In Gradina Ghetsemani

VASILE VOICULESCU
Traditionalismul a fost o orientare literara si culturala al carei nume
este derivat in cuvantul traditie. Adeptii acestei orientari si-au exprimat
atasamentul fata de obiceiurile, datinile,credinta stramoseasca si universul
rural, in interiorul a trei curente literare : samanatorismul, poponarismul si
gandirismul .
Constituit
ca reactie impotriva modernismului lovinescian,
gandirismul considera ca alaturi de cultivarea valorilor autohtone, religia
ortodoxa constituite dimensiunea definitorie a sufletului romanului.
Ortodoxismul, ca traditionalism metafizic, a avut in planul literaturii
consecinte dintre cele mai faste. Unul dintre poetii autentic ortodoxisti a
fost Vasile Voiculescu, prin cele mai reprezentative volume ale sale
Poeme cu ingeri, Parga.
Poezia In Gradina Ghetsemani, al carei titlu vine din ebraica,
insemnand gradina unde se presarau maslinii, face parte din cel de-al
doilea volum amintit.
Aceasta creatie isi are punctul de plecare din motivul biblic al
rugaciunii lui Iisus
(Evaghelia Sfantului Luca, versetul 22). Prin
valorificarea acestui motiv, Vasile Voiculescu dezvaluie nelinistea
omului, aspiratia lui catre absolut. Una dintre imaginile frecvent
intalnite in poezia religioasa este Iisus asociat cu tema durerii. Acesta este
si nucleul poeziei In Gradina Ghetsemani, iar absenta marcilor eului liric
incadreaza aceasta creatie in lirismul obiectiv.
Prima parte, (prima strofa), in care se realizeaza portretul lui Iisus:
Curgeau sudori de sange pe chipui-i alb ca varul. Epitetul metaforic
sudori de sange semnifica chinul vietii terestre, dimensiunea umana a lui
Iisus. Chipul alb ca varul (comparatie si epitet cromatic) sugereaza
dimensiunea cereascsa si puritatea lui Iisus. Cazut pe branci ( ipostaza
umana), El se impotriveste intruna, imaginea chinului si a spaimei
predestinate trimitandu-ne la Tudor Arghezi. La strigatul Lui, se dezlantuie
stihiile (imagine expresionista), iar paharul refuzat este cel al mortii
terestre care il va face vesnic.
Partea a doua a poemului dezvaluie simbolul biblic al paharului,
prin sintagma grozava-i cupa, in care se afla infama bautura. Opozitiile
viata-moarte, venin-dulceata, dezvolta dualitatea lui Iisus, si accentueaza
tragismul situatiei. Alegoric vorbind, apare confictul dintre setea de
absolut si de real in acelasi timp : si o sete uriasa sta sufletul sa-i rupa.
Soarta, din prima strofa, este acum o mana neindurerata, Tatal
necrutator, care-i duce la gura grozava cupa. Campul cromatic se
dezvolta, in aceasta secventa poetica, prin imagini ca sterlicii de miere
si
apa ei verzuie, sugerand jocul ispitirii, cel al relatiei esentaaparenta.
Dualismul imaginilor artistice din versurile Si sub veninul groaznic
simtea ca e dulceata, sau Batandu-se cu moartea, uitase de viata,
concentreaza sensul luptei christice: moartea terestra insemna viata

vesnica. Impotrivirea, frica sunt specifice omului, puterea de a le invinge

este dumnezeiasca.
In ultima secventa, natura participa la drama, durerea lui Iisus fiind
extinsa cosmic, intr-o imagine apocaliptica. Maslinii, simbol al pacii, vor sa
fuga, sa nu mai vada durerea. Metafora batai de aripi, sustine
ambiguitatea limbajului poetic, putand fi vorba de mesageri ai mortii sau
ai mantuirii. De fapt, sugestia mortii este accentuata, in final, prin simbolul
ulii de seara.
In concluzie, poezia In Gradina Ghetsemani este traditionalista
prin inspiratia religioasa, ortodoxista. Imaginarul poetic este sustinut de
metafore simbol specifice , de sugestii cromatice , dar mai ales prin
dualismul ipostazei Christice : uman-spiritual.