Universitatea de tiinte Agronomice i Medicin Veterinar Bucure ti

Facultatea de Management, Inginerie Economic n Agricultur i Dezvoltare Rural

Filiala Clrai
Disciplina: MANAGEMENTUL PRODUCTIEI

OPTIMIZAREA STRUCTURII ACTIVITATILOR

IN CADRUL EXPLOATATIEI AGRICOLE
S.C. AGROSTAR ULMENI S.R.L

ndrumtor:

Student:
Alexe Ion
Grupa 3

Sef lucrari Dr. Raluca Necula

Anul IV
2016 - 2017
INTRODUCERE

CAPITOLUL I. Mediul in care isi desfasoara activitatea exploatatia

1.1 Date generale
Asezare geografica. Teritoriul administrativ al comunei Ulmeni este situat n partea
de sud- vest a judeului Clrai i se afl la o distan de 60 km de oraul Clrai (reedina
judeului) i la 10 km de oraul Oltenia.

Judeul Clrai este situat n partea de sud-est a Romniei, pe malul stng al fluviului
Dunrea i al braului Borcea i se nvecineaz la nord cu judeul Ialomia, la est cu judeul
Constana, la vest cu judeul Giurgiu i sectorul agricol Ilfov iar la sud cu Bulgaria.
Climatul este temperat- continental, caracteristica acestuia fiind dat de poziia pe
care o are teritoriul judeului n cadrul Cmpiei Romne i de condiiile geografice locale;
verile sunt deosebit de clduroase, iar iernile relativ geroase.
Clima se remarc printr-un regim termic de aproximativ +14,1 grade C medie anual
cu + 25 grade C n luna iulie (luna cea mai clduroas) i -3,2 grade C n luna ianuarie,
fenomene naturale de scurt durat, fiind foarte intense (viscol, ger).
Precipitaii. Variaz ntre 450-600 mm/mp/an. Repartiia precipitaiilor de-a lungul
anului nu este uniform de accea s-au realizat sisteme de irigaii. Cea mai mare parte a
precipitaiilor cad n semestrul cald (15 aprilie-15 octombrie), cnd aversele nsoite de
descrcri electrice sunt foarte frecvente.
Solul. Geomorfologic comuna Ulmeni este situat pe terasa major a Dunrii. O
caracteristic a regiunii o reprezint faptul c pe o suprafa nu foarte mare se succed
urmatoarele fii de soluri pe direcia est-vest: cernoziomuri argiloiluviale (acestea pretanduse, cu rezultate bune, pentru culturi legumicole, pajiti, etc.) i soluri brun rocate tipice,
ultimile pe suprafee reduse n extremitatea de vest.
Profilul agricol al localitatii
Comuna Ulmeni este o zona cu soluri foarte fertile ce inlesnesc activitatea fermierilor
prin usurarea muncii depuse si reducerea cheltuielilor cu lucrarile solului. De asemenea
apropierea de orasul Oltenita, resedinta de judet Calarasi si capitala tarii Bucuresti confera
comunei numeroase avantaje economice.
Condiiile favorabile din sol i relief explic caracterul predominant cerealier al
regiunii, in aceasta zona fiind gasite predominant culturi de Porumb, Grau, Orz, Orzoaica, dar
si Rapita, Floarea soarelui.
Tabel.1 Productii medii 2016
CULTUR
Porumb
Gru
Orz
Rapi

Productii hectar (kg)

5780

Floarea soarelui

Tabel 2. Preturi de vanzare 2016

PRODUS
Porumb
Gru
Orz
Rapi
Floarea soarelui

Pret vanzare (lei/kg)

0,60
0,61
0,57
1,65
1,41

Asezare administrativ i statut juridic

S.C. Agrostar Ulmeni S.R.L., Comuna Ulmeni, Jud. Calarasi
Considerentele pe baza carora a fost aleasa forma de statut juridic Societate cu
Raspundere Limitata (SRL) au fost usurinta si costurile mici de infiintare ale societatii,
usurinta intretinerii activitatii, posibilitatea alegerii mai multor tipuri de activitati cu coduri
CAEN diferite si nu in ultimul rand dar si cel mai important fiind faptul ca raspunderea
asociatilor este limitata la capitalul depus la infiintare.
Sediul Societatii se afla in Judetul Calarasi pe raza Comunei Ulmeni, strada Principala
Nr.10 cod postal 917261
Suprafata exploatatiei distribuita pe moduri de folosinta
Tabel 3. Suprafata pe categorii de folosinta
Nr. crt.

Categoria

ha

0
1

2
90
88,5

3
100
98,34

80
5,5
3
1,5
1
0,5

88,9
6,12
3,33
1,66
1,1
0,56

Total teren
Agricol
din care :
2.1 arabil Total
din care irigat
2.2.vii si pepiniere viticole
2.3.pomi si pepiniere pomicole
2.4.pasuni
2.5.fanete
Neagricol
curti si drumuri
rape , ravene

1.2 Rezultate previzibile si consumul la hectar

Fisele tehnologice pentru culturile:
-Grau
-Orz
-Porumb boabe
-Rapita

Tabel 3 Calcularea rezultatelor economico-financiare pe hectar

N
r.
C
rt.

Activit
ate

Supr
afat
a

UM

ha

ha (t)

Grau

30

Porumb

Cost
Product
ie

Pret
Vanz
are

Venit

Chelt
uieli

Profit/pier
dere fara
Subventii

Profit/pier
dere cu
Subventii

Supr
(t)

lei/tona

lei/to

lei/ha

lei/ha

lei/ha

lei/ha

5,3

159

684,36

610

3233,3

-393,8

281,2

25

5,4

135

599,69

600

3240

1,7

676,7

Orz

15

5,78

86,7

600,00

570

3294,6

-173,4

501,6

Rapita

10

2,9

29

1153,52

1650

4785

1439,8

2114,8

Total

80

Productie

3627,
1
3238,
3
3468,
0
3345,
2

3574,3

1.3 Caracterizarea culturilor exploatatiei

Graul (Triticum spp.)
Este una dintre cele mai importante cereale si planta care ocupa pe glob cele mai mari
suprafete. Boabele de grau au continut ridicat in hidrati de carbon si substante proteice. Faina de
grau este materie prima pentru paine si produse de panificatie, aliment de baza pentru 35-40% din
populatia globului.

Graul se mai utilizeaza si in prelucrari industriale (alcool, amidon, dextrina, glucoza) si

furaj in hrana animalelor.Taratele sunt un nutret concentrat, bogat in proteine, hidrati de carbon si
substante minerale. Paiele se utilizeaza in industria celulozei si in hrana animale.
Graul are o deosebita importanta fitotehnica, fiind o excelenta premergatoare pentru rapita,
plante furajere de toamna. De asemenea creeaza conditii pentru administrarea de ingrasaminte
organice si minerale si pentru lucrarile solului;
Porumbul (Zea mays)
Este una din cele mai importante plante de cultura, cu utilizari multiple in alimentatia
oamenilor, industrie, hrana animalelor. (conform statisticilor FAO, distributia consumului este:
21% alimentatia umana, 72% hrana animalelor, 7% industrie).
Boabele de porumb sunt utilizate in industria amidonului, a spirtului, glucozei si dextrinei;
germenii sunt utilizati pentru extragerea uleiului, utilizat in alimentatia dietetica.
Porumbul este utilizat in hrana animalelor ca nutret concentrat (boabe), porumb masa
verde (insilozat), tulpini (coceni) in amestec cu uree si melasa, insilozati (nutret suculent).
Particularitati fitotehnice : rezistenta buna la seceta si caldura, numar relativ redus de boli
si daunatori, adaptabilitate la conditii diferite de clima, fiind prasitoare, lasa terenul curat de
buruieni, constituie o buna premergatoare pentru multe plante, valorifica bine ingrasamintele
organice si minerale, reactioneaza foarte puternic la irigatii, coeficient de inmultire foarte mare,
importanta planta melifera si medicinala.

Orzul (Hordeum vulgare)

Este o cereal erbacee anual, comun n cultura agricol. Planta are o rdcin fasciculat
slab dezvoltat i o tulpin n forma unui pai nalt de 30-150 cm.
Frunzele sunt verzi-pal, fr periori. Tulpina se termina cu un spic lung de 4-13 cm, pros
pe margine, format din segmente drepte iar fructul este o cariops.
Orzul se cultiva pentru boabe, care se intrebuinteaza la furajarea animalelor si pentru bere.
Paiele de orz se folosesc la hrana animalelor, ca si orzul pentru furaj verde, asociat cu o
leguminoasa (borceag).
Compozitia chimica a boabelor de orz, raportata la substanta uscata : 59-65% amidon ; 9,511% proteina bruta ; 2-3% grasimi ; 4-7% celuloza. Orzul pentru boabe (orzul comun) trebuie sa
contina substante proteice intr-o cantitate cat mai mare: 12,8-13,9. Orzul pentru bere nu este

recomandat sa contina mai mult de 8-12% proteine, pentru ca scade extractul berii, micsorand
randamentul in procesul de fabricatie. In schimb, trebuie sa contina un procent cat mai ridicat de
amidon (55-70%), care se obtine la culturi situate intr-un climat umed si racoros.
Rapita (Brassica napus)
Este o plant din familia cruciferelor Brassicaceae cu florile galbene i cu tulpina subire,
lung i ramificat. Aceasta se situeaza pe locul cinci, sub aspectul productiei de ulei comestibil,
intre plantele oleaginoase. Este rspndit n zone cu clima uscat temperat continental excesiv.
Rapia se cultiv pentru semine din care se obine ulei folosit n alimentaie i n industrie
pentru fabricarea de biocombustibil (biodiesel).
Uleiul de rapita are largi utilizari industriale si alimentare; turtele de rapita obtinute din procesare
au o buna valoare furajera, fiind bogate in proteine (38-42%), glucide si saruri minerale; paiele de
rapita se folosesc in industria materialelor de constructii.
Rapita se recolteaza timpuriu, motiv pentru care constituie o buna premergatoare pentru
grau si orzul de toamna. Rapita este o excelenta planta melifera timpurie (asigura circa 50 kg
miere/ha).

1.4 Restrictii
Rotatia culturilor

Tabel 5. Anul precedent 2014 - 2015

Tabel 4. Anul 2013 - 2014

Porumb

Soia

Rapita

Grau

Grau

Porumb

Orz

Floarea s.

Tabel 7. Anul urmator 2016 - 2017

Mazare

Rapita

Grau

Tabel 6. Anul de plan 2015 - 2016

Rapita

Grau

Porumb

Orz

Disponibilitati in forta de munca

Ferma dispune de 2 lucratori permanenti si are nevoie de inca 11 lucratori sezonieri.
Dotarea fermei
-

2 tractoare
2 combine
12 masini agricole

Porumb