Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Baiatul Din Banca A Doua AL - popoVICI

    Încărcat de

    soancasimona
    49 vizualizări38 pagini
    scoala-teatru

    Titlu original

    Baiatul Din Banca a Doua AL.popoVICI

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    DOCX, PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document
    scoala-teatru

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca DOCX, PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    49 vizualizări38 pagini

    Baiatul Din Banca A Doua AL - popoVICI

    Încărcat de

    soancasimona
    scoala-teatru

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca DOCX, PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 38
    Nu vom taia nici toata padurea, iubim lumina ei, umbra ei (Vine tn fata. Se aude un cor de copii.) Copii de la Crega nr. 1. (Arata spre sald.) Prictenii yostri. Au sa va aduca alune $i morcovi, nuci si zmeurd. O si se joace cu voi. O sa facd un ,colf vin la voi la scoala. Vreti sai vedeti de aproape? Poftim! Urcati pe scena. Asa. Vedeti? Nu museca, nu zgirie, sint animale bune. O sa aveti grija de ei? Pe cei rai iam pus bine la pastrare. (Se vede cusca in care se afla Gicd, Mitica si Aurora. Din fundul salii. vine un cetdtean tn halat alb 'si cu un cleste enorm in mind.) DENTISTUL Tovarasi, cinei bolnavul? Pe cine-] doare dintele? Unde-i? REGIZORUL Nu mai e nevoie. I-a trecut. DENTISTUL Cu ce? A luat piramidon? REGIZORUL Nu. A aseultat o poveste... Dar de fapt. VOCEA LUI RADU De fapt, dintele nu ma durea chiar... chiar asa de tare... Eu voiam mai mult povestea... REGIZORUL Stiam eu, Daca durea deadevaratclea, nu kati fi yazut ni teatru, Ar fi stat toata ziua la coada, la Dentars poveste... ta la A aseultat, asadar, o DENTISTUL Ce poveste? MARIN Povestea mea. O poveste despre o padure, Plina de lumini si umbre, In care povestile dorm pe crengi, Ca niste fructe de aur, Ca niste fructe pe care ai voi sa le culegi, Care te roaga, ele, sa le cu DENTISTUL, Atunci? REGIZORUL Pe baiatul din banea a doua nu-l mai dor dingii... Asa ca... Beno... fii bun, te rog... BENO (vine en gongul si semnalizeazi) Bang... bang — bang... MARIN Ad MARIN Nu le da drumul, Nu le da drumul, AURORA © sa fim buni, N-o s8 mai facom rautagi. MARIN Copii, sa le dam drumul? Nu! Asta spun gi ev. (Vin celelalte animale.) 3B BETON Ingrozitor! Totul a fost distrus. ANITA Sintem pierduji! Cum sa tntimplat ? MARIN Bu... en.. NUSA Uitativa la ticalogi. Ce sa facem cu ei? MARIN Va rog, stiu eu... Ira, Ira! IRA Cine ma strigh? Tar m esti la scoala? MARIN Ia te uita, sus, in copac. IRA © vulpe, un Lup si, aici, un pore mistret. MARIN Tai dumneata! TRA N-am plasa la mine. $i unde o sii pun? Da, da. Stiu. Pacem 0 mena- jerie pentru copii. Sa-i vada in custi. Dati-i jos. NUSA Imediat. (Vulpea si lupul sint dai jos, porcul iese din hetoniera.) IRA (ti ia de urechi) Veniti cu mine, railor, La locul vostru. In cusea, (Ji duce afard.) BETON Asa pitese tofi acei care fura si stricd munca cinstita NUSA, ANITA Si noi? MARIN Si. noi? BETON Nu mai avem nici o putere, Numai oamenii sint mesteri grozavi. NUSA ‘Totul s-a terminat. IRA Nu sa terminat nimic. Veti avea cele mai frumoase casuje. Parintii : MITICA Iti sucese gitul AURORA Te manine cruda, NUSA St stati o clips GICA Ce, ma? Ce si mai stim? So dam gata odata. NUSA Trebuie sa vina gi Iie, iepuragul. MITICA Asta e al meu. NUSA Si... gi. Anita, veverifa, cu o eofa de ghinda. GICK Ce spui, ma? Bravo, ma! AURORA Stati! Asteptati! Sa ne ascundem si 0 si avem o prada bogata. Nusa _se.dd tnapoi, cite un pas, cdtre un copac, unde se afld butoanele si manetele de comenzi ale aparatelor tehnice. AURORA Eu stau aici dupa copac. (Se asazd pe bunda rulantd.) GICA Eu ma bag in butoiul asta. (Intra tn betonierd.) MITICA Si eu stau in tufa asta. (Intra@ sub macara, ) NUSA Bine. Unu, doi, trei. (Apasd pe butoane, pe manete, se aprind lumini, se dau semnale. ) AURORA Aoleo! (Banda rulantd a suit-o in copac.) MITICA ~ Valeu! (Macaraua La inhafat si La ridicat pina sus.) GICA (invirtit de’ betaniera) Cei, ma? Vai de mine, ma! Sariti, ma! (Nusa bate clopotul) MARIN (se desteapta) Cei, Nusa? Cei giligia asta? Vai, cca fost aici? (Se uitd sus.) Mi- tica si Aurora! Buna ziua, Cum afi ajuns acolo? MITICA Cu elicopterul. Da-ne drumul! Te rog! Dane drumul! Numi place sa_zbor. AURORA Cahasviom’ te rae An ad annenms enniti dacs 0 a8 vada vulnes tr buie sa stau aici, mie somn... Nu... mi Am adormit cu, copii? m voie sa plee. Si mie un somn! Ba nu, ba nu... Nu sou... mie somn... somn.., (Mojaie,) Stai! Cinei? Da? Vai de mine! Ce sa ma fac? Stati, am o idee! 4, am sa iau ata asta lunga, lunga, si am ea mio leg de labuta. Bun. Un’ capat vil dau voua in sala. Cum vedeti ca adorm... trageti de ata i... eu am si ma trezese. Prindeti aja! Asa! Ce plictiseala sa stai singu: Singur... Nu mie somn... Nu mi-e somn... Mi-e somn... Somn... (Mofdie.) (Copiii trag de afd.) ...Multumesc, copii. Si-mi spun o poveste ca si nu adorm. A fost odata... un urs... eare avea o coada mare, mare, mare, ca un... cascat, i-i era tare, tare, tare somn... (Mofdie din nou si copii trag de ata.) Cum? Da. Bine. Unde-am ramas? La coada? Da... era o coada mare la bilete, ca se juca o piesa cu un urs caruia fi era tare... somn... (Adoarme. Copiii trag de ata, dar... rdmin cu ata in mind, Apare, cu un foarfece In mind, mefistofelica, Vulpea. ) AURORA Am taiat afa, ca sa mul mai puteti trezi, Taca, de asta mare ursul coada. Venii incoace, incetisor. (Vin Mitica si Gied, trarmaji cu topoare. ) GICA Ce, ma? Ce ne trebuie noua curatenie de asta? fi invajam minte pe toti. MITICA Ti dam gata. AURORA Strieafi, stricati totul. GICA Uite-asa! Sfarim totul... . MITICA Praful sa se aleaga! (Sfarima easujele, care se desfac ca niste jocuri facute din cuburi. ) AURORA Vine cineva. Ascundeti-va. NUSA Eram sigura. A adormit. Vai, ce e aici! Ingrozitor! Marinica, Marinica! MITICA Buna ziua, jupiniga! NUSA Au! Voi ati facut asta? AURORA Stai incet GICA Sint si eu pe-aici. AURORA Imi mai impl re bine ea nu team mincat atunei. Acum teai mai ingrigat, te-ai AURORA Afurisit ursulet! $i el a fost printre aceia care nu m-au lasat so In ghit pe Nusa... Hap... CICA 4 facem ceva, ma, 64 mul lasam. MITICA Ce? AURORA Sa stricim ceva peaici, sau... sau, mai bine, #4 furam ceva... sa cada vina pe el. GICA Ute eusea asta mies. Citeste tu ce scrie pe ea, cd en nam ochelarii amine. AURORA (citeste) Atentiune, animale foarte singeroase MITICK Le Juam eu noi in padure. Ce-or fi ne stie tofi de fried. li facem prietenii nostri gi au sa AURORA Ta entia. MITICA (ia cutia, face citiva pasi si o scapa) Ma maninea, GICA Fricosule. 0 due eu... Aoleo, cum ma maninea !.. AURORA Nu sinteti buni de nimic, Am so duc eu. Vai, vai, cum ma maminea! Sint purici. GICA Pariei MITICA Purici AURORA (sare in sus) La mine sint_gimnastii. MITICA (se di peste cap) La mine, acrobatii. GICA (face salturi) La mine, zburatorii. (les tofi.) MARIN Buna ziua. SEVER (la masina de cusut) ANITA (la macara) In sfirsit Unde-ai fost, Marinica ? NUSA (care pune crengi pe banda rulanta) Treci la treaba. BETON (la hetoniera) Toarna bolovani, sa facem ciment. Casujele se profileaza — mici vizuini si cuiburi moderne, stilizate arhi- tectural. BETON Cirtifele au gasit un izver fierbimte. O 4 avem si apt calda, copii. MARIN Strasnic! Eu o sami fac o gradina cu zmeura, mure, fragi si capsuni. (Tofi lucreaza aferafi. Suni sirena. ) BETON Gata, pauzi. copii! Mincam si ne odihnim pu reasca ? Cine ramine sa pa- ANITA Marinica e cel mai odihnit dintre toti. MARIN Bine, am ef stau. NUSA Sa nu adormi, cum esti tu somnoros. MARIN Eu? Fifi fara grija. BETON ‘Ai grija de betoniera. NUSA De macara, de banda rulanta, MARIN (grav) Bine. Si daca vine cineva ? SEVER Dai alarma, Bati clopotul asta, cu toata puterca MARIN Asa o 68 fac. (Pleaca toti.) MARIN URSON Tu ce sti sa faci, Marin ? MARIN Eu? Bu... nimic. URSON Asta e rau, baiete! Veri, mie-mi pare bine ca pina sa... mor, mor, mor, am mai apucat si-nvat. URSONA Sal oprim cu noi. : URSON Ba mu, trebuie sa pleco mapoi, Mai are multe de tnvatat, si noj aici nu putem s& ne ocupim de el. Ne invati alfii pe noi. Ducte la prictenii tai, laa malele padarii, Padurea e 0 scoala’ grozava. MARIN Prietenii mei fac adaposturi, casufe. URSON Du-te situ, Muneoste cu ei, st eresti mare si v Poate 0 sa se {acd si pe-aici locuri. Sint citiva baieti bolnavi, care se gindesc sé se pen- neze. Un crocodil are reumatism si i sa recomandat sa se fereasca de umezeala, o girafa sufera de amigdalita si mu gaseste nici un fular pe m2- Sine mai gindim, last o cerere, gi mai treci peaici. Noi in padure nu ne mai intoarcem. Veri tu, la oameni pirintii trebuie sa ingrijeakea de copii pina se fac mari, Animalele padurii cresc mult mai repede, invata singure. URSONA Ba cu... URSON Doamna, te rog! Fara lacrimi, La revelere, baiete. vezi la un matineu. (Ies.) mai vino sa ne MARIN Ce sa ma fac? Sa ma due sai ajut pe prictenii mei? Vai, vai, si sint atit de singur! REGIZORUL Am auait totul, Nu e nimic, baiete. Capul sus! Si inainte! MARIN Nu mai nimerese drumul, nu mai stiu pe unde. REGIZORUL Pe-aici, asa, pe-aici. (JU duce prin ‘sald.) Veri... toti copiii astia prictenii tai. Nu esti singur. MARIN i (unui baietel) Cum? Tu esti prieten cu mine? Cum’ te cheama? 2 Costin ¢ prietenul meu. Dar pe tine, fetijo? Luminita? Si tu esti-prietena mea. Ce hine-mi pare, Co mulfi prieteni am. O sa va jucafi cu mine? Haide sa dam labuja. Stafi. Care din voi are unghiile netaiate? E vreunul di ma Ini’ unehiile? Nici ‘nnul? Rrava. S mormiie cind ii tain m TRA Stii si faci jonglerii? MARIN Nu, IRA Atunei nu esti urs. (Urson si Ursona fac tumbe) IRA Stii sa faci tumbe? MARIN Nu. IRA Vezi ca nu esti urs? (Urson gi Ursona beau lapte din sticle.) MARIN Asta pot, stiu! © VOCE RAGUSITA Si eu beau din sticls gi tot nu-s urs, MARIN Mama AURORA Liniste. MARIN Tata! CICA Liniste, ma! URSONA Parca m-a strigat cineva. URSON Mereu fi se pare, Fii atenté la prog AUGUST Siacum, numarul cel mai atractiy, cel mai interesant. (Urson si Ursona se asaza Ia masa.) REGIZORUL Veti vedea acum ctteva exercitii foarte grele, pe care multi copii nu pot si le faca. Priviti cum isi pun gervefele la git. Asaaa! Au reusit. Taie friptura. Formidabil! Nu se piteaza. Nemaipomenit! Nu iau mincarea eu mina, Nu mormaie In timpul mesei. Se sterg la gura. Mai au si lipsuri, nu spun ,mulfumese pentru masa“, pentru ci nu sti si vorbeasea. Alti copii stiu sa vorbeasci, dar tac ca ursii. Privitii ce curafi sint. Nu si-au patat Incearca sd se urce pe bicicleta. Cade. Incearcad sa jongleze cu mingile. Le scapé. , Incearcd sa facd o tumbd. Se rdstoarnd. Vrea sé ménince. Ia mtncarea cu mina. MARIN D voi nu credefi ci sint urs? (Se asc abdtut. jos.) Nu stiu unde sint ai mei. Am ramas singur. Ira a plecat si mi-a spus sa vin miine dimi- neat la scoala. Dar eu sint urs. Un urs fara‘ parinti. REGIZORUL, Cei eu tine, baietel ? MARIN Se poate? $i dumneata, care stii cum Unde sint parinfii mei? 1 Jucrurile, imi spui tot baiejel 7 REGIZORUL Care parinji? ‘ MARIN Urson si Ursona, ? REGIZORUL Ei? Au pleeat la gard. Au un turneu foarte important. Vin tocmai la iarma : MARIN | La iarna? La iarna? Eu dorm iarna. (Din stinga vine Urson, urmat de Ursona.) REGIZORUL Formidabil! Stin eu a organizat turneul. Asa se fae turnecle de vara. Cine stie pe cineor fi trimis in loc (dese. ) MARIN Mama... URSON Buna ziua, baiete. URSONA Ursulequl meu mic. j MARIN Veniti inapoi! Nu mai vreau sa fin singue! Veniti! URSON Unde? In padure? MARIN Da, adiea, nu, nu-mai e padure. URSON Atunci ? Vezi? Noi simtem batrini si aici ne simtim foarte bine! URSONA ‘ Am invajat si noi la batrinete. URSON (,Jocul* ¢ acesta: Laie cinta la vioard, dar vor rasuna acordurile unut clarinet ; cintind la trompetd, se va auzi o vioard, iar atingind coardele unei chitare, va rdsuna un acordeon. Copiit vor fi invitafi s@ ghiceascd instru- mentele.) REGIZORUL Bine, copii! Ati ghicit toate instrumentele? Acum, Laie o si va faca $i clteva imitatii. (Se aude un mieunat de pisici.) Ce-i asta, copii? Pisica ? Bine, ¢ pisica, dar ce fel de pisica? ...Atunci cind o trage Tonel de coada. (,Biztit* de copil.) Si acuma? ...Cind il spala pe Radu cu sapun pe fata. (Tecere absoluta.) Ce zgomot a imitat Laie? Nu stiti?... Raspunsul lui Coste! la matematiea. Nu s-a auzit nimic. Multumese, Laie. (Bat tobele mici, care anunja un numdr de senzatie.) Siacum, vefi vedea cele mai grozave, cele mai teribile, cele mai rele ani- male care se hrinesc numai cu singe. (in manej, intra doi oameni care adue, solemn, o cutie de chibrituri.) Va prezint fioroasa trupa de purici, .DeDeTe*! (Ia un bici.) Vor exe- euta cele mai diverse figuri geometrice posibile. Priviti, salt mortal, dublu salt, triplu salt. Inca o data. Asa. Multumiti la aplauze. Dragi spectatori, va atrag atenjia ci impotriva acestor animale nu puteau lupta nici cavalerii tm zale. (Bate din palme.) Muljumese... (Oamenii due cutia tnapoi.) Acum... (Se scarpiné,) Toni, de cite ori si-ti spun si te lasi de vedetisme? Nu pot sa-fi fac program special. ‘Treci in cusca! Urmeaza cclebrii biciclisti Velo si Piced.. (Apar doi mimi care executit, fard hiciclete, imitasii de acrobasii pe bicicleta.) Ce baieti distrati! Lar si-au uitat bicicletele. Cind Je au, stnt si mai grozavi. Numai ca sint putin cam inerezuti. To: riua se umfla In cauciucuri. Urmeazi trupa noastra de urgi... renumit Urson si Ursona. Win Urson si Ursona. Tn timpul programului lor se va auzi de undeva, soptit numai, dialogul dintre Ira si Marin.) URSON si URSONA (Jac un tur pe bicicleta) MARIN Mama! Tata! IRA Cum, mama? Cum, tata? Astia sint urgi! MARIN Si eu sint ursulet! TRA Stii sa mergi pe bicicleta? MARIN (cu lacrimi) Nut TRA MITICA Unde-o fi menajeria? Ce mult imi plac animalele bine dresate, blinde, in libertate, fara gratii, sa vina vizitatorii sa le vada deaproape... Haideti ! (les tofi.) REGIZORUL Tata-ne, asadar, la circ. E. grozay la circ, copii! Dar ce mai lipseste? Lipseste ceva. Mi-am adus aminte, chiar eu, ce ne lipseste. Un clovn. Un August-prostul. Cel de la cire lipseste. E mvoit. S-a dus Ja teatru, O sa-i fin-ew locul. Unu... doi. trei.. $i o sa ma prefac in August. O peruca rogie.., Un nas mare gi caraghios ca o sfecli,... putina vopsea... o hainuta caraghioasa... niste pantofi largi ca douad barcute... Hopla, tumba, bari bumba !... (Se impiedica si cade.) Buna ziua, copii, vrefi si va tnvat o matorie? Vreti? Sa vina aici la mine un baietel si o fetita. Numai doi. Asa. Cum va cheama? Aha! Bine. Voi stiti si faceti sa apara si sa dispara uri? Afi facut vreodata sa dispara foarfecele mamei, sau ochelarii bu- Am eu un nepotel care m-a rugat sa-l invit 0 scamatorie: cum faca el sai dispara un patru, cit toate zilele, din catalog. Acum am sa va invat_o alta scamatorie. Vedeti, in cutia asta mare intra Rodica. (Numele fetitei respective.) In cealalta, Mircea. (Numele bdiatului.) Unu, doi, trei... Acum, spunefi cu totii odata: hocus-pocus-scamatorus... ghicifi unde e fata si unde e baiatul. (Intre timp, cutiile au fost schimbate.) N-ati ghicit? V-am pacalit, ha, ha, ha. (Baiatului) Unu, doi, trei... Ti-a disparut batista. Aoleo, mi se pare ca nicj nu aveai. lar ai uitat-o acasa. Multumesc, poftiti la loourile voastre. Daca le vefi gisi ocupate, sa titi cd nu e nici 0 scamatorie, (Intra Tra cu Marin.) IRA uw mai spui ea sint rea... Poate o sa te faci baiat bun si o sa ne im impri MARIN Ce grozav e la cire! IRA cuminte, la locul tiu, ca si vezi totul, ivilor, vor In jurul arenei, zeci si sute de mici luminite, pilptivi ale fig sugera \prezenta spectatorilor. AUGUST Va yom prezenta in asta-seara cel mai formidabil program de circ, ya- mut vreodata in lumea intreagd si in orasul d-voastra. Primul numar: Laie, excentric muzical. LAIE (vine in scend si Incepe si cinte) Apasind pe nasturi, va cinta la acordeon... intr-o maturd, va ctata la chitard, GICA Haj ma, atunci, la cire! AURORA La circ! MITICA La ciret AURORA Si pe puiul asta de urs, pe Mariniea, lasd-l in seama mea. I aranjez eu REGIZORUL (coboara de sus, cu ajutorul unui trapez) Voi ati fost vreodata la circ, copii? Da? Sigur ca da! Noi o sa va aratam un cire care nu seamana chiar asa de mult cu cel adevarat, pentru cf asta are si animale. Laie dragi, marsul eircului! O mica arend, desenaté de un halo de lumina. In arend, parinfii Jui Marin, Urson si Ursona. URSONA Ceo mai fi facind bietul Marinica? URSON Se descurci el! E baiat mare, Padurea te Invata singurd ce si faci. Cred ca s-a trezit din somnul iernii URSONA Mie atit de dor de el, puiul mamii, pui mic! URSON Lasi melodrama, nu mai merge in teatru. Stii doar ca noi nu sintem de vina. Ne-au imblinzit, ne-au dat Nervatil si ne-au invatat sa jucam la cire. N-am avut timp sai mormaim nimic la plecare. URSONA Ceo fi facind acum? URSON Si eu am ramas de mic fara parinti. Noi am nimerit-o mai bine. Av de toate aici, stim la eald, la adapost... URSONA Ah, barbatii! Dar el, la el nu te gindesti deloe? Nu mai pot de jale. (lese, frinta de durere. Urson 0 urmeazd grav si demn. Intra trioul Aurora, Gica, Mitica. ) AURORA Aici e circul. MITICA E mai mare ca o stina. GICA Ce de lumini, ma! $i numai piatra, Nai unde sa scurmi putin. gaseste paringii, ca in domnul Edmondo de Amicis. Duma ping acolo, O Sifi ardt parinfii mei gi atunci o sa ma crezi. IRA Inti Ia scoala MARIN Tra, vribiuja, vrabioara. IRA Nu. MARIN Fii asa de buna, de dragusa. IRA Bine. Te duc. \Ca sa-fi fac hatirul si sai arat cit esti de mincinos. Hai la cire! Noroc ci am o invitatie ¢i bunica mi-a spus cd nu merge la circ. Se teme, MARIN Aha, de ursi. IRA Nu, de cloyni. Bine. Te duc. (Pleaci amindoi din scend, In urma lor vin Aurora, Gici, Miticd.) AURORA La cire, afi auzit? MITICA Si ce este circul ? AURORA Stiu eu, la cire se vid animale imblinzite. Infelegi? GICK Ce sa inteleg, ma? AURORA Animale blinde. S& vedem gi noi cum se imblinzese, cum sa le imblin- zim, 54 ne cada mai bine in gheare. Ne facem dresori. Tu, Milica, dresor de oi, ca in La Fontaine. MITICA Behehe! AURORA Sieu, dresoare de gaini. Cu un bici in mina, balet de gainuse. Pene, culori, paiete. Vinzatorul de pasari... Tar tu, Mitica, In mijlocul turmei, tn frac si cu joben, ca la revista. MARIN IRA Cum, animal? Si nu umbli eu vorbe urite, MARIN Eu nu vorbese urit, sa stii mata, Aici ¢ padure, Nu bulevard, sau piesa en smecheri. Animal de-al nostru 7 IRA Atunci afla, eu sint noua ta colega de ban parinjii mei, aici, pe santier, Tata e strungar fruntas. La seoala, tovarasul rofesor mica spus cdo 84 stau in banea a doua. Cu um baiat cam lenes Si cum n-ai venit de doua zile la scoala, am pornit eu te caut. Tu esti. Hai la scoala, nu mai umbla prin padure, ca te gaseste un itor pentru copii si te haga intro poveste morala, vai de capul tau! MARIN Nu va suparagi, ered ci ati gresit, eu nu sint baiat, Eu sint ursulet Dar mata, \laca te eh Vrabie, cum de esti om? Tra Vrabie. Am venit cu YRABIE Taca, asa ma cheama. MARIN Atunei, spune-mi ce-ai visat_azinoapte TRA Eu? De ce? Am yisat... 0 felie de tort. MARIN Bravo. Atunei esti om, pentru ci vrabia malai vise TRA Destul. Treci la scoala ! MARIN Eu nu sint scolar. TRA chiulangiii, Ba ea va doare un di . Hai mai bine la Ciufuliei iat tinae. Tar incepi? Va stiu eu pe Asti ba ci ma venit autobuzul, ba ca sinteti un wi sa te tunzi, simu mai umbla incotosmanat, ca esti h MARIN Eu sint urs, si ursii nu se tund! IRA Daca nu incetezi, te due la tovarasul profesor, MARIN mic, pentru ea int copil IRA Ingrozitori mai sint si lenesii. Afla e: la cire, Daea sint urs, urs. Urs eu u pe la noi, ursi nu mai

    S-ar putea să vă placă și