Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Extraterestrii in Preistorie Dan Apostol PDF
Extraterestrii in Preistorie Dan Apostol PDF
Director Marketing/Publicitate:
Georgeta Moldovan Consultant
redacional: Tudor Octavian
Difuzare:
Librria NOI
Descrierea CIP a
Bibliotecii Naionale a Romniei
APOSTOL, DAN
Tiprit la:
CoPrlnt
ENIGME IN ARHEOLOGIE
aleoastronautica. Acest termen compus din dou noiuni aparent
incompatibile si-a fcut apariia n lingvistic cu peste patru decenii n
urm, fiind introdus n 1960 de ctre savantul sovietic M. Agrest. Treptat,
disputa n jurul ipotezei paleoastronautice a devenit similar, pentru secolul al
XX-Iea, cu ceea ce constituia problema originii animale a omului n secolul al
XlX-lea, numai c tiina se va dovedi chiar mai intransigent dect
Biserica. Se pare c este nc de actualitate superba butad a lui Einstein, care,
ntrebat ntr-un interviu cum se produc marile descoperiri n tiin, a rspuns:
"Foarte simplu. Toat lumea tie c este imposibil s demonstrezi unele fenomene. Din cnd n cnd ns se ivete cte un ignorant care nu a aflat acest lucru!",
ntr-adevr, se pare c n spatele acestor fenomene si dovezi materiale stranii
este ceva de care unii nu vor sau nu pot s in seama, astfel c ele sunt evitate sau
discreditate, oamenii cutnd un refugiu n lumea noiunilor cunoscute. Exist
totui ntrebri ce rezist cu tenacitate oricror "noi" explicaii "satisfctoare".
Multitudinea de fosile humanoide si vestigii arheologice stranii descoperite
sunt oare toate de origine terestr? Am fost vizitai de fiine raionale venite din
Univers care au intervenit (voit sau nu, pozitiv sau negativ) n dezvoltarea
speciei umane? Dac nu au avut contacte cu civilizaii avansate, de unde
posedau popoarele antice extraordinarele lor cunotine tehnico-stiinifice, de
unde i de ce au nvat oamenii erei preistorice s lase urme care uimesc astzi?
Prin ce metode au fost tiate, extrase, ridicate si, mai ales, transportate Ia mari
distane (peste dealuri, deserturi, jungle, fluvii sau chiar muni), iar apoi
mbinate perfect (fr mortar), n gigantice construcii, mase imense de piatr
dur si de ce au fost construite acele uriae edificii respectndu-se nite reguli
precise bazate pe avansate cunotine de arhitectur, matematic, fizic, chimie
si astronomie? Cum poate fi acceptat teoria dup care toate aceste sculpturi,
statui, piramide, temple, sanctuare, ceti, orae sau, n unele cazuri, chiar modificri ale mediului nconjurtor ar fi fost manifestarea ambiiei unor conductori orgolioi sau erau dedicate unor diviniti sacramentale?
Cine a inspirat picturile si sculpturile rupestre, legendele, epopeile si poemele ce conin descrierea cu neputin de confundat a unor obiecte moderne,
elemente tehnice avansate sau fenomene fizice si astronomice descoperite sau
Extraterestri n Preistorie
realizate de-abia n epoca noastr? Ce tehnologie siderurgic a realizat n neolitic sau n epoca bronzului prelucrarea unor metale sau producerea unor aliaje
ca aluminiul, platina, oelul, fierul inoxidabil {complicatul lor proces de producie fiind complet asimilat numai n secolul al XX-lea)?
Ce tehnic a produs discuri de piatra cu nalt coninut de cobalt si ncrcate
electromagnetic, generatoare electrice, pile voltaice, lentile de cristal lefuit,
esturi mai fine dect cele actuale? Ce tehnic a permis tierea pietrei la milimetru si a metalului la micron, a lsat urme radioactive si a indicat folosirea
mercurului si a titanuluipentru aparatele de zbor n antichitate? De unde aveau
vechile popoare cunotine astronomice precise privind nu numai sistemul nostru solar, dar si stele din galaxii ndeprtate (unele descoperite doar n ultimele
decenii)? De unde cunotinele de matematic ce le permiteau calcule cu 15 zecimale si rezolvarea unor probleme de geometrie accesibile doar calculatoarelor
electronice, noiunile de fizica ce au fcut posibile descrierile zborurilor spaiale cu elementele lor caracteristice: imponderabilitatea, efectul accelerrii asupra
corpului uman sau chiar "dilatarea timpului"? Cum pot fi justificate unele
vechi descrieri, denumiri sau chiar hari geografice denotnd o imagine precis
asupra unor regiuni terestre sau chiar continente ntregi, datorat n mod evident unor observaii de cartografie aerian (unele de la mare altitudine)?
De unde aveau ndeprtaii notri strmoi uimitoarele cunotine anatomice si medicale care le permiteau operaii de cataract, trepanaii sau chiar
operaii estetice (!), amputri si suturi perfecte ale oaselor, tratarea unor complicate boli infecioase, interne, circulatorii, cardiace, respiratorii ori psihice si ce
i determina oare s-si mumifice morii? De ce afirm vechile legende att de
categoric interveniile unor fiine venite din spaiul cosmic n cursul evoluiei
omenirii si cum poate fi explicat descrierea folosirii si efectelor unor maini
sau arme moderne (unele chiar atomice, biologice sau radioactive)? Cum poate
fi justificat construcia unor adevrate piste de aterizare lungi de 60 km, a
caselor n form de cazemata-cupol sau a caselor-turn cu intrare prin acoperi?
De unde provine similitudinea stranie a costumelor de pe unele picturi
rupestre sau basoreliefuri cu mbrcmintea modern (mnui, cizme, pantaloni bufani sau strmi, pulovere si canadiene) si ce modele au inspirat ciudatele costume de scafandru sau aviator avnd cti prevzute cu antene, mti
si filtre respiratorii si antiluminoase, vizoare, ochelari, capse metalice si garnituri de etanseizare, rezervoare de aer, toate redate cu fidelitate de oameni din
neolitic? De ce unii zei "se nfiau" oamenilor n maini stranii propulsate de
jeturi de foc, toate fiind prevzute cu roti, senile, aripi si proiectoare, aparate care
Enigme n arheologie
fceau un zgomot ca de tunet si ridicau praful n timpul decolrii sau deplasrii?
De ce se foloseau de amplificatoare de sunet, generatoare electrice si arme radioactive, cnd ar fi putut foarte bine s prezinte imaginea clasic a unor zei
nclai cu sandale si mnuind toiege, avnd capul nconjurat cu raze si
dobo-rnd un popor la pmnt prin simpla ridicare a minii, zei care puteau s
apar si s dispar fulgertor dup cum doreau? Oare oamenii primitivi din
America de Sud, Asia Central, Oceania, Africa de Nord si de Sud, Orientul
Mijlociu si Extremul Orient, Europa de Nord si de Sud, Sahara si Extremul
Nord i fceau vizite reciproce sau n preistorie arta era mai unitar dect
astzi?
tiina, care a blamat att de aspru intolerana Bisericii nc din secolul al
XlX-lea, i poate scuza sau justifica propria sa intransigen? Cci, rnd pe
rnd, locomotiva, telegraful, lumina electric, motorul cu abur, telefonul, radioul,
avionul, televiziunea, motoarele cu explozie si cu reacie, automobilul, submarinul, rachetele, sateliii, transplanturile de organe, laserul, energia atomic,
ingineria genetic, ntr-un cuvnt toate marile descoperiri ale geniului uman,
au czut invariabil Ia primul examen n faa savanilor "serioi", ceea ce din
fericire nu le-a mpiedicat s devin realitate.
tiina modern se afl ntr-o situaie curioas: datorit faptului c multitudinea de teorii tiinifice se completeaz, se continu si se ntreptrund reciproc, ele pot fi comparate cu betele unui joc de marocco, din care nu se poate
scoate unul fr a fi deranjate celelalte, ceea ce a avut ca urmare proclamarea
intangibilitii schemelor clasice, de frica unei revizuiri prea "radicale". Conform
modului nostru orgolios de gndire, este inadmisibil ca o civilizaie avansat ce
descoper una aflat nc n copilrie s nu lase urme de neters, care s conin
relatri detaliate ale evenimentului pentru urmaii celei din urm. n plus, pare
ciudat faptul c n ultimele dou milenii vizitatorii probabili au evitat orice
contact "oficial", spre deosebire de cei anteriori. Dar nu este oare posibil ca noii
venii s aparin altor civilizaii sau s fi fost neplcut impresionai de belicoasa noastr istorie din ultimele secole?!
Un fapt este n orice caz evident: uimitoarele cunotine menionate nu
puteau s aparin primitivilor notri strmoi, cci atunci nimic nu le-ar putea
justifica dispariia ireversibil din memoria umanitii. Cea mai teribil catastrof natural sau cel mai nimicitor rzboi nu au putut distruge toate arhivele
ce conin relatri amnunite despre vopsitul pnzei, stocurile de cereale, vntoarea unui rege sau o campanie de jaf si cucerire. Este uor de intuit deci ct de
amnunit ar fi descris anticii "minuni" ca realizarea unui aparat de zbor, un
proces metalurgic complex sau modul de a controla cmpul gravitaional. Or,
Extraterestri n Preistorie
astfel de descrieri sau imagini precise lipsesc, fiind nlocuite de informaii
datorate observrii exclusiv exterioare si interpretrilor simpliste, aparinnd
unor popoare impresionate mai mult de aspectul ciudat sau pur decorativ al
obiectelor respective, dect de complexitatea fenomenelor ce le puneau n micare sau pe care le produceau. Aceste fenomene Ie depeau complet capacitatea
de nelegere, astfel ca au rmas nu numai neanalizate, dar, n multe cazuri, nici
nu au fost sesizate.
Desigur, nu orice legenda, piatr neobinuit sau descoperire arheologic
mai ciudat trebuie considerate a priori dovezi n sprijinul ipotezelor
paleoas-tronauticii. Poate fi ns justificat afirmaia c ele "nu trebuie private
de mister"? Poate fi acceptat ndemnul Ia renunarea de a nelege? S ne
amintim afirmaia unui "savant" de acum 500 de ani: "Nu st nicieri scris n
Biblie c Pmntul se nvrtete n jurul Soarelui, n consecin, orice afirmaie
de felul acesta este opera diavolului!".
HOMO SAPIENS
-ACCIDENT SAU INCIDENT?
nu a putut da o explicaie rezonabil cu privire la accidentele
Paleontologia
genetice, salturile calitative, fizice i psihice, sau hiatusurile intervenite n
evoluia omului. La aceasta se adaug lipsa unor explicaii satisfctoare n
legtur cu dispariia stranie a unor specii umane ajunse la apogeul evoluiei
lor sau cu apariia unor noi specii, al cror nivel superior de dezvoltare
fiziologic si social nu poate fi justificat de o evoluie normal.
Cea mai convingtoare teorie tiinific privind evoluia speciei umane a
aprut n anii 1976-1977, ca rezultat al cercetrilor ntreprinse de civa dintre
cei mai strlucii paleontologi ai lumii: Richard Leakey (Kenya), Maurice Taieb,
Yves Coppens, Maurice Klein si Jean de Grouchy (Frana), Donald Johanson,
Jon Kalb i Tom Grey (Statele Unite). Aceasta teorie nu este sprijinit numai de
argumente tiinifice si logice, ci se bazeaz si pe o serie de dovezi edificatoare,
furnizate de importantele descoperiri fcute de expediiile "Leakey" (n Kenya,
Tanganyica sau Tanzania) si de senzaionalele rezultate ale celor patru expediii
franco-americano-etiopiene "IARE" n "Triunghiul Afar".
La apariia ei, noua teorie a produs un adevrat soc lumii tiinifice, dar si
opiniei publice, deoarece se ndeprteaz att de clasicul darwinism al secolului al XlX-lea, care punea accentul pe adaptarea organismului la mediul nconjurtor, urmat de transmiterea caracterelor dobndite si evoluia lor, ct i de
recenta teorie a variaiei genotipului (aprut n anii 1960-1970), care considera
c principalul factor evolutiv este mutaia genetic, opinnd c umanizarea ar fi
rezultatul schimbului treptat de gene ntre populaii (realizat n timp, prin imigrare i emigrare), care a dus la modificarea combinrii si frecvenei genelor
diverselor grupri umane.
S-a demonstrat ns c teoria darwinist nu luase n considerare (din lipsa
datelor la momentul respectiv) faptul ca procesul evoluionist si adaptarea
ncep dup ce s-a atins o anumit treapt a dezvoltrii unei specii, n momentul
cnd s-a produs fenomenul numit sugestiv de Grouchy "indispensabilul incert",
prima translocaie n cadrul speciei, transmis apoi urmailor. Teoria genetic,
la rndul ei, nu sesiza faptul c, dat fiind perioada de timp pus n discuie
Extraterestri n Preistorie
10
Extraterestri n Preistorie
Rasele Europid si Negrid (care provin din aceeai grup de populaii, venit n Europa acum 40 000 de ani, dinspre Atlantic) au cea mai mic rspndire
din punct de vedere al zonei de apariie i ntindere iniial si se remarc printr-o
statur nalt (n medie 1,75 m). Ele s-au desprins acum 30 000 de ani n condiii
neclarificate nc: o parte a grupei Gnmali a migrat n Africa de Nord, unde a
cptat (datorit condiiilor specifice de mediu si mixajului cu grupe locale ca
Broketi Hill) caracterele rasei negride - prognatismul, pigmentaia si pilozitatea
specific, iar cealalt parte a ei a rmas n Europa, definind rasa alb mpreun cu
grupele Cro Magnon, La Madeleine si Chancelade. Dar creterea brusc n nlime
apare stranie si nejustificat, dac ne gndim c de la Australopitecii gracili,
avnd 1,20 m, pn la Omul de Neanderthal (1,55 m), deci n curs de 3 600 000 de
ani, nu s-a realizat dect o cretere de 30-35 cm. Oare ce a determinat un salt de
20-25 cm n numai 5 000 de ani, perioad scurs ntre stingerea, n Africa si
Europa, a Iui Homo neanderthalensis si apariia lui Homo sapiens?
Se tie c indicii principalelor criterii de umanizare au avansat destul de
repede: nc de acum 3,8 milioane de ani, australopiteca gracil al crei schelet
a fost descoperit n 1974 n Afar (Cornul Africii) avea oase lungi si drepte, iar femurele ei indicau un mers exclusiv biped, n timp ce familia de Homo timpuriu,
gsit lng ea (5-7 indivizi fosilizai n acea perioad), avea deja maxilarele cu
palatul n form de U (n loc de V, ca la maimue), mini subiri si lungi i
den-tiia bine dezvoltat (n special incisivii si caninii), ceea ce proba faptul c
ncepuser s consume carne. Totui, capacitatea cutiei craniene (care
determin mrimea creierului i implicit gradul de inteligen) a evoluat foarte
ciudat: de Ia Australoptteci (700 cm3) la Homo erectus (900 cm3), deci numai 200
cm3 n 2-3 milioane de ani, pentru ca apoi s fac un salt spectaculos Ia Homo
neanderthalensis (l 600 cm3) si Homo sapiens (l 700 cm3) n doar 300 000 de ani.
Nici un exemplu din istoria vieii terestre nu sprijin aseriunile celor care
consider aceste hiatusuri simple accidente nesemnificative. Nici o teorie tiinific nu este destul de bine argumentat pentru a explica veridic si complet
aventura evoluiei speciei umane!
11
Extraterestri n Preistorie
concluzia c acea femel preuman care a trit n Afar este un exemplu clasic de
neotenie. Scheletul (botezat "Lucy") prezint indicii de evoluie remarcabile fa
de specia care l precedase cu un milion de ani n urm. Ins aceast perioad
nseamn doar o clip din timpul geologic, permind maximum 250 de mutaii
genetice. Or, transformrile eseniale produse n detaliile anatomice ale
hominidei a/ariene (sporirea considerabil a capacitii cutiei craniene, staiune
bipeda, falange lungi si subiri, femure si tibii drepte) necesitau 2 milioane de
mutaii genetice, posibile doar n sute de milioane de ani. Chiar favorizate prin
mecanismul neoteniei, care ar reduce mult numrul genelor necesare schimbrilor, mutaiile nu s-ar fi putut declana si perpetua prin accidente genetice
naturale. Modalitatea si cauzele producerii acestor mecanisme genetice rmn
13
nc inexplicabile, dar muli cercettori sunt de prere c, dup cte tim astzi,
ele nu puteau aprea, n cursul unei evoluii normale, dect ntr-o perioad de
cel puin zece ori mai lung dect cei 15-17 milioane de ani, acceptai ca interval al edificrii speciei Homo sapiens.
14
Extraterestri n Preistorie
dou schelete vechi de peste 30 000 de ani: unul aparinnd unui brbat nalt de
2,47 m, iar cellalt unei femei, cu nlimea de 2,38 m. n 1970 a fost descoperit
n Africa Central o necropol veche de 20 000 de ani, coninnd aizeci de
schelete ale unor brbai nali de 2,85 m. Nici continentul american nu a fost
ocolit de asemenea surprize, dei se tie c amerindienii - ras de tip mongolid
- aveau nlimea medie de 1,55 m. Astfel, n 1895, un grup de mineri a gsit n
statul California rmiele mumificate ale unei femei cu nlimea de 2,03 m,
iar n 1898, cercettorii antropologi de la Universitatea Harvard au descoperit n
aceeai zon un alt schelet de femeie, cu nlimea de 2,38 m. n 1876 si 1912 au
fost gsite (n statele Carolina de Nord si respectiv Wisconsin) cteva zeci de
schelete cu nlimea de 2,40 m, iar n 1930 a fost descoperit n nordul
Mexicului o necropol strveche, coninnd sute de morminte ale unei populaii cu nlimea medie de 2,44 m. n sfrit, n august 1982, o echip de arheologi a descoperit pe teritoriul Uniunii Sovietice un schelet de femeie, vechi de
peste 3 500 de ani. Expus la Muzeul Ermitaj din Leningrad, scheletul are nlimea de 2,65 m.
Aceste descoperiri senzaionale au plit ns atunci cnd au fost gsite
urmele unor umanoizi total diferii de rasele umane. Revista mexican "Lunes
de Excelsior" publica, n octombrie 1976, un amplu reportaj nsoit de cteva
fotografii ale unei descoperiri ciudate: scheletul unei fiine umanoide necunoscute, gsit de Romero Valencia ntr-o carier de piatr din apropierea capitalei
mexicane. Acest schelet are nlimea mic, omoplai netezi, coloana vertebral
lipsit de coaste si apofize dorsale, precum si unele cioturi care par s fi fost
brae, toate strbtute de numeroase orificii si canale ce conineau probabil
venele si sistemul nervos. Craniul este rotund, oarecum asemntor cu cel al
unui cine, dar nu are orbite, ci doar un fel de "tromp" osoasa. Directorul
Muzeului Antropologic din Ciudad de Mexico a refuzat s dea amnunte sau s
se pronune definitiv, dar specialitii francezi si americani sunt de prere c
aceast fiin nu era de origine terestr.
n secolul al XlX-Iea, antropologul francez Eugene Dubois a descoperit n
Jawa rmiele unui ciudat pitecantrop: doi molari, o calot cranian si un
femur, care prezint o serie de protuberante osoase asemntoare cu nite apofize, identice ca form i egal distanate. Explicaia oficial a acestor hipertrofii
a fost: fie reumatismul, fie leziunile mecanice (adic fracturile). Dar este posibil
ca omul-maimu din pliocenul tropical care tria 20-30 de ani, s fi suferit de
reumatism? Ct despre leziunile mecanice, ce os ar fi putut suporta oare attea
fracturi consecutiv-alturate, sudndu-se la loc de fiecare dat?
15
Ipoteza paleoastronautic
Erich von Dniken scria n 1969: "ntr-un trecut foarte ndeprtat, greu de
precizat n timp, o nav spaial strin descoper planeta noastr. Echipajul
stabilete c Pmntul ntrunete toate condiiile pentru geneza unor fiine
dotate cu inteligen. Firete, omul acelor vremuri nu era nc Homo sapiens,
ci altceva... Astronauii strini fecundeaz artificial unele exemplare feminine
din aceast specie, le cufund - dup cum spun strvechile legende - ntr-un
somn adnc si se rentorc spre locurile de unde au venit. Repet experiena
nnobilrii de cteva ori (revenind de-a lungul timpului - n.a.)f pn cnd realizeaz, n fine, o fiin nzestrat cu suficient inteligen spre a-i putea
mprti normele vieii sociale.G..) Astfel iau natere primele comuniti umane
si apar primele manifestri de ndemnare n munc. Zeii se arat mai
departe interesai n transmiterea cunotinelor lor. i ocrotesc nvceii, fac
eforturi s-i apere de primejdii si doresc s obin - fie si cu fora - o dezvoltare
pozitiv a speciei umane." n timp, va urma transmiterea unor inestimabile
cunotine ale acestor vizitatori pmntenilor, care i vor trata cu respect,
pstrndu-le amintirea vreme de multe generaii. Dar strinii nu au mai revenit
si specia uman i-a urmat singur evoluia. Au izbucnit rzboaie nesfrite,
Extraterestri n Preistorie
mbinndu-se ca reeaua unei plase n istorie, cetile s-au ruinat, multe cunotine s-au pierdut, pentru a fi redescoperite mai trziu, au nflorit si au disprut
civilizaii...
n momentul apariiei acestei ipoteze s-a iscat o adevrat furtun de
proteste gritoare prin diversitatea lor:
1. Ipoteza paleoastronautic deranjeaz autoritile religioase (care, indife
rent de religia respectiv, se arat tot mai dornice sa intervin n viaa statelor
laice) si contrazice teoriile tiinifice n vigoare. Acceptarea ei nseamn nu att
modificarea manualelor colare, ct schimbarea ntregului mod de a privi isto
ria, revizuirea tuturor cunotinelor noastre despre trecutul umanitii pn n
urm cu dou milenii.
2. Aceast ipotez este prea radical i aici intervin probleme mai serioase
dect opoziia unor oameni de tiin conservatori: ea a aprut ntr-o vreme
cnd statele naionale sunt ameninate cu dispariia, cnd nsi istoria naiu
nilor este contestat, trecuta sub tcere sau minimalizat pentru a face loc
globalizrii, unor super-naiuni sau unui "popor planetar" care, uitndu-si iden
titatea, cultura si valorile, se va supune mai uor dictaturii grupurilor politicoI M economico-financiare ce rvnesc s stpneasc ntreaga lume.
3. n sfrit, judecnd prin analogie, s-a prezentat urmtoarea situaie: presu
punnd c nite astronauti teretri ar descoperi pe o planet din Univers fiine
inteligente aflate pe o treapt de dezvoltare inferioar nou, ar interveni ei oare
n procesul (biologic sau istoric) de evoluie al acestor fiine? Ar distruge ei pe
cele a cror evoluie ar fi considerat prea nceat, pentru a e favoriza pe cele
lalte? Ar realiza ei oare fecundarea i hibridarea n grupul unor fiine nzestrate
cu raiune ("presupunnd c ar rezolva problema incompatibilitii genetice")?
Problema interveniilor de inginerie genetic a depit stadiul explorrilor
de ordin teoretic: nc din 1982, prof. dr. Martin Cline a efectuat prima operaie
de acest gen la U.C.L.A., obinnd rezultate care au depit cele mai optimiste
ateptri. Iar astzi nu mai este lung calea ce urmeaz a fi strbtut pentru a
conferi acestui fel de chirurgie atributele unei tehnici de corectare a unor anomalii genetice sau funcionale rezultate ca urmare a afeciunilor patologice
dobndite dup natere (n cazul omului) sau de sporire a eficienei economice
(n cazul plantelor si animalelor). Ins, avnd n vedere istoria cunoscut a
umanitii, exist puine dubii asupra atitudinii unor exploratori teretri n
condiiile descrise mai sus: nu numai c nu s-ar osteni s favorizeze o evoluie
a fiinelor inteligente, dar, n mod cert, ar cuta s le distrug, pentru a elimina
orice concurent biologic la "spaiul vital".
17
Extraterestri n Preistorie
19
20
Extraterestri n Preistorie
21
slbatic din Neolitic. Aceste desene cu o vechime de peste 6 000 de ani prezint
caracteristicile stilului artistic egiptean, dei asemenea fresce au aprut n Egipt
la o dat ulterioar realizrii celor hoggariene. Este interesant de remarcat faptul c n reprezentrile grafice humanoide din Hoggar se disting dou populaii
bine difereniate: cea alb, mai puin numeroas, dar ocupnd o poziie privilegiat, si cea neagr, gasindu-se ntr-o situaie dependent fa de prima. Acest
lucru este sugerat pregnant de una din fresce, n care personajul principal este
o femeie alb n faa creia danseaz un grup de brbai, unii negri, alii avnd
doar feele acoperite cu mti negre.
Elemente deosebit de interesante pot fi remarcate la celebra pictur mural
"Doamna alb", descoperit la Brandberg (Africa de Sud-Vest) ntr-o peter de
pe asa-numitul "Munte de foc" din desertul Namib, pictur a crei vechime
pare s ating ntre 3 000 si 5 000 de ani. Se pot observa evidente contingene cu
stilurile egiptean, cantabric, cretan si hoggarian (cu care boimanii au avut, se
pare, contacte). Oamenii (albi si negri) sunt redai numai din profil, nvesmntai sumar sau purtnd doar podoabe si arme, femeile sunt egal reprezentate cu
brbaii si se pot observa foarte bine amnuntele anatomice. Intervin ns i o
serie de elemente care nu i au locul ntr-o pictur neolitic. Figura central, o
femeie alb, zvelt, mai nalt dect nsoitorii ei, este mbrcat n pulover pe
gt si cu mneci, pantaloni strmi, mnui, jartiere, ciorapi, pantofi si are prul
rou prins ntr-o plas cu diamante. Oare boimanii citeau reviste de mod
acum 5 000 de ani?! n spatele ei se afl un brbat alb care are cizme si ine n
mn o vergea ciudat cu epi (identificata de Breuil cu crja imperial egiptean). Dar el poart o casc cu viziera prea complicata pentru a fi o simpl
masca ritual (inutil, de altfel, Ia o vntoare). Prin contrast, ceilali brbai i
femei (n marea majoritate negri) sunt goi, avnd doar podoabe i arme specifice perioadei.
In desenele gravate de Ia Lussac-Poitou (Frana) se pot deosebi oameni mbrcai n haine moderne (sacouri, plrii, sorturi) apreciate de Breuil ca "autentice
si inexplicabile". Pentru c, ntr-adevr, este greu de explicat de ce la ceremoniile
magice sau la vntorile din Neolitic oamenii purtau vesminte asemntoare cu
cele actuale, iar n restul timpului doar blnuri i piei de animale! Asemntoare sunt enigmele pe care le suscit desenele descoperite pe platoul stncos
de la Tamanrasset (Sahara de Nord - Algeria), unde pot fi vzute siluete umane
mbrcate n costume incomode si groase, avnd cti rotunde prevzute cu cte
dou vizoare foarte mari, perfect circulare.
n multe fresce si gravuri preistorice apar si alte aspecte stranii: elemente
tehnice inexplicabile, costume sau obiecte similare cu cele folosite de astronaut!
22
Extraterestri n Preistorie
23
gravuri rednd mii de animale si oameni. Printre ele si personaje cu o vestimentaie neobinuit pentru acea epoc. Eie in n mini verigi de care sunt fixate
nite cutii dreptunghiulare; dou fiine omeneti au "scafandre" prevzute cu
evidente antene parabolice fixate pe cretetul ctilor sferice (cti si antene ce
nu pot fi asemuite cu mtile rituale sau panaee ornamentale). Alte fresce
reprezint nc aproape 20 de asemenea personaje greoaie, cu cti rotunde, n
izbitor contrast cu perfeciunea imaginilor de animale slbatice, n centrul platoului, pe o stnc solitar, troneaz figura sumbr a "Marelui zeu marian",
nalt de ase metri. Acesta este mbrcat ntr-un costum asemntor celui spaial,
complet etanat (fr custuri), pe ai crui umeri masivi se sprijin o casc (prinsa
de costum printr-o articulaie), care are cteva fante n dreptul nasului si gurii.
Specialitii afirm c uriaa siluet dovedete un remarcabil simt al perspectivei n spaiu si c pentru epoca respectiv o asemenea "costumaie" este greu
de justificat
Picturi reprezentnd personaje asemntoare au fost gsite n regiunea Tulare
(California). Astfel, n Inyo-County, ntr-o peter cu pereii acoperii de picturi,
se poate distinge o reprezentare care cu greu ar putea primi o alt semnificaie
dect cea a unei rigle de calcul cu rama dubl. In peterile din Suedia i Norvegia
au fost descoperite picturi neolitice reprezentnd humanoizi cu capetele rotunde, mari si uniforme, fr trsturi distincte, precum si obiecte aeriene cu
aripi, care nu pot fi asemuite cu psri. Arheologul E. Anati a gsit pe stncile
de la Val Camonica (Elveia) desene reprezentnd oameni mbrcai n costume
asemntoare actualelor combinezoane de aviaie. Pe cap au cti rotunde prevzute cu "antene", iar n mini in obiecte triunghiulare. Ce sunt aceste "cti"?
Au rol de protecie, iar "antenele" sunt "elemente de podoab"?
La Kun-Ming (provincia Yunan - China), de pe fundul unui lac aflat n apropierea oraului, s-au ridicat la suprafa, cu ocazia unui cutremur, cteva piramide de piatr pe care erau spate ciudate maini cilindrice-fusiforme, orientate n
zbor spre cer (chinezii cunosc racheta propulsat cu praf de puc de peste 2 000
de ani), n Rusia s-a descoperit un basorelief reprezentnd un obiect asemntor unei "nave spaiale", format din 10 sfere lipite ntre ele, aezate pe un cadru
dreptunghiular susinut de doi stlpi masivi, deasupra crora sunt plasate alte
cteva sfere mai mici, dispuse simetric.
n 1913 i, mai recent, ntre 1969 i 1970, au fost gsite numeroase gravuri
rupestre de acest gen n masivul Ai'r (la Kori Taguei - Nigeria), studiate de
cercettorii francezi ai Institutului "ORTSOM", care au sesizat c n apropiere
se afl o bogat exploatare de uraniu. Desenele reprezint, printre altele, un
Extraterestri n Preistorie
personaj humanoid avnd acelai ciudat costum-combinezon cu pantaloni bufani si cizme asemntoare celor de aviator, o casc rotund cu obinuitele antene,
precum si alte elemente tehnice dispuse pe partea central a costumului...
n Guatemala a fost gsit un basorelief, vechi de peste 4 000 de ani, reprezentnd dou personaje n mrime natural: un om cu plete si barb, ngenuncheat
n fata unei fiine stranii care st n picioare, cu minile n solduri. De aceast
dat, orice confuzie este exclus: personajul poart un inconfundabil costum de
scafandru-greu, compus din cizme nalte, pantaloni bufani, bluz semirigid
cu centur si cadran rotund n partea stng a pieptului, mnui speciale, cu un
singur deget (asemntoare cu cele de box), garnituri de etaneizare la ncheieturi, genunchi si mijloc. O alt garnitur face legtura la casca rotund cu vizet
nituit (prin al crei geam se pot remarca ochiul si nasul redate foarte clar)
avnd un "bot" cilindric asemntor cartuelor filtrante de la mtile de gaze.
De la casc, pornind dintr-un adaptor rotund, pleac un furtun elastic spre rezervorul prins pe spate. Or, toate aceste elemente de mbrcminte erau total
necunoscute n acea regiune n antichitate, fiind nu numai inutile, dar si imposibil de purtat n clima tropical fr a fi complet etaneizate si presurizate!
Pn si n partea opusa a globului, n izolata Australie, au fost descoperite astfel de gravuri rupestre, la Delamer. Vechi de 10-12 000 de ani, ele reprezint personaje care poart costume de imersiune, groase, etane si, desigur, obinuitele
cti rotunde de scafandru. Dar n torida clim australian btinaii nu au avut
niciodat haine sau podoabe capilare de acest gen.
n sfrit, un ultim exemplu de desene ciudate l constituie grupul celor
descoperite pe stncile Insulei Pastelui. Aici, pe vrful celui mai nalt vulcan,
Rano Kao, se gsesc ruinele lui Orongo ("Satul Oamenilor-Psri"), n faa cruia,
la cteva sute de metri n largul oceanului, se afl Motunui ("Insula
Oamenilor-Psri"). n ambele locuri se gsesc gravate n lava dur chipuri
ciudate de oameni cu aripi si cap de pasre, avnd un cioc lung i plin de dini
i, uneori, innd n vrful aripii un ou (toate acestea fiind elementele
tradiionale foarte cunoscute, dar nc inexplicabile, ale Insulei Pastelui). Dar
singura pasre cu dini de pe Terra a fost Archaeopteryx lithographica, ce a
trit n Jurasic i pe care pascuanii n-aveau de unde s o cunoasc. Alte
personaje au ns corpuri greoaie i masive, capete mari, rotunde, cu ochii
circulari si privirea de o fixitate stranie. Vechimea acestor desene este apreciat
la aproape 2 000 de ani.
Toate reprezentrile de acest gen de pe glob conin similitudini evidente: costumele greoaie, ctile rotunde cu antene i vizoare, mnui, pantaloni bufani
i aparate ciudate n spate. Oare oamenii cavernelor din toate continentele si
25
din cele mai izolate insule, din munii inaccesibili si junglele de neptruns
urmaser toi aceleai cursuri de pictur si gravur, sau i fceau vizite reciproce pentru a schimba idei si impresii artistice?! Dac asemenea costume
reprezint haine si mti rituale, de ce sunt redate identic, chiar si n locuri a
cror clim nu a permis niciodat s se poarte mbrcminte? Dac oamenii
primitivi le-au desenat astfel datorit "stngciei" lor, cum se poate ca tot ei s
fi creat operele de art din Altamira, Lascaux, Tassili si Marsoulas? Oare este
chiar att de inadmisibil ipoteza c aceste desene rupestre sunt reproduceri a
ceea ce au vzut oamenii n realitate: astronaut! n costume spaiale, cobornd
din vehicule zburtoare?
26
Extraterestri n Preistorie
27
Extraterestri n Preistorie
28
29
30
Extraterestri n Preistorie
numai privit din avion, de la o nlime de 800-1000 de metri, si este att de clar
conturat, nct n Al Doilea Rzboi Mondial a trebuit s fie camuflat, pentru a
nu servi drept reper piloilor din Luftwaffe...
n comitatul Somerset, o mlatin a fost secat, astfel nct contururile
canalelor si poriunilor secate s reproduc o parte din harta boltii cereti, iar
lng Cambridge, pe colinele Gog si Magog, se gsesc cteva figuri stranii, uriae, n timp ce la Cerne Abbas se remarc o gigantic siluet humanoid.
"Desenele pe sol" din Anglia nu au putut fi atribuite unei civilizaii sau unei
perioade de timp bine definite, savanii britanici declarnd doar c ele sunt
"extrem de vechi", poate contemporane cu desenele de la Nazca.
Giganticele, controversatele i, bineneles, inexplicabilele desene de la Nazca
se afl n valea dintre oraele peruviene Nazca si Palpa, a crei suprafa msoar
120 km2 (avnd o lungime de 60 km si o lime de 2 km) i pe un podi din apropiere. La realizarea lor, dup trasarea liniilor de contur s-au practicat anuri
adnci de 40 cm n stratul de sol cafeniu-roscat (format de milioane de pietre
mari si ruginii), iar dedesubt a aprut stratul de pmnt galben-nisipos, ce
formeaz prin contrast imaginile: figuri geometrice i reprezentri animaliere.
31
Prima categorie cuprinde dreptunghiuri, trapeze, ptrate, triunghiuri, gigantice "piste" perfect rectilinii, cu lungimea de 1-rlO km (s-a calculat c la o pist
lunga de 8 km, devierile de pe linia dreapt sunt de... 1-2 centimetri!). Toate
aceste piste se ntrerup brusc, fiind parc tiate de o secure uria. Multe se
sfresc la marginea falezelor sau prpstiilor, ceea ce a eliminat ipoteza c ar fi
fost drumuri. De-a lungul unora dintre ele s-au gsit rmiele unor "borne"
de piatr riguros aezate la 1,5 m distant una de alta... De altfel, unul dintre
punctele nodale ale sistemului formeaz o suprafa surprinztor de asemntoare cu cosmodromul de la Cape Kennedy. ntr-adevr, cosmodromurile si
aeroporturile militare moderne, destinate aparatelor de zbor supersonice, au ca
elemente specifice mai multe piste convergnd spre o serie de puncte nodale,
precum si anumite suprafee trapezoidale caracteristice, folosite ca repere orientative Ia aterizare. Toate aceste elemente apar si n suprafaa amintit de la
Nazca, pistele fiind tiate de zigzaguri uriae. In apropierea nodului central de
ntretiere a patru gigantice piste principale exist chiar si un reper format din
cercuri concentrice, indicnd o a cincea pist oblic, flancat de alte dou piste
paralele, mai puin pronunate (caracteristicile piste "secundare" din marile
aeroporturi), n ceea ce privete bornele de piatr, orice pilot este ispitit s le
asocieze automat cu imaginea att de familiar a balizelor de aterizare. S-a constatat c o pist are dimensiunile exacte de 1700 de metri lungime i 50 de metri
lime. Ele sunt amplasate ntr-o zon ideal pentru un aeroport: un platou
nalt, relativ plat, arid, compus din piatr dur, deci un suport rezistent la cele
mai grele aeronave, lipsit de vegetaie care s le stinghereasc orientarea si manevrele, dar aprovizionat cu ap de rul Nazca (astzi secat), fr denivelri prea
mari ale suprafeei pistelor principale, fr piscuri sau coline nalte n jur, care
s pericliteze aterizrile i decolrile sau tururile de pist si s complice reperarea.
Gravurile cuprind figuri de animale si oameni realizate la aceeai scar gigantic si n aceeai manier deconcertant, dintr-o singur linie continu care
nu se intersecteaz niciodat... Astfel, se pot distinge 18 reprezentri de psri
(printre care un colibri, un roi, o pasre de mare lung de 150 de metri si, n
sfrit, uriaa fregat ale crei aripi se ntind pe cteva sute de metri), un pianjen de 50 de metri, reptile, precum si o maimu din specia "maimuelor urltoare"
(care triesc n pdurile andine, la 330 km distant de Nazca). Aceast maimu
se ntinde pe o suprafa egal cu cea a unui stadion (numai laba stng msurnd 14 m lime) si a fost desenat fr s i se respecte anatomia: spirala cozii
se rsucete n sus (invers dect n realitate), iar o lab are doar patru degete,
inadverten ce revine struitor la toate desenele de mini antropomorfice.
32
Extraterestri n Preistorie
33
34
Extraterestri n Preistorie
trntit la pmnt. A doua ncercare a reuit relativ, cci balonul s-a ridicat la 400
de metri si s-a meninut 18 minute n zbor, parcurgnd distana de 14 kilometri,
dar de aceast dat nu a avut echipaj, n orice caz, se prea c problema a fost
rezolvat. Dar... umflarea si ridicarea balonului au fost "stimulate" cu butan, iar
aparatul nu s-a meninut mult vreme n zbor si nu a putut staiona la punct fix.
Desenele au fost probabil trasate de la 500-1 500 de metri, ntr-o perioad
ndelungat de timp, dintr-un aparat ce staiona la punct fix, pentru a permite
calculul precis al coordonatelor. Aceste operaii nu se puteau efectua dintr-un
balon sau zmeu, imposibil de inut "captive" (cci nu ar fi rezistat nici o
frn-ghie-ancor) si cu att mai puin stabile (regiunea este bntuit de
vnturi puternice si brute). Nici un balon nu putea s se deplaseze contra
vntului, s urce si sa coboare cu uurin n mod permanent si s se menin
o lung perioad de timp n aer, pentru c si-ar fi consumat repede tot lestul la
schimbrile de nivel, n afara cazului n care era un Zeppelin dotat cu
motoare si crm (chiar si el, expus la accidente n regiuni furtunoase).
Presupunnd prin absurd c toate aceste probleme ar fi fost rezolvate de
"balonul" indienilor, mai rmn totui dou puncte inexplicabile: aparatele cu
care s-au fcut msurtorile si, mai ales, modul n care au fost transmise
coordonatele celor de jos, la cteva sute de metri distan, dominnd urletul
vntului. Desigur, un arheolog poate admite mai curnd c un indian se distra
trasnd piste de 8 km din balon dect c aceste piste au fost realizate de (sau
dup indicaiile unor) fiine ce dispuneau de aparate de zbor moderne si care nu
puteau fi n nici un caz indienii! De altfel, legendele acestor popoare afirm c
ntemeietorul primei lor dinastii conductoare, Mango Guella, si soia sa
veneau din cer...
Ar fi fost o adevrat nebunie ca preincasii s-si fac un astfel de "calendar
agricol", care necesit pentru fiecare consultare a sa o plimbare nu tocmai
comod a preoilor iniiai la sute de metri nlime, cu riscul de a fi strivii sau
purtai spre ocean de vnturile puternice, Este tot att de sigur c aceste desene
nu au avut doar un scop decorativ, o simpla repetare la scar gigantic a celor de
pe vasele descoperite.
Savanta germana Mria Reiche a publicat nc de acum cinci decenii studiile
"The Mysterious Markings ofNazca" (New York, 1947) si "Mystery on the Desert"
(Lima, 1949), dar nu a oferit explicaii plauzibile privind modalitatea si mijloacele de realizare a giganticelor vestigii, perioada preistoric sau scopul n care
au fost gravate si nu a putut demonstra c ele au fost trasate de amerindieni.
Practic, dup lectura acestor studii, se poate ajunge Ia o singur concluzie certa:
"enigmele" sunt din ce n ce mai... enigmatice, rezistnd cu ncpnare
35
36
Extraterestri n Preistorie
specialitii au constatat c maniera de realizare a acestor desene este asemntoare cu cea aplicat la Nazca spare de anuri n sol), dar au stabilit c vechimea lor trece de 3 000 de ani, caracterizndu-le ca fiind "n mod cert preincase".
Cercetarea la sol a zonelor Majes si Sihuas a dus la descoperirea a 30 de
reprezentri de animale (psri, reptile, maimue si feline), cu lungimi cuprinse
ntre 30 i 60 de metri, dintre care se remarc un gigantic arpe lung de 72 de
metri si lat de aproape 2 metri. Acest element zoomorf, arpele, este inexistent
la Nazca si nu constituie unica deosebire ntre cele dou grupuri de desene: la
Majes-Sihuas nu apar reprezentrile de balene, minile antropomorfice, cordonul ombilical al unor animale sau mna-simbol cu patru degete, dup cum
nu apar nici reprezentri humanoide sau piste de aterizare, n schimb, aici
exist 14 cercuri uriae, cu diametre de pn la 40 de metri, de fapt adevrate
platforme perfect circulare n interiorul crora solul pietros a fost tasat pn s-a
ntrit ca betonul (de altfel, aceste platforme, vizibile de la 500 de metri altitudine, au fost curent folosite la aterizare de elicopterele expediiei).
n apropiere, pe nite mici nlimi, dou puternice fortificaii, cu ziduri
groase de 5-6 metri, construite din roci vulcanice sunt att de ruinate si erodate
de timp, nct (innd cont de rezistena neobinuit a lavei vulcanice pietrificate) vechimea acestor ceti a fost apreciat la peste 6 000 de ani. Dar ce popor
preincas era capabil s ridice aceste impuntoare fortree n mijlocul unui
deert pietros mort, la peste 300 km de cele mai apropiate surse de ap potabil?
Cum au transportat necunoscuii constructori masele uriae de piatr, cum au
ridicat i asamblat roci de pn la 10 tone greutate, aduse de la zeci de kilometri
distant?!
37
TEHNICA PREISTORIC
astzi cu uimire c ndeprtaii notri strmoi rte-au lsat
Descoperim
motenire nu numai opere de art care le atest incontestabilul sim al
frumosului, ci si obiecte sau instalaii, unele nc funcionale, certificnd un
nalt nivel tehnico-stiinific al civilizaiilor respective. Un obiect folositor sau
o instalaie uzual (spre exemplu, roata sau conductele de canalizare) nu
nseamn numai o dovad a nevoii de confort, ci semnaleaz si prezena unui
complex de idei n aparen destul de ndeprtate de "subiect" (n cazurile citate,
conceptele de vitez, regularizare si uniformizare a transporturilor, igien n
alimentaie, obiective strategice si logistice). Aceste idei interdependente,
inexplicabile prin moderna lor viziune de ansamblu asupra situaiilor (uneori
chiar n perspectiva unor mari perioade de timp), uimesc mai mult dect
realizarea lor propriu-zis. Ce le-a provocat si impus? Cum au nvins ele comoditatea natural a umanitii? Ce a determinat depirea nivelului necesitilor
imediate si trecerea la realizrile de perspectiv, ntr-un timp cnd omenirea nu
cunotea noiunile de trecut sau viitor, ci numai pe aceea de prezent?
Spre deosebire de marile construcii de piatr, de frescele sau de statuile mai
mult sau mai puin protejate, majoritatea obiectelor si instalaiilor uzuale sunt
extrem de vulnerabile la aciunea distrugtoare a timpului si, evident, a oamenilor. Cci nsi o parte a omenirii s-a dovedit uneori un adversar nverunat
al progresului. Europa evului mediu n-a adoptat sistemul de canalizare roman
sau cunotinele medicale orientale, Isndu-se astfel n repetate rnduri decimat de nspimnttoare molime. Conquistadorii spanioli care au cucerit America
erau interesai mai curnd s aduc aur, tutun si mirodenii ntr-o Europ cronic
nfometat, dect porumbul sau admirabilele cunotine astronomice ale indienilor (garania recoltelor mari si regulate).
Obiectele uzuale practice nu au strnit un interes prea mare, fiind n general
desconsiderate att datorit materialului fr valoare intrinsec din care erau
realizate, ct si mrimii n general reduse sau foloaselor nu ntotdeauna evidente pe care Ie aduceau. Astfel c, dup o generaie sau dou, realizatorii lor
disprnd, principiul construciei sau chiar simpla amintire a acestor obiecte s-a
ters cu desvrire din memoria omenirii. Orice lucru furit de om risc s fie
distrus de forele naturii mai devreme sau mai trziu, dac nu este ntreinut
38
Extraterestri n Preistorie
permanent n perfect stare. Se spune: "Pe Pmnt, toi se tem de Timp, dar
Timpul nsui se teme de piramide!", ns pn si piramidele vdesc urmele
dinilor necrutori ai lui Cronos. Natura poate face s dispar cele mai groase
bare de metal n cteva mii de ani, poate eroda, coroda, subia si distruge fierul,
plumbul, oelul, arama sau bronzul, nescpnd complet aciunii ei distructive
nici aurul, platina, titanul si aluminiul. Vestigiile trecutului au supravieuit de
multe ori datorit capriciului naturii, de aceea nu trebuie s ne mire numrul
foarte mic de obiecte tehnice gsite pn acum si nici faptul c multe dintre ele
sunt realizate din piatr.
ntr-adevr, strmoii notri excelau n prelucrarea pietrei; ns dac se poate
explica uor c un vrf de suli n form de "frunz de salcie" a fost lefuit prin
frecare cu alte pietre mai dure, ce explicaie mai poate fi admis oare n faa
topoarelor cu tiul oval, cu gurile pentru cozi perfect cilindrice i forme de
con rotunjit, realizate n Europa cu 6 000 de ani .e.n.? Thor Heyerdahl scria n
cartea sa "Aku-Aku" (Ullstein, 1957): "n insula polinezian Rpii, sub nite
ruine, am descoperit o piu n form de clopot, graios arcuit. Era din bazalt
dur ca fierul, rotunjit si netezit cu o desvrit miestrie". Mecanicii vasului
expediiei "n-au vrut s cread c o asemenea lucrare a putut fi efectuat fr
ajutorul unui strung". Dar chiar dac s-ar admite c oamenii din neolitic
cunoteau principiul strungului - de a nvrti obiectul ce trebuie prelucrat n
jurul axei sale, innd fix cuitul sau vrful tietor - din ce era realizat oare acest
"cuit"? Pietre mai dure ca bazaltul, granitul si serpentinul nu exist. Atunci cu
ce au fost prelucrate acestea n "epoca pietrei cioplite"? Cu diamant?
Mari cariere de piatr dur s-au descoperit pe teritoriul fostului Sumer, la
Gar Kobeh (40 000 .e.n.) i la Baradostian (30 000 .e.n.), n Norvegia, Frana si
Germania (10 000-15 000 .e.n.), precum si n America de Sud, Egipt, Polinezia
sau China (cu vechimi cuprinse ntre 30 000 i 10 000 de ani .e.n.). Dar tot n
Orient, la Ezeon-Geber, s-a gsit un adevrat furnal metalurgic, dotat cu un vast
sistem de couri, canale de aerisire si "cazane" complexe cu deschizturi simetrice, din care se obinea cupru (fapt atestat de marile depozite de sulfat de
cupru din mprejurimi). Aceast topitorie, cea mai important descoperit pn
acum n Orientul Apropiat, are o vechime de peste 6 000 de ani.
Cetatea Cnossos (Creta) dispunea de instalaii sanitare cu l 600 de ani .e.n.,
iar oraul Pompei (Italia) era alimentat cu ap prin conducte de plumb (ca si
Roma de altfel). De pe fundul lacului Nemi de lng Roma, a fost scoas o valv
veche de peste 1900 de ani, cu suprafeele netede i perfect executate, denumit
"valva Caligula". Revista "Chemical Engineering" (din 27 iulie 1959) scria despre
Tehnic preistoric
39
40
Extraterestri n Preistorie
Tehnic preistoric
41
caz, de-abia n ultimele decenii s-a reuit s se produc un oel la fel de bun cu
cel al sbiilor de Toledo.
La Chou-Chou (n provincia Kiang Son din China), n mormntul generalului Ciu-Su (265-316 e.n.) din epoca dinastiei Tsin au fost descoperite catarame
de centuri din aliaj de aluminiu (85%), cupru (10%) si mangan (5%). Ceea ce dovedete c metalurgistii chinezi cunoteau obinerea aluminiului din bauxit la
temperaturi foarte ridicate, reducerea termic, precum si celelalte procese
elec-trochimice necesare fabricrii aluminiului. Dar acest metal a fost obinut
(pe cale chimic) de Oersted abia n 1825, iar procedeul industrial (electroliza) a
fost perfectat doar n secolul al XX-lea. n Peru s-au gsit podoabe de platin
extrem de vechi. Dar platina nu poate fi topit si prelucrat dect la temperaturi
foarte mari, fuziunea sa producndu-se Ia peste l 800 grade Celsius!
Teoretic, extragerea metalului n scopul prelucrrii sale a cptat un caracter
regulat, "industrial", abia prin mileniul al IH-Iea .e.n., cnd majoritatea
vechilor popoare aplicau metoda decopertrii zcmintelor de suprafa (procedeul sprii de tuneluri aprnd mai trziu). Si totui, numeroase mine concepute dup sistemul modern al tunelurilor sunt gsite n straturi geologice
datnd din Paleolitic. Astfel de exploatri au fost descoperite n: Ngwenya
(Lesotho) - min de fier spat acum 43 000 de ani; nordul statului Michigan
(S.U.A.) - min de cupru veche de cteva mii de ani; Wattis (Utah - S.U.A.)
-min de crbune cu o vechime att de mare, nct zcmntul i pierduse
capacitile calorice. Trebuie remarcat faptul c indienii nord-americani nu
cunoteau procedeul tunelurilor si nu foloseau crbunii, nici mcar n legendele
lor neexistnd vreo referire la asemenea exploatri.
Obiecte metalice datnd dinaintea Paleoliticului sunt gsite n diverse zone
de pe glob. O bucat de cuar, descoperit n statul California (S.U.A.), conine
un ac de fier, perfect conservat n cristalul transparent care s-a format n jurul
su acum multe milioane de ani. O bucat de feldspat din mina Abbey (oraul
Treasure, statul Nevada - S.U.A.), scoas la lumina n 1865, avusese n interior
un... urub de 5 cm lungime. Metalul se oxidase n decursul milioanelor de ani,
dar n piatra rmsese ncrustat forma sa, pn la cele mai mici amnunte
(anurile elicoidale i cel din capul urubului), asemeni faimoaselor "siluete
goale" care au luat natere n oraul Pompei (Italia), acolo unde cenua a acoperit
trupurile victimelor cu o crust protectoare. Cronici spaniole din timpul Conquistei
relateaz c, ntr-o min din Peru, echipa de indieni a adus supraveghetorului
spaniol o piatr n care se afla un ac de fier. Cronicarul observa c incaii nu
cunoteau fierul nainte de venirea europenilor, iar bucata de stnc nu se
putuse forma n jurul acului dect n foarte mult vreme.
Extraterestri n Preistorie
In 1973, lng oraul Aiud (Romnia), s-a gsit un obiect de aluminiu realizat prin procedee evident industriale. Crusta de sediment care-1 nconjura,
grosimea pturii de nisip depus deasupra Iui si, mai ales, gradul de oxidare al
suprafeelor exterioare indic o vrst de cteva sute de mii de ani. Ce uzin
producea aluminiu n Cuaternarul european?
Lng obiect se aflau, acoperite de cruste similare, o bucat de humerus i o
msea aparinnd unui mastodont.
Tehnic preistoric
43
44
Extraterestri n Preistorie
Tehnic preistoric
45
46
Extraterestri n Preistorie
de fulgere orbitoare, care neau din tavan sau din anumite obiecte metalice
ascunse n socluri, iar, n unele temple, ofrandele erau carbonizate de trsnete
ivite din senin.
n sfrit, electricitatea folosit ca surs de lumin ar explica una dintre cele
mai remarcabile enigme ale piramidelor egiptene. Dup cum se tie, n coridoarele, camerele tezaurelor si slile mortuare din interiorul multor piramide, pereii
si tavanele sunt acoperii cu picturi si hieroglife, ntruct nu s-a descoperit nici
o urm de fum de la tore, opaie cu grsime sau alte mijloace de iluminat
antice, problema modului n care a fost obinut lumina a rmas nesoluionat.
In anii 1960-1970 a cunoscut o mare vog ipoteza conform creia coridoarele
erau luminate cu ajutorul unui sistem de oglinzi de bronz ce reflectau nuntru
razele soarelui. Neexistnd nici o meniune documentar despre asemenea
invenii (la egipteni, ca si la istoricii antici europeni), s-a presupus c procedeul
constituia un secret al preoilor si faraonilor. Dei astfel de informaii ar fi trebuit s fie descoperite n arhivele secrete din temple si palate, destui egiptologi
au preferat s considere c ele s-au pierdut i soluia oferit trebuie acceptat ca
Isingura veridic. Dup 1981 ns, numeroi cercettori britanici, francezi si
1 egipteni au combtut aceast ipotez, demonstrnd experimental nu numai c
oglinzile de bronz nu erau capabile s reflecte o lumin destul de intens pentru a ptrunde n locurile unde se gsesc picturile, dar sistemul coridoarelor
este att de complex si ntortocheat, nct nici mcar oglinzile de oel cromat
folosite n timpul demonstraiilor practice nu au putut permite explorarea interiorului piramidelor, fr surse portabile de lumin.
Numeroase documente medievale relateaz despre fenomene si obiecte
stranii, al cror mister n-a putut fi elucidat nici pn astzi. Cronicari si nvai
europeni (ca englezul Roger Bacon si francezul Geoffroy de Villehardouin) sau
orientali (ca bizantinii Laonikos Chalchochodylas, loannes Kinnamos si Georgios
Akropolites sau arabii Abul Feda si Abul Faragius) descriau cu evident uimire
minunatele "lmpi fr moarte" pe care nite fiine venite din cer le druiser
unor ceti, eroi sau nelepi din Europa, Asia si Africa. Aceste surse de lumin
erau fcute dintr-un material necunoscut ("nici piatr, nici sticl, nici metal, ci
asemenea tuturor acestor materii moarte la un Ioc", dup cum scria Abul Feda)
si aveau de obicei form de sfer. Marile globuri se aprindeau singure si nu
foloseau drept combustibil crbunele, lemnul, uleiul, petrolul sau lemnul mbibat n rin. Ele nu aveau n interior ceva care s ard si s se consume, nu produceau fum sau miros i ddeau o lumina si o cldur foarte intens, prnd a
funciona asemenea becurilor electrice. Cronicile susin c, atinse n timp ce
Tehnic preistoric
47
48
Extraterestri n Preistorie
Tehnic preistoric
Bar de fier
49
Capac de
Tub de cupru
Vas de
pmnt ars
Soluie
necunoscut
DJSC de asfalt
"Pila galvanic" de la Khujut Rabuah (Irak). Reconstituire din 1975 (arhiva autorului).
vindectorilor, care o foloseau spre a-si impresiona pacienii cu mici ocuri electrice, de natur necunoscut acestora". Ipoteza este puin probabil, datorit
lipsei de spectaculozitate a procedeului respectiv, n comparaie cu alte mijloace
cunoscute de medicii si preoii din Orient, nc din cele mai vechi timpuri, ns,
chiar acceptnd-o ca atare, nu se poate trece cu vederea c oamenii care construiser si se serveau de asemenea aparate descoperiser curentul electric acum peste
dou milenii. Or, posibilitile aproape nelimitate de folosire a unei astfel de
invenii ntr-o variat gam de activiti umane nu ar fi putut scpa unei mini
destul de iscoditoare pentru a concepe un astfel de dispozitiv. Dar a fost el realizat ntr-adevr de antici? Dac se mai poate afirma c proprietile deosebite ale
unei sbii japoneze (elasticitatea si duritatea inegalabile) se datoreaz hazardului
ce 1-a fcut pe meteugar s foloseasc un minereu bogat n metale rare
(even-tuaJ de origine meteoric), este dificil de crezut c mesopotamienii au
ajuns la formula pilei galvanice ncercnd s realizeze diferite tipuri de opaie
cu seu!
Extraterestri n Preistorie
50
1
Tehnic preistoric
51
52
Extraterestri n Preistorie
Tehnic preistoric
53
Aviaia faraonilor...
n 1891, n cursul explorrii unui mormnt antic de la Saqqarah (Egipt), s-a
descoperit un obiect mic, fcut din lemn de sicomor, care prea s fie o jucrie
n form de pasre. Mormntul data din anii 200 .e.n. si cercettorii secolului al
XlX-lea nu au acordat mei un fel de atenie artefactului prea puin impozant. In
1903 ns, fraii Wright deschideau epoca zborului cu aparate mai grele dect
aerul. Pentru egiptologii ultimelor decenii, "pasrea de la Saqqarah" si alte 13
obiecte similare (gsite n diverse morminte strvechi) nu sunt altceva dect modele de avioane sau planoare. Savantul egiptean dr. K. Messiha a nceput studiul acestor "jucrii" stranii (perfect conservate de clima uscat a desertului) n
1969, iar rezultatele cercetrilor sale au avut un larg rsunet n lumea tiinific.
Spre deosebire de modelele de psri (n special oimi) descoperite n Egipt
si care sunt copii fidele dup natur (sculptorii rednd cu mare acuratee penajul, coada orizontal, aripile despicate si curbate la vrf, capul si ciocul arcuit),
cele reprezentnd aparate de zbor sunt simple, fr nici un amnunt pe suprafaa lefuit (cu excepia unui cap de pasre stilizat), au coada (ampenajul)
vertical, aripile situate deasupra corpului, iar fuselajul lor prezint pe toat
lungimea o seciune perfect aerodinamic. De altfel, aceste modele, lansate n
aer, planeaz cu uurin, pe cnd cele de psri se prbuesc la pmnt.
Concluzia se impune: copiile reproduc foarte exact aeronave construite cu mii
de ani n urm. Fratele doctorului Messiha, inginerul aeronautic G. Messiha,
observa c: "Aripile au unghiul diedru (de intersecie - n,a.) negativ n raport
cu fuselajul, ceea ce asigur o comportare bun Ia decolare si aterizare.
54
Extraterestri n Preistorie
Tehnic preistoric
55
!'
56
Extraterestri n Preistorie
structur de arip permite atingerea vitezelor supersonice (...). Configuraia general este tipic aparatelor care pot zbura la mare altitudine, n zona 15-20 000 m
(...), Unele caracteristici l ndeprteaz ns de avionul F102, asemnndu-1 ultimelor tipuri de aparate cu arip delta proiectate de firma suedez SAAB (de
fapt, cea mai apropiat configuraie o are bombardierul american Convair B 58
"Hustler" ~ n.a.)", J. A. UIrich i baza afirmaiile pe rezultatele probelor efectuate n tunelul aerodinamic cu un model construit pe baza desenului primit.
Concluziile similare Ia care ajunseser specialiti din S.U.A., Marea Britanie,
Germania, Canada si Frana au fost reproduse de numeroase publicaii si
amintite de Charles Berlitz, Erich von Dniken, Jacques Bergier si muli ali
cercettori n crile lor.
, Alte obiecte asemntoare (tot din aur) au fost gsite n mormintele
pre-'Columbiene din America de Sud, ba chiar s-au descoperit si modele cu
dou
Tehnic preistoric
57
seturi de aripi, avnd vrfurile curbate nainte n plan orizontal (dar prezentnd
aceeai arcuire descendent n plan vertical). Aspectul lor este similar aparatului Rockwell International XF12 si, mai ales, avionului cu geometrie variabila
Panama 200 "Tornado". Copii dup aceste statuete se afl la expoziia "World of
Mn" din Montreai (Canada).
58
Extraterestri n Preistorie
bazei de 16,2 cm, diametrul vrfului de 6,2 cm si grosimea pereilor de 0,8 cm.
Geologii au fost de prere c acest obiect avea o vechime de multe milioane de
ani, din moment ce n jurul lui se formase o stnc groas de civa metri. Descoperirea a devenit un exponat celebru, circulnd din muzeu n muzeu n aproape
20 de state, pn cnd, dup doua decenii, a fost furat, n pofida unor cercetri
asidue, poliia nu 1-a mai putut recupera si, ntruct nici colecionarii particulari, nici alte muzee din lume nu 1-au expus pn astzi, este considerat definitiv pierdut. Nici un arheolog n-a putut explica prezena unui obiect metalic ntr-o
perioad contemporan australopitecilor...
Pe fostul teritoriu sumerian, la Shanidar, s-a descoperit un schelet de copil
cu o vechime de aproape 45 000 de ani, prezentnd indicii clare de iradiere cu
izotopi de plumb s cobalt, dup cum scria revista "Life" n 1968. n 1975, Erich
von D'niken a prezentat, n filmul su documentar "Amintiri despre viitor", o
variant preistoric a povestii lui Mark Twain, "Un yankeu la curtea regelui
Arthur": la Muzeul de Paleontologie din Moscova se afl celebra enigm din
lakua - un craniu de bivol slbatic cu o vechime de cteva mii de ani, ce are
ntre arcade o gaur mic, perfect rotund, prin care nu poate ncpea dect un
glonte de calibrul 9 mm. Cine folosea carabine WINCHESTER n Paleolitic?
Jacques Bergier amintete n "Le Extraterrestres dans l'Histoire" despre un
incident deosebit de interesant, n U.R.S.S., anul 1969 a adus o descoperire
remarcabil: ntr-un filon carbonifer vechi de milioane de ani, situat n Urali, a
fost gsit un corp cilindric, fcut din fier. Trimis la Universitatea din Moscova
si analizat de specialiti de la Academia de tiine a U.R.S.S., obiectul a strnit
senzaie: era ntr-adevr un cilindru de fier, cu suprafee lise si regulate. Dup
ce au decupat cteva fragmente cu ajutorul unui cuit de diamant, oamenii de
tiina sovietici au efectuat un studiu metalografic amnunit, ajungnd la concluzia c obiectul era, de fapt... o ramura de arbore pietrificat! Nite bacterii
dintr-o specie extrem de rar (neidentificat nc) acionaser asupra pietrei
transformnd calciul n fier! Teoretic, ipoteza poate fi corect, dar nu implic
forma regulat a suprafeelor, obiectul din Urali neavnd aspectul unei crengi
acoperite de scoara, ci mai curnd al unui corp geometric lefuit.
Unul dintre elementele cele mai frapante ale acestui gen de descoperiri l
reprezint implicaiile unor detalii aparent lipsite de importan. Dup cum se
tie,, anumite realizri industriale ori caracteristici tehnologice au devenit astzi
standard, cptnd o uzan internaional, tocmai datorit maximei lor eficiente. Un exemplu l constituie bateriile de 1,5 V. Or, dup cum observa Frank
Biondi (director al departamentului "Materiale pentru Procesoare si Echipamente
Tehnic preistoric
59
Extraterestri n Preistorie
altfel, cunotinele de astronomie si geografie ale chinezilor erau absolut uimitoare: o inscripie descoperit prevede cu 30 de ani nainte o eclips de soare pentru 1261 .e.n. (previziune corect, dup cum menioneaz o alt cronic). Hrile
geografice ale Chinei imperiale a dinastiei luan (1279-1368 e.n.) cuprind date
exacte nu numai pentru Asia sau Europa, dar si pentru Africa sau Oceania...
ntre anii 1870 si 1990, exploratorii polari ai Arcticii au descoperit n repetate
rnduri, la eschimoii canadieni, hri extrem de precise ale unor regiuni complet necunoscute n perioadele respective. Astfel, hrile Golfului Hudson si ale
Mrii Barents nu numai c sunt uimitor de exacte i amnunite, dar arat ca si
cum ar fi fost trasate dup informaii obinute de a 10 km altitudine. Aceste
hari realizate prin gravare pe os sau prin crestturi pe piele de foc sunt, dup
tradiia eschimos, cunoscute de cteva mii de ani. Ele nu reprezint un fenomen singular, fiind comune att eschimoilor de pe coast, ct i celor din interiorul continentului (care nu si-au prsit teritoriile tribale de sute de generaii).
Este de-a dreptul frapant asemnarea dintre hrile Golfului Hudson si Insulelor Baffin trasate de eschimoi pe o bucata de piele i cele realizate de sateliii
de observare ai marinei britanice. Tot eschimoii au fost cei care au dat vikingilor
.cunotinele necesare cartografierii unor ntinse regiuni americane, atunci cnd
acetia au debarcat n Groenlanda i nord-estul Americii (prin anii 1000 e.n.).
Vikingii le-au transmis cartografilor medievali europeni, care au desenat hari
precise ale unor zone nord-americane cu mult nainte de cltoria lui Columb
(1492). Savantul american G. Alexander, eful Seciei Hri a Bibliotecii Publice
din New York, si cercettorul J. Enterline, n cartea sa "The Viking America",
aprut n 1972 n S.U.A., au analizat peste 90 de hri si cam tot attea texte
vikinge si medievale precolumbiene, ce redau exact teritorii necunoscute europenilor pn n secolul al XVI-lea: Groenlanda, Labrador, New Foundland,
Peninsula Seward (Alaska), Insula Baffin, Strmtoarea Bering (arhipelagul arctic
canadian), toate considerate pn atunci de lumea tiinific drept reprezentri
stngace ale Siberiei, Insulei Novaia Zemlea, Scandinavici sau nord-estului
asiatic. Cele mai cunoscute hri de acest gen sunt cele ale "Vinlandului",
"Groenlandului", "Scandinavici", "Insulei Dicolzi" si "Siberiei", care au fost
identificate de Enterline si Alexander cu zonele nord-americane amintite. De
unde provin ns informaiile geografice ale eschimoilor? Nu cumva au legtur cu ciudatele lor legende? "Ultima Thule", de exemplu, afirm c poporul
eschimos (Innuit) a fost adus n Nordul ngheat de "uriae psri de bronz".
Detaliu semnificativ, de altfel, cci chiar admind c eschimoii cunoteau metalele de Ia vikingi, de unde puteau ei s tie c exist "psri" metalice (nave
aeriene) care pot zbura transportnd oameni la bord?
61
ARHIVELE AU CUVNTUL
emult de tot, pe vremea cnd Pmntul mai era nc moale si
cald../'. Toate vechile legende ale indienilor nord-americani Zufii
ncep cu aceeai formulare tradiional, btrnii povestitori ai
tribului atribuind aceast insisten necesitii de a se aminti
permanent oamenilor care a fost starea primordial a lumii. O idee
remarcabila! Dar... de unde tiau oare ndeprtaii strmoi ai indienilor Zufii c
Terra a fost acum mai bine de patru miliarde de ani doar o imens mas de
materie fierbinte si vscoas?! Exist multe documente ce ateapt s fie
cercetate si multe enigme care se cer dezlegate. "Multe", n comparaie cu cele
care au fost studiate, pentru c, n realitate, documentele pe care le mai avem
astzi reprezint o proporie infim n raport cu cele care au fost distruse sau
pierdute. S ne amintim de Biblioteca din Alexandria fondat de Ptolemaios I
Soter n anii 300 .e.n. Ea coninea peste 500 000 de lucrri cuprinznd toate
informaiile despre omenire cunoscute n antichitate, precum i remarcabile
opere literare sau lucrri tiinifice. Jumtate din aceste manuscrise au ars n
timpul cuceririi oraului de ctre legiunile lui Cezar (47 .e.n.), iar restul au
fost distruse de arabi la ordinul califului Omar (717-720 e.n,), nepreuitele
documente fiind folosite la... nclzirea bilor publice! Raionamentul califului a
intrat n istorie: "Dac toat nelepciunea lumii se afl n Coran, atunci nu
mai este nevoie de alte cri, iar dac ea nu poate fi gsit n Coran, atunci
celelalte cri trebuie s fie distruse pentru ca s nu se observe aceasta".
Informaii de o valoare inestimabil au fost pierdute pentru totdeauna atunci
cnd mpratul chinez (Cheng) Shih Huang-ti a ars zeci de mii de lucrri de
filosofic, tiin, istorie si astronomie (214 .e.n.), sau cnd cel de-al 63-lea nc
(Pachacuti al IV-lea) a dispus distrugerea arhivelor care conineau toate cunotinele lsate amerindienilor de Viracochas. "Iluminatul" Pavel a ars toate textele antice greceti si romane din vestitele biblioteci ale oraului Efes, iar Dalai
Lama "galben" (al V-lea) a distrus bibliotecile lamaistilor "roii". Preoii,
misionarii, clugrii i inchizitorii catolici spanioli si-au putut desfura nestingherii talentele n timpul Conquistei Americii. Figura episcopului Diego
de Landa, care a reuit s distrug singur toate urmele scrierii maya, este prea
cunoscut pentru a mai insista. Probabil ns c puini oameni cunosc "opera"
Extraterestri n Preistorie
62
-misionarului catolic Eugene Eyraux, care a ars, n anul 1864, cteva mii de
tblie "rongo-rongo" pe Insula Pastelui... Acestor "nelepi" nu Ii se va face
niciodat o "publicitate" suficient. Cci de-a lungul Istoriei apar alii si alii:
Savoranola, Torquemada, Knox, Papa Paul IV, Wilberforce... Sau, mai recent,
nume de o si mai trist celebritate: Lenin, Hitler, Stalin, Mao Tze Dun...
ntre 25 si 30 august 1914, celebra bibliotec din oraul belgian Louvain
(cuprinznd 230 000 de volume rare, 750 de manuscrise medievale i l 000 de
incunabule unice n lume) a fost complet ars de armatele germane. Fusese fondat n 1426, cnd Berlinul era doar o ngrmdire de cocioabe... n rzboiul
civil din Spania si, mai trziu, n Al Doilea Rzboi Mondial, armatele germane
si-au asumat (la ordinul expres al lui Hitler) "mreaa misiune" de a distruge
peste o treime din comorile de art si cultur acumulate n Europa timp de 3 000
de ani. Si ceea ce a scpat nazitilor a fost furat sau distrus de brava Armat
Roie, care tocmai "elibera" Europa de Est... Este imposibil de evaluat rul
imens pe care astfel de aciuni 1-au adus umanitii, ncetinindu-i progresul cu
secole, poate chiar milenii.
Documentele la care se refer acest capitol provin dintr-o perioad de timp
cuprins ntre anii 4000 .e.n. si 1900 e.n. Mileniul al IV-ea .e.n. este ns data
cea mai veche de Ia care ne-au parvenit documente scrise, n realitate, legendele
si informaiile menionate n textele respective sunt mult mai vechi, unele
datnd chiar de prin anii 9 000 .e.n. Scrieri antice egiptene, sumeriene, asiriene,
babiloniene, iudaice, greceti, romane, hinduse, chineze, arabe, tibetane,
mayase, incase, aztece, pascuane; texte medievale si moderne stranii provenite
din Anglia, Frana, Italia, Spania, Austria, Germania, rile scandinave, Romnia,
S.U.A., America de Sud, Asia; manuscrise si comunicri tiinifice neobinuite
ale unor savani, exploratori, scriitori sau artiti celebri, toate acestea au o imens valoare cultural, tiinific si istoric.
i
Antichitatea
SUMER. Poporul sumerian a aprut n Mesopotamia ("Tara dintre cele dou
fluvii" - Tigru si Eufrat) n mileniul al IV-lea .e.n. Prin organizarea
politico-administrativ, cultura si nivelul cunotinelor tiinifice, el s-a aflat
ntr-un stadiu superior tuturor celorlalte popoare contemporane din Orientul
Mijlociu. Iniial au existat mai multe orase-state independente: Ur, Uruk,
Babilon, Lagas, Nippur, Larsa, Ki, Umma, dar treptat ele au format aliane sau
au fost cucerite de cele mai mari, constituindu-se astfel regatul sumerian.
Puterea acestui stat a
^
.^
Arhivele au cuvntul
63
Extraterestri n Preistorie
micoreaz ntruna. Pmntul se zrete acum doar ct discul Lunii". Iat o
comparaie exact, dar total nepotrivit cu milenul al IV-lea .e.n.!
O tbli de lut descoperit n Babilon (expus astzi la British Museum)
conine un calcul extrem de precis al eclipselor de Lun, pentru o perioad de
aproximativ 4 000 de ani (pn n anul 2000 e.n.). Datele nscrise s-au dovedit
absolut exacte! Tbliele descoperite la Akkad au permis stabilirea faptului c
zeii mitologiei sumeriene nu aveau figur uman, fiecare dintre ei
reprezen-ftnd, de fapt, o anume stea sau planet (Marduk - Marte, Ninurta Sirius) situate n diverse constelaii, printre care si cea a Pleiadelor. f Cele mai
interesante documente sumeriene se refer ns Ia faimoasa catastrof a lumii
antice: Potopul. Legenda potopului poate fi ntlnit la majoritatea vechilor
popoare din cele dou Americi, Africa, Europa, Asia, Orientul Mijlociu ;si
Oceania (cu excepia aborigenilor australieni, laponilor sau eschimoilor), dar
primii care au lsat documente scrise privind acest cataclism au fost sumerienii.
Legenda potopului este arhicunoscut: o inundaie catastrofal provocat de
ridicarea apelor oceanului, mbinat cu o ploaie torenial care a inut luni de
zile si a determinat acoperirea complet a uscatului, necndu-i pe toi
'oamenii cu excepia unei singure familii. Aceasta - prevenit de "zei" - si-a construit o corabie capabil s reziste apelor dezlnuite si astfel a supravieuit,
membrii ei devenind strmoii unei noi rase umane. In linii mari, aceste elemente se ntlnesc a toate legendele care povestesc evenimentul, indiferent de
zona geografic si de perioada istoric n care triau popoarele respective.
Oamenii de tiin admit astzi faptul c Ia baza acestei legende a stat un
(fenomen real, verificabil istoric si arheologic - chiar dac proporiile sale au
ifost exagerate, n regiuni ntinse din Orientul Mijlociu, Asia, Africa, Europa,
Oceania si cele dou Americi s-au produs inundaii catastrofale provocate de
(schmbarea climei dup ultima glaciaie (Wurm: 120 000 - 25 000 .e.n.). Aceste
inundaii, care au avut loc probabil n perioada 25 000 - 15 000 .e.n., nu au
'putut, desigur, s acopere "tot Pmntul" sau s nece "toi oamenii", dar au
avut, fr ndoial, efecte att de nspimnttoare, nct au rmas pentru totdeauna n memoria speciei umane. Majoritatea legendelor susin ns c potopul
'a fost provocat deliberat de ctre "zei" - fiine humanoide ct se poate de materiale, care, dei cunoteau cu precizie data catastrofei, nu au salvat totui dect
ioarte puini oameni. Ipoteza unui cataclism provocat artificial este foarte puin
probabil, dar nu imposibil: gradul de perfecionare al actualelor arme de
snimicire n mas (atomice si meteorologice) dovedete c o astfel de performan ar fi pe deplin realizabil. O puternic explozie atomic submarin sau
Arhivele au cuvntul
65
o und seismic artificial produce valuri gigantice (de tip tsunami) care pot
inunda zone ntinse; acelai efect 1-ar avea topirea unei pri din banchizele polare sau provocarea unor averse toreniale, meninute constant timp ndelungat.
Dar n contextul tuturor celorlalte aciuni ale fiinelor care ar fi luat contact cu
oamenii din acea perioad, un astfel de genocid si-ar gsi cu greu confirmarea.
Dei legenda potopului este larg rspndit, "celebritatea" ei se datoreaz
ndeosebi unui text de baz al religiei cretine - "Vechiul Testament". Puini
oameni tiu ns c acest text nu a fcut altceva dect s reia, uneori pn la
identitate, legende sumeriene care 1-au precedat cu cteva mii de ani! Cea mai
veche relatare a potopului a fost descoperit gravat pe tbliele din marea bibliotec de la Nippur. Consemnrile - a cror vechime depete 5 000 de ani
-susin c potopul a avut loc acum 24 510 ani, 3 luni si 84 de ore (!) si a necat
toi oamenii din Mesopotamia, cu excepia familiei neleptului Ziusudra, care
a fost salvat de "zei". Cele mai cunoscute documente sumeriene privitoare la
acest eveniment sunt ns cele 12 tblie de lut ars din biblioteca de la Kuiungik
(Ninive) aparinnd regelui babilonian Assurbanipal. Ele au fost descoperite n
1872 de cercettorul englez George Smith de la British Museum i cuprind celebra epopee a lui Ghilgames, scris ntre anii 1728 si 1686 .e.n.
Eroii acestui poem epic sunt Ghilgames (regele cetii Uruk) si Enkidu.
Datorit faptului ca unul din prinii lor fusese "zeu", iar cellalt pmntean,
aceti doi eroi aveau caliti superioare celorlali oameni. (Este interesant de
remarcat acest laitmotiv al tuturor mitologiilor: semizeii. Provenii dintr-un
cuplu zeu-om, sunt ntotdeauna superiori prin for, curaj, inteligen sau frumusee contemporanilor.) Peripeiile celor doi prieteni cuprind ns unele amnunte care dau de gndit: ridicat n aer de "Zeul Soarelui", Enkidu i simte corpul
"greu ca o stnc", avnd senzaia c a fost "acoperit cu plumb". Dar acesta este
unul dintre efectele acceleraiei la viteze mai mari dect cea a sunetului! n timpul zborului, "Vulturul cerului" poart cu Enkidu un dialog foarte ciudat: "EI
mi spuse: Uit-te n jos spre Pmnt! Cum arat? Privete marea! Cum i se
pare? Iar Pmntul era ct un munte si marea ca un lac". Dup alte patru ore
de zbor, "Pmntul era ca o grdin si marea ca apa care curge prin grdin", n
sfrit, dup nc o nlare n spaiu, care a durat tot patru ore, "vulturul" ntreab
din nou: "Uit-te n jos spre Pmnt! Cum arat? Privete marea! Cum i se
pare? Iar Pmntul arta ca o lipie i marea ct o adptoare". Dup relatarea
lui Enkidu se pare totui c presupusa nav n care a fost mbarcat nu a zburat
numai ascensional: ultima descriere ne nfieaz Pmntul ca si cum ar fi fost
privit de la aproximativ 1000 km altitudine, or, atingerea acestei nlimi nu ar
66
Extraterestri n Preistorie
Arhivele au cuvntul
67
de zei cu aripi sau cap de pasre dect orice alt civilizaie antica...) Aceste
descrieri sunt oare numai rodul imaginaiei?
INDIA. Dup cum se consider astzi, scrierea hindus a aprut n anii 1000
.e.n., dar este indiscutabil c Vede-\e (poemele sacre indiene) sunt mult mai
vechi. Cea mai frumoas dintre ele, "Rigvea", dateaz din anii 1500 .e.n., iar
celebrele "Mahabharata" si "Ramayana" au fost compuse, probabil, n mileniile
al V-lea si, respectiv, al III-lea .e.n. - dei prima transcriere descoperit dateaz
din secolul al III-lea .e.n. Or, toate aceste remarcabile opere literare antice sunt
pline de elemente stranii: vimanas - faimoasele nave zburtoare; zei care vin
din cosmos; arme asemntoare celor termonucleare, meteorologice, biologice
sau radioactive; n sfrit, noiuni remarcabile asupra micro- si macrouniversului,
precum si a legturilor dintre ele. Spre exemplu, n "Samarangana Sutmdhara"
("Arhitectul Universului"), text a crui variant iniial este mai veche de 3 000
de ani, poate fi gsita descrierea unei nave spaiale sosit din cosmos: "La mijlocul carului, o lad grea de metal, plin cu argint viu (mercur - n.a.)f este
izvorul puterii. Din lad, puterea trece n doi cilindri mictori aezai la cele
dou capete opuse ale carului. Dup aceea, merge prin ali opt cilindri plasai
n faa si n spatele celor doi, care se mic si au dou iruri de guri ndreptate
de jos n sus. Carul zboar cu o putere de trsnet. nind de pe pmnt, el se
preface imediat ntr-o nestemat pe cer, unde zboar ca o comet". Curiosul
aparat "imaginat" de cronicarii hindui prezint ns remarcabile similitudini
cu motoarele ionice, aflate nc n stadii experimentale...
GRECIA SI ROMA. Perioadele culturilor elene si romane sunt considerate
reprezentative pentru antichitate, datorit splendidelor opere de art i lucrri
literare, filosofice, tiinifice si istorice lsate motenire umanitii. Multe din
aceste texte cuprind descrierea unor fenomene aeriene stranii: discuri strlucitoare, "roti de foc", nave metalice zgomotoase, ciudate globuri zburtoare...
Numai ntre anii 250 i 50 .e.n., au fost notate aproximativ 20 de fenomene care
nu pot fi explicate de meteorologi sau astronomi. Interesante comunicri de
aceste gen sunt cele privind evenimentele care au avut loc n anii 218 .e.n. si 213
.e.n., n localitile Amiterno, Praeneste, Arpi i respectiv Hadria, precum si
cele menionate n operele unor cunoscui autori antici: Titus Livius ("Istoria
Roman", cartea a XXI-a), Dio Cassius ("Istoria Roman" - crile I si II), lulius
Obsequens ("Prodigiorum" - cap. 114 si 130). n anul 100 .e.n., Plinius cel Btrn
scria n "Istoria Natural" (cartea a Il-a, cap. 34): "Sub consulatul lui Valerius si
68
Extraterestri n Preistorie
Marius, un scut de foc strlucitor a traversat la amurg cerul, mergnd de la rsrit la apus si aruncnd scntei", n anul 50 .e.n., Cicero nota n "De Divinatione"
(cartea I): "De cte ori Senatul nostru nu a cerut decemvirilor s consulte oracole: cnd au aprut doi Sori sau trei Luni si cnd au fost vzute flcri pe cer;
sau altdat, cnd Soarele s-a ridicat noaptea, cnd au fost auzite zgomote
stranii pe cer, cnd un nor prea c strlucete el nsui si cnd au fost vzute
'globuri stranii pe cer". Toate acestea sunt elemente care nu pot fi totdeauna
explicate prin fenomene meteorologice sau astronomice, dar pot fi ntlnite
frecvent n rapoartele din secolul al XX-lea, referitoare la obiecte zburtoare
neidentificate.
ORIENTUL MIJLOCIU. Documentele provenite din aceast regiune prezint
0 deosebit important pentru descifrarea istoriei omenirii. Att Vechiul Testament
- scris n secolele IX-V .e.n., ct si preioasele manuscrise descoperite la Qumran
(Marea Moart) - a cror vechime este apreciat la aproape 4 000 de ani - conin
texte care par scrise special pentru a-i "ncurca" pe arheologi. Majoritatea aces
tor fragmente nu au nevoie de comentarii, similitudinea dintre vechile ntm
plri si elemente ale civilizaiei ultimelor decenii fiind evident.
Manuscrisele de la Qumran (n general, texte apocrife atribuite unor secte
cretine sau grupri aparte israelite, precum si profeilor Moise, Abraham, Enoh
si Lameh) au fost descoperite ncepnd cu 1950, dar fcute publice - parial
-numai dup 1970. Aceste documente prezint imensul avantaj de a nu fi transformate sau cenzurate n timp de ctre autoritile ecleziastice, n ele figureaz
elemente uluitoare: "Oameni au venit din Cer si ali oameni au fost luai de pe
Pmnt si dui n Cer. Oamenii venii din Cer au rmas mult timp pe Pmnt"
1
(Geneza). Deci "Cerul" nu era un loc interzis, stpnit de puteri
supranaturale; n
el triau oameni, pe care unii pmnteni i-au putut chiar vizita. "Sulul lui Lameh"
-cuprinde o dramatic relatare a potopului, introducnd i un amnunt inedit:
Noe (fiul lui Lameh) se deosebea de ceilali oameni, semnnd n schimb per!
fect cu "Fiii Cerului", neleptul Enoh (care nainte de potop va zbura n cer pe
un "car de foc") avertizeaz familia Iui Lameh (prin Matusaiem - tatl acestuia)
cu privire la dezastrul care va avea loc abia peste o generaie. Enoh anun profetic un fapt curios: cel care va da via dup catastrof unei noi rase umane va
fi tocmai "puiul de cuc" - Noe. "Apocalipsul" lui Moise consemneaz si el un
eveniment interesant: ntr-o diminea Eva a vzut pe cer o nav luminoas
tras de patru vulturi "care strluceau n soare". Ulterior, nava era zrit si de
Adam, care observ c dintre roile ei ieea fum. Ciudat apariie divina!
Arhivele au cuvntul
69
"Cartea lui Enoh" (text apocrif) povestete despre sosirea pe Pmnt a unui
grup compus din 220 de "ngeri venii din Cer", care se deosebesc de fiinele
imateriale si asexuate pe care le descrie Biblia: ei i nva pe oameni agricultura, metalurgia s astronomia, se cstoresc cu femei de pe pmnt, iar eful lor,
Semyaza, va deveni conductorul tuturor triburilor din zon. In sfrit, iat si
un text apocrif atribuit lui Abraham: "n spatele fiinei am vzut un car cu roi
de foc si fiecare roat era acoperit cu ochi, iar pe roi era un tron nvluit n
flcri ce curgeau n jurul su". Cercettorii americani susin c straniul vehicul
prezint asemnri cu jeep-ul lunar (exceptnd flcrile) si c tronul "nvluit
n flcri" ar reprezenta n realitate o caroserie strlucitoare. De altfel, textele
apocrife - care nu au fost incluse n Biblie pentru c nu conveneau liniei canonice impuse - prezint multe detalii interesante: astfel, n "Vedenia lui Isaiia"
se poate descoperi prima referire la efectele relativitii timpului! Ridicat la cer
de un "nger", Isaiia i d seama c zboar "mai iute ca gndul", iar dup
ntoarcerea pe Pmnt ntreab nedumerit: "Pentru ce aa de curnd? Numai
dou ore am stat cu tine aici!". Dar ngerul i rspunde: "Nu dou ore ai stat, ci
32 de ani".
"Vechiul Testament" cuprinde si el multe texte enigmatice, n ciuda transformrilor suferite: "n anul al 30-lea, n ziua a 5-a a lunii a 4-a, la rul Chebar, am
vzut apariii divine: dinspre miaznoapte venea o vijelie ca un nor mare sau
un val de foc ce vrsa strlucire n jurul su; iar n mijloc strlucea un punct
luminos ca electral (aliaj metalic ce ardea cu flacr strlucitoare, atribuit de
Platon atlanilor - n.a.) bgat n vpaie. Si n mijloc am vzut patru fiare care
aveau chip de om. Fiecare avea cte patru fee si patru aripi. Picioarele lor erau
drepte, iar copitele picioarelor erau asemenea celor de viel si scnteiau ca
arama strlucitoare. Aripile lor se prindeau una de alta si nu se ntorceau, ci
bteau drept nainte. Privirea fiarelor era ca si crbunii aprini. Luminile umblau
printre fiare si focul strlucea si scapr ca fulgerul. Jos, lng fiare, era cte o
roat la fiecare dintre cele patru fete ale lor. Roile erau parc din crisolit si erau
toate la fel; si preau mai multe roti bgate una n alta. Ele puteau s mearg n
toate patru prile si nu se ntorceau n mers. Obezile roilor erau nspimnttor de nalte si toate obezile erau pline cu ochi jur mprejur. Cnd mergeau fiarele
mergeau si roile de lng ele si cnd se ridicau fiarele de la pmnt se ridicau
si rotile cu ele. Deasupra capetelor fiarelor era o bolt strlucitoare ca un cristal.
Sub bolt aripile erau ndreptate una ctre cealalt; fiece fiar avea cte dou
aripi care i acopereau corpul. Si cnd umblau fiarele, auzeam btaia aripilor ca
vuietul apelor mari. Deasupra bolii se vedea o alt bolt mic si albastr ca
70
Extraterestri n Preistorie
Arhivele au cuvntul
71
72
Extraterestri n Preistorie
Arhivele au cuvntul
73
Epoca modern
n ultimele trei secole, Luna - unicul satelit natural al Terrei - a suscitat un
viu interes printre astronomi, cci pe suprafaa ei se petreceau fenomene stranii.
In 1668,1783 si 1787, astronomii francezi, englezi si germani observau ciudate
pete luminoase care se deplasau deasupra prii ntunecate a discului lunar, n
1794, Societatea Regal de tiine din Londra primete din partea astronomului
Wilkins o comunicare tiinific despre apariia unui obiect luminos pe
suprafaa Lunii. Francis Arago meniona n 1820 faptul c, n timpul unei
eclipse de Lun, observatorii din Embrun (Frana) au vzut o serie de obiecte
luminoase care se deplasau n formaie, avnd o traiectorie rectilinie, n 1869,
un fenomen incredibil a galvanizat lumea astronomic: marele crater Linne, situat n Marea Serenitii (studiat amnunit de muli astronomi, printre care
Hali si Flammarion), a disprut fr urm. Apoi, lumini stranii, avnd cele mai
curioase forme (cerc, triunghi, cruce, elips) si intensiti variabile au aprut n
Marea Crizelor... Timp de trei ani, Societatea Regal de Astronomie din Londra
a studiat zilnic aceast regiune lunar, realiznd peste 2 000 de observaii
asupra ciudatelor fenomene, n 1874, profesorul Schafarik de la Observatorul
Astronomic din Fraga nota c un disc alb strlucitor a traversat suprafaa Lunii
"rmnnd vizibil mult timp". Apoi, luminile au disprut tot att de brusc si
inexplicabil cum apruser, iar fenomenele au fost date uitrii. Dar ncepnd cu
anul 1915, numeroi astronomi au observat c n multe cratere lunare apruser
gigantice ziduri drepte sau cuibe, care au rmas acolo timp de civa ani, disprnd apoi fr urm...
n Romnia, "Analele Braovului'' consemneaz c Ia 15 februarie 1730 (ntre
orele 18 si 21) a putut fi observat pe cer un obiect strlucitor care se deplasa
schimbndu-i culoarea alternativ n alb si rou. Un vechi manuscris bnean
nota apariia (la 6 decembrie 1737) a unui mare obiect aerian strlucind ntr-o
culoare rou intens, care a staionat ntre orele 18 si 20 pe cer, separndu-se si
recuplndu-se apoi din nou. Un alt document romnesc descrie "minunea" din
27 noiembrie 1793, cnd "Luna" a zburat cu mare vitez pe cer timp de cteva
ore n cursul zilei... n seara de 10 august 1809, astronomul britanic J. Staveey
noteaz c a observat un obiect aerian strlucitor ce s-a deplasat rapid pe o
traiectorie neregulat printre nori.
74
Extraterestri n Preistorie
75
CETILE DISPRUTE
mai aprig contestate ipoteze ale paleoastronauticii sunt, fr ndoial,
Cele
acelea care susin c, de-a lungul unei perioade cuprinse ntre anii 50 000
.e.n. si 1000 .e.n., pe planeta noastr au avut loc explozii nucleare. Era
atomic a nceput ns oficial la 16 iulie 1945, n sinistrul desert "Jornada del
Muerto", care se ntinde lng Alamogordo (New Mexico -S.U.A.).
Recunoaterea veridicitii unor astfel de ipoteze ar produce nu numai un
sentiment de inferioritate, dar si o anumit nelinite, n urma descoperirii
faptului c n Univers exist civilizaii care au surclasat de sute de mii, poate
milioane de ani nivelul nostru actual economic, tehnic, social si militar.
Exist ns numeroase avertismente din trecut, cci se poate constata faptul
straniu c unele popoare antice cunoteau teribilele efecte ale armelor atomice,
ipotez argumentat prin descoperirea unor urme de roci vitrificate, vestigii ale
oraelor distruse, fosile si obiecte iradiate, precum si datorit descifrrii unor documente ce descriu explozii atomice care par s fi avut loc cu mii de ani n urm.
Explicaiile "tiinifice" gsite pentru aceste enigme sunt deocamdat nesatisfctoare: urmele de radiaii si rocile vitrificate sunt "opera ghearilor", ruinele au fost calcinate de "incendii", iar oraele distruse de "trsnet", documentele
sunt "greit traduse" sau "copiate eronat"...
n acest mod sunt interpretate orice noi urme sau documente descoperite,
ncercndu-se integrarea lor n mozaicul bine cunoscut al teoriilor clasice despre
istoria omenirii. Erich von Dniken scria n cartea sa "Amintiri despre viitor":
"S admitem un moment ideea nspimnttoare si totui din pcate plauzibil,
c civilizaia noastr ar fi distrus ntr-un rzboi atomic. Fcnd spturi, arheologii ar descoperi dup 5 000 de ani rmiele Statuii Libertii de la New York.
Folosind actualul model de gndire, arheologii de mine ar trage n mod obligatoriu concluzia c este vorba despre o divinitate necunoscut, poate o zei a focului (din cauza torei) sau o zeitate a Soarelui (din cauza razelor ce nconjur
capul statuii). C ar putea fi vorba pur si simplu de o Statuie a Libertii, nici
prin gnd nu i-ar trece cuiva care ar raiona conform schemei de gndire actuale".
Descoperirea unor texte relatnd despre dou nspimnttoare rzboaie mondiale n secolul al XX-lea, despre nave de un milion de tone, cldiri nalte de 600
de metri, avioane de 600 de tone care depesc viteza sunetului, sonde spaiale
76
Extraterestri n Preistorie
Cetile disprute
77
s-au evaporat, iar pmntul s-a nroit (oamenii prezentnd arsuri de gradul
III). Dar aceste efecte au fost inegale: spre exemplu, nsi cldirea Camerei de
Comer aflat sub centrul exploziei a rmas n picioare, cruat de efectul presiunii (exercitat n afara unui mic unghi mort n form de con), iar unii oameni
din adposturile subterane au scpat cu via. Radioactivitatea solului a fost
redus de faptul c explozia a avut loc n aer, astfel c, dei organismele vii au
fost puternic (majoritatea mortal) iradiate, construciile si pmntul nu s-au
impregnat radioactiv (un test efectuat n 1970 stabilea c solul Statelor Unite
prezenta n medie o radioactivitate de 10-20 microroentgeni, n timp ce la
Hiroshima valoarea maxim era de 2 microroentgeni). Efectele asupra oamenilor au fost nspimnttoare: exceptnd morii, zecile de mii de supravieuitori (hibkusha, marii mutilai, rniii cu arsuri teribile) au suferit si de unele
boli sau rni nemaintlnite pn atunci - oameni a cror piele se desprindea de
pe corp ca o mnu, oameni-zebr, tatuai cu arsuri pe locul unde esturile pe
care Ie purtau au fost de culoare nchis. Ulterior s-au nscut si au murit
leucemici, copii cu trei picioare, cu labe de gsc n loc de mini, ciclopi,
hidro-cefali, copii cu membrele lilipute sau fr ochi (cci din cauza iradierii
embrionilor se produseser mutaii si schimbri structurale ale organismelor n
stadiul de concepie). Unii supravieuitori prezentau o curioas conformaie a
corpului: abdomenul dispruse, lipit de coloana vertebral, n timp ce toracele
era foarte proeminent (cu coastele dezgolite si arcuite n unghi ascuit nainte),
iar fetele prezentau o alungire ciudat, pomeii si maxilarul inferior
"deplasndu-se" n jos considerabil. Dup ce toat aceast list de orori a fost
sistematizat si nregistrat pentru posteritate, s-a constatat ns c fenomene
foarte asemntoare au mai fost consemnate n arhivele istoriei umanitii...
n multe zone de pe glob, se remarc prezena nisipurilor, rocilor vitrificate
si tektiteor (buci de roc semitare, topite ia o temperatur att de ridicat,
nct au vitrificat sub forma unui material asemntor sticlei, ns bogat iradiat).
Nisipurile si rocile vitrificate analizate nu au nimic comun cu morenele (sedimente lefuite i transportate de ghearii n micare sau n curs de topire) sau cu
bucile de lav si "bombele" aruncate de exploziile vulcanice: nici forma, nici
compoziia chimic, nici plasarea lor geografic nu probeaz originea vulcanic
sau glaciar. Nici cea mai puternic explozie vulcanic (Krakatau -1883) nu ar
fi putut arunca aceste tektite la mii de kilometri deprtare de vulcan; temperatura lavei clocotinde (pn la 2 000 C) nu era destul de ridicat pentru a produce
vitrificri sticloase; "bombele" vulcanice nu prezint urme de radioactivitate,
iar compoziia chimic a materiilor provenite din adncul globului era diferit
78
Extraterestri n Preistorie
Cetile disprute
79
80
Extraterestri n Preistorie
Cetile disprute
81
care i ia zborul dup ce Arjuna este luat la bord. n "cartea a opta", o aventur
similar o are Judhisthira, ales de Indra s ajung n cer si apoi, dup ce a fost
primit n acelai car ncununat de raze, sa revin pe Pmnt, pentru a-i nva
pe oameni "legea nelepciunii".
Alte "cri" descriu arme nspimnttoare pe care zeii mniai le-au folosit
mpotriva unor "oameni ri": se pot descoperi adevrate rapoarte despre
efectele armelor atomice, bacteriologice, biologice, radioactive si meteorologice.
Astfel, cronicarii "Maliabharatei" pomenesc de o arm care a provocat secet
ntr-o ar duman, timp de 12 ani, sau de alta ce ucidea "ftul n pntecele
mamei, fr a o vtma pe aceasta", n "cartea a opta" se poate gsi un fragment
ce ar putea fi considerat prima descriere a unui bombardament termonuclear pe
Terra: "De la bordul unei puternice vimana aflat n aer la o mare nlime,
Gurkha a aruncat un singur proiectil asupra cetii dumanilor"; apoi, "un fum
alb strlucitor, de zece mii de ori mai luminos dect Soarele, s-a ridicat cu o
incandescen insuportabil", lsnd pe Pmnt un ora trecut n nefiin
(aceast relatare se potrivete perfect cu filmul exploziei bombei americane cu
hidrogen pe atolul Bikini!). Dup aceea, cnd Gurka a aterizat, vehiculul su
"prea un bloc strlucitor de antimoniu". Holocaustul era n plin desfurare:
"Totul s-a petrecut de parc ar fi fost o dezlnuire a elementelor: Soarele se
nvrtea n cerc. Prjolit complet de dogoarea armei, lumea umbla buimac.
Ari de vpaie, elefanii fugeau nnebunii care-ncotro, cutnd o scpare din
faa groaznicului flagel. Apa clocotea, animalele mureau, iar dumanii erau
secerai; prjolul cuprindea arborii, care se prvleau n ir ca ntr-o pdure
cuprins de flcri. Mugind ngrozitor, elefanii se prbueau rpui. Caii si
carele de lupt ardeau, totul arta ca dup un uria incendiu. Mii de case au fost
distruse; apoi, pe mare i pe uscat s-a aternut o linite total. Vnturile au pornit s sufle i pmntul a nceput a se lumina. Privelitea era nfiortoare.
Cadavrele celor czui se zgrciser ntr-att din cauza cldurii nemaintlnite,
nct nici nu mai artau a oameni. Niciodat pn atunci nu se mai vzuse si nu
se mai auzise de o arm att de nspimnttoare". (Acest fragment, ca si toate
citatele precedente, este reprodus dup "Mahabharata", C. Roy, Drona Perva,
Calcutta, 1899.) Puinii supravieuitori (se povestete n continuare) si-au splat
armele si echipamentul n rurile nesecate, cci toi erau atini de "rsuflarea
otrvit a zeilor" si cei mai norocoi scpau doar cu greuri, cderea prului i a
unghiilor ("Tot ce era viu devenea palid si fr vlag"). Arma se dovedise ucigtoare n primul rnd pentru ostaii cu arme sau obiecte de metal, supravieuind
numai cei care se debarasaser de echipament, iar apoi se splaser ndelung n
Extraterestri n Preistorie
ape curgtoare (metode recomandate pentru curarea cderilor radioactive de
ipe arme, echipament, vehicule si personal uman, n toate armatele moderne).
Aceste descrieri vechi de cteva milenii, suplimentate de numeroase referiri la
'temperatur, durat, numrul de victime, suprafaa de propagare si efectele
'secundare radiante ale holocaustului, sunt att de realiste, nct provoac o
impresie cel puin stranie prin similitudinea lor cu relatrile care au fost fcute
dup exploziile de la Hiroshima si Nagasald!
\ Un pasaj din "Mahabharata", compus cu aproape nou milenii n urm,
relateaz: "Bhima zbura cu vimana Iui, lsnd n urm o uria dr de lumin, mai
strlucitoare ca Soarele si fcnd un zgomot asemntor tunetului furtunii".
Aceast "dr de lumin" nu putea fi coada unei comete, pentru c n acest caz
ftu s-ar fi auzit nici un zgomot de pe cer. Ea pare mai curnd un fel de "dr de
jcondensare", asemntoare celei lsate de avioanele cu reacie sau poate ceva n
genul fasciculului posterior de lumin proiectat de unele obiecte aeriene
necunoscute, observate recent. In orice caz, acest ciudat vehicul, asemntor
rachetelor sau reactoarelor moderne, este prea "tehnic" descris pentru a fi pur
fantezie. Ce nevoie aveau "zeii" s se deplaseze att de zgomotos? O formaiune
r
tie nori ar fi fost neluminoas si silenioas, iar un fulger globular n-ar fi urmat
[b traiectorie rectilinie att de lung. Toate aceste "identificri" sunt tot att de
Ineconvingtoare ca si afirmaia c arma care a distrus unele orae antice din
India, trecndu-le n nefiin ntr-o clip, era de fapt un uria incendiu sau o
'erupie vulcanic. Trebuie s presupunem c autorii "Mahabhamtei" puteau s
'deosebeasc un fenomen natural de unul artificial si, n fond, ce incendiu s-ar
'fi propagat simultan pe civa kilometri ptrai, orientat de sus n jos? n ceea ce
privete ipoteza erupiei vulcanice, elementele caracteristice (cum ar fi cderea
kle pietre si cenua, valul de lav sau gazele toxice) nu sunt menionate, iar n
ultimii 100 000 de ani nu s-au semnalat erupii vulcanice n Peninsula Indian.
', "Biblia", redactat ntre secolele al IX-lea i al V-lea .e.n, i evident influenat de textele sumeriene, chaldeene, egiptene i budiste, abund n pasaje ce
prezint unele fenomene ieite din comun. Spre exemplu, capitolul 19 - "Stricarea
podomei si Gomorei; scparea lui Lot" (din "Vechiul Testament"), care descrie
foarte veridic teribila catastrof abtut asupra oraelor Sodoma si Gomora.
lArheologii consider c aceste aezri umane erau situate n preajma Mrii
(Moarte si au disprut probabil n mileniul al II-lea .e.n. Termenul de "ora" nu
"este impropriu, pentru c populaiile din zon (agricultori i cresctori de vite
sedentari) locuiau n aezri foarte mari, puternic fortificate pentru acea
pe-Irioad, numrnd pn la 10 000 de case. Dup cum atest numeroasele
descoperiri
Cetile disprute
83
84
ECUAIA VENUSIANA
umeroasele exemple citate n capitolele anterioare demonstreaz indiscutabil
naltul nivel al cunotinelor tiinifice care au fcut posibile realizrile
impresionante din mileniile ce s-au scurs. Titanicele construcii de la Baalbek,
Gizeh, Stonehenge, Tiahuanaco, Machu ijMcchu, Sacsayhuaman, Insula
Patelui sau cele scufundate n Atlantic si Pacific; picturile si desenele de la
Nazca, Hoggar, TassH N'Ajjer, Kori Taguei, Brandberg, Delamer, Altamira,
Lascaux sau Val Camonica, statuetele Dogu sau basorelieful guatemalez;
discurile cu cobalt din Baian Kara Ulla; sbiile de oel-Wolfram folosite de
samurai sau "mainria de Ia Antikythera", hrile lui Firi Reis ori cele ale
vikingilor, eschimoilor i chinezilor; papirusurile egiptene, tbliele
sumeriene, "crile" tibetane si chineze, textele hinduse i iudaice; calendarul
mayas si ecuaia venusian, toate acestea - si multe altele - EXIST!
n ceea ce privete afirmaia c un asemenea nivel tiinific i poate gsi cu
greu o explicaie n "copilria omenirii", ea conine un adevr prea evident pentru a mai avea nevoie de vreo demonstraie. Desigur, netrind n "societatea de
consum", anticilor nu le lipsea timpul pentru experiene, iar unele rezultate
puteau fi obinute relativ simplu (sunt cunoscute exemplele inventrii mainii
cu aburi sau calculrii teoretice, aproape exacte, a circumferinei Pmntului de
ctre nvaii Universitii antice din Alexandria). Dar nici un experiment nu
putea sugera ideea c se pot construi nave aeriene din titan sau c se poate
folosi o arm care s ucid orice fiin vie prin iradiere.
Se poate admite ca pietre de dou tone s fie trase de sute de oameni pe o
cmpie, dar nu este cu putin ca blocuri de sute de tone sa fie transportate civa
kilometri, urcnd un podi muntos. Este posibil ca unele fiine reprezentate pe
frescele rupestre s fie animale sau reproduceri de mti rituale, dar basorelieful guatemalez nu poate reda altceva dect un costum presurizat.
Cari Sagan susinea, de exemplu, c uimitoarele cunotine astronomice ale
popoarelor antice nu sunt deloc neateptate: "Aceti oameni i dedicau probabil
o mare parte din timp observaiilor astronomice, pentru c asta le permitea s
afle perioadele favorabile agriculturii - de care depindea, practic, supravieuirea lor". Ins de la observarea alternanei anotimpurilor la descoperirea unei
stele ca Sirius este un drum prea lung, greu de justificat doar prin preocuparea
Ecuaia venusian
85
de a obine recolte bune. Un exemplu edificator: mica stea Sirius B nu este vizibil cu ochiul liber; ea se nvrte n jurul stelei Sirius A ntr-o perioad de 50,09
ani i a fost descoperit de astronomii americani n 1960. Dar, dup cum constatau revista "Nature" si televiziunea britanic, tribul Dogon din Mali cunoate existena acestei stele de aproape dou milenii; nelepii tribului pot
reda cu precizie traiectoria urmat de Sirius B, iar strmoii lor au calculat c
perioada de rotaie n jurul lui Sirius A este de 50 de ani teretri. Un amnunt
ciudat: cei din tribul Dogon spun c Sirius B este "mic si greu". Or, n deceniul
1960-1970, radiotelescoapele americane au furnizat dovezi care atest ca Sirius
B este unul dintre cele mai grele corpuri cereti cunoscute: l cm3 din materia sa
ar cntri 50 de tone.
Sumerienii cunoteau nc de acum patru milenii existena stelei Sirius A,
pe care o numeau Ninurta. n anul 4221 .e.n., egiptenii au alctuit un calendar,
calculat pentru o perioad de peste 32 000 de ani! Ciclurile anuale ale acestui
calendar extrem de precis ncepeau n singura zi cnd rsritul lui Sirius A
putea fi observat la Memfis: 19 iulie (l tout). De ce nu au calculat egiptenii un
calendar n funcie de Soare - veneratul Ra - al crui ciclu putea fi observat
mult mai uor?!
Vechi texte si inscripii egiptene menioneaz c "stelele de la Polul Nord nu
apun niciodat" sau c "zeul Ra strbate cerul n corabia sa de milioane de ani"
(de altfel, zeii egipteni preau s prefere deplasarea aerian: Ra i Ptah nu
apreau dect n strlucitoare "corbii cereti"). Totodat, egiptenii calculaser
exact distanta de la Pmnt la Soare si cunoteau cu precizie coordonatele
geografice si astronomice ale Terrei, despre care tiau c este sferic si c are o
alt sfer, mai mic, ce se nvrte n jurul ei: Luna .
Peste l 200 de tblie babiloniene si asiriene conin texte cuneiforme dedicate exclusiv observaiilor astronomice. O parte dintre ele dateaz din perioada
1645-1625 .e.n. (domnia regelui babilonian Ammsaduqa) si cuprind informaii
despre planeta Venus, precum si previziuni astronomice sau meteorologice
pentru urmtoarele cteva secole (cam pn n secolul al VH-lea .e.n.). Cea mai
mare parte ns, asa-numitele "jurnale astronomice", provin din perioada
651-550 .e.n. si acoper cam 6-7 luni fiecare. Ele conin observaii remarcabile:
eclipsele de Lun si Soare - nu numai cele vizibile n acea perioad n Babilon ~
cu duratele exacte, momentul culminant, planetele si stelele vizibile; datele
echinociilor i solstiiilor, prima si ultima vizibilitate sau cele dou puncte de
maxim importan (apogeul si perigeul) ale planetelor Marte, Jupiter, Saturn,
86
Extraterestri n Preistorie
Ecuaia venusian
87
88
CUPRINS
ENIGME N ARHEOLOGIE ................................................................3
HOMO SAPIENS - ACCIDENT SAU INCIDENT? ............................ 7
O evoluie marcat de incertitudini ........................................................8
Adevratul creator al omului: neotenia........................................ ----- 10
Strini pe Planeta Albastr ................................................................... 13
Ipoteza pal eoastron aulic ..................................................................... 15
ART RUPESTR FUTURIST ........................................................ 17
Academii de Art n Cuaternar ............................................................ 19
Straniile statuete neolitice .................................................................... 25
Desene gigantice pe sol ...................................................................... 28
TEHNIC PREISTORIC .................................................................. 37
Tehnologii de vrf n epoca pietrei ..................................................... 39
Ct de veche este civilizaia uman? .................................................... 42
Electricitatea n lumea antic ............................................................... 45
Misteriosul aliaj siberian si astrograful atlanilor ............................. 50
Aviaia faraonilor.................................................................................. 53
.,. si cea a incailor ............................................................................. 55
Arme de foc n Paleolitic? ................................................................... 57
Cartografia aerian la... eschimoi....................................................... 59
ARHIVELE AU CUVNTUL ............................................................. 61
Antichitatea .......................................................................................... 62
Evul Mediu si Renaterea ................................................................. 71
Epoca moderna ......................................................................................73
CETILE DISPRUTE ......................................................................75
"Zeii" foloseau arme nucleare ............................................................... 78
ECUAIA VENUSIAN ......................................................................84