APA CAPILAR

ntruct pmnturile reprezint medii discrete formate din particule, spaiile

dintre particule porii sunt interconectate astfel nct apa poate trece de la zonele
cu presiune mare la cele cu presiune mic. Nivelul la care presiunea apei din pori
este egal cu presiunea atmosferic se numeste nivelul apei subterane sau nivel
freatic. Este locul geometric al nivelelor la care se ridic apa n puurile de
observaie forate n teren. Dac toat apa cuprins n pmnt ar fi supus doar
forelor gravitaionale, pmntul aflat deasupra nivelului freatic ar fi perfect uscat.
n realitate, orice pmnt este complet saturat pe o anumit distan hc deasupra
nivelului apei subterane.
Fenomenul se datoreaz existenei unor fore de tensiune superficial, care
atrag de particulele minerale apa numit ap capilar. n mod simplificat, porii
pmntului pot fi imaginai ca niste tuburi capilare de dimensiuni variabile, n care
apa se ridic la o nlime numit nlimea de ridicare capilar hc. n zona de
saturare capilar toi porii sunt plini cu ap. Deasupra acesteia se mai disting dou
zone: zona de saturare capilar parial si zona discontinu, n care exist n
diferite puncte ap capilar de contact unind particulele.
Orice variaie a nivelului apei subterane este nsoit de miscri ale zonelor
capilare.

Faza solida
Faza solid. Ca urmare a aplicrii ncrcrilor exterioare, cresc presiunile la
contactul dintre particule, ceea ce produce comprimarea acestora. Desi presiunile
de contact sunt mari, rezistenele mecanice ale particulelor solide sunt de asemenea
mari, astfel nct comprimarea acestora este foarte mic si nu poate explica
deformaiile mari ale stratului de pmnt. Aceast comprimare are n general un
caracter reversibil, particulele revenindu-si elastic la ridicarea ncrcrii. n unele
puncte de contact se pot produce si striviri locale, al cror efect global asupra
deformaiei este de asemenea neglijabil. n schimb, strivirile locale constituie o
explicaie a deformaiilor remanente.
Legturile dintre particule fiind mult mai slabe dect rezistenele particulelor,
sub aciunea solicitrilor de compresiune, se produce o rearanjare a particulelor,
nsoit de o micsorare a volumului de goluri.

Faza lichida

Este reprezentata in general de apa care umple total sau

partial porii aflati in massivele de pamant si se poate gasii sub
urmatoarele forme:
-apa sub forma de vapori;
-apa legata fizic (absorbita);
-apa capilara;
-apa libera (gravitational);
-apa sub forma inghetata.
Compresibilitatea pamanturilor
Compresibilitatea reprezint proprietatea pmnturilor de a se deforma sub
aciunea unor solicitri de compresiune, devenind mai ndesate, mai compacte.
Compresibilitatea guverneaz comportarea pmnturilor n prima faz a
procesului de deformare sub ncrcare, fa de care relaia ncrcare - tasare poate
fi considerat liniar. Se spune c pmntul se comport n aceast faz ca un
mediu liniar - deformabil si nu elastic, deoarece n cazul ridicrii ncrcrii tasarea
nu se anuleaz ci se nregistreaz o tasare remanent, sr.

Teoria lui Coulomb privind det. Impingerii pamanturilor

Savantul francez Coulomb a elaborat o teorie asupra mpingerii active a
pmntului, care se poate aplica n cazul cel mai general, pentru orice nclinare a
peretelui si orice form a suprafeei masivului de pmnt.
Se consider c n spatele peretelui se afl o mas de pmnt omogen,
necoeziv. Ca urmare a unei mici deplasri a peretelui, n masa de pmnt se
formeaz o suprafa de alunecare care se consider plan. Rezistena la forfecare a
pmntului, exprimat prin relaia: tg f , este integral mobilizat n lungul
suprafeei plane.
Dintre toate suprafeele plane care trec prin piciorul peretelui trebuie gsit
acea suprafa creia i corespunde mpingerea maxim, mpingere pentru care sunt
ndeplinite condiiile de rezisten si de stabilitate ale peretelui.

Incercarea la forfecare directa

ncercarea de forfecare direct se efectueaz n aparatul de forfecare direct
alctuit din dou casete care se pot deplasa una fa de cealalt determinnd
forfecarea probei aflat n interior dup planul de separaie dintre casete (Fig.
6.14). ncercarea se mai cheam, de aceea, si forfecare cu plan obligat.

Incercarea monoaxiala
Se aplic n cazul pmnturilor coezive, din care se confecioneaz probe
cilindrice, supuse comprimrii pe direcia vertical, fie ntr-un aparat de laborator
destinat ncercrii, fie ntr-un aparat triaxial (fr a se mai introduce presiune n
celul), fie chiar n condiii improvizate pe santier, urmrindu-se cu strictee
paralelismul celor dou fee de capt (Fig. 6.31).

Incercarea triaxiala
ncercarea de comprimare triaxial se efectueaz n aparatul triaxial (Fig.
6.19), a crui pies de baz o constituie o celul cu perei rezisteni n interiorul
creia se introduce o prob cilindric de pmnt, avnd n mod obisnuit nlimea
de 8 cm si diametrul de 3 cm. Proba este nvelit cu o membran subire spre a fi
protejat de fluidul din celul.

Capacitatea de indesare
Ci
Capacitatea de indesare
este un indice geotehnic propriu fiecarui
tip de pamant necoeziv si exprima proprietatea acestuia de a-si micsora
volumul golurilor prin reasezarea particulelor solide. Se defineste prin
relatia:

Ci =

emax e min
e min

Cercul lui Mohr

Dupa cum rezulta din fig., efortul

nitary tangential maxim este dat de

ordonata punctului B si este egal cu raza cercului: max =

Curba intrinseca infasuratoare

1 2
2

Dreapta intrinseca

Cercetarea ternului de fundare

Are drept scop obtinerea datelor privitoare la natura rocilor din care e
alcatuit terenul, la proprietatile fizico-mecanice ale acestora, la nivelul si
regimul apelor subterane; date absolute necesare la intocmirea proiectelor
pentru constructii.
De regula cercetarea terenului de fundare se face coreland metodele de
laborator cu cele de la fata locului.
Cercetarea terenului, CT, incepe prin cunoasterea terenului de
amplasare a constructiei urmarindu-se comportarea unor constructii
limitrofe, regimul apelor de suprafata, caracterul vegetatiei, etc.
Principalele categorii de lucrare a terenului sunt:
-prospectiuni prin sondaje;
-prospectiuni prin metode geofizice;
-alte metode: metoda penetrarii si incercarea cu placa.
Prin sondaje se intelege acele lucrari de prospectare executate in scopul
determinarii stratificatiei terenului de fundare.
De asemenea sondajele servesc si la prelevarea de probe care se
analizeaza in laboratoare specializate.
In practica de specialitate se realizeaza 2 tipuri de sondaje:
-sondaje deschise;
-foraje.
Prospectiunile prin sondaje deschise sunt sapaturi directe executate in
scoarta terestra sub forma de puturi; galerii pe anumite aliniamente. Se pot
executa gropi sau santuri in trepte in zonele unde e obligatory prospectarea
terenului.
Puturile sunt sapaturi verticale in teren cu peretii sprijiniti care au in plan
2
o sectiune relativ redusa de la 1-4 m si de obicei forma patrata.
Adancimea puturilor e in functie de nivelul apei freatice si de cota stabilita
de proiectant, putandu-se ajunge la zeci de metri.
Galeriile sunt sapaturi orizontale in scoarta terestra folosite in cazul
terenurilor stancoase sau semistancoase.
Sondajele deschise sunt obligatorii de executat in multe situatii
deoarece prezinta avantajul cercetarii vizuale directe asupra terenului de
fundare dar si posibilitatea recoltarii de probe pentru analizarea in
laborator.
Probele recoltate in vederea analizarii pot fii de 2 tipuri:
-tulburate;
-netulburate.