Curs

Consumul de droguri
stupeante

Cuprins:
I.Deni0i.Clasicari.
II.Context na0onal si european.Poli0ci.
III. Indicatori ai consumului de droguri
IV.Corela0i sociale ale consumului de droguri
V. Toxicomanie: consecintele consumului in
planul sanata0i; decese; tratament.
VI.Preven0e.
VII. Reinser0e sociala.

I. Deni5i.Clasicari

DROGURI: OMS ( n sens amplu)

"Orice substan care, introdus ntr-un organism animal sau
uman, poate modica una sau mai multe dintre funciile sale"


n sens strict (drog de abuz)
"Orice substan cu efecte psihoac0ve (capabil s produc
modicri de percepie, a strii de spirit, con0in i
comportament) i suscep0bil de a autoadministrat cu un
uz nemedical"
Drogurile pot legale/licite (ex. tutunul, alcoolul, cafeina) sau
ilegale/ilicite (ex. heroina, cocaina, cannabisul, ecstasy).
Psihotrope: substante cu ac0une asupra ac0vita0i cerebrale;
clasicare in func0e de efectul principal: anxioli0c,
an0depresor, hipno0c, neurolep0c, opiacee, psihodislep0ce,
psihonalep0ce(s0mulante ale SNC).
Stupeante: substante psihoac0ve euforizante si narco0ce.

CLASIFICAREA DROGURILOR
Dup regimul juridic al substanelor: legale (alcoolul, cafeina, nico0na) si ilegale.
Dup efectul produs asupra Sistemului Nervos Central:

Produse care deprim ac/vitatea sistemului nervos
Bauturi alcoolice;
Benzodiazepine (diazepam, nitrazepam, rudotel etc);
Barbituricele i alte substane u0lizate ca somnifere (fenobarbital etc.);
Solvenii i gazele inhalante (toluen, aceton, butan etc.);
Opiacee (opiu, morn, codein, papaverin, heroin);
Opioide (mialgin, fortal, metadon).

Produsele care s/muleaz ac/vitatea sistemului nervos
Cocain
Amfetaminele, care au i efect halucinogen (ecstasy, pudra ngerilor)
Hormonii steroizi anabolizani
Cafeina
Tutunul

Produsele care perturb ac/vitatea sistemului nervos :Substane halucinogene (LSD, Mescalina)





Canabis
Dup originea produsului: Produse naturale (cannabis, etc.);


Produse de semi-sintez (heroina, etc.);


Produse de sintez (ecstasy, LSD, etc.).
Dup dependena generat: droguri ce creeaz dependen zic;


droguri ce creeaz dependen psihic;


droguri ce creeaz dependen mixt- zic i psihic

 consumatorul de droguri (toxicomanul ) Potrivit Legii nr. 143/2000

privind prevenirea i combaterea tracului i consumului ilicit de
droguri este acea persoan care i administreaz sau permite s i
se administreze droguri, n mod ilicit, prin nghiire, fumat, injectare,
prizare, inhalare sau alte ci prin care drogul poate ajunge n
organism.
dependena - starea zica sau psihica, ce rezulta din interaciunea
organismului cu o substan din categoria drogurilor, care implica
nevoia de a lua substana n mod repetat, pentru a reinstala starea
de plcere produs de aceasta i pentru a evita suferinele;
sevrajul - stare psiho-zic ce apare n situaia n care toxicomanul
este privat de drogul consumat sistema0c ce i-a indus starea de
dependen;
tolerana - gradul de rezisten a organismului uman la aciunea
unei substane din categoria drogurilor; creterea toleranei implic
mrirea dozei de drog sau a frecvenei de administrare a acestuia
pentru obinerea strii de plcere pe care o determin;
SNPP=substante noi cu proprieta0 psihoac0ve (comercializate sub
numele de droguri legale sau etnobotanice)

II. Context european si na0onal

Tracul si consumul de droguri-problema mondiala.
Cul0vatorii, productorii, transportatorii, furnizorii,
distribuitorii i consumatorii de droguri provin din toate
regiunile lumii i pot racolai din toate mediile sociale.
UNODC= Biroul Na0unilor Unite privind drogurile si
criminalitatea.
EMCDDA =observatorul european pentru droguri si
toxicomanie (=OEDT).
REITOX=reteaua europeana de informa0i privind drogurile si
toxicomania.

 Factori de risc in Romania:

-poziia Romniei la intersecia principalelor rute tradiionale
u0lizate de tracanii internaionali de droguri, intrarea
Romniei n UE, corelat cu stabilirea graniei de Est a Uniunii
Europene pe grania de Est a Romniei, dezvoltarea tracului
comercial la fron0er;
- creterea uxului de imigrani spre Romnia i alte state
membre ale Uniunii Europene, ceea ce a generat rate
semnica0ve ale criminalitii n domeniul drogurilor,
Romnia devenind att o zon de tranzit pentru principalele
rute ale drogurilor, dar i un teritoriu de depozitare a
acestora. Dei cifrele indic faptul c majoritatea can0tilor
de droguri care tranziteaz Romnia sunt des0nate altor piee
de desfacere, o mic parte din aceste can0ti merg ctre
consumatorii de droguri din Romnia.

 Strategiile n domeniul drogurilor, ct se

fundamenteaz pe o abordare combinat a
reducerii cererii i ofertei de droguri, prin
metode integrate, mul0disciplinare i
echilibrate, avnd drept obiec0v general pe
linia reducerii ofertei de droguri reducerea la
un nivel ct mai sczut a infracionalitii n
domeniul drogurilor i a celei conexe, prin
ecien0zarea ac0vitilor ins0tuiilor abilitate
n combaterea criminalitii organizate n
legtur cu drogurile.

 In Romania, Agen0a Na0onala An0drog (ANA) este o

structura guvernamentala ce raspunde cerintelor europene in
domeniu.
Coordoneaza unitar, la nivel na0onal, lupta impotriva
tracului si consumului ilicit de droguri, in baza unor
strategii na0onale.
Asigura elaborarea, dezvoltarea, promovarea poli0cilor in
domeniul reducerii cererii si ofertei de droguri.
Colec0vul reuneste medici, juris0, psihologi, sociologi,
asiste0 medicali, farmacis0, chimis0, specialis0 in
domeniul educa0ei si al prevenirii criminalita0i
Intocmeste anual un raport na0onal.

Poli0ci in ceea ce priveste consumul de

droguri stupeante
Strategia Na9onala An9drog (SNA) pentru perioada
2005-2012 reprezinta principalul document strategic al poli0cii
na0onale in domeniul reducerii cererii si ofertei de droguri, prin
care Guvernul considera lupta an0drog ca o prioritate
na0onala.
este elaborata n concordan cu prevederile noii strategii
europene n domeniu prin care se stabilesc obiec0vele generale
i specice pentru reducerea cererii i ofertei de droguri, pentru
ntrirea cooperrii internaionale i dezvoltarea unui sistem
global integrat de informare, evaluare i coordonare privind
fenomenul drogurilor.
Masurile necesare ndeplinirii obiec0velor, sunt cuprinse n
Planul de aciune pentru implementarea SNA.

III.Tipuri de indicatori A)de reducere a cererii de droguri

B) de reducere a ofertei de droguri
ai consumului
indicatori epidemiologici cheie:
1. Prevalenta consumului de droguri in randul
popula0ei generale
2. Consumul problema0c de droguri (droguri
injectbile)
3. Admiterea la tratament
4. Decese ca urmare a consumlui de droguri (DRD-
drug related death)
5. Bolile infec0oase asociate consumului de droguri
injectabile

A. Indicatori de reducere a cererii de droguri

Prevalenta si stabilirea modelelor de consum de droguri in randul
popula0ei generale
Prevalenta si stabilirea modelelor de consum problema0c de droguri
Consumul de droguri in penitenciare
Admiterea la tratament ca urmare a consumului ilicit de droguri
Bolile infec0oase asociate consumlui de droguri injectabile
Reducerea riscurilor asociate consumului de droguri
Decese ca urmare a consmului de droguri (DRD) si mortalitatea in randul
consumatorilor

B. Indicatori de reducere a ofertei de droguri

Infrac0unile privind tracul si consumul ilicit de droguri si
precursori
Persoanele cercetate/trimise in judecata/condamnate pentru
infrac0uni din domeniul drogurilor si precursorilor
Proba0unea
Situa0a conscarilor de droguri si precursori
Monitorizarea circuitului licit al plantelor, substantelor si
preparatelor stupeante si psihotrope, al precursorilor si
substantelor chimice esen0ale si a culturilor de canepa ptr
produc0a industriala
Bunuri si valori conscate
Pretul drogurilor pe piata ilicita din Romania

Tipuri de consum
Prevalenta consumului de droguri in popula5a generala (grupa de varsta
15-64 ani): 4,3% (calculata pentru anul 2010).
Ptr toate 0purile de droguri ilegale +SNPP: marijuana, ecstasy,
inhalante, cocain, crack, amfetamine,ketamina, halucinogene,
heroin sau opiacee, mefedrona, spice, alte plante etnobotanice.
Daca se iau in considerare si medicamentele (tranchilizante, seda0ve,
an0depresive) administrate fara indica0a medicului: prevalenta este
de 8,3%.
Prevalenta ptr. SNPP: 1,9%
Tipul de drog consumat: canabis (1,6%), ecsatsy (0,7%), heroina (0,3%),
cocaina (0,3%).
Ierarhia in func0e de 0pul de sb.psihoac0va consumata: 1)seda0ve si/sau
tranchilizante; 2)canabis; 3)ecsatsy; 4) heroina si cocaina; 5) solven0/
inhalante; 6) alte droguri.
Consumul problema0c de droguri (admin. i.v): es0ma0v aprox. 19000 in
Bucures0; cele mai u0lizate: heroina; etnobotanice

 Consumul la femei: predomina seda0vele si/tranchilizantele,

metadona;
Consumul la barba0: predomina toate drogurile ilegale;
Media varstei de debut: 22 ani (cel mai devreme la 14 ani)
La adul0 (45-64 ani):cel mai mare consum de seda0ve i/ sau
tranchilizante i solveni/ inhalante;
Tineri (15-34 ani): cel mai mare consum de SNPP, canabis i
cocain.
Heroina: cel mai mare consum la grupa de varsta 25-44 ani;
Canabis,etnobotanice, ecstasy: se consuma in majoritatea
regiunilor tarii.
Heroina, cocaina: mai frecvent in Bucures0-Ilfov.
Amfetamine, LSD: exclusiv in zona Bucures0-Ilfov.
Solven0,sb.inhalante,aurolac: mai frecvent in Vest, si Sud-Vest
Ketamina: se consuma in Vest, Sud-Vest si Bucures0-Ilfov.

IV. Corela0i sociale ale consumului

Impactul social : asupra familiei si comunita0i,
sanata0i, educa0ei, criminalita0i.
-Excludere sociala: somaj/ lipsa ocupa0ei;
abandon scolar.
-Infrac0onalite crescuta.
-Consmul de droguri in penitenciar si
probelemele generate.

 Statutul ocupa0onal in momentul admiterii la

tratament (sta0s0ca anul 2010 Romania)
-50% someri/fara ocupa0e
-14% aveau un loc de munca (cu contract)
-4,6% lucrau fara contract de munca
-10% elevi/studen0
- 9 % inac0vi economic (pensionari, casnice)
-o propror0e foarte mica: au fost in arest/in
inchisoare.

 Studiile absolvite (nivel educa0onal scazut)

<50% studii primare/gimnaziale/postliceale
cca 30% studii liceale/postliceale
10% studii superioare/postuniversitare
4% nu au mers niciodata la scoala/nu au absolvit studiile primare

Situa0a loca0va:
2/3 locuiau impreuna cu parin0i (majoritatea barba0)
15% impreuna cu partenerul de viata si/sau copiii
9% singuri/ cu copiii (majorit.femei)
5% in alte loca0i/ nu aveau locuinta (deten0e/arest; centru de
plasament; camin de elevi/studen0)

Veniturile ob0nute (consumatori de droguri injectabile)

-sprijin material acordat de familie
-venituri salariale
-ac0vita0 ilegale
-ajutor de la prieteni
-ac0vitatea sexuala comerciala
-vanzarea de droguri

Consumul de droguri in penitenciar

Cca 10% s-au declarat ca ind consumatori;
Heroina, canabis, cocaina, ecstasy,
medicamente,SNPP, altele;
Majoritatea barba0;
Maj. administrate prin injectare;

Infrac0onalitatea
Infrac5onalitate la regimul drogurilor (in crestere fata de al0
ani): vanzare,distribu0e, cumparare, de0nere fara drept a
drogurilor

-anul 2010: 3360 cazuri penale; 6436 persoane cercetate si trimise in judecata;
718 condamna0 (din care 16 minori);

Infrac5onalitate in legatura cu consumul de droguri (fapte

produse ptr ob0nerea de cas0guri des0nate intre0nerii
consumului de droguri)
-contra patrimoniului: furturi din locuinte, autoturisme,
magazine;
-pros0tu0e; proxene0sm;
-talharie; vatamari corporale; omor;
-distrugere; inselaciune;
-lipsire de liberatate;

-incalcarea normelor legale datorita inuentei
consumului de droguri.
-infrac0uni in tracul ru0er.

La momentul comiterii faptei: 70% consumasera alcool; 13% heroina; restul: SNPP,
medicamente

V. Toxicomania
Denite ONU: starea de intoxica0e periodica sau cronica prin
care se intelege consumarea repetata a unui drog natural sau
sinte0c. Caracteris0ci:
Nevoie imperioasa de a con0nua consumul si sa si-l
procure prin orice mijloace;
Tendinta de a creste dozele;
Dependenta psihica si zica fata de efecte;
Efecte nocive asupra societa0i si individului.
Deni0e OMS: absorb0a voluntara, abuziva, periodica sau
cronica nociva pentru individ si ptr societate a unui drog
natural sau sinte0c.

Schema evoluiei consumului de drog de la prima administrare i pn la

stadiul de dependen:
a) ncepe sa foloseasca drog cutnd buna dispoziie denumit euforie, sau
cutnd senzaii noi, sau imitnd semenii care il asigur c "merit s
ncerci".
b) ia drogul, obinnd sau neobinnd tririle ateptate. Este faza aa
numitului "uz recreaional".
c) Eventual can0tile administrate antreneaz riscuri pentru funcionarea
individului ca membru al societii sau pentru propria sntate.
d) Dup un 0mp, n cazul unui mare numr de substane se constat o
adaptare a organismului care face necesar administrarea unei can0ti
mai mari de drog pentru a obine acelai efect.
e) Apariia incapacitii de a ntrerupe consumul de drog prin voin proprie
semnalez ca se aa deja n stadiul de "dependent".
f) Dac administrarea este totui intrerupt n mod abrupt,va tri o suferin
cu simptome mintale i zice, dis0ncte pentru ecare clas de substane.
Este "sindromul de abs0nen" sau de "sevraj.

V.1. Consecintele consumului de

droguri in planul sanata0i
Boli infec5oase asociate consumului de droguri injectabile (CDI) sunt
unele dintre cele mai serioase consecinte asupra sanata5i .

Sta0s0ca anul 2010:

HIV/SIDA (4,1%-in crestere)

Hepa0te virale (B,C) ( HVB 13,1%; HCV 63,9%) datorate s0lului de viata;
Boli cu transmitere sexuala
promiscuitate, pros0tu0e
Tuberculoza ( rezistenta la tuberculosta0ce)
Alte 0puri de comorbiditate infec0oasa: leziuni buco-dentare (decit de
igiena si malnutri0e); complica0i legate de prezenta asepsiei; principalii
germeni incrimina0: Staf.aureus, streptococul, BGN, Candida, Aspergillus;
infec0i ale pielii: furuncule, abcese,celulite, limfangite, ebite,
tromboebite sep0ce, piomiozite, necroze, gangrena, embolii gazoase.

Tulburari de comportament, depresie, anxietate, tulburari psiho5ce.

Urgente non-fatale ca urmare a consumului de droguri

Urgente non-fatale ca urmare a consumului de

droguri

tenta0va suicidara;
autoagresiune;
accidente ru0ere;
trauma0sme cerebrale;
tulburari comportamentale sau de personalitate;
sdr depresiv;
agita0e psihomotorie;
atac de panica;
tahicardie;
ver0j;boli infec0oase;
stop cardio-respirator;
insucienta respiratorie acuta;
plagi infectate post injectare, etc.

V.2. Decesele ca urmare a

consumului de droguri
1.Decese directe : prin supradozaj (DRD-drug related death)
2.Decese indirecte: asociate consumului de droguri
-Din cele aprox.20000 autopsii efectuate in anul 2010 la
ins0tu0ile medico-legale, s-au inregistrat 34 de DRD si 15
decese indirecte.
-multe cazuri sunt subraportate.
Supradozaj
Suicid: datorita disperarii provocate de circumstantele vie0i/
datorita efectelor sdr. de abs0nenta
Accidente fatale sub inuenta drogurilor.

1.Supradoza: benzodiazepine, heroina-morna,

metadona, an0convulsivante, tramadol,
barbiturice, amfetamine/metamfetamine,
an0depresive, Ketamina, canabis; 2 cazuri
SNPP (de ecare data in combina0e cu alte
substante).
Ex.toxicologic: compus unic; in combina0e cu
alte opioide+/- alcool; compusi mul0pli+/-
alcool;

2.Decese indirecte:
datorate patologiei asociate / consecintelor
consumului cronic de droguri
In principal patologie sep/ca:
Pneumonie, bronhopneumonie
Celulita la locul de injectare
Furunculoza
Meningita
Hepa0te cronice severe
Endocardita infec0oasa

V.3. Toxicomania-tratament
Sistemul integrat de asisten a consumatorilor dependeni
de droguri reprezint totalitatea serviciilor de sntate i a
serviciilor de asisten psihologic i social asigurate n mod
integrat i coordonat persoanelor consumatoare de droguri,
prin unitile medicale, psihologice i sociale ( publice, private
i mixte).
Cadru legisla5v:
-
Hotrrea Nr. 860/2005 pentru aprobarea Regulamentului de
aplicare a dispoziiilor Legii 143/2000 privind prevenirea i
combaterea tracului i consumului ilicit de droguri, cu
modicrile i completrile ulterioare
Cadru metodologic:
-
Standardele sistemului naional de asisten medical,

CPECA
+

EVALUARE
MANAGEMENT DE CAZ

Centre pentru programe de Harm

Reduc0on

Centre pentru programe drug zero

Centre de reabilitare si
reinser0e

Centre detox cu
subs0tu0v

Centre detox fara

subs0tu0v

CAIA
Centre de zi
Locuinte protejate
Comunita0 terapeu0ce
Spitale (sec0i)

Centre de subs0tu0e
cu metadona

Centrele acorda

Centre de schimb de
seringi xe si/sau mobile

Servicii medicale
Servicii psihologice
Servicii sociale
Servicii juridice
Servicii info-educa0onale

Scop: dezobisnuire, reabilitare, integrare

 Standarde elaborate de ANA

3 niveluri de asistenta:
1.Nivelul 1 - asistenta MEDICALA ambulatorie si
spitaliceasca
2.Nivelul 2 servicii psihologice (consiliere i
psihoterapie)
3.Nivelul 3 servicii sociale (reinserie)
Fiecare nivel include componente publice,
private, mixte si sunt coordonate de ANA.

 Tipuri de centre:
- centru de evaluare, prevenire i consiliere antidrog;
- centru de zi: acord servicii de asisten n regim ambulator, pe o
perioad de 12 ore;
- centru tip comunitate terapeutic, locuin protejat, locuin social
etc.: acord servicii de asisten n regim hotelier;
- centru de tratament al adiciilor (centru de asisten integrat pentru
adicii): acord unul sau mai multe servicii de tratament n regim
ambulator;
- centre, secii i compartimente de dezintoxicare de tip spitalicesc:
acord servicii medicale de dezintoxicare ntr-o structur aprobat de
Ministerul Sntii;
- centru de reducere a riscurilor asociate consumului de droguri:
acord servicii de reducere a riscurilor asociate consumului de droguri n
regim ambulator sau uniti mobile;
- centru de sntate mintal cu staionar de zi;
- alte categorii de instituii publice sau private, prevzute de lege.

 Serviciile oferite de Ministerul Sntii

DEZINTOXICARE
Spitalul Alexandru Obregia - Secia XVI
Spitalul Alexandru Obregia - Secia XVII
Centrul de Evaluare i Tratament a Toxicodependenilor pentru Tineri "Sf.
Stelian"

TRATAMENT SUPRADOZ
ADULI
Spitalul Clinic de Urgen Floreasca - secia Toxicologie
Spitalul Clinic Judeean de Urgen Cluj-Napoca - Sec5a clinica Psihiatrie III
(acu5) - compar5ment toxicomanie

MINORI
Spitalul Clinic de Copii "Grigore Alexandrescu" - Secia Toxicologie
Spitalul Clinic de Urgen pentru Copii Cluj-Napoca - Secia toxicomanie copii

CENTRE DE TRATAMENT AMBULATORII
Centrul de Sntate Mintal, sector 4, Bucures5
Centrul de Sntate Mintal, sector 3, Bucures5 - Spitalul de psihiatrie Titan
Centrul de Evaluare i Tratament a Toxicodependenilor pentru Tineri "Sf.
Stelian"

 Serviciile oferite de Ministerul Jus55ei

Pentru persoanele aate n stare priva0v de libertate
(aresturi/ penitenciare) consumatoare de droguri ;
Administraia Naional a Penitenciarelor a dezvoltat
urmtoarele servicii pentru consumatorii de droguri:
- Servicii de harm reduc/on - schimb de seringi n
penitenciarele Jilava, Rahova, Giurgiu, Colibai, Craiova.
- Servicii de subs/tuie - metadon n penitenciarele
Jilava, Rahova, Giurgiu, Colibai, Craiova, Trgor , Brila i
Spitalele penitenciar Jilava, Rahova i Colibai.
- Servicii de /p comunitate terapeu/c n penitenciarele
Jilava, Rahova i Trgor.

Serviciile oferite de ali furnizori de servicii

CENTRE DE TRATAMENT AMBULATORII ONG/PRIVATE
- Centrul ARENA(ARAS) - Ins0tutul Matei Bal
- Clinica PSYMOTION
- Centrul ANIT - sector 3.
- D&C Medical - sector 2
Reeaua romn de harm reduc0on (Romania harm reduc0on network RHRN).
CENTRE DE TRATAMENT POSTCUR ONG/PRIVATE
- Asociaia "Crucea Albastr"
- Centrul de Tratament pentru brbai "Nazaret", comuna ura Mic, Sibiu
- Centrul de Tratament pentru femei "Insula Speranei", comuna elimbr, Sibiu
Coaliia mpotriva Abuzului de Substane i a Adiciilor din Romnia (Romanian
Substance Abuse and Addic0on Coali0on - ROSAAC) reprezint efortul unit al
organizaiilor cre0ne de diferite denominaii n scopul reabilitrii persoanelor cu
diferite adicii.

Masuri complexe
47 de Centre de Prevenire, Evaluare si Consiliere
An0drog= CPECA ( judetene+6 in Bucures0)
5 Centre de Asistenta Integrata a Adic0ilor=CAIA (3 in
Bucures0, 1 in Iasi, 1 in Oradea)
Fiecare CPECA i CAIA are n componena sa o
echip terapeu0c format din speciali0 n domeniul
medical, psihologic i social, cu preg0re n domeniul
adiciilor, ce asigur programe integrate de asisten
conform Standardelor Naionale de Asisten
Medical, Psihologic i Social a Consumatorilor de
Droguri.

Niveluri de asisten:
Nivelul 1 - identificarea, atragerea, motivarea i
trimiterea consumatorilor de droguri spre serviciile
specializate, abordarea necesitilor sociale i medicale
de baz ale consumatorilor de droguri i coordonarea
necesar cu resursele din nivelul 2 i 3.
Nivelul 2 - este constituit din uniti specializate din
sistemul MS i din ANA ce asigur asisten specializat,
monitorizarea i trimiterea spre cel de al treilea nivel ca
i coordonarea necesar ntre toate nivelurile de
intervenie. Reprezint nivelul central pentru ntreg
sistemul de asisten.
Nivelul 3 - asigur reinseria social prin intervenii
specifice i prin servicii cu nivel crescut de specializare
care sprijin nivelul 2.

Nivelul 1

1.Minimizarea riscurilor asociate cu consumul de

droguri(Servicii de harm-reduc0on; sunt furnizate n general
de ctre organizaii neguvernamentale i au ca scop
reducerea riscurilor asociate consumului de droguri, cum ar
contaminarea cu HIV, hepa0ta B i C sau bolile cu
transmitere sexual).
- oferirea de material steril seringi, dezinfectan0,
materiale sterile
- Oferirea de mijloace de protec0e prezerva0ve
2. Oferirea de informa0i specice si consiliere psihologica
pentru:
- dezvoltarea mo0va0ei pentru schimbare
- Promovarea accesului la resurse de asistenta
- Reluarea contactului cu resursele de asistenta

 3. Oferirea de informare si sprijin pentru schimbarea modului

de administrare si/sau a 0pului de drog (tratament subs0tu0v
cu Metadona, Buprenorna, Naltrexona, LAAM)

4. Interven0i in criza
-pacient comatos/letargic
-Pacientul este agitat, delireaza, este psiho0c
-Convulsii
-Hipertermie/soc termic
-Rabdomioliza
-Urgente hipertensive.
-Decontaminare gastrica
-Body Stuer
-Body Packer

Nivelul 2
Scop - Asistenta specializata, monitorizare si
consiliere an0drog, trimiterea spre nivelul 3
Obiec0ve
- Tratament individualizat prin includerea intr-
un program integrat de asistenta
- Coordonarea in vederea realizarii programului
integrat de asistenta
- Implementarea programelor integrate de
asistenta in centre specice

Nivelul 3

Scop asigura reinser0a sociala

Obiec0ve
-Realizarea dezintoxicarii specice a CD in regim spitalicesc
atunci cand tratamentul ambulatoriu nu este considerat ecient
-Oferirea unui cadru sigur de sprijin pentru CD
-Realizarea de interven0i sociale sau psihologice specice sau
specializate
-Ob0nerea abilita0lor personale necesare pentru reabilitarea
ulterioara in regim ambulator
-Distribuirea de metadona persoanelor dependente de droguri
opioide si centrelor
-Asistenta la domiciliu, bio-psiho-sociala

VI. Prevenirea consumului de

droguri
Exista mul0ple programe de prevenire a consumului de
droguri; actual sunt inuentate in principal de apari0a
fenomenului generat de SNPP.
Programe/proiecte derulate atat la nivel na0onal, cat si la
nivel local, abordand atat prevenirea universala (se adreseaza
intregii popula0i), selec/va in randul gupurilor si zonelor la
risc, dar si indicata (se adreseaza consumatorilor ac0vi).
Obiec0ve: cresterea inuentei factorilor de protec0e si
scaderea factorilor de risc
Mijloace: transferul de cunos0nte despre droguri si formarea
de abilita0

 Se desfasoara in:
familie (vizeaz ntrirea legturilor intrafamiliale, a comunicrii
prini-copii, precum i ntrirea abilitilor educa0ve a
prinilor, dezvoltarea abilitilor de interaciune, stabilirea unui
mediu aprecia/v, dezvoltarea respectului fa de ceilali i fa
de propria persoan, ncurajarea generozitii, crearea unor
deprinderi de via sntoase; parin0i sunt informa0 despre
cons. de droguri si efecte;isi dezvolta abilita0 de ascultare ac0va;
Isi dezvolta abilita0 de iden0care a semnelor de consum)
unita5 scolare:

- Stabilirea de norme clare, atat pentru elevi cat si pentru
profesori, privind consumul de droguri, alcool, tutun
- Oferirea de servicii de consiliere
- Informarea cadrelor didac0ce cu privire la iden0carea 0mpurie,
efectele si complica0ile CD
- Cadrele didac0ce sunt incurajate sa isi revizuie comportamentele
nocive poten0al imitabile de elevi

Penitenciare (Distribuire de pliante/brosuri/car0 de joc si ase

cu con0nut informa0v privind consecintele consumului de
droguri;Expozi0i tema0ce;Iesiri in comunitate;Emisiuni TV;
Ar0cole in revistele penitenciarelor)

Comunitate (prin programe derulate n mijlocul comunitii sau
cu sprijinul comunitii; vizeaz dezvoltarea a0tudinilor pro-
sociale i faciliteaz accesul la ac0viti de petrecere a
0mpului liber ca alterna0ve la consumul de droguri).
Campanii mass-media

Prevenia primar vizeaz realizarea unuia din urmtoarele

obiec0ve sau combinaia lor:
diminuarea accesibilitii la substanele psihoac0ve
proporional cu preul;
diminuarea mo0vaiei iniierii consumului la 0neri (grupele
de vrst de risc maxim sunt 10-20 de ani) prin mesaje
adecvate i vectori ecieni, credibili;
diseminarea n opinia public a unor ct mai relevante
informaii privitoare la consecinele devastatoare ale adiciei;
promovarea alterna0velor sntoase, non-drog.

Prevenia secundar se regsete n conceptul de harm

reduc0on reducerea u0lizrii nocive sau a gradului de
nocivitate a uzului de droguri ilegale, viznd ameliorarea
integrrii sociale a u0lizatorilor, normalizarea existenei lor
n condiiile n care abs0nena rmne mai mult sau mai puin
un deziderat ( dac o persoan care folosete droguri nu
este capabil s renune la ele, ea trebuie asistat pentru a o
determina s reduc nocivitatea consumului asupra sa sau a
altora)

Prevenia teriar implic prevenirea recderilor n cadrul unei
boli sau limitarea efectelor nocive ale consumului de droguri
ntr-o faz precoce a acestuia. Aceast form de prevenie
este de obicei strns legat de interveniile terapeu0ce.

VII.Recuperare, reinser5e socio-profesionala la adul5/

scolari in toxicomanii
Asigurarea accesului la un adapost stabil si men0nerea
acestui adapost (sunt oferite de catre autorita0le locale/ONG-
uri; durata de sedere poate varia, iar accesul poate
condi0onat: absenta drogurilor, monitorizare din partea
personalului care asigura tratam.)
Educa0a-ob0nerea unui nivel educa0v sucient pentru a
intelege si par0cipa la viata sociala.
Formarea profesionala: dezvoltarea si imbunata0rea
cunos0ntelor si tehnicilor profesionale ( cu sprijinul ANOFM)
Angajare-cautarea si ob0nerea unui serviciu remunerat (duce
la rezultate mai bune ale tratamentului si are impact pozi0v
asupra sanata0i si calita0i vie0i, reducand comportamentul
infrac0onal)
Stabilizarea situa0ei juridice (penala si civila).