cunostintelor.
Prin sistemul de interactiuni angajat ntre nvatator - elevi, elevi - nvatator , elevi elevi , dezvolta att memoria si imagiatia , ct mai ales gndirea. Astfel , prin efort
propriu ei nteleg mai usor alcatuirea unei plante, a unui animal , relatiile dintre
acestea si mediul n care traiesc , particularitatile alcatuirii lor, interdependentele
dintre organism si mediu , a legaturilor de cauzalitate .
Conversatia se poate folosi n toate variantele sale : euristica ; de fixare,
consolidare ; de verificare si apreciere .
Conversatia euristica consta dintr - o succesiune de ntrebari care urmaresc stimularea
gndirii elevilor n descoperirea notelor caracteristice si comune unui grup de
vietuitoare . Practica scolara a demonstrat ca forma euristica a conversatiei
contribuie n cea mai mare masura la realizarea obiectivelor formative ale instruirii
.
Conversatia este importanta prin faptul ca ajuta la formarea limbajului de specialitate, un
instrument pretios si indispensabil pentru dezvoltarea rationamentului, gndirii elevului.
4. Jocul didactic poate fi folosit n orice moment al lectiei urmarindu - se fie
dobndirea de noi cunostinte , priceperi , deprinderi , fie fixarea si consolidarea lor ,

fie verificarea si aprecierea nivelului de pregatire a elevilor . nvatarea prin efort

personal nsotita de satisfactie si bucurie va fi temeinica si va genera noi interese
de cunoastere .
Jocul de rol este o metoda prin care elevii au ocazia sa se transpuna in locul unei alte
persoane, intelegandu-i astfel mai bine pe cei din jur si pe ei insisi. Aceasta metoda
stimuleaza empatia, trasatura care ne permite manifestarea unei atitudini deschise fata de
ceilalti, da posibilitatea aplicarii unor noi comportamente si ofera o flexibilitate
comportamentala, emotionala si cognitiva extrem de valoroasa in existenta curenta.
5. Exercitiul , metoda bazata pe actiune , presupune efectuarea constienta si repetata
a unor operatii sau actiuni , mintale sau motrice , n vederea realizarii unor scopuri
variate . Deoarece prin exercitiu elevii sunt pusi ntr - o stare de activitate , el
contribuie la dezvoltarea operatiilor intelectuale , deci la clarificarea si consolidarea
notiunilor , regulilor , legilor dobndite anterior , asigura formarea si dezvoltarea
deprinderilor , stimuleaza dezvoltarea aptitudinilor si abilitatilor creatoare , cultivnd
n acelasi timp si unele calitati morale ( acuratete, perseverenta, curiozitate stiintifica) .
Tipuri de exercitii : introductive ; de baza ; paralele ; creatoare .
- Unele lucrari practice si de laborator au ca baza exercitiile si se desfasoara dupa
modelul acestora. Metoda lucrarilor practice si de laborator consta in efectuarea de catre
elevi a unor sarcini cu caracter aplicativ: de proiectare, de executie, remediere.
Prin aceasta metoda se realizeaza:
- formarea de priceperi si deprinderi
- achizitionarea unor strategii de rezolvare a unor probleme practice
- consolidarea, aprofundarea, sistematizarea cunostintelor
Metoda lucrarilor de laborator si a lucrarilor practice asigura legatura stansa dintre teorie
si practica, dezvolta, la elevi, spiritul de observare si de cercetare.
Exercitiile sunt actiuni efectuate n mod constient si repetat de catre elev cu scopul
dobndirii unor priceperi, deprinderi si cunostinte noi, pentru a usura alte activitati si a
contribui la dezvoltarea altor aptitudini. nsusirea cunostintelor de informatica este
organic legata de exersarea utilizarii unor softuri de aplicatie, de rezolvarea unor
probleme de programare, etc. Nu exista lectie n care sa nu se aplice aceasta metoda.
Este limpede ca aceasta metoda nu contribuie numai la formarea priceperilor si
deprinderilor de lucru cu calculatorul, ci aduce un aport substantial la dezvoltarea unui
rationament flexibil si operant.
Spre exemplu, elevilor li se prezinta metoda backtracking si utiliznd-o, se genereaza
permutarile, aranjamentele, combinarile, apoi li se cere sa genereze toate functiile
injective, surjective, bijective definite
pe o multime cu m elemente, cu valori ntr-o multime cu n elemente.
6. Modelarea reprezinta orientarea didactica prin care gndirea elevilor este
condusa la descoperirea adevarului cu ajutorul unor modele prin antrenarea
rationamentului analogic .
Modelul este un analog simplificat , o reproducere , o constructie materiala
sau mintala a obiectelor si fenomenelor realitatii . Modelul nu reprezinta o copie a
originalului , el este asemanator cu acesta , nu prin totalitatea nsusirilor sale , ci
numai prin cele esentiale , tipice.
Aceasta metoda consta in utilizarea modelelor ca sursa pentru dobandirea noilor
cunostinte. Modelul didactic este un sistem artificial construit prin analogie cu cel real

(originar) din care retine numai trasaturile esentiale semnificative. Modelul constituie o
simplificare, o schematizare a realului. Investigand modelul, operand cu acesta elevii
dobandesc informatii despre sistemul originar.
Modelarea ca metoda pedagogica este definita ca un mod de lucru prin care gndirea
elevului este condusa la descoperirea adevarului cu ajutorul modelului, gratie
rationamentului prin analogie. Modelarea similara consta n realizarea unui sistem de
aceeasi natura cu originalul, care sa permita evidentierea trasaturilor esentiale ale
originalului. Aceasta metoda este frecvent ntlnita n informatica, n elaborarea
algoritmilor utiliznd o anumita metoda clasica de elaborare.
Folosirea modelelor ideale n nvatare deschide pentru informatica o impresionanta arie
de aplicabilitate. Utilizarea informaticii n predarea altor discipline, de la artele plastice
(muzica, pictura, sculptura) la cele mai diverse domenii ale tehnicii, prin intermediul
programelor de nvatare, este o realitate evidenta
7. Problematizarea orienteaza si activizeaza gndirea elevilor n procesul nvatarii
dirijate a cunostintelor despre natura si om , prin faptul ca i conduce la rezolvarea
unor situatii conflictuale , reale sau aparente , ntre cunostintele dobndite anterior si
noile informatii despre fenomenul studiat . Aceasta metoda presupune crearea , n
mintea elevului , a unor contradictii , a unor asa numite ,, situatii problema ,, care sa
conduca la descoperirea ntregului continut de idei al temei .
O ntrebare devine problema numai n cazul n care trezeste n mintea
elevilor o contradictie neasteptata , o tensiune , o incertitudine , o uimire , care le
stimuleaza interesul , le mobilizeaza capacitatile psihice si i determina o atitudine
activa pna la gasirea solutiei . Totodata solutionarea problemei noi presupune
elaborarea unui plan de actiune n care este implicata , n special si ntr - un mod
deosebit , gndirea elevilor . ,, Lupta ,, cu obstacolele si depasirea lor , deci
folosirea problematizarii la acest obiect nseamna ca dificultatile continutului sa nu
fie dezvaluite ,, de - a gata ,, ci sa se prezinte elevilor doar cteva informatii , puncte
de reper care sa - i conduca la rezolvarea problemei date . Metoda solicita
elevilor selectarea , prelucrarea , ierarhizarea cunostintelor dobndite anterior si
folosirea lor n condisii noi .
Metoda consta intr-o suita de procedee prin care se urmareste crearea unor situatiiproblema care ofera elevilor posibilitatea sa surprinda diferite relatii dintre motive,
atitudini, comportamente. Prin specificul sau, problematizarea presupune o angajare
intelectuala, afectiva a elevilor, formandu-si un stil individual de abordare a problemei in
conditiile unei tensiuni psihice stimulatoare.
Problematizarea si descoperirea care o nsoteste, fac parte dintre metodele formativparticipative, care solicita gndirea creatoare a elevului, i pun la ncercare vointa, i
dezvolta imaginatia si-i mbogatesc
experienta. n lectiile n care se aplica aceste metode profesorul alege problemele, le
formuleaza, dirijeaza nvatarea si controleaza munca depusa de elev n toate etapele
activitatii. Aceasta metoda este
caracteristica unor lectii de aplicatii practice de laborator, dar mai cu seama este
evidentiata ca procedeu n aplicarea metodelor active, de studiu individual.
8. nvatarea prin descoperire i pune pe elevi n situatia de a descoperi
adevarul , reconstituind printr - o activitate proprie , drumul elaborarii cunostintelor :
de a vedea , a analiza si a formula impresii despre fenomene necunoscute de ei .

nvatarea prin descoperire are o deosebita valoare formativa prin faptul ca asigura
cunoasterea cailor , metodelor si tehnicilor de investigare a realitatii . Folosita cu
prioritate , metoda se ntemeiaza pe rationamentul inductiv si consta n analiza ,
compararea ,clasificarea unor obiecte si fapte particulare n vederea extragerii
generalului , esentialului , necunoscut de elevi .
Prin aceasta forma de nvatare elevii pot sa formuleze independent unele elemente
definitorii ale notiunilor si sa stabileasca unele relatii ntre obiectele si fenomenele
realitatii .
9. Instruirea programata functioneaza pe baza principiului comanda - control reglare ( autoreglare ) .
Se au n vedere urmatoarele operatii :
- structurarea logica a continutului dupa principiul pasilor mici si al nvatarii
gradate;
- fractionarea continutului n secvente de nvatare inteligibile si nlantuite logic ;
- fixarea , dupa fiecare secventa , a ntrebarilor , exercitiilor sau problemelor ce pot fi
rezolvate pe baza secventei informationale nsusite .
2. Utilizarea metodelor centrate pe elev, tehnicilor de nvare prin cooperare;
Trecerea la o metodologie mai activ, centrat pe elev implic elevul n procesul de
nvare i l nva aptitudinile nvrii, precum i aptitudinile fundamentale ale muncii
alturi de alii i ale rezolvrii de probleme. Metodele centrate pe elev implic individul
n evaluarea eficacitii procesului de invare i n stabilirea obiectivelor pentru
dezvoltarea viitoare. Este adevrat c acela care nva trebuie s i construiasc
cunoaterea prin intermediul propriei nelegeri i c nimeni nu poate face acest lucru n
locul su. Dar, nu este mai puin adevrat c aceast construcie personal este favorizat
de interaciunea cu alii care la rndul lor nva. Adevrata nvare este aceea care
permite transferul achiziiilor n contexte noi. Ea este interactiv.
Principiile care stau la baza nvrii eficiente centrate pe elev sunt:
Accentul activitii de nvare trebuie s fie pe persoana care nva i nu pe profesor.
Rolul profesorului este acela de a administra procesul de nvare al elevilor .
Recunoaterea faptului c procesul de predare n sensul tradiional al cuvntului nu este
dect unul dintre instrumentele care pot fi utilizate pentru a-i ajuta pe elevi s nvee.
nelegerea procesului de nvare nu trebuie s aparin doar profesorului ea trebuie
mprtit i elevilor. Lecia pleac de la experienele elevilor i cuprinde ntrebri care
s i implice.
Elevii sunt lsai s aleag singuri modul cum se informeaz pe o anumit tem i cum
prezint rezultatele studiului lor. Aptitudinea elevilor de a gsi singuri informaiile cutate
este dezvoltat
Pe lng nvarea specific disciplinei respective, li se ofer elevilor ocazia de a dobndi
aptitudini fundamentale transferabile, cum ar fi aceea de a lucra n echip.
Leciile cuprind o combinaie de activiti, astfel nct s fie abordate stilurile pe care
elevii le prefer n nvare (vizual, auditiv, practic / kinetic)Leciile solicit participarea
activ a elevilor la nvare. Se fac evaluri care permit elevilor s aplice teoria n
anumite situaii din via Leciile se ncheie cu solicitarea adresat elevilor de a reflecta

10

pe marginea celor nvate, a modului cum au nvat i de a evalua succesul pe care l-au
avut metodele de nvare n cazul lor.
Strategii de predare n vederea nvrii active
nvarea trebuie s cuprind activiti de prelucrare a noii materii nvate, care
trebuie legat de ceea ce elevul tie deja. Sarcinile trebuie s fie autentice, legate de viaa
real. Ele nu trebuie s implice doar repetarea unor lucruri, deoarece acest lucru duce la
nvarea de suprafa i nu la nvarea de profunzime.
Trebuie s utilizm n procesul instructiv educativ :
(I) Metode care necesita o pregatire sumara i putine resurse : Predare prin intrebari,
Bulgare de zapada, Brainstorming;
(II) Metode care implica materiale (fotocopii sau cartonase) ce se distribuie elevilor :
Invatare cooperanta, Intrebari pe baza textului, Transformare, Explicatiile elevilor,
Harti/diagrame/desene, Rezumatul
(III) Activiti care necesita putin mai multa pregatire; se incepe cu cele mai usoare :
Prezentarile elevului, Predare de catre elevi, Controversa academica, Intrebari Bulgare
de zapada, Invatarea individuala, Comparatie si contrast.
Predarea prin ntrebri sau descoperirea sub ndrumare
Utilizarea lucrului n grup, care solicit elevilor s discute materia nvat, astfel nct s
colegii s se verifice ntre ei i s nvee unii de la alii
Metodele care pot fi folosite n predarea centrat pe elev sunt:
Prelegerea - cea mai frecvent alegere ntr-o abordare didactic tradiional. n acest sens
este tipic imaginea profesorului la catedr care vorbete elevilor care stau cumini n
banc. Cu puin sare i piper prelegerea poate fi recondiionat i introdus ntr-un
demers didactic modern, centrat pe achiziiile elevului. Astfel, dasclul trebuie s se
preocupe de: stimularea interesului elevilor prin: prezentarea unei probleme pe care se
focalizeaz prezentarea; lansarea unei ntrebri incitante; folosirea de exemple i analogii
pe parcursul prezentrii; oferirea de imagini grafice i alte materiale ilustrative;
implicarea elevilor pe parcursul prelegerii prin ntreruperea prelegerii: pentru a efectua o
sarcin scurt care clarific diverse propoziii enunate.
Brainstorming (asaltul de idei) reprezint formularea a ct mai multor idei ca rspuns la
o situaie enunat.O asemenea activitate presupune o serie de avantaje: Implicarea activ
a tuturor participanilor. Exersarea creativitii i a unor atitudini deschise la nivelul
grupului. Dezvoltarea relaiilor interpersonale, prin valorizarea ideilor fiecruia.
tiu/vreau s tiu/am nvat Cu grupuri mici sau cu ntreaga clas, se trece n revist
ceea ce elevii tiu deja despre o anumit tem i apoi se formuleaz ntrebri la care se
ateapt gsirea rspunsului n lecie.
Mozaicul presupune urmtoarele etape: mprirea clasei n grupuri eterogene de 4 elevi,
fiecare dintre acetia primind cte o fi de nvare numerotat de la 1 la 4. Fiele
cuprind pri ale unei uniti de cunoatere. Prezentarea subiectului tratat. Explicarea
sarcinii care const n nelegerea ntregii uniti de cunoatere. Regruparea elevilor, n
funcie de numrul fiei primite. nvarea prin cooperare a seciunii care a revenit
grupului din unitatea de cunoatere desemnat pentru or Revenirea n grupul iniial i
predarea seciunii pregtite celorlali membrii. Trecerea n revist a unitii de cunoatere
prin prezentare oral cu toat clasa.
SINELG (Sistemul Interactiv de Notare pentru Eficientizarea Lecturii i Gndirii)
Ca metod este tipic pentru etapa de realizare a sensului (nvare, comprehensiune).

11

Cunotinele anterioare ale elevilor evideniate prin activiti specifice de evocare se

folosesc ca baz de plecare pentru lectur. Presupune urmtoarele etape: n timpul lecturii
elevii marcheaz n text, cunotinele confirmate de text, cunotinele infirmate,
cunotinele noi, cunotinele incerte. Dup lectur informaiile se trec ntr-un tabel.
Informaiile obinute individual se discut n grup, apoi se comunic de ctre grupuri
profesorului care le centralizeaz ntr-un tabel la tabl.
CUBUL Metoda presupune explorarea unui subiect din mai multe perspective. Sunt
recomandate urmtoarele etape: Realizarea unui cub pe ale crui fee sunt scrise
cuvintele: descrie, compar, analizeaz, asociaz, aplic, argumenteaz. Anunarea temei.
mprirea clasei n 6 grupe, fiecare dintre ele examinnd o tem de pe feele cubului.
Descrie (culorile, formele). Compar(asemnri, diferene). Analizeaz (din ce este
fcu)t. Asociaz (la ce te ndeamn s te gndeti?) Aplic (la ce poate fi folosit)
Argumenteaz (pro sau contra i enumer motivele care vin n sprijinul afirmaiei tale).
Redactarea final i mprtirea ei celorlalte grupe. Afiarea formei finale pe tabl.
Bulgrele de zpad Aceast metod presupune focalizarea elementelor asupra celor
eseniale. Se recomand urmtoarele etape: mprirea grupului n echipe de 7-8
persoane. Enunarea temei. Ierarhizarea ideilor.
Discuia Discuia const ntr-un schimb organizat de informaii i idei. Ea are
urmtoarele avantaje: Facilitarea intercomunicrii i a acceptrii punctelor de vedere
diferite. Contientizarea complexitii situaiilor n aparen simple.
Eseul de 5 minute Este o modalitate eficient de a ncheia ora, i ajut pe elevi s-i
adune ideile legate de lecie, d profesorului o idee mai clar despre ceea ce s-a ntmplat
n acea or. Acest eseu cere elevilor: s scrie un lucru pe care l-au nvat din lecia
respectiv i s formuleze o ntrebare pe care o mai au n legtur cu aceasta.
Ciorchinele Este o metod de brainstorming neliniar care stimuleaz gsirea
conexiunilor dintre idei, presupune urmtoarele etape: Se scrie un cuvnt sau tem care
urmeaz a fi cercetat n mijlocul tablei. Se noteaz toate ideile care vin n minte n
legtur cu tema respectiv n jurul acestuia, trgndu-se linii ntre acestea i cuvntul
iniial. Pe msur ce se scriu cuvinte se trag linii ntre toate ideile care par a fi conectate.
Turul galeriei Presupune evaluarea interactiv i formativ a produselor realizate de
grupul de elevi. n grupuri de 3 sau 4, elevii lucreaz nti la o problem care se poate
finaliza ntr-o diagram. Produsele sunt expuse pe pereii clasei. La semnalul
profesorului, grupurile se rotesc prin clas, pentru a examina i a discuta fiecare produs.
Dup turul galeriei, grupurile i reexamineaz propriile produse prin comparaie cu
celelalte.
3. Forme de organizare a activitii didactice: clasificare, caracterizare
Exista 3 moduri de organizare a activitatii didactice, fiecare integrand activitati specifice:
- frontal- lectii de diferite tipuri, activitatea de laborator, vizita la expozitii cu caracter
tehnic etc.
- pe grupe- consultatii, intalniri cu specialisti in diferite domenii, concursuri, etc.
- individual- munca independenta si studiul individual, lectura suplimentara, pregatirea
pentru examen.
Activitatile frontale, pe grupe si individuale au ca scop comun obtinerea de catre elevi a
performantelor necesare pentru integrarea socio-profesionala, culturala si

12

comportamentala. Ele se desfasoara pe baza unei structuri si organizari metodice, a unor

strategii, metode si mijloace de invatamant, stabilite in functie de obiectivele
educationale urmarite.
Perspectiva nvatarii asistate de calculator este certa. Ea ofera posibilitatea prezentarii
programului, verificarii rezultatelor si corectarii erorilor, modificnd programul dupa
cunostintele si conduita elevului.
Programul nu numai ca transmite un mesaj informational, dar el poate mijloci formarea si
consolidarea unor metode de lucru, de nvatare. Se poate afirma ca nvatarea programata
nu numai ca nvata elevul, ci l
nvata elevul cum sa nvete. Prin aplicarea acestei metode de nvatare nu se ntrevede
diminuarea rolului profesorului; dimpotriva sarcinile lui se amplifica prin faptul ca va
trebui sa elaboreze programe si sa le adapteze la cerintele procesului educativ. Orict de
complete ar fi programele de nvatare programata, profesorul ramne cea mai
perfectionata masina de nvatat. Valente speciale ale metodei nvatarii programate sunt
oferite de softurile moderne de nvatare asistata de calculator
4. Mijloacele de nvmnt si integrarea lor n procesul de predare-nv areevaluare
1. organizarea activitatii in laborator
Laboratorul reprezinta mediul de instruire, cadrul in care elevii vor desfasura activitati
complexe care vizeaza:
-simularea unor fenomene fizice, chimice
-demonstrarea cunostintelor teoretice
-aplicarea cunostintelor teoretice in rezolvarea unor probleme practice
-exersarea unor priceperi si deprinderi practice
-realizarea practica a unor produse
Laboratorul scolar reprezinta mediul in care sub coordonarea si supravegherea
profesorului, elevii vor provoca si experimenta fenomene pentru a le observa diferitele
lor manifestari si vor desfasura activitati de cercetare stiintifica. Dotat cu mobilier
specific si aparatura de experimentare, in laboratorul de specialitate se vor desfasura cu
precadere lectii de formare de priceperi si deprinderi, in care elevii sunt antrenati sa
experimenteze, sa modeleze, sa utilizeze aparatura delaborator. Activitatea se va
desfasura in special pe grupe. Dotare: filme didactice, video proiector, acte normative,
material bibliografic de specialitate, fise de lucru pentru elevi, foi de platforma, indrumar
de laborator, planse, machete, panouri, panopli, aparate demontate, subansambluri
componente de aparate, seturi de scule, echipamente tehnice audiovizuale, truse
electronisti, aparate de masura, standuri pentru lucrari aplicative. Laboratorul trebuie
astfel organizat incat sa dispuna de o sala de lucru si o incapere anexa.
2. alegerea manualului, a produselor soft (sistem de operare, medii de programare) si a
auxiliarelor didactice necesare
Mijloacele de invatamant reprezinta un ansamblu de obiecte, dispozitive, aparate care
contribuie la atingerea obiectivelor operationale. Orice mijloc de invatamant dispune de
un potential pedagogic care este actualizat prin strategii variate integrate in activitatea
didactica ducand astfel la realizarea unor functii pedagogice diverse, cum ar fi:
-sensibilizare-motivare pentru tema
-prezentare de informatii noi

13

-confirmarea informatiilor
-sintetizarea informatiilor
-prezentarea unei situatii problema
-prezentarea unui caz destudiat
-vizualizarea unor experiente demonstrative
-realizarea conexiunii inverse
-evaluarea-autoevaluarea
Tipuri de mijloace de invatare si caracteristicile lor
1. mijloace informative-demonstrative (contribuie la transmiterea informatiilor
-aparate de masura, calculatorul (sunt preluate din realitate, ofera o demonstratie pe viu)
-machete (sunt confectionate special in scopuri didactice)
-planse (sunt reprezentate intr-un singur plan si au grade diferite de schematizare)
2. mijloace de exersare si formare (contribuie la formarea priceperilor si deprinderilor)
-sisteme de calcul (sunt in dotarea laboratoarelor, permit efectuarea unor exercitii
necesare formarii priceperilor si deplinderilortehnice)
-pise de construit sistemul de calcul (permit formarea reprezentarilor spatiale si a
abilitatilor tehnice)
3. mijloace de rationalizare a timpului la lectie (se utilizeaza in scopul eficientizarii
timpului in cadrul lectiilor)
-copiatoare
-fise de lucru
4. mijloace de evaluare a rezultatelor invatarii (ajuta la evaluare)
-teste standardizate (se utilizeaza pentru ferificarea cunostintelor)
5. mijloace moderne audio-video
-filme didactice ( au o mare putere de sugestie, starnind interesul si curiozitatea elevilor
-calculatorul (permite vizualizarea unor procese desfasurate in timp)
5. Selectarea metodelor optime n vederea formrii gndirii critice i
deprinderilor practice, formarii gndirii tehnice i a dezvoltrii sim ului
artistic/estetic
-Prelegerea intensificat
-$tiu/Vreau s tiu/Am nvat
-S.I.N.E.L.G
-Jurnalul dublu
-Organizatorul grafic
-Cubul
-Cuvintetul
-Ghidul de anticipatie
6. Mediul de instruire: mediul relational si mediul comunicational.Utilizarea
TIC
Tehnologia, prin ea nsi, nu schimb i nu mbuntete predarea i nvarea.
Cheia pentru introducerea cu succes a tehnologiei n predare i n nvare const n
acordarea unei atenii sporite, managementului proceselor, strategiei, structurii i mai ales

14

rolurilor i deprinderilor.1 Tehnologia este doar vrful icebergului n procesul de

planificare a instruirii, servind doar ca vehicul util, printre altele vitale.
Majoritatea specialitilor consider c nu trebuie s ne mai ntrebm dac instruirea se
mbuntete prin utilizarea calculatoarelor, ci cum pot fi utilizate mai bine calitile
unice ale calculatoarelor, care le deosebesc de alte medii. Calitile unice ale acestui
mediu:
o interactivitatea calculatorului;
o

precizia operaiilor efectuate;

o capacitatea de a oferi reprezentri multiple i dinamice ale fenomenelor;

o interaciune semnificativ i difereniat cu fiecare elev n parte.
o Softurile interactive pentru nsuirea unor cunotine noi. Acestea creeaz un
dialog ntre educabil i programul respectiv. Interaciunea poate fi controlat de
computer (dialog tutorial) sau de educabil (dialog de investigare). Termenul
generic de tutor desemneaz softul n care "drumul" educabilului este dirijat de
computer. De regul, un tutor preia una din funciile profesorului, fiind construit
pentru a-l conduce pe educabil, pas cu pas, n procesul de nvare dup o
strategie stabilit de proiectantul softului.
Spre deosebire de tutor, softul de investigare folosete o alt strategie: elevului nu i se
indic calea de parcurs - informaiile deja structurate, ci un mediu de unde elevul poate
s-i extrag toate informaiile (att cele factuale, ct i cele procedurale) necesare pentru
rezolvarea sarcinii, pe baza unui set de reguli; calea parcurs depinde ntr-o mare
msur de cel care nva (att de nivelul propriu de cunotine, ct i de stilul de
nvare).
Softuri de exersare
Softuri de simulare
Softuri pt testatea cunostintelor
Jocuri educative
Integrarea tehnologiei informatice i comunicaionale n procesul de predare-nvareevaluare, atrage dup sine mai mult dect utilizarea softurilor educaionale i nu
nseamn numai utilizare exclusiv n scop de informare.
Profesorul are rolul de a pune resursele la dispoziia elevilor pentru ca acetia s lucreze
pe cont propriu; resursele trebuie organizate n aa fel nct s inspire elevii, s-i ajute n
1

15

nvare, s le stimuleze formarea de capaciti de gndire de ordin superior i s susin

practicile de instruire.
7.Manifestarea unei conduite psihopedagogice inovative in plan profesional
Este o competenta specifica din una generala si aceea Proiectare, organizare, desfurare
i evaluare a activitii didactice.
8. Evaluarea procesului instructiv-eductiv, a progresului si a rezultatelor
scolare.Valorizarea munci elevului
Evaluarea rezultatelor muncii scolare evidentiaza valoarea, nivelul, performantele si
eficienta eforturilor depuse de toti factorii educationali si randamentul muncii de invatare.
Randamentul muncii scolare e evidentiat de rezultatele calitative la invatare ale elevilor.
Randamentul scolar include evaluarea rezultatelor obtinute sub toate laturile personalitatii
elevului, ca si ale intregului proces instructiveducativ al institutiei scolare, inclusiv
eficienta
pregatirii
si
invatamantului
in
plan
social.
Randamentul

scolar

priveste

succesele

si

insuccesele

scolare.

Succesele scolare includ : procent relativ mare de promovabilitate, cu note bune si foarte
bune ( 7-10), rezultatele practice de calitate si eficienta capacitatii intelectuale, moral
cetatenesti si profesionale ale elevilor de nivel ridicat si in concordanta cu cerintele
contemporane (adaptabilitate, creativitate), respectand disciplinele invatarii scolare,
integrarea socio- profesionala eficienta si imediat dupa absolvirea institutiei de
invatamant.
Insuccesele scolare includ in general urmatoarele : numar mare de corigente, numar mare
de repetenti, de exmatriculati, de abandonuri scolare, numar mare de elevi sanctionati,
multe note sub 5 in timpul anului scolar, integrarea socio profesionala slaba etc.
Conditii ale unui randamentul scolar bun: nivelul si calitatea continutului invatare,
calitatea pregatirii profesionale, calitatea metodelor si mijloacelor de predareinvatare,
modul de organizare a timpului liber al elevilor, motivatia invatare, calitatea relatiei
profesor-elev, existenta conditiilor de studiu (laboratoare, cabinete, biblioteci, material
didactic), calitatea influentei educatiei, ale factorilor educatori (familie, mass-media,
organizatii de tineret ), a sanatatii elevilor, a calitatii evaluarii cunostintelor.
Evaluarea e actul didactic complex integrat intregului predarede invatare, care asigura
evidentierea cantitatii cunostintelor dobandite si valoarea, nivelul, performantele si
eficienta acestora la un moment dat (in mod curent, periodic, final). Ofera solutii de
perfectionare a actului de predareinvatare. Presupune doua momente distincte:
masurarea si aprecierea rezultatelor scolare. Evaluarea este actul didactic care determina
promovarea sau nepromovarea elevilor dintr-o etapa de invatare in alta..
In planul evaluarii, profesorii sunt preocupati sistematic de masurarea si aprecierea
cantitatii si calitatii cunostintelor elevilor, a deprinderilor, abilitatilor, capacitatilor,

16

intereselor si priceperilor posedate de elevi la un moment dat, fie ca rezultat al educatiei,

fie
ca
premisa
a
acesteia.
Stiinta care se ocupa cu studiul examenelor, concursurilor si notarii, a formelor
procedeelor si mijloacelor care asigura aprecierea justa si obiectiva a celor examinati se
numeste
docimologia.
Scopul

evaluarii

este

de

perfectiona

procesul

educational.

Componente
ale
evaluarii:
controlul
(verificarea),
aprecierea,
notarea.
Masurarea si aprecierea rezultatelor scolare nu se face in sine si pentru sine, ci prin
raportare la obiectivele (competentele), continuturile, metodele si mijloacele de invatare
folosite.
C . MANAGEMENTUL CLASEI
1. Rolul profesorului in facilitatea experientelor care conduc la formarea autonimiei
elevilor in invatare
Rolul profesorului nteles drept comportament. Profesorilor le este caracteristic sa
faca mai multe lucruri, ceea ce ngreuneaza studierea rolului lor. Uneori dificultatile tin
de context, de exemplu se poate studia rolul profesorului n clasa, n scoala sau n alt
context unde pozitia sociala a profesorului este recunoscuta si relevanta. Alteori
dificultatile sunt de ordin functional, de exemplu, profesorul transmite informatii elevilor,
le este consilier, le evalueaza rezultatele etc.; fiecare sarcina solicita activitati diferite si
se poate ntmpla ca profesorul sa nu reuseasca n toate.
2. Rolul ca pozitie sociala. Pozitia sociala a unei persoane se refera la anumite
caracteristici recunoscute si etichetate de societate. Persoanele care se ocupa de instruirea
elevilor sunt numite de obicei "profesori", "instructori", "maistri" etc. Autorii care s-au
preocupat de pozitia sociala a profesorului si-au concentrat atentia mai ales asupra celor
din nvatamntul preuniversitar si mai putin asupra celor din nvatamntul universitar.
Una din caracteristicile pozitiei sociale este statusul profesorului. Literatura de
specialitate mentioneaza trei caracteristici statusul unei persoane: prestigiul, averea si
autoritatea. Putinele studii care au aparut referitoare la prestigiul profesorului plaseaza
aceasta profesie printre cele preferate de clasa de mijloc. S-a emis ideea ca este un

17

prestigiu "special, dar ntunecat"; pe de o parte munca profesorului este vazuta ca avnd
aura unei "misiuni speciale", pe de alta parte profesorul si-a mai pierdut din autonomia pe
care o avea n conducerea procesului didactic, deoarece devine din ce n ce mai mult
functionarul scolii. Indiferent de motiv, profesia didactica nu atrage la fel de mult ca
altele (medic sau avocat, de exemplu).
n ceea ce priveste averea unui profesor, cele mai multe studii arata ca salariul este
suficient pentru a ntretine o singura persoana si nu o familie. n cazul n care sotia nu
lucreaza, sotul profesor ajunge sa-si ia o a doua slujba pentru a-si completa salariul.
3. n sfrsit, un al treilea grup de autori citati in Enciclopedia
Internationala a Educatiei, folosesc expresia "rolul profesorului" pentru a se referi la
asteptarile carora profesorul trebuie sa le faca fata si care vin din partea parintilor,
elevilor, directorilor, politicienilor, membrilor societatii si din partea profesorului nsusi.
Aceste asteptari au fost dezbatute pe larg de autorul romn E. Paun.
D .EVALUAREA REZULTATELOR SCOLARE

1.Evaluarea, componenta fundamentala a procesului de invatamant

Reinnd i corelnd aspectele semnificative n raport cu acest subiect, rezult c
evaluarea este mai mult dect o aciune, ea este o activitate psihopedagogic de
verificare, msurare i apreciere a rezultatelor obinute de cei instruii ntr-un anumit
interval de timp.
Verificarea este o aciune complex de cunoatere, pe baza metodelor i
tehnicilor adecvate prin care se realizeaz, a diverselor aspecto ale rezultatelor colare i,
implicit, a factorilor i proceselor care au condes la producerea lor, ct i la condiiilor de
desfurare a acestora.
Aceast aciune are o importante deosebit att pentru profesor, ct i pentru elevi,
exprimat prin efectele sale multiple.
Verificnd elevii, profesorul i d eama de cantitatea i calitatea cunotinelor,
priceperilor i deprinderilor nsuite de ei i, implicit, de nivelul de dezvoltare intelectual

18

a acestora, adic de nivelul funcional al gndirii, memoriei, imaginaiei, inteligenei,

spiritului de observaie i limbajului; de calitile aceptor componente ale intelectului
elevilor; de interesele i atitudinea lor fa de nvare, de metodele i procedeele folosite
n aceast activitate.
Prin cunoaterea acestor efecte profesorul are posibilitatea s se autocontroleze,
s-i verifice eficacitatea metodelor i procedeelor folosite i s-i perfecioneze
activitatea i stilul de munc cu elevii.
Un alt aspect la fel de important este cunoaterea nivelului de pregtire i
dezvoltare intelectual a elevilor, a modului i gradului de asimilare a coninutului predat
i ofer profesorului posibilitatea s determine dificultile ntmplinate de ei n nvare.
i pentru elevi verificarea produce efecte pozitive considerabile. n primul rnd,
prin verificare, profesorul realizeaz un gen de supraveghere a procesului de nvare al
elevului, l orienteaz spre elementele eseniale de coninut -l antreneaz la o activitate
susinut.
Verificarea contibuie la clarificarea i nsuirea temeinic a cunotinelor deoarece
implic activitatea de repetare i sistematizare a lor de ctre elevi.
ntruct elevii trebuie s respecte animite cetine n formularea rspunsurilor,
verificarea lor contribuie la dezvoltarea gndirii i limbajului, la formarea deprinderii de
a se exprima precis i corect sub aspect gramatical, logic i tiinific.
Msurarea const n cuantificarea rezultatelor verificate, determinarea mririi lor
prin atribuirea de note.
Pe baza ei se face evaluarea propriu-zis, prin raportarea numerelor atribuite la un
etalon sau la o scar stabilit n prealabil, fapt ce conduce la o ierarhizare a subiecilor i
implicit la o apreciere valoric. Msurarea este lipsit de orice judecat de valoare,
ntruct cifrele sau numerele prin care se exprim nu sunt raportate la un etalon, un
standard sau o scar stabilit i nu implic distincia bine-ru, inferior-superior.
Nota acordat de examinator constituie principala form de realizare a msurrii
n procesal de nvmnt; reprezint expresia cifric, convenional i simbolic prin
care sunt evaluate diferite achiziii i caracteristici ale personalitii celor examinai,
dobndite prin nvare. Abordnd problematica examinrii i notrii, V. Pavelcu, reputat
psiholog i pedagog romn, evideniaz atributele sale distinctive: Nota are o funcie de

19

semn, cu sensul unei determinri, cu neles de indicator; nota este eticheta aplicat unui
randament, unui anumit rspuns la o problem. Pedagogul belgian G.De Landsheere
nelege prin not o apreciere sintetic ce traduce evaluarea unei performane n
domeniul nvmntului.
Msurarea presupune stabilirea unor indicatori pentru acele performane care se
preteaz la exprimri cantitative, cum sunt cele cognitive i psihomotorii. Exactitatea
msurrii depinde de mai muli factori: calitatea tehnicilor utilizate, gradul de adecvare a
acestora n raport cu specificul fenomenelor msurate; capacitatea evaluatorului de a
surprinde i exprima cu ajutorul numerelor ceea ce este caracteristic fenomenelor vizate
de el.
Aprecierea const n formularea unor judeci de valoare referitoare la rezultatele
i aspectele msurate, pe baza unor criterio, unei scri de valori sau seturi de enunuri
descriptive.

Obiectivele pedagogice ndeplinesc funcia de criterii de referin n

formularea unor judeci de valoare pertinente asupra rezultatelor obinute i a situaiei

estimate.
Aprecierile sunt exprimate plurimodal i anume: prin calificative, acestea
marcnd nivelul de performan sau eficien atins n pregtirea sa de cel examinat;
meniuni speciale, laude, observaii critice, comentarea rezultatelor constatate pe baza
verificrii. Prin aceste modaliti de apreciere se realizeaz estimarea calitativ, valoric a
rezultatelor msurate dar i a celor care nu pot fi cuantificate. Rezult c aprecierea are o
sfer mai ampl, incluznd i caracteristici ale performanelor i personalitii elevilor
care nu pot fi msurate.
Calitatea aprecierii este dependent de experiena i trsturile personaliti
evaluatorului, de gradul de pregtire docimologic al acestuia.
Evaluarea este urmat i ntregit de aciunea de elaborare a deciziilor i stabilire
a modalitilor corective i ameliorative, a cror aplicare corect i asigura eficiena.

Forme de evaluare a rezultatelor colare

20

Dup modul de integrare a actului educativ n desfurarea procesului de

nvmnt i nivelul la care se realizeaz distingem mai multe forme sau tipuri de
evaluare.
Evaluarea iniial se realizeaz la nceputul unei perioade de instruire sau al unui
capitol, ndeplinind o funcie predominant de diagnosticare. Pe baza ei determinm
nivelul de pregtire a elevilor, exprimat n volumul i cantitatea cunotinelor nsuite;
priceperile, deprinderile i aptitudinile lor intelectuale, inclusiv cea colar; nivelul de
dezvoltarea a proceselor intelectuale.
Cunoaterea aceptor achiziii de ctre dascl este absolut necesar pentru
proiectarea i asimilarea coninutului instruirii n etapa urmtoare, ct i pentru stabilirea
direciilor i modalitilor adecvate de aciune corectiv i ameliorativ.
Evaluarea sumativ const n verificarea i aprecierea periodic a rezultatelor
colare. Ea se efectueaz la sfritul unor perioade mai lungi de instruire i vizeaz fie
pregtirea de ansamblu a elevilor, fie rezultatele obinute de ei la diferite discipline.
ntruct se efectueaz la sfritul unor perioade de instruire deja ncheiate, aceste
tip de evaluare un le ofer elevilor posibilitatea s elimine lacunele pe care le au n
pregtirea lor, s-i mbunteasc stilul de nvare i s obin un randament superior
n aceast activitate.
ndeplinind o simpl funcie constatativ, de inventariere a unor rezultate globale,
acest mod de evaluare un folosete elevilor care au parcurs peritada de instruire ncheiat,
motiv pentru care a fost criticat.
Evaluarea formativ const n verificarea i aprecierea frecvent, sistematic, la
intervale mici, a rezultatelor colare pe parcursul unei perioade de instruiere. Comparativ
cu cea sumativ, evaluarea formativ se caracterizeaz printr-un ritm mai susinut, printro frecven mai mare a verificrilor i aprecierilor i prin scurtarea intervalului ntre
evaluare i aplicarea msurilor de ameliorare a procesului de nvmnt. Acest tip de
evaluare este integrat organic n desfurarea procesului de nvmnt. Acest tip de
evaluare este integrat organic n desfurarea procesului de nvmnt, oferindu-i
profesorului posibilitatea s cunoasc nivelul real de pregtire i de dezvoltare
intelectual a elevilor la un moment dat i direcia n care vor evolua n viitor.

21

ntruct se raporteaz la obiective operaionale, puternic specificate, evaluarea

formativ asigur obiectivitatea aprecierii i notrii, dezvoltnd astfel motivaia nvrii.
Evaluarea pedagogic are ca obiectiv determinarea eficienei nvmntului
prin raportarea rezultatelor colare la obiectivele stabilite. Sunt urmrite i evideniate
att rezultatele generale de aciunile ntreprinse de agenii procesului de nvmnt, ct i
mecanismele psihologice pe baza crora au fost obinute.
Funciile evalurii
Funcia de diagnosticare. Pe baza informaiilor obinute prin metodele de
verificare folosite determinm nivelul de pregtire i de dezvoltare intelectual a elevilor,
aptitudinile lor, atitudinea i interesal lor fa de nvare, dificultile ntmpinate de unii
elevi n aceast activitate, chestiunile teoretice care necesit explicaii suplimentare,
clarificare i recapitulare.
Dac randamentul colar este nesatisfctor, profesorul analizeaz cauzele i
stabilete modalitile i msurile corespunztoare: corecteaz, modific sau abandoneaz
strategiile ineficiente, i modific comportamentul didactic, stilul de predare, realiznd
astfel o alt funcie a evalurii funcia corectiv, de reglare i ameliorare a procesului
de nvmnt. Ea impune individualizarea instruirii n concordan cu diversele aspecte
ale personalitii elevilor, diagnosticate n actul evaluativ.
Funcia de constatare a rezultatelor activitii colare. Const n inventarierea
achiziiilor pe care le posed elevul n momentul examinrii, a progresului sau regresului
nregistrat de el de la o etap la alta, ct i n precizarea locului pe care l plaseaz, n
colectivul clasei, rezultatele obinute.
Funcia apreciativ. Judecile de valoare pe care le implic evaluarea exprim
aprecierea educatorului asupra activitii elevului. Noi un apreciem rspunsurile ci, prin
intermediul lor i dincolo de ele, determinm anumite particulariti ale personalitii
candidatului. (V. Pavelcu)
Funcia de cunoatere a factorilor i situaiilor care au contribuit la obinerea
rezultatelor constatate.

Prin cunoaterea lor putem nelege cauzele succeselor i

eecurilor colare, progreselor i regreselor nregistrate n nvare.

22

Funcia de eviden i control. Prin operaia de notare, evaluarea constituie un

mijloc de evidente i control al rezultatelor obinute de elevi n activitatea de nvare i
implicit un indicador al randamentului colar i valorii acestei activiti.
Controlul realizat prin intermediul notelor colare ne ofer informaii despre
ritmul notrii, eficiena sau ineficiena mijloacelor i metodelor de nvmnt folosite.
Funcia de predicie.

Pe baza informaiilor i datelor furnizate prin actul

evaluativ putem anticipa nivelul de realizare i ritmul de desfurare a activitii de

predare-nvare n etapele urmtoare i rezultatele i performanele posibile ale elevilor.
Aceast funcie indic n ce msur elevii i studenii i vor putea exercita atribuiile i
rolul n domeniul de activitate n care se vor integra.
Funcia formativ. Prin aciunile sale specifice de msurare i apreciere i prin
efectele constate, evaluarea l ajut pe elev s-i dea seama de progresele/regresele i
lacunele ntegistrate n nvare, de eficiena sau ineficiena metodelor folosite.

Se

dezvolt capacitatea i obinuina de autoevaluare prin raportarea rezultatelor obinute la

cele ateptate de profesori i prini.
Un alt aspect prin care se exprim aceast funcie este contribuia evalurii la
formarea unor motive ale nvrii. Prin operaia de notare i prin aprecierile favorabile
sau nefavorabile pe care le implic ea stimuleaz elevii n activitatea de nvare, cultiv
interesul i dorina lor de a nva, determin o atitudine favorabil i respectabil fa de
aceast activitate.
Funcia de clasificare i selecie. Const n ierarhizarea elevilor n cadrul clasei
din care fac parte, n clasificarea i admiterea candidailor la examene, concursuri i
olimpiade colare, clasificarea absolvenilor de licee i faculti de notele i mediile
obinute.
Funcia social. Prin intermediul notelor i mediilor colare, prinii, factorii de
decizie i societatea, n general, sunt informai asupra randamentului procesului
instructiv-educativ. Pe baza lor se pot pronuna asupra eficienei nvmntului ca
subsistem al societii.
Referindu-se la funciile evaurii, . Aciuc le difereniaz sub aspectul
importanei, evideniind trei funcii principale ale evalurii: a) funcia consttativ,
exercitat pe baza adunrii i stocrii datelor de interpretare; b) funcia de diagnosticare a

23

activitii, care vizeaz analiza datelor colectate; c) funcia predictiv, de prognosticare ,

exercitat pe baza interpretrii datelor acumulate.
Erori de evaluare
Efectul halo se exprim n supraaprecierea rezultatelor unor elevi sub influena
impresiei foarte bune pe care unul sau mai muli profesori o au despre ei. Datorit
reputaiei bune pe care o au n colectivul colar, acestor elevi le sunt trecute cu vederea
unele erori, lacune sau rezultate mai slabe.
Efectul de anticipaie sau pezicere, cunoscut sub numele de efectul
Pygmalion sau efectul oedipian. Se exprim n subaprecierea rezultatelor unor elevi
sub influena prerii nefavorabile pe care profesorul i-a format-o despre capacitatea i
nivelul de pregtire ale acestora. Fiind convins c elevul X nu poate depi nivelul
intelectual sczut la care se afl i, n consecin, nu poate satisface cerinele programei
colare, un astfel de profesor va manifesta anticipativ o atitudine nefavorabil fa de
elevul etichetat definitiv ca fiind slab.

Aceast atitudine determin un efect negativ n

actul evaluativ, concretizat n subaprecierea elevului, n acordarea unei note mai mici n
raport cu valoarea prestaiei sale.
Pentru a evita acest efect este absolut necesar s cunoatem temeinic
personalitatea fiecrui elev, s manifestm o ncredere echilibrat n posibilitile sale, s
aplicm cu strictee criteriile de notare corect, lund n considerare calitatea prestaiei
sale, a rezultatelor reale dovedite la examinare.
Efectul de contrast se exprim n accentuarea subiectiv a diferenelor de nivel
dintre performanele unor elevi. O lucrare sau un rspuns oral sunt apreciate mai bine
dac urmeaz dup una mai slab i nvers mai exigent cnd urmeaz dup una mai
bun. n primal caz inducia este pozitiv, n cel de-al doilea caz, ea este negativ.
Efectul de contaminare se exprim n aprecierea subiectiv, deci incorrecta, a
rezultatelor colare sub influenza cunoaterii notelor acordate de ali profesori.
Efectul de generozitate se manifest prin indulgen sau larghee n notarea unor
elevi. Este determinat de dorina sau interesal profesorului de a masca unele lacune,
eecuri sau situaii nefavorabile lui sau de meninere a prestigiului prin superioritatea
notelor i mediilor acordate elevilor.

24

Efectul blnd se manifest n tendina i atitudinea unor profesori de a aprecia cu

indulgente elevii cunoscui n raport cu elevii mai puin cunoscui sau cei necunoscui.
Fa de acetia manifest o anumit rezerv i o exigen mai mare.
Ecuaia personal a educatorului, denumit eroare individual constant se
manifest prin atitudini diferite, chiar opuse, de la un profesor la altul. Unii profesori
manifest nelegere i bunvoin propunat fa de acei elevi care se strduiesc s
nvee, demonstreaz contiinciozitate n ndeplinirea sarcinilor colare, fiind indulgente
n aprecierea rezultatelor obinute de ei, chiar dac calitatea lor este modest sau sub
nivelul ateptat. Alii, dimpotriv, sunt mai severi, sancioneaz orice eroare sau lacune
n rspunsurile date, neinnd seama de strdaniile elevului n cauz.

Unii sunt

impresionai de originalitatea rspunsurilor i soluiilor formulate, alii sunt satisfcui de

rspunsurilereproductive, atribuindu-le valori numerice i calificative superioare.
Exist profesori care folosesc nota ca mijloc de ncurajare a elevului, de
stimulare, n timp ce alii o folosesc ca mijloc de constrngere a elevului pentru a depune
mai mult efort n activitatea colar.
n ecuaia personal se include i obiceiul unor profesori de a manifesta o
exigente mai mare n actul evalurii la nceputul anului colar, acordnd note mici pentru
a-i mobiliza la un nivel superior i a-i determina pe elevi s nvee temeinic pe parcursul
anului.
Fiecare dintre cazurile prezentate folosete anumite criterio de evaluare, neglijnd
coninutul programei i obiectivele pedagogice care reprezint criterii veritabile i
fundamentale de notare i apreciere corect.
Modalitile de eliminare sau atenuare a acestor erori pot fi:

anonimatul probelor scrise, realizabil prin acoperirea numelui celor examinai;

verificarea i notarea lucrrilor de ctre mai muli corectori;

schimbarea lucrrilor corectate ntre profesorii de aceeai specialitate;

folosirea unor bareme unice de notare;

aplicarea sistematic a unor probe externe, stabilite de profesori de la alte coli

sau de reprezentani ai inspectoratului colar;

corectarea i notarea lucrrilor de ctre profesori de la alte coli.

25

Din perspectiva personalitii elevului, anumite aspecto ale acesteia pot favorita
producerea unor erori de apreciere. Este vorba despre starea pizca dominante n timpul
verificrii, starea i gradyl de emotivitate, starea de oboseal, nivelul sensibilitii
afective i cel al capacitii de autocontrol, specificul temperamental. Toi accsit factori
influeneaz negativ sau pozitiv capacitatea de concentrare a ateniei, de receptare a
ntrebrilor i de elaborare a rspunsurilor, calitatea acestora i a procesului de
reactualizare a cunotinelor, ritmul gndirii.

Efectele negative generate de factorii

menionai mascheaz sau denatureaz nivelul real de pregtire a elevilor, favoriznd

astfel producerea unor erori n actul evaluativ.
Specificul disciplinei predate influeneaz pozitiv sau negativ actul evaluativ.
Obiectele de nvmnt cu un coninut riguros, exact i o structurare logic la fel de
riguroas se preteaz la o evaluare precis, fidel, deci obiectiv sau cu un grad nalt de
obiectivitate. Disciplinele umaniste, sociale favorizeaz manifestarea mai accentuat a
subiectivismului n acest proces.
Modalitati de minimalizare a evalurii
Preocuparea cadrelor didactice de a elimina sau atenua erorile semnalate trebuie
s se mbine cu aceea viznd perfecionarea evalurii, aceasta constituind o datorie
profesional i moral a fiecrui dascl.
Dintre direciile de perfecionare a acestei activiti evideniem urmtoarele:

acordarea unei ponderi mai mai evalurii formative, raportrii la obiective, la

progresul nregistrat de elevi i la posibilitile lor de dezvoltare n diverse
planuri;

orientarea actului evaluativ spre determinarea, cu precdere, a nivelului de

dezvoltare intelectual a elevilor, a calitii cunotini a capacitii lor de a opera
cu ele, dimensiunii cantitative a acestora trebuind s i se acorde un rol secundar;

extinderea constant a evalurii asupra proceselor de predare i nvare care au

generat rezultatele constatate, diagnosticnd astfel punctele slabe sau forte ale
celor dou procese corective;

26

respectarea de ctre fiecare profesor, n relaie cu toi elevii, a acelorai cerine i

utilizarea acelorai criterio de evaluare;

reducerea efectelor stresante ale evalurii prin nelegerea de ctre elevi a

cerinelor i criteriilor de notare i apreciere i a rolului acestei activiti ca
instrument de reglare i optimizare a procesului de predare-nvare;

accentuarea funciei formative i reglatorii a evalurii, fapt ce implic sprijinirea

elevilor pentru a contientiza i interioriza cerinele i criteriile notrii, i pentru ai forma capacitatea de autoevaluare;

formarea capacitii de autoevaluare la elevi constituie o direcie foarte importante

de perfecionare a evalurii.
Ca metode i tehnici de realizare a acestui obiectiv menionm:

autocorectarea rspunsurilor i lucrrilor scrise i corectarea reciproc a acestora;

autonotarea controlat.

Elevul este solicitat s-i stabileasc nota, care este

definitivat, apon, cu profesorul sau mpreun cu colegii.

Este necesar ca

profesorul s argumenteze corectitudinea sau incorectitudinea aprecierilor

realizate de elev i de colegii si.

Notarea reciproc. Elevii sunt solicitai s-i noteze colegii, prin reciprocitate la
lucrrile scrise sau la ascultrile orale.

Se poate alctui un grup de

experimentatori, schimbndu-i componenta prin rotaie.

n acest mod se

realizeaz un exerciiu de autocontrol, autoapreciere i autonotare.

Contientizarea de ctre elevi a cerini criteriilor de notare i apreciere a calitii

i cantitii cunotinelor dovedite la examinare, a nivelului de dezvoltare a
capacitii intelectuale.

Metoda aprecierii obiective a personalitii, iniiat de profesorul i psihologul

romn Gh. Zapan. ntregul colectiv al clasei este solicitat s-i aprecieze pe unii
elevi sub diverse aspecto: nivelul de pregtire general sau la o anumit materia,
aptitudini pentru un anumit obiect de nvmnt sau domeniu de activitate,
trsturi caracteriale, cmportamentul moral etc.

2.Tipuri de itemi

27

Itemi obiectivi
A) Cu alegere dual
-

Precizai, n dreptul fiecrui enun, dac este adevrat (A) sau fals (F).
Cererea de munc provine de la angajatori.
Curba ofertei de munc este aceeai cu cea a valorii produsului marginal al
muncii.
Progresul tehnologic are ca efect pe termen lung scderea cererii de munc.

B) Cu alegere multipl
Gsii varianta corect, prin ncercuire.
Populaia inactiv este reprezentat de:
a. Diferena dintre populaia total i populaia apt de munc;
b. Oferta total de munc;
c. Persoanele apte de munc, dar care nu vor s munceasc;
d. Totalitatea omerilor dintr-o economie naional.
C) De tip pereche
Realizai conexiunea ntre factorii care afecteaz cererea de munc i deplasarea
curbei acestui tip de cerere (spre stnga, respectiv spre dreapta).
Recesiune

Deplasarea curbei cererii

de munc spre dreapta

Creterea preurilor bunurilor i serviciilor

Scderea ofertei celorlali factori de producie
Creterea populaiei ocupate

Deplasarea curbei cererii

de munc spre stnga

Itemi semiobiectivi
A) Cu rspuns scurt
Precizai nivelurile la care poate fi analizat cererea de munc.
B) Cu rspuns de completare
Valoarea produsului marginal al muncii i preurile bunurilor i serviciilor de pe
pia se afl n relaie..................................
C) Cu rspuns structurat

28

Se d urmtorul grafic, reprezentnd relaia dintre cerere i ofert pe o pia

oarecare.
P
O
Pe
C

Qe
a.
b.
c.
d.

Retrasai graficul pentru cazul particular al pieei muncii;

Pe graficul retrasat, reprezentai creterea cantitii oferite de munc;
Enumerai cel puin doi factori care pot cauza situaia de la punctul b;
Reprezentai, pe acelai grafic, valoarea produsului marginal al muncii.

Itemi subiectivi
A) Tip rezolvare de probleme
Cunoscnd cei patru factori generali care influeneaz cererea de munc,
reprezentai-le grafic influena, presupunnd c oferta de munc este constant.
B) Tip eseu liber (nestructurat)
Elaborai un eseu liber pornind de la urmtorul citat:
n contextul globalizrii, pe piaa muncii se confrunt att forele pieei
concureniale, ct i elemente monopoliste (Peter Schifko).
C) Tip eseu structurat
Elaborai un eseu structurat cu titlul Impactul globalizrii asupra pieei muncii,
dup urmtorul plan de idei:
- evidenierea caracteristicilor actualului proces de globalizare;
- caracterizarea succint a principalelor elemente ale pieei muncii (cererea i oferta
de munc);
- explicarea oportunitilor i dificultilor cu care se confrunt principalii actori de
pe piaa muncii n contextul globalizrii;
- formularea unui punct de vedere personal asupra problemei puse n discuie.

29