93 de scrisori inedite ale lui Eminescu, recuperate dupa 111 ani.

Povestea unei restituiri

Dialog Christina ZARIFOPOL-ILLIAS Ion Bogdan LEFTER
Autor: Ion Bogdan LEFTER
Iata un eveniment cu adevarat extraordinar, fantastic, absolut incredibil: descoperirea si
publicarea unui pachet de scrisori inedite Eminescu Veronica Micle la 111 ani de la moartea
poetului, dupa ce armate de istorici literari rascolisera tot ce se putea rascoli: fondul de
manuscrise depus de Maiorescu la Academie, biblioteci si colectii private, arhive din Ipotesti,
Botosani, Iasi, Cernauti, Blaj, Viena, Bucuresti si de pe unde-l vor mai fi purtat pasii pe
Eminescu. Cine-ar fi crezut ca se mai poate gasi ceva nestiut, vreun rind, vreo propozitie
necunoscuta a poetului national?! Un singur cuvint daca s-ar fi descoperit asternut de condeiul
sau pe hirtie si ar fi fost oricum o intimplare epocala. Ea s-a produs: ineditele sint culese intr-un
volum care va fi lansat de Editura Polirom din Iasi pe 15 iunie, la exact 111 ani de cind
Luceafarul poeziei romanesti s-a stins si de asemenea la jumatatea Anului 2000 Anul
Eminescu. Cine-ar fi crezut ca sarbatorirea mai degraba formala a lui Eminescu, prin decizie
guvernamentala, la un secol si jumatate de la nastere va fi insotita de un asemenea eveniment
emotional, de o restituire atit de importanta?!
Si mai incredibila e proportia restituirii: nu e vorba despre un cuvint sau o propozitie, ci de nici
mai mult, nici mai putin decit 93 de scrisori ale lui Eminescu adresate Veronicai, insotite de 15
ale ei catre el, plus doua ale Veronicai catre sora lui, Harieta Eminovici, si o scrisoare a lui
Maiorescu catre Eminescu. Un adevarat festin epistolar.
Pastrate cu grija de catre descendentii de fapt, descendentele Veronicai Micle, scrisorile care
ies acum la iveala sint asadar o surpriza absoluta si de-a dreptul bulversanta, dintre acelea
care nu se pot produce decit rarissim, dar care dau apa la moara cercetatorilor, alimentindu-le
iluziile ca undeva, cindva, intr-un colt de arhiva, in vreun dosar prafuit, nedeschis de decenii,
poate ca zace un manuscris sau un document exceptional care asteapta rabdator sa fie
descoperit De asta data, istoria restituirii corespondentei Eminescu Veronica n-a fost
spectaculoasa in atare sens detectivistic.
Scrisorile cu pricina au stat cuminti in sertare de familie si apoi in seiful unei banci. Cu exceptia
celor foarte putini care le-au avut in pastrare, nici macar rudele mai mult sau mai putin apropiate
n-au avut cunostinta despre marimea comorii ascunse. Dupa cum ne spune Christina ZarifopolIllias in convorbirea care urmeaza si dupa cum mi-a confirmat, dinspre alta ramura a familiei,
Tereza Culianu-Petrescu, se stia vag ca ar exista ceva ramas de la Eminescu si transmis de
Veronica urmaselor ei, dar pare-se ca nimeni n-a banuit ca ar fi vorba despre un fond epistolar
atit de amplu de unde si explicatia faptului ca informatia n-a transpirat in afara: pentru ca era
doar o legenda vaga, in spatele careia s-ar fi putut afla doar un simplu petec de hirtie.
Exista totusi date spectaculoase in povestea acestei corespondente, mai exact in contextele ei
sofisticate. Scrisorile si-au urmat traseul discret intr-o familie cu increngaturi bogate, care urca
genealogic catre Iasiul aristocratic si intelectual al secolului trecut, incluzind junimisti,
proprietari de mosii, figuri de mari profesori, politicieni, diplomati, artisti. Intre ei, mai demult,
un Paul Zarifopol si, mai de curind, un Ioan Petru Culianu. O pasionanta si onoranta istorie a
elitei romanesti a secolelor XIX-XX se intrevede dinspre aceste familii Culianu-Nanu-Zarifopol,
participante la cresterea politica, economica, intelectuala si culturala a Romaniei burgheze, apoi
ravasite de comunism, cu arestari, detentii, supravegheri, evadari spre mai multe tari din Europa
Occidentala si din America de Nord, ba chiar vai! si cu un asasinat in exil. Iar acum cu o
incredibila restituire documentara Eminescu, o bomba care va stirni fara indoiala mari
ecouri, aprinse comentarii si care va da o piine multor istorici literari avizi sa studieze toate
detaliile, sa faca toate conexiunile si conjecturile si sa porneasca pe fir inainte, mai rascolind o

data arhivele gata rascolite si cautind prin altele in Italia ori Elvetia, bunaoara documente cu
o cit de mica legatura cu povestea scrisorilor.
Nemaivorbind despre spectaculosul tematic al acestei corespondente inedite! Caci nu s-a gasit un
manuscris cu versuri sau vreun articol politic necunoscut, ci un fond important de scrisori de
amor, tocmai bune pentru a hrani atractia fie romantica, fie consumista a cititorilor gata oricind
sa devore scrieri de gen, cu atit mai mult cind e vorba despre geniul national si despre marea si
nefericita lui iubire Incit s-ar putea prevedea ca o restituire documentara de apreciabila
importanta istorico-literara va deveni pe piata cartii si un best-seller. Pasul urmator e de prevazut
ca-l vor face proiectele de scenarii de cinema, de televiziune sau radiofonice. Va fi poate o
noua moda a povestii de dragoste dintre poetul Mihai si frumoasa lui muza, Veronica
Pina la aparitia efectiva a corespondentei inedite Eminescu Veronica Micle in volumul aflat in
aceste zile sub tipar, evaluarile nu pot trece de asemenea consideratii generale. Christina
Zarifopol-Illias ne ofera despre scrisorile celor doi o serie de date care vin ca o garantie de
valoare documentara si psihologica. Unele detalii sint foarte importante, fie prin noutate, fie
pentru ca ajuta la confirmari sau la lansarea unor ipoteze neluate pina acum in calcul. Altele sint
impresionante, dezvaluind suferintele si framintarile poetului bolnav. Relatia sentimentala capata
alta anvergura, ceea ce va cere si reformularea anumitor parti ale biografiei lui Eminescu. Vor fi
destule de facut dupa ce va fi aparut volumul Dulcea mea Doamna / Eminul meu iubit.
Corespondenta inedita Mihai Eminescu Veronica Micle si dupa ce vom fi depasit surpriza in
fata incredibilului care a prins acum corp pe hirtie, in contururile scrisului a doi oameni, iubiti si
corespondenti cindva, cu mai bine de un secol in urma
***
Citeva cuvinte necesare despre editoarea cartii si interlocutoarea mea in discutia care urmeaza.
Christina ZARIFOPOL-ILLIAS (pe care cititorii nostri o vor reintilni intr-unul din numerele
noastre viitoare intr-un interviu despre ea insasi si despre realizarile ei profesionale), nascuta in
Bucuresti, absolventa a Universitatii de aici, clasicista, s-a stabilit in Statele Unite ale Americii,
la Bloomington, Indiana. Preda literatura clasica si romana la Universitatea din Indiana,
Bloomington, unde si-a obtinut si doctoratul cu o teza despre epistolele lui Pliniu, recent editata
in tara, tot la Editura Polirom, in limba engleza (Portret of A Pragmatic Hero. Narrative strategies
of self-presentation in Plinys Letters). La Bloomington, unde am cunoscut-o cu mai multi ani in
urma, Christina Zarifopol-Illias (anglicizare a numelui de familie romanesc Ilioaia) se afla,
impreuna cu Matei Calinescu, in miezul unei mici dar dinamice comunitati intelectuale
romanesti. Energia si pasiunea ei au atras studenti la cursurile de romana, au mobilizat fonduri
pentru conferinte pe teme romanesti, pentru seri culturale romanesti si pentru burse ale
studentilor americani doritori sa vina in Romania, sa invete romaneste, sa faca cercetari in
Romania. Imprejurarile au pus-o acum in postura celei prin intermediul careia culturii romane i
se ofera spectaculoasa, extraordinara, fantastica, incredibila restituire documentara a celor
93+15+2+1 scrisori inedite (Ion Bogdan Lefter)
Dulcea mea doamna / Eminul meu iubit. Corespondenta
inedita Mihai Eminescu Veronica Micle
Scrisori din arhiva familiei
Graziella si Vasile Grigorcea.
Editie ingrijita, transcriere, note si prefata de Christina Zarifopol-Illias.
In curs de aparitie la
Editura Polirom, 504 p.
(lansarea cartii pe 15 iunie)

Din mama in fiica, din Romania in Italia

Christina Zarifopol-Illias, ai ingrijit volumul de corespondenta inedita Eminescu Veronica
Micle care va fi bomba editoriala a anului 2000 si un punct major de interes pentru istoria
literara romaneasca, cel putin pentru o vreme. Iti propun sa desfasuram firul povestii acestei
restituiri, pornind de la detaliile ei documentare. Mai intii, unde s-a pastrat pachetul de
corespondenta care iese acum la iveala?
S-a pastrat in arhiva familiei Graziella si Vasile Grigorcea. Graziella Grigorcea era nepoata de
fiica a Veronicai Micle. Sotul ei a fost ambasador al Romaniei inainte de razboi, la Londra, apoi
la Paris si la Vatican, la Roma. Nu mai sint in viata. Doamna Grigorcea cred ca a murit in 1951
sau 1952. La moartea ei, scrisorile au trecut in posesia fiicei ei, Anna Maria Grigorcea, casatorita
Messeri.
Poti da mai multe amanunte? Nepoata de fiica a Veronicai Micle?...
Veronica Micle a avut doua fiice: Valrie, nascuta in 1866, si Virginie, nascuta in 1868. Valrie sa casatorit cu Neculai Nanu, var primar cu Paul Zarifopol si nepot de sora al lui Neculai (Papa)
Culianu, junimistul, strabunicul lui Ioan Petru Culianu. Mai tirziu, Valrie s-a recasatorit cu
Mihai Sturdza. A facut si cariera muzicala, sub numele de Valrie Nilda: mostenise vocea
frumoasa a Veronicai, mama ei. Graziella, casatorita Grigorcea, era fiica lui Valrie.
Numele frantuzite sau italienizante au alta explicatie in afara modelor epocii? Inrudiri speciale?
Nu, nu, cred ca era doar influenta epocii.
Unde s-au pastrat, deci, scrisorile?
La Valrie. Cealalta fata a Veronicai, Virginie, e cea care i-a dat lui I. Scurtu, la inceputul
secolului XX, cele 11 scrisori considerate autentice. Din cite stiu, din cele 18 scrisori cunoscute
pina acum ca fiind ale lui Eminescu catre Veronica, unele sint oarecum contestate. Valrie le-a
pastrat pe cele pe care le-a avut ea. Apoi s-au transmis din mama in fiica, mai intii Graziellei,
apoi Annei Maria.
Unde s-au aflat ele efectiv? Si cine mai stia de ele?
Valrie le-a pastrat, probabil, la mosia de la Cosmesti-Boureni, unde a locuit dupa ce s-a maritat
cu Mihai Sturdza. Graziella le-a primit de la ea si, din relatarile mamei mele, n-a vrut niciodata
sa le dea, sa le faca publice. Au mai stiut probabil si alti membri ai familiei. Ideea Graziellei a
fost ca sint scrisori de familie, deci trebuie sa ramina in familie. Dorinta ei a fost asta si, in logica
ei, e de inteles.
Dorinta ei sau chiar a Veronicai, preluata de Valrie si apoi de Graziella?
Eu stiu de dorinta Graziellei Grigorcea. Ce-a fost inainte nu stiu. Inainte de a muri, Graziella
le-a dat fiicei ei, Anna Maria Grigorcea. Traiau in Italia de la sfirsitul celui de-al doilea razboi
mondial. Ca diplomati, nu s-au mai intors in tara din motive politice.
Deci, e de presupus ca, pe traseul ei de sotie de diplomat, la Londra, la Paris si apoi la Roma,
Graziella Grigorcea a avut mereu la ea pachetul de scrisori mostenit pe linia Veronica-Valrie.

Mama mea stie unele detalii si, daca vor interesa, le-ar putea oferi.
Sintem deci in Italia. Scrisorile ii ramin Annei Maria Grigorcea. Cu ce s-a ocupat ea si citi
ani are acum?
Are 78 de ani. Ca si Graziella, Anna Maria e sotie de diplomat. Sotul ei, Girolamo Messeri, a fost
diplomat si senator.
Scrisorile ies la iveala
Cum de s-a hotarit sa scoata scrisorile la vedere?
E meritul mamei mele, Maria Economu. In prefata cartii dau toate detaliile. Pe scurt, in 1937,
mama a devenit profesoara particulara de limbi clasice a Annei Maria Grigorcea si a trait cu
familia Grigorcea in strainatate din 1937 pina in 1942. Pina la urma, mama s-a inrudit prin
alianta cu familia Grigorcea, casatorindu-se cu Dinu Zarifopol, al carui bunic era frate cu Paul
Zarifopol si, deci, inrudit si el cu Papa Culianu. Multe lucruri sint legate de casa din Strada
Palade 23, unde se intilneau toate aceste familii, Culianu, Nanu si Zarifopol. Mama si tatal meu
s-au cunoscut acolo, dupa ce mama s-a intors in tara, lasindu-i pe Graziella si Vasile Grigorcea in
strainatate. Ramasese foarte legata de Anna Maria. In perioada comunista, mama n-a putut,
fireste, sa mai calatoreasca, dar a tinut legatura cu familia Grigorcea prin corespondenta. Dupa ce
noi am plecat in America, unde la un moment dat a venit si mama, ea a mers destul de des in
Italia. In special in ultimii ani, ii amintea mereu Annei Maria de aceste scrisori, ii spunea ca e
pacat sa nu le scoata la iveala. Copiii Annei Maria sint practic italieni si nu au cum sa realizeze
importanta acestor scrisori. Anna Maria n-a acceptat usor. Era prinsa intre, pe de o parte, dorinta
de a respecta ceea ce mama ei decisese, dar, pe de alta parte, isi dadea seama de importanta
acestor scrisori si era constienta de faptul ca ar fi bine sa le restituie culturii romane. A fost
nevoie de multa, multa insistenta din partea mamei mele pentru a o convinge sa faca acest pas.
De cind stiai de existenta scrisorilor?
Stiam de la mama, de mai multi ani, dar fara speranta ca intr-o buna zi o sa le vedem si cu
regretul ca s-ar putea pierde si ca nu vor putea fi citite niciodata.
Cum ati putut trai atita vreme stiind de ele si fara sa vorbiti despre ele?
Nu era treaba noastra, atita vreme cit nu ne fusesera incredintate si, prin urmare, nu era decizia
noastra. Nu aveam deci dreptul sa facem public faptul ca scrisorile exista. Plus ca Anna Maria
Grigorcea continua sa fie destul de rezervata. Era obsedata de faptul ca-i promisese mamei ei ca
le pastreaza.
Oricum, nu stiati nimic despre continutul lor
Nu, nu stiam nimic. In primul rind, nu stiam cite sint, nu stiam ca sint atit de multe: 93 ale lui
Eminescu! Stiam doar ca exista niste scrisori, ca au fost transmise din mama in fiica cu
promisiunea ca vor ramine in familie, ca documente de familie si asta era! Si totusi, cu trecerea
vremii, mama a insistat din ce in ce mai mult. Sigur ca Anna Maria realiza importanta scrisorilor,
dar ii promisese mamei ei
O intrebare pe care trebuie sa ti-o pun, avem obligatia s-o punem: exista vreo posibilitate ca
scrisorile sa nu fie autentice?

Nu. Ele s-au pastrat doar in familie, din mama in fiica. Hirtia e originala, fundita roz totul e
pastrat cum a fost. Cine sa inventeze 93 de scrisori ale lui Eminescu?! Stiu ca pluteste banuiala
asupra citorva dintre cele cunoscute pina acum...
Poti sa ne oferi detalii concrete: cutia in care au fost pastrate si alte asemenea lucruri?
Erau invelite intr-o hirtie subtire de epoca, legate cu o sforicica roz, si asa s-au pastrat. Intr-o
volta de banca.
In Italia?
Nu, intr-o banca din Elvetia.
Periplul continua: din Elvetia in America
De unde au fost scoase la insistentele Mariei Economu, mama ta.
Da. Au mers impreuna, mama si Anna Maria, in Elvetia, le-au scos si i-au fost incredintate
mamei pentru a fi date publicitatii.
Si de acolo, din Elvetia...
Mama a adus scrisorile in America, unde mi le-a predat mie personal. Dupa ce le-am preluat, am
facut catalogarea, la care mama m-a ajutat foarte mult. Scrisorile nu erau asezate in ordine, asa
ca a fost multa munca in aceasta etapa. Apoi a urmat munca si mai migaloasa de transcriere.
Scrisul lui Eminescu e foarte greu de descifrat si a trebuit mai intii sa ma obisnuiesc cu modul lui
de a face literele. Au ramas foarte, foarte putine puncte neclare. Iar Lukey, sotul meu, a facut
scanarea scrisorilor, pagina cu pagina.
Cind s-au facut toate operatiunile astea?
Din toamna lui 1999, cind mama mi-a inminat scrisorile. Pina in ianuarie 2000 am facut
catalogarea, iar transcrierea din ianuarie pina la inceputul lui aprilie.
Transcrierea: dificultati, emotii
Inainte de a vedea si alte detalii tehnice, ti-as pune o intrebare mai personala: cu ce sentimente ai
lucrat la transcrierea scrisorilor lui Eminescu si ale Veronicai?
Cu miinile tremurinde. Mi-a fost la inceput foarte greu sa le ating. Numai gindul ca ma aflu in
fata acestor documente extraordinare imi dadea o stare de mare emotie: sa ating scrisorile care
fusesera in miinile lui Eminescu si ale Veronicai Dupa ce mi-am infrint emotiile, momentul
urmator a fost citirea lor, care-ti da sentimentul ca patrunzi in intimitatea a doi oameni. Spre
deosebire de scrisorile lui Pliniu, de care m-am ocupat si care erau pentru a fi citite de altii, astea
nu erau. A fost destul de inconfortabil A trebuit sa depasesc si sentimentul acesta pentru ca sa
pot trece la transcriere. Transcrierea a fost foarte grea. Au fost saptamini in care nu mai vedeam
foarte bine. Si, in momentul in care am inceput sa le transcriu si m-am transpus in epoca, nici nu
mai stiam unde ma aflu: la Bloomington in 1999-2000 sau la sfirsitul secolului trecut, cu

Eminescu si Veronica. Pe urma, sa vezi o scrisoare cu urmele lui de lacrimi pe care ea a notat A
plins scriind-o a fost un moment cu adevarat coplesitor
Revenind la detaliile tehnice, ce ne mai poti spune: scrisorile s-au pastrat in bune conditiuni,
hirtia e bine pastrata sau nu?
Totul e foarte bine pastrat.
Deci scrisorile nu sint in pericol de degradare?
Nu. Toate scrisorile au stat in teanc.
Cu plicuri sau fara plicuri?
Fara, fara plicuri. Noi le-am pus pe fiecare in interiorul cite unei folii fara acizi, o folie speciala
pentru pastrarea documentelor, astfel incit sa nu se deterioreze.
Si ele se pastreaza acum unde?
In alta banca.
In alta banca in America sau in Europa?
In America.
Bun. Deci, scrisorile erau pastrate in bune conditiuni. Le-ati catalogat si ai inceput transcrierea.
A fost dificil, cum ti-am spus. Scrisul lui Eminescu nu este usor de descifrat: e foarte mic si
foarte particular, neobisnuit. Dupa ce m-am familiarizat cu el, a mers mai usor.
In carte se vor putea vedea si scrisorile ca atare.
Da, pentru ca ideea a fost sa facem o editie cu transcrierea pe o pagina si facsimilul pe pagina
alaturata, in culori.
Pina sa putem vedea cartea, cum apreciezi scrisul lui Eminescu, ca grafie, dincolo de faptul ca e
marunt: e o evolutie in scrisul lui de-a lungul scrisorilor?
Sint variatii: uneori scrie mai citet, mai clar, mai caligrafic, adeseori nu. Este un moment cind, de
pilda, e vara foarte calduroasa, s-a intors acasa de la Constanta, iar in timpul absentei sale
cerneala din calimara se facuse ca pacura din pricina caldurii (o spune chiar el) si intr-adevar
vezi scrisoarea asa de patata incit e greu de citit. Scrisorile mai scurte sint mai citete. Cele mai
lungi tind sa fie mai greu de descifrat.
Cite si de cind
In ce priveste cronologia lor?
Din 1879 sint 13 scrisori, din 1880 sint 21, din 1881 e una singura (e anul in care ei au fost
certati), din 1882 sint 51, din 1883 sint 2, iar 5 sint nedatate. Se pot da si pentru ele niste ani,
dupa context. Majoritatea sint trimise din Bucuresti in Iasi. Dar si din Constanta, unde Eminescu

se dusese pentru tratament, pentru ulceratiile pe care le avea pe picioare. Foarte interesant e ca pe
ultima, din februarie 1883, Veronica a scris Cred ca este ultima scrisoare ce mi-a scris-o
Eminescu. Or, in unele volume de corespondenta publicate apare si o scrisoare datata 1888,
restituita de Octav Minar. Fara sa vreau sa intru in nici un fel de polemica, parerea mea, dupa ce
am citit si am transcris atitea scrisori, este ca n-a fost scrisa de Eminescu. Nu doar pentru ca sa o
cred pe Veronica, dar tonul, stilul scrisorii datate 1888 imi par oarecum facute Banuiala mea
este ca, la un moment dat, dupa moartea lui, ea i-a recitit scrisorile, cum se intimpla dupa ce a
disparut cineva la care ai tinut foarte mult.
Pe scrisorile lui Eminescu exista datari si adaosuri ale ei.
Date si scurte comentarii. Unele dintre scrisorile lui sint datate de ea.
Insa puteau fi datari adaugate imediat, cind primea scrisorile, sau ulterior.
Parerea mea e ca sint ulterioare, pentru ca apar aceste scurte comentarii: Eram certati, Ne-am
certat rau Am ramas certati de la 9 April 1880 pina la 23 Decembrie 1881 Banuiala mea e
ca, chiar dupa moartea lui, ea a recitit scrisorile si a retrait totul. Atunci cred ca a adaugat
comentariile pe scrisorile lui.
Si scrisorile Veronicai?
Sint 15 scrisori ale ei catre el si 2 catre Harieta Eminovici. Si mai este o nota a lui Titu
Maiorescu catre Eminescu, amintita intr-una dintre scrisorile lui Eminescu catre Veronica din
martie 1882, in care el ii spune ca traduce din poeziile Reginei Elisabeta (Carmen Sylva). O
roaga sa nu arate nimanui nota lui Titu Maiorescu (care-i cerea sa aduca traducerea), intrucit eu
nu sint tare in traducerea de versuri nemtesti si deci nu voia sa se afle ca traducerea ii apartine.
Cite pagini sint cu totul?
Sint cam 400 de pagini de scrisoare, de marimea unei coli obisnuite indoite in doua. Pe unele
pagini sint scrisori cu doar citeva rinduri, altele sint mai lungi. Cartea va avea 500 de pagini. Nu
va fi o editie critica, ci o restituire documentara.
Continutul scrisorilor: informatii noi, suferinta lui Eminescu, iubirea dintre cei doi
Venind la continutul scrisorilor, despre care deja mi-ai spus unele lucruri, cum le apreciezi din
punctul de vedere al informatiilor de istorie literara?
Nu vreau sa ma pronunt, nu sint o specialista, nu sint eminescolog. Nu stiu daca sint foarte multe
elemente noi. Sint insa citeva care merita toata atentia. Unul e faptul ca in martie 1882 el ii scrie
Veronicai: Cred ca talentul de versificare a fost numai un incident al tineretii si proza este ceea
ce voi scrie de-acum inainte. Dar la 10 aprilie 1882 spune: Inot in stele. M-au apucat frigurile
versului. Legenda la care lucrez luceafarul rasare in aceasta legenda. Si mai spune: un gen
cu totul nou pe care-l cultiv acum, de-o liniste perfecta. Doua saptamini mai tirziu, Eminescu a
citit Luceafarul la Junimea In orice caz, scrisorile in ansamblu vor contribui in special la
refacerea unei cronologii, iar relatia dintre Eminescu si Veronica Micle va fi reevaluata.
In ce sens?

In sensul ca se vor infirma unele comentarii malitioase. Faptul ca se cunosteau asa de putine
scrisori ale lui fata de ale ei (pina acum s-au publicat 48 ale Veronicai si 18 atribuite lui
Eminescu) a dat impresia ca ea era cea care scria, iar el nu stia cum sa scape si se eschiva... Iata,
acum, la cele 18 cunoscute mai demult, se adauga 93 de scrisori ale lui. Deci, dinamica relatiei
era cu totul alta si cu totul alta frecventa schimburilor de scrisori. Sigur ca el e foarte ocupat, e
obosit, e bolnav, dar ii scrie mereu si des. Ce este sfisietor este suferinta fizica si morala a acestui
om. Aproape in toate scrisorile mentioneaza cit e de bolnav si cum lucrurile merg din rau in mai
rau.
Nu cred ca n-a dorit sa se aseze linga ea, cred ca sincer a dorit sa aiba o viata de familie alaturi
de ea, dar realitatile vietii nu i-au permis. El se simte damnat. Spune in mai multe scrisori ca este
unul dintre oamenii cei mai uriti din Romania. Foarte probabil din motive politice, pentru ceea ce
scria la Timpul. La un moment dat vorbeste despre ce post ar putea sa ocupe si se intreaba ce poti
sa fii in Romania: poti sa fii functionar la stat, dar numai nulitatile sint acolo, poti sa fii arendas,
dar nu am capital pentru asta, poti sa fii avocat, ceea ce nu este cazul, si mai sint profesoratul si
militaria, dar nu faci nici un ban cu asta. Si mai spune un lucru foarte interesant: cit priveste arta
adevarata si stiinta adevarata, cu astea un om nu cistiga nimic, nici macar glorie, pentru ca
lipseste un public care sa aprecieze. Deci nu-si gaseste locul. E obosit ca jurnalist, ar vrea liniste,
pentru ca anii de munca l-au distrus fizic si moral. Cuvintele lui sint: deselat moraliceste. Scrie
des despre degradarea lui fizica, despre durerile de cap Si mai spune intr-o scrisoare si despre
ea ca e urita de toata lumea
Acolo, la Iasi
Da, pentru ca, desi ea era vaduva, sintem totusi in epoca victoriana, nu? Este o femeie singura,
are curtezani, are o relatie nemaritala cu cineva, fie el si Eminescu. Eu cred ca a fost si foarte
multa invidie: a avut detractori inversunati A fost foarte nedreptatita. Ar fi putut sa se
recasatoreasca, dar l-a iubit sincer pe Eminescu si n-a vrut sa-si lege viata de altcineva. Parerea
mea, sentimentul meu, dupa ce am intrat, cum ti-am spus, in intimitatea lor, este ca acesti doi
oameni s-au iubit cu adevarat, dar circumstantele le-au fost potrivnice, fiecaruia la nivelul lui,
pentru ca exista o diferenta de nivel intre ei doi. Dar acest lucru nu afecteaza sentimentele lor
reale. El spune la un moment dat: sint urit de toti, iubit numai de tine. Si ea il iubeste cu
disperare, dar este foarte femeie si are manifestari tipic feminine: cind ii spune ca-l uraste, cind
ca-l iubeste... El e foarte gelos, de o gelozie extraordinara, mai ales dupa episodul cu Caragiale,
si cind altii ii fac ei curte. Ea ii cere lui Caragiale scrisorile inapoi, iar Eminescu vorbeste despre
Caragiale in termeni vehementi.
Scrisorile astea confirma ca Eminescu stia despre affaire-ul ei cu Caragiale
Da.
Si ea nu neaga
E clar ca asta pluteste intre ei si cred ca arunca o umbra asupra relatiei lor care se reia la sfirsitul
lui 1881, inceputul lui 1882. El spune: de data asta sa tinem secreta impacarea noastra. Cred ca
el a dorit sincer, la un moment dat, sa se casatoreasca cu ea, dar n-a putut din cauza saraciei si,
mai apoi, a bolii. La asta se adauga si realizarea (marturisita in unele scrisori) ca nu este facut
pentru asa ceva. Ce putea sa-i ofere el ei, cu doua fetite care trebuiau educate? Este o
schimbare de ton si de intensitate intre scrisorile din 1879-1880 si cele din 1882. In 1879-1880,
relatiile dintre ei fiind acum pe fata, dupa moartea lui Stefan Micle, scrisorile contin declaratii de
dragoste, discutii despre pensia ei, pe care le intilnim si in corespondenta stiuta pina acum. E o
intimitate care citeodata e foarte terestra, la care parca nu te-ai astepta, nu-l vezi asa pe
Eminescu. Dar, iarasi, nu sint lucruri scrise pentru publicat, sint teme despre care comunica doi

oameni in intimitate. Noi sintem vinovati, intr-un fel, pentru ca am intrat in aceasta intimitate. In
1882, scrisorile ating teme existentiale mai grave si tonul se schimba si el. In 1879-1880 poti sa
gasesti, pe alocuri, un ton usor caragialesc, citind cu ochiul de astazi. Trebuie insa privit totul in
context si nu-mi permit sa fac o judecata de valoare. Sint foarte umani. Ei bine, in 1882 tonul
este adesea altul.
Multe scrisori abordeaza probleme existentiale, tragedia lui. Ii spune la un moment dat ca, daca
ar fi sa obtina un post, i se cere sa-si schimbe pozitia politica, ceea ce refuza cu hotarire: Eu sint
ceea ce sint. Ea ar fi vrut ca el sa vina la Iasi, sa-si gaseasca o slujba acolo, dar el nu vrea sa
faca nici un fel de concesie. Sint scrisori care cuprind pasaje cutremuratoare. Intr-una din cele
nedatate, dar care cred ca poate fi plasata in 1881, Eminescu spune: Pe fundul sufletului este
numai dezgust, apatie si mizerie. Eu nu am privirea care infrumuseteaza lumea, ci aceea care
vede numai raul, defectele si fata umbrei. Sint satul de viata fara a fi trait. Da-ma uitarii. Nu cred
nimic, nu sper nimic. Mi-e frig ca unui batrin de 80 de ani. Dumneata traiesti. Eu sint ucis. Sint
scrisori absolut zguduitoare. Apoi, cit a putut sa sufere acest om si fizic: ulceratiile, durerile de
cap, abia-si tiriie picioarele Si cit de singur se simte! Un geniu insingurat si damnat
Relatia dintre ei contribuie la suferinta lui sau i-o insenineaza?
El spune in multe scrisori ca ea e singura lui fericire, ca numai ea il iubeste Dar alteori are
accese de gelozie. De la o extrema la alta, de la iubire la ura. Acelasi lucru se intimpla si cu
Veronica. Intr-o scrisoare catre Harieta, de la inceputul lui 1881, spune: cu-o mina i-as da
moartea, cu alta i-as da viata. Mai mult, este o scrisoare nedatata, dar care poate fi plasata in
perioada certurilor dintre ei, in care ea ii spune ca a fost atit de ranita, atit de el, cit si de tot
cercul junimist, cu Titu Maiorescu, incit are de gind sa publice lucruri pe care le stie de la
Eminescu, critici ale lui aduse cercului junimist, pe care ea il numeste haremul lui Jupiter. N-a
facut-o insa niciodata, desi fusese foarte ranita. In alta scrisoare spune cit sufera ca societatea din
Iasi o ostracizeaza si e stigmatizata. Traieste o adevarata drama. Au fost doua suflete care s-au
iubit cu patima, cu disperare. Veronica a fost marea iubire a vietii lui Eminescu. Cred ca aceste
scrisori vor pune relatia dintre ei intr-o alta lumina, poate mai dreapta si mai aproape de adevar,
pentru amindoi
Christina Zarifopol, iti propun sa incercam un final pentru discutia noastra. Dupa toate acestea,
cum apreciezi valoarea acestui pachet de scrisori inedite?
Mi se pare ca sint de o importanta capitala. Sigur ca si pentru istoria literara, dar mai ales pentru
publicul romanesc, pentru ca totusi Eminescu ramine figura centrala a culturii romane. Sint in
aceste scrisori elemente noi care repun in discutie relatia dintre Eminescu si Veronica, o relatie
care a dominat imaginatia noastra atitia ani. Cred ca acest lucru va fi fascinant pentru oricine va
citi aceste scrisori
Iti multumesc si asteptam cu nerabdare sa le putem citi

Veronica Micle: Cea mai frumoas poveste de iubire din literatura romn
Dac vrei s scrii despre Veronica Micle, s i citeti poeziile sau corespondena, s i-o
imaginezi vznd-o cu ochii minii, nu poi s-o faci dect lund-o mpreun cu Mihai Eminescu,
cci dragostea ce i-a legat, a creat i cele mai frumoase poezii de dragoste ale limbii noastre i
cea mai frumoas poveste de iubire a literaturii romne.
Gndind la frumoasa lor poveste de dragoste, cred c puine sunt femeile care s nu fi visat s fie
iubite ca Veronica, i puini brbaii care s nu fi visat s ntlneasc iubirea ntruchipat ntr-o
femeie asemenea ei.
Iubirea dintre acest nger blond, Veronica i Eminescu a fost mare, adnc, a nvins totul i a
reuit s existe dincolo de rutile unor oameni care i voiau desprii. Iubirea tuturor a fost
eclipsat de acea mare iubire a unui chip de nger drgla. Eminescu, poetul-om, a fost
fascinat de frumuseea feminin a Veronici. Au fost i cteva focuri de paie strnite de
Cleopatra Lecca-Poenaru sau de Mite Kremnitz, dar chipul Veronici le-a sters repede urma. Fata
ei, Virginia Gruber scria : Mama a fost plin de via, plin de farmec, frumoas, doamn
perfect i avea o voce superb. n societatea aleas pe care o vizita, din cauza acestor caliti
superioare, fcea umbr ntotdeauna n jurul celorlalte femei.
Nemuritoarea muz eminescian s-a nscut n Nsudul ardelean n ziua de 22 aprilie 1850, n
acelai an n care la Ipoteti s-a nscut Luceafrul poeziei romneti, Mihai Eminescu. Tatl
Veronici, Ilie Cmpeanu, a fost un erou al luptelor conduse de Avram Iancu i a murit n urma
rnilor cptate n lupt. Mama, Ana, rmas vduv, s-a mutat cu cei doi copii la Tg. Neam,
apoi la Roman i, n sfrit, la Iai. Veronica a primit la natere numele mamei ei, Ana, dar ea i-a
schimbat numele n cursul primar i astfel a devenit Veronica. A fost un copil crescut n rsful
dragostei de mam, dei au trit nfruntnd multe nevoi materiale. Ea a urmat cola primar i
cursurile gimnaziale la Iai, la Scoala Central, unde a fost bursier. A fost o elev excepional,
dnd dovad de o nteligen deosebit. A terminat coala n 1863 i pe certificatul ei de
absolvire este trecut calificativul eminent. La examenul final a asistat rectorul Universitii
din Iai, profesorul universitar tefan Micle, ardelean de origine. El a fost vrjit de frumuseea,
inocena i inteligena ei i, dei era mai n vrst cu 30 de ani, a cerut-o n cstorie. La
insistenele mamei sale, peste un an, frumoasa i tnra Veronica, devine respectabila doamn
Micle, la numai 14 ani.
n tinereea mea, am vzut-o pe Veronica cu ochii minii, n ziua cununiei, timp de patru ani,
aproape zi de zi, de cte ori intram sau ieeam pe poarta colii ca profesoar, ori cnd mi
aruncam privirile pe fereastr. In faa colii, pe acea strdu foarte strmt. In centrul oraului
Cluj, se afl bisericua Bob pe al crui gard din zid gros i purtnd patina vremii, era o plcu
comemorativ. Pe ea sta scris c la aceast biseric, Veronica i tefan Micle au fost cununai de
preotul Ioan Pamfil, n data de 7 august 1864. i de cte ori nu m-a purtat gndul pe firul vieii
acestei femei cu un destin att de deosebit, la tulburtoarea, fascinanta i scurta ei via!
A fost o soie bun i o mam iubitoare. Pe soul ei nu l-a iubit, dar nici nu l-a urt sau detestat, ci
l-a respectat i l-a preuit ca om i ca intelectual. Fiicelor ei, Valeria i Virginia, le-a dat o
educaie aleas i le-a crescut cu dragoste, aa cum fusese crescut i ea de mama ei. Valeria a

fost solist de oper i i se spunea Privighetoarea Iaului, iar Virginia a studiat tiinele.
Amndou au scris poezii.
Veronica dispreuia distraciile uoare i festivitile, pe care le ocolea, cu toat poziia social
nalt pe care o avea. Urmnd sugestia lui Maiorescu c Veronica ar fi nscut pentru a zpci
destinele marilor brbai, diferii istorici literari, biografi i publiciti, n cursa pentru
spectaculos, au creat Veronicai Micle efigia unei femei uuratice, nestatornice i indiferent la
sentimentele nalte ale poetului. Realitatea a fost tocmai invers, dar clieul impus de o societate
nedreapt, grbit i superficial este greu de nlturat cu toate dovezile incontestabile. Muza lui
Eminescu nu a fost o femeie uoar, nu era dornic de petreceri. Ea i-a jertfit toat tinereea
familiei i s-a preocupat atent de educaia fiicelor ei. A fcut parte din societi de caritate, iar n
timpul rzboiului de independen, a fost sor de caritate voluntar.
Dragostea dintre ea i Eminescu a fost cast pn la moartea lui tefan Micle (1879). Abia dup
moartea acestuia, dup 7 ani de cnd s-au cunoscut, Eminescu i se adreseaz pe nume ntr-o
scrisoare. Cnd i s-a permis, pe Eminescu l-a ngrijit cu mult devoiune i a participat la
suferina lui cu toat fiina ei. Pe Eminul ei, cum i plcea s l alinte, l-a iubit cu o dragoste
profund. Orict rutate ar nutri cineva, nu se poate s nu se lase cuprins de tonul ars de iubire
care se desprinde din scrisorile ei i din poeziile pe care i le-a dedicat lui Eminescu, i n marea
majoritate, i sunt dedicate lui. Poeziile ei sunt un adevarat jurnal de iubire, trecnd prin toata
gama de sentimente. Dragostea ei a fost att de mare, nct l-a urmat pe Eminescu i dincolo de
pragul pmntesc. A lsat n urma ei dou fete, pentru a-i mplini destinul de iubit, svrind
nunta in cer, infinit mai durabil dect cstoria cu acte.
Pe Eminescu l-a cunoscut n martie 1872, la Viena, unde se afla pentru un tratament. Il cunotea
doar dup nume, numai dup cteva poezii publicate. Tnra Veronica, cu toate c era cstorit,
avea doua fetie, i respecta soul, simea c i lipsete o atmosfer vesel i o iubire ideal
nvluit n mister. Ea triete acum primii fiori ai dragostei i se comport ca orice fat la vrsta
ei. Galopul biografiilor cum zice Tia erbnescu nu modific vrstele organismului orict
le-ar brusca. Legile firii nu in cont de convenienele sociale. Veronica se afla la prima ei iubire
aproape adolescentin, i ca orice adolescent sau tnr, ascult aceast chemare, dincolo de orice
raiune. Cu un tact deosebit, ea va ti totui, ca n acelai timp s i respecte soul i familia, dar
i s dea fru liber unei iubiri romantice. Pn la moartea soului ei, iubirea lor a fost pur i
nentinat.
Intre ea i Eminescu s-a nscut o frumoas idil la Viena, care peste timp se va transforma n
iubire profund i va continua apoi cu mici ntreruperi pn la moarte, i chiar dincolo de
graniile vieii, cci, cine tie dac nu se continu frumoasa lor iubire n alte zri, ntr-o alt
dimensiune, dincolo de coloana infinitului, dincolo de rutile celor care le-au stat mpotriv.
Virginia, fiica Veronicai, scria despre mama ei: l-a iubit pe Eminescu cu o iubire nemrginit.
mprejurrile i oamenii au fcut ca ei s nu fie unii niciodat. Veronica a refuzat cererea n
cstorie a mai multor pretendeni, preferand s rmn muza unui geniu, dect soia unui
prin, aa cum a afirmat ea.
Pe Veronica a atras-o, nu gloria, ci talentul pe care l-a intuit cu o mare precizie, egal cu cea a lui
Maiorescu. Cu toate ca Eminescu publicase doar cteva poezii, intuiia perfecta a Veronicai a
facut-o s neleag din capul locului ce valoare au. Ea l-a numit pe Eminescu poetul-geniu,
naintea altora, cam n acelai timp cu Maiorescu, dar cu mai mult fervoare. Chiar numai pentru
intuiia ei fr gre, ar trebui s i recunoatem inteligena i calitatea gustului artistic. Eminescu,
ndrgostindu-se de frumoasa, spirituala, cultivata Veronica, cea plin de mister i poezie,
romantic i provocatoare, i va ntrerupe studiile i se va ntoarce la Iai ca s fie aproape de
dulcea minune, ngerul blond. El i dedic poezii eminente, iar ea i dedic delicate versuri.

O vizita n salonul ei de poezie sau se ntlneau sub teiul de la Copou. Cnd nu se puteau ntlni,
comunicau prin scrisori. tefan Micle era ngduitor cu aceast situaie, avnd ncredere n soia
lui, accepta ca Veronica s fie muza unui poet de geniu, aa cum Laura a fost pentru Petrarca.
Veronica i-a neles din capul locului menirea. i-a asumat acest destin i apoi l-a desvrit n
chipul cel mai fericit posibil. Cte femei ar fi fcut asta?
Eminescu i-a dat seama chiar de la nceput c Veronica ntruchipeaz idealul feminin pe care l-a
visat. El i scria: Adormind asear cu gndul la tine i deteptndu-m dimineaa tot cu el, a
putea s i scriu toat ziua fr s obosesc, dac cititul nu te-ar obosi pe tine. Nu tiu de ce, orice
lucru, chiar i acelea care nu au a face deloc cu tine, mi aduc aminte de tine. Ce ai tu de mprit
cu teii, cu florile i frunzele de tei? Poate unde eti aa de dulce, ca mirosul frunzelor acestora. i
dac se ntmpl pe tine s te vz,/ Desigur c la noapte un tei am s visez./ i dac se ntmpl
s ntlnesc un tei,/ Desigur toat noaptea visez la ochii ti.
Veronica i rspundea: Imbtat de florile teiului, de vorbele ademenitoare i dulci, de tot ce ne
nconjoar, acolo pe banc la Copou, m credeam lng tine cea mai fericit femeie. Eminescu
o iubea cu patos, cu putere i cu sinceritate. Mi-e dor de tine, moule ce esti, femeie gentil i
dulce, inteligent i radioas, frumuseea frumuseilor i floarea florilor.
Eminescu se adresa iubitei cu apelative ca: Scumpa mea amic, Dulcea mea doamn, Mi
ngeraule, Dulce i drag Cua, Draga mea copil, Stimabil doamn i respectat mea amic,
Doamna mea, Dulcea mea Veronic, Draga, dulcea i ngereasca mea Cu, Momoi drag, Draga
mea Veronicua, Draga mea Nicua, Mi Momoelule, Drag i mititica mea Moi, Fetiule drag,
Dragul meu bobocel moat, Mi ramur de liliac. Veronica i rspundea: Miule iubit i al meu
scump i drgala, Miule, Biet iubit i drgala, Eminul meu, Eminescul meu iubit, Scumpul
meu Eminescu.
Cnd tefan Micle s-a stins din via, a lsat-o pe Veronica i pe cele dou fetie fr sprijin
material. Veronica i-a scris lui Eminescu: Toi dumanii or s se bucure de moartea lui Micle,
creznd c aceasta bucurie se reflect i n sufletul meu. Dar nu. Sentimentul care m cluzeste
n acest moment este cu totul altul.
Prima persoan care a aflat despre marea lor dragoste, a fost confidentul lui Eminescu, Titu
Maiorescu. La nceput nu s-a opus. A considerat c fiecare poet trebuie s aib muza lui. Mai
trziu, cnd Eminescu i-a mrturisit intenia de a se cstori cu Veronica, Maiorescu s-a folosit
de autoritatea lui opunndu-se cstoriei. Se temea c aceast mplinire i va aduce fericirea
suprem i atunci nu ar mai fi avut motiv s plng aa frumos. Din dragostea lui pentru
Veronica se nateau poezii geniale pe care poetul le dedica muzei sale.
ntr-o scrisoare din 1882, Eminescu i scria: Tu ai fost i eti viaa mea, cu tine s-a nceput i s-a
incheiat i dac nu traiesc pentru a gandi mcar la tine, nu am la ce tri. Nu voi iubi niciodat
alt femeie i tu rmi n mintea mea i n sufletul meu ceea ce ai fost totdeauna: visul de aur al
vieii mele, singura mea aspiraie, i viaa cu tine, singura mea speran. Eminescu o prezenta pe
strad amicilor lui drept logodnica sa.
Cercul Junimea s-a opus ostentativ. Maiorescu afirma c nu merit aceast cinste, deoarece
ar fi o uuratic. Pe deasupra este o femeie fr avere. Probabil Maiorescu nu i-a putut ierta
Veronici faptul c la 14 ani, depusese mrturie mpotriva lui ntr-un proces de moralitate.
Eminescu i Veronica nu s-au cstorit dei erau legai printr-o puternic dragoste i o sum de
afiniti. Nemplinirea cstoriei a adus dup sine o mare tragedie. Moartea i-a rpit prematur.

Veronica i-a nchinat i ea frumoase i delicate versuri adunate n volumul Poezii n 1887.
Eminescu era ncntat de acest volum. Cartea ei e venic nou pentru mine. Ce frumoase versuri
ntlneti n crticica asta. Chiar dac aceste poezii i erau dedicate, Eminescu nu era omul care
s fc concesii pe aceast linie, el era sincer n aceste aprecieri. Cele mai valoroase poezii
oglindesc dragostea ei, ca un adevrat jurnal poetic de dragoste, cuprinznd toat gama de
sentimente: bucurii, suprri, momente pasionale, revolte, temeri, mrturisiri, mpcri. Versurile
ei parc stabilesc o complicitate cu cititorii. Au valoarea sinceritii i a unei graii de
necontestat: De cte ori am tresrit/ La fiece micare,/ Creznd c poate vei veni/ O, dulce
alinare.// De cte ori am plns/ Vznd c noaptea vine/ i lampa singur s-a stins,/ Iubite, fr
tine// (Lampa).
Dac nu ar fi avut dect meritul de a fi muza lui Eminescu, Veronica ar trebui venic venerat.
Dar ea a fost mai mult dect att, a fost un om minunat i o scriitoare cu mijloace de expresie
delicate. Veronica este una dintre primele poete din literatura romn. Tudor Vianu remarca cu
obinuitu-i discernmnt: Veronica Micle este primul poet eminescian, primul discipol al
marelui poet, cu versuri stilizate i tipizate n factur poetic a epocii, cu nimic mai prejos de
cele ale tuturor poetilor care creaser n aceeai vreme nivelul liric general. N. Iorga a
comparat-o cu o eroin antic, iar Duiliu Zamfirescu o considera poeta unui cult.
Volumul ce cuprinde corespondena dintre M. Eminescu si Veronica Micle i poart titlul
Dulcea mea doamna/ Eminul meu iubit, cuprinde numeroase scrisori pn acum necunoscute.
Volumul acesta prezint o spectaculoas redimensionare a figurii Veronici Micle. Ni se
dezvluie o femeie superioar, inteligent, cultivat, care l-a iubit i neles pe Eminescu.
Referindu-se la puternica personalitate a Veronici Micle, George Munteanu spune: Veronica
dispune de infinite resurse proprii sexului ei pentru a-l ine n nentrerupt uimire i n pornirea
de a o adora. Are directitate de caracter, fire deschis, fermecator comunicativ, menit s
surprind agreabil-tiranic prin toate manifestrile ei. Attea cuvinte i moduri ntregi de
exprimare, care n gura altei femei ar fi sunat trivial, la Veronica se salveaz prin spontaneitate,
firesc, autenticitate a tririi. Este o copleitoare feminitate prototipic n scrisul i n felul ei de a
fi, este acel feminin, atat de admirat, de cntat i uneori blestemat de ctre brbai. Veronica
era deplin contient de toate acestea.
Putea oare Eminescu s nu observe aceste valori feminine? Care alt femeie i-ar fi oferit mai
mult i n aa fel ca s nu strneasca ironiile unui ir nesfrit de critici? Cum trebuia s arate
acea femeie? Veronica a fost prima i singura femeie care l-a iubit pe Eminescu.
Fa de o fire att de expansiv, temeinic ancorat n concret, ripostand cu msuri adecvate la
nedreptai, jicniri, brfe, Eminescu se simea oscilatoriu, la polul cellalt. Neavnd curajul
vieii, neavnd o raz de senin n suflet, am ndrznit cu toate astea a te iubi, am pus dorina de a
fi a mea peste orice consideraii i peste orice cuvinte de cruare a fi vrut. Firea tonica a
Veronici era binefacatoare pentru Eminescu. Eminescu al meu, singurul i unicul obiect al
dragostei mele, singurul si unicul obiect al durerii si fericirii mele, dac ntre tine i mine e
dragoste, noi trebuie s binecuvntm mpreun ironia soartei. n mizeria asta a lumii trebuie s
primim cu inim bun o clip de fericire pe care ne-o d fatalitatea, cu toat ferocitatea ei
razbuntoare.
Tia ebnescu a publicat un amplu eseu n Romnia liber n 1992 comentnd cu mult
competen i mult fler feminin aura personalitii Veronici Micle aa cum se desprinde din
corespondenta lor. Printre altele, ne spune: i-a dozat foarte bine notele comportamentului. A
tiut s fie muza ideal: cochet cnd trebuia, indiferent cnd trebuia, fidel mereu i nfidel
din cnd n cnd, adic exact ct era necesar pentru ca aceast iubire s-i gseasc mereu

prospeimea, i ca poezia s nfloreasc pe soluri noi, copleitoare cnd se cuvenea i, n fine,

solidar i n moarte. Pentru o femeie care se afla sub reflectoare ce-i cntreau fiecare pas, s-a
descurcat admirabil. A fost discret i delicat i a tiut s ntrein buna funcionare a
discernmntului, observnd reaua credint. Iubirea lor s-a desfurat vrnd-nevrnd la scena
deschis, n care oricine se simea ndreptit s intervin.
Veronica a cntat necontenit dou arii simultan cea a femeii egal n iubire cu brbatul i cea a
poetei subalterne marii poezii eminesciene: Vrful nalt al piramidei, ochiul meu abia-l atinge./
Lng-acest colos de piatr, vezi tu ct de mic sunt,/ Astfel tu-n a crui minte universul se
rsfrnge,/ Al tau geniu peste veacuri rmnea-va pe pmnt./ i doreti a mea iubire. Prin iubire
pn-la tine/ S ajung i a mea soart azi de soarta ta s-o leg./ Cum s fac! Cand eu micimea mi
cunosc atat de bine,/ Cnd mareaa ta fiin, poate nici nu o-neleg (Lui Eminescu). Sunt versuri
pline de adoraie i de modestie, publicate n 28 august 1885. n aceast poezie, adevrat
testament poetic, impresioneaz contiina propriei micimi n faa genialitii poetului iubit, dar
mai ales faptul c nu s-a sfiit s-o arate. Cnd Eminescu se mbolnvete n 1883, Veronica spune:
S pot ntinde mna, s-o pun pe fruntea ta,/ ncetul la o parte, uviele le-a da./ Senin s
rmie, curat ca un crin,/ Icoan de iubire, la care m nchin.
Scnteierile inteligenei i ale iubirii au facut-o pe Veronica s prevad totul. nc de la 27 de ani,
pe o fotografie druit lui Eminescu nota urmatoarea dedicaie: Sufletul meu i dup moarte va
cuta umbra poetului iubit. n 1881 i scria: noi vom muri departe unul de altul, poate fr s
ne plngem mcar unul pe altul, apoi: eu i voi aduce ca jertf viaa mea (1882).
i Veronica i-a inut jurmntul de credin. Viaa crud i nemiloas, a fcut ca Eminescu s fie
smuls din braele ngerului de paz. Murind, el a luat i viaa Veronici cu sine, druindu-i
nemurirea. La numai 50 de zile de la moartea lui Eminescu, la mnstirea Vratec, Veronica i
cheam prietenii i le citete dintr-un jurnal pe care l alctuise n ultimile zile, Dragoste i
Poezie. Acolo a transcris poeziile pe care i le dedicase lui Eminescu i unele din cele care i-au
fost dedicate ei, nsoindu-le cu comentarii. i-a procurat arsenic de la farmacie i n timpul
nopii, acesta i-a adus sfritul. Ea a svrit un gest ca n antichitatea greaca, aa cum a subliniat
N. Iorga.
i astfel, n curtea bisericii Sf. Ioan din Vratec, i doarme somnul de veci cea mai frumoas
i mai cult femeie a vremii ei, muza poetului-geniu, Mihai Eminescu, departe de mormntul
acestuia pentru care i-a jertfit viaa din iubire fr margini. Dar ei sunt legai pe vecie prin
iubire, cci prin aceast dovad suprem a Veronici, ea s-a legat de Eminescu i n cer. Iubirea
lor va tri venic i pe pmnt prin cei care se apropie cu dragoste i cldur de poeziile lor i
citindu-le corespondena, ptrunzndu-se de iubirea care i-a unit. Tragedia finalului vieii lor este
copleitoare: Ce s-au ales din dou viei?/ O mn de cuvinte,/ Cror abia le-or da un pre/
Aducerile-aminte.
Referindu-se la scurta ei via, Tia erbanescu spune: Te i ntrebi cnd a avut timp Veronica
Micle n numai 39 de ani s fie o elev strlucit, o voce creia i s-a oferit angajamente ntr-o
trup de oper, martor ntr-un proces ce i s-a intentat lui Maiorescu, o soie ireproabil din
punctul de vedere a lui tefan Micle mam a dou fiice (crora le-a dat o bun educaie), sor
de caritate voluntar n rzboiul de independen, poet i traductoare, o bun pianist, o vaduv
cu necazuri financiare i, mai presus de toate acestea, iubita pasionat i inspirat a lui
Eminescu.
Poezia lui Eminescu este imposibil de neles fr Veronica Micle. Iubirea pentru Veronica s-a
transformat ntr-o nota muzical nelipsit din tot ceea ce se nelege prin poezie de iubire

eminescian. Astfel ei au creat cea mai frumoas poveste de iubire a literaturii romne, trezind n
sufletele cititorilor visul tainic de a ntlni o astfel de iubire.
Elena BUIC
ianuarie 2010
Toronto, Canada
http://www.napocanews.ro/2010/01/veronica-micle-cea-mai-frumoasa-poveste-de-iubire-aliteraturii-romane.html

Veronica Micle i o iubire secret: Caragiale. Eminescu, despre Nenea Iancu: Canalia!
Iubirea brbailor e o dorin ascuns de a poseda femeia, de a-i banaliza sentimentele, de a face
din ea o pervers, spunea Veronica Micle, cea care a iubit n via doi brbai celebri: pe
Caragiale i pe Eminescu.
Un articol de Monica Andrei|23 Octombrie 2014
Veronica Micle i o iubire secret: Caragiale. Eminescu, despre Nenea Iancu: Canalia!
IUBIRI CARE AU FCUT ISTORIE La coala Central din Ulia Muzelor din Iai, Veronica o
are profesoar de lucru pe Emilia Rickert. N-o place. Copila e frumoas, deteapt, talentat,
apare des pe scen. Primete nota eminen la obiectele de baz i calificativ slab pentru
purtare i lucru de mn. Nedreptate! Veronica Cmpeanu muncise mult. Programul ncrcat de
la pension ncepea de la 5 AM, iar pn se ddea stingerea, la 10.00 PM dup rugciunea de
sear, activitile curgeau.
Cnd i susine examenul de absolvire de final de an, se prezint n faa comisiei format din:
Titu Maiorescu, tefan Micle, Vasile Alexandrescu Urechia, Ion Pangrati, O. Teodori i N.
Culianu. Atunci, tefan Micle pune ochii pe ea. Directoarea Olga Gros i aprob Anei Cmpeanu
cererea de retragere a fetei de la coal, iar tefan Micle vrea minora de nevast. Mama
Veronici, o moa vduv cu doi copii, care sttea cu chirie la Iai, i sacrific fiica.
Atunci, n naivitatea mea, nu prea mi dam socoteal de gestul pe care-l fac; azi ns, cnd
privesc napoi, vd cu groaz mulimea ochilor dispreuitori: Ce faci, Veronica! Unde te duci,
Veronica? Oprete-te! i scria Veronica lui Mihai Eminescu despre decizia de a se cstori cu
tefan Micle. (sursa Coresponden Veronica Micle). n 7 august 1864, cnd s-au cstorit,
tefan Micle avea 43 de ani, iar eleva mplinise 14 ani.
Un proces celebru i valuri de invidie n epoc
Dup ce devine doamna Micle, Veronica i mama sa sunt implicate ntr-unul dintre procesele
rsuntoare ale Iaului, care l viza pe Titu Maiorescu. Cele dou aduc mrturie mpotriva lui
Titu Maiorescu, autorul unor vizite dubioase. Plin de energie, Maiorescu ine gratuit un curs de
gramatic la coala Central dar se zvonete c profesoara de lucru manual i guvernanta colii,
Emilia Rickert, e amanta lui. Scandalul devine fabula trgului, invidia clocotitoare explodeaz
n Tribuna Romn. Ajung murmure pn la ministeru.
La 25 de ani, Titu Maiorescu avea o licen n Filosofie (Berlin) i una n Litere i Drept (Paris)
era profesor universitar i nsurat cu o nemoaic.
n procesul ordonat de ctre ministrul Justiiei, Cultelor i Instruciunii, de la Bucureti, N.
Creulescu, sunt acuzai amanii Titu Maiorescu i Emilia Rickert, apoi Emilia Gros, directoarea
care tolerase imoralitatea.

n dosarul acuzrii, Ana Cmpeanu, mama Veronici Micle, depune plngere la tribunal, relatnd
despre vizita misterioas pe care Maiorescu o fcuse n odaia guvernantei colii. Faptul era
tiut de la fiica sa, care-l vzuse intrnd acolo, n timp ce ea tergea tabla. Exista i un alt martor,
Frosa Coblcescu.
Titu Maiorescu locuia n coala de fete, dar acest lucru nu era secret. n afar de camera sa,
singurul loc de edere pe care l putea avea era doar cancelaria. Brbaii profesori nu aveau voie
s intre n sala unde studiau elevele dup cursuri, nici n dormitorul lor, nici n camera
directoarei. nclcarea regulamentului de ordine interioar se pedepsea cu trifuirea de onorar
(amend), iar la a treia abatere urma destituirea din funcie a persoanei vinovate. La proces,
Veronica este citat, ca martor important.
tefan Micle nu-i dorea nevasta bgat n asemenea intrigi, dar ea se prezint, impulsionat de
nedreptile colare trite. Pe Maiorescu l aprau somiti ieene ale Baroului: P.P. Carp, Vasile
Pogor i Iacob Negruzzi, membrii fondatori ai Junimii i francmasoni. Profesorul este achitat la
prima instan. Mrul discordiei continu.
n 13 ianuarie 1865, Veronica Micle depune plngere la Curtea Criminal. Fetele att de istee
la tribunal, cptar de la Curte destule bobrnace. Doamna Veronica a depus mrturie c l-a
auzit o dat pe Maiorescu vorbind ncet cu domnioara Rickert. Atunci prezidentul o ntreab ce
cuvinte a auzit. Nu tiu ce cuvinte, dar impresia mea a fost c erau cuvinte de amor. Dar
dumneata tii ce e amorul? o ntreab procurorul Cazimir. La aceast ntrebare un zmbet se ivi
pe toate feele din sala tribunalului, iar Veronica roise toat i nu mai rspunse. (sursa Iacob
Negruzzi Amintiri de la Junimea)
Titu Maiorescu e achitat, prin decizia Curii de Apel 143 din 27 aprilie 1865. La vremea
procesului,Veronica era mritat de un an i nsrcinat. 15 ani ct a fost cstorit cu tefan
Micle, acesta i-a oferit o via lipsit de griji materiale. Sobrietatea profesorului o rnea pe cruda
i tnra soie. Maiorescu i-a dat seama c fata n-a trit sentimentul nltor al amorului
familial. (Iacob Negruzzi- Amintiri de la Junimea)
S ieri c am ndrznit a te iubi
n 1863, la Iai, n iatacul lui Vasile Pogor, se nfiineaz o societate literar, pe care Theodor
Rosetti o numete Junimea, cu ntruniri sptmnale, iar din 1867 apare Revista Convorbiri
literare unde se publica ceea ce se petrecea n societatea literar. (G. Ibrileanu Note i
impresii). Ca soie cu doi copii a rectorului Universitii ieene, Veronica a cunoscut n amnunt
activitatea societii. Din cauza procesului avut nu i-a mai prezentat lui Iacob Negruzzi versurile
de dragoste compuse de ea.
n 1870, Mihai Eminescu public n Convorbiri literare poeziile Vener i Madon,
Epigonii. Veronica nu-l cunotea, dar nu rmne indiferent la muzicalitatea limbii versurilor.
n epoc circul mai multe variante despre unde s-au cunoscut.
n 1870, n timpul pregtirii Congresului de la Putna, poetul ajunge n Moldova i-i cere gzduire
lui Miron Pompiliu, secretarul lui tefan Micle. Cu aceast ocazie, profesorul i-l prezent
Veronici.
Alt variant: Veronica trata la Viena o eczem. Prin intermediul gazdei, doamna Lowenbach, l
cunoate pe Luceafrul poeziei romneti, aflat la studii. Erau tineri i visau s scrie: chipeul deo frumusee dionisiac, cum spune n Geniu pustiu i tnra doamn blond, cu prul lung,
ciufulit, ridicat ntr-un coc, din care scpau dou suvie, cu ochi de migdal nflorit.
Natural, inteligent, Veronica Micle tie s fie spiritual cu graie. Fotografia din 1868 a
Veronici i surprinde privirea de o melancolie adnc. Veronica Micle i Mihai Eminescu se
caut, se doresc, se ndrgostesc. Trec zile de vis i ceasuri de extaz. La Iai, se ntlnesc n
Grdina Public din Copou, sub tei, unde poeta i plimba fetiele. Veronica era mritat, iar
Eminescu nensurat. Curioii au observat, mama ei a aflat de idil de la vecine, iar plimbrile lor
s-au rrit imediat.
n Curierul de Iai (1876) Eminescu public schia La Aniversar, fr semntur, care nfia
o scen din viaa a doi tineri veriori ce se iubeau fr s i-o spun. Timpul trece, vine i ziua

cnd poeta i mrturisete soului su despre iubirea sincer pentru Eminescu. Micle accept cu
demnitate vestea.
La 29 de ani, Veronica rmne vduv cu dou fiice, Virginia (11 ani) i Valeria (13 ani). Pn s
primeasc pensie dup so, ea ese, coase, mpletete, pentru bani puini. ntoars la viaa de
gospodin, compune poezii, citete mult, trimite scrisori nflcrate lui Eminescu: Am o inim
care tie s iubeasc. Te srut, Veronica. Dar, ipocritul, tacticosul, netrebnicul,
plnuitorul perfid, pururea al tu, Emin rspunde rar la scrisori. Tcerile lui sunt ucigtoare.
Dup cum i-am mai spus i scria poetului n 7 noiembrie 1879 eti singurul punct luminos
al vieii mele ntunecate de griji i de necazuri. S fii a mea oricum a tri i oriunde i
rspundea poetul. (sursa- Dosarele Academiei Romne). Dar, o cstorie nsemna pierderea
pensiei de urma. (Veronica Micle George Sanda).
Au urmat: lacrimi, ndoieli, frmntri, sperane. Tcut i modest, Eminescu muncea zi lumin n
redacia ziarului Timpul din Bucureti, trimis acolo de Maiorescu. Parfumul anilor de pasiune
i dau putere. Relaia lor a fost marcat de plecrile teatrale i revenirile pocite ale lui Eminescu,
plus intrigile lui Maiorescu, poreclit n epoc Muerescu.
Eminescu i Veronica se despreau certndu-se i se mpcau blestemndu-se. Ea-l voia la Iai,
el nu putea prsi Bucuretiul. n gndurile lor, erau unii pe via, n realitate nu s-au cstorit
niciodat.
Scrisorile unei mari iubiri
La Bucureti, Eminescu locuia la Slavici, iar la Iai l gzduia Creang, care-l atepta cu oala de
lut cu sarmale fierbini, ntr-o cas plin cu pisici. (Octav Minar Simfonie Veneian, Romanul
unei mari iubiri: Eminescu ).
Te-am rugat, femeie dulce i fermectoare, s ieri c am ndrznit a te iubi, s ieri c am
aruncat aceast umbr de mizerie asupra vieii tale, care dup caracterul tu, trebuie s fie vesel
i luminoas () Nu vd nici o perspectiv a tri mpreun pentru c nu mi s-a oferit nimic la
Iai pentru a duce o via convenabil cu tine () Tu rmi n mintea mea i sufletul meu, visul
de aur al vieii mele i scria Eminescu.
Scrisorile lor sunt pline de amintiri vii, jurminte nflcrate, nvinuiri arztoare. mi eti drag,
te doresc, m-a mulumi s te vd trecnd numai o clip pe strad, o clip, numai o clip. Singura
plcere este s-i scriu. O dat ziceai s murim mpreun. Ce nseamn la brbai iubirea?
Cuvntul fr sens pentru inima lor!
Iubirea brbailor e o dorin ascuns de a poseda femeia, de a-i banaliza sentimentele, de a face
din ea o pervers. Ferice de acea femeie care tie s utilizeze acele stri sufleteti ale unui brbat,
care le prevede spre a-l dispreui dup mprejurri, cutnd s-i fereasc sufletul de ruin.
Femeia n iubire nu trebuie s se cluzeasc numai de pornirea instinctiv a sinceritii.
n nori de fum, vin rou i bun, Eminescu, alturi de Caragiale, Slavici i Grigore Manolescu
purtau discuii toat noaptea. Dimineaa pleca spre redacie. Suferea de insomnie, era extenuat,
bea multe cafele, nu mnca, avea dureri de cap, era nervos. Face prima criza de nebunie.
Prietenii fac chet i-l interneaz n sanatoriu la Viena.
M cheam imaginea ta, vorbesc cu dnsa, m simt atras de dnsa, i n clipele acestea de
reverie, legnat de gondola pe canalele misterioase, m las copleit de o fericire aparent care m
linitete, i scrie Eminescu, Veronici, de la Veneia. Veronica l iertase pentru plecrile lui
nebuneti i i trimite rnduri de foc. Scrisorile pe care mi le trimii Emin, au nceput s renvie
n mine credina c iubirea noastr nu va muri niciodat. Pn s-a nsntoit Eminescu i s-a
ntors n ar, Veronica Micle i-a gsit refugiu n literatur, muzic, activiti sociale.
Iubeam, a iubi, iubesc O rzbunare
Titu Maiorescu o cunoscuse la proces, apoi, timp 16 ani a urmrit-o pe Veronica Micle pn i-a
pltit poliele pentru procesul avut.
ntr-o diminea, Eminescu bate la ua lui Maiorescu, pentru a-i spune c dorete s se
cstoreasc cu Veronica Micle povestete criticul literar lui Brtescu Voineti. Am rmas

ncremenit () mi aduc aminte, pentru a ctiga timp, m-am ridicat, am sunat i am cerut
servitorului un pahar cu ap () Dar, Eminescule drag, asta nseamn autocondamnarea
dumitale la o via de privaiuni dureroase Eminescu i promite c va munci pentru
amndoi, c nu va mai scrie poezii.
Titu Maiorescu: A fi vrut s-l vd ocupnd o catedr universitar de filosofie, a fi vrut s-l
vd cstorit cu o fat bun, cinstit, cu ceva stare, care s-l fi putut pune la adpostul nevoii de a
munci din greu, pentru a-i asigura existena. M ngrijora i m durea faptul c-l vedeam n
fiecare zi n mrejele unei femei ca Veronica Micle.
Titu-Maiorescu
Titu Maiorescu (1840-1917)
Vezi, drag domnule Brtescu, ntrebuinm toi zilnic acelai cuvinte, dar accepia lor variaz de
la om la om. Iubesc, iubeam, a iubi. Netiind la ce argument s recurg, dar hotrt s-l mpiedic
de la un act de nebunie, am recurs la actul nebunesc, i i-am spus: Eminescule, iart-m, te rog,
de sfierea de care tii c i-o pricinuii, dar aceea pe care i-ai ales-o drept tovar de via nu
merit aceast cinste n-o merit. nainte de dumneata a fost prietena altora, a fost i a lui
Caragiale. A avut-o i el. Mi-a mrturisit chiar el. Parc l vd i acum. Eminescu i-a dus mna
la gur a zis Canalia! Apoi a plecat. Mult vreme nu l-am mai vzut.
Acesta a fost destinuirea pe care a fcut-o Maiorescu, ntr-o diminea de iunie, lui Ioan Al.
Brtescu- Voineti. Paginile au fost publicate n 1937, (Din pragul apusului. Gnduri
Amintiri) cnd toi cei implicai n poveste erau mori de mult.
ntr-un proces intentat Veronici Micle, Titu Maiorescu devine acuzator principal, iar martorul I.
L. Caragiale destinuie amnunte picante din aventura intim dintre el i Veronica Micle, pe cnd
aceasta era mritat. Afnd toate acestea, Eminescu n-o acuz de nimic pe Veronica, ci o cere n
cstorie. Nu s-au cstorit niciodat.
n noaptea de 3 spre 4 august 1889 clopotele au btut funebru la Mnstirea Vratec. Maica
Fevronia Srbu (poeta Veronica Micle) decedase n urma nghiirii cu premeditare a unei sticlue
cu arsenic. Trecuse o lun i ceva de la moartea lui Eminescu, iar despresia profund i cernise
viaa i sufletul.
Este ngropat n cimitirul mnstirii, lng un gard, iar mormntul ngrijit de ctre micue i
vizitat de turitii care se nchin acolo, aflat n afara mnstirii, este doar ca decor.
http://www.ziarulmetropolis.ro/veronica-micle-si-o-iubire-secreta-caragiale-eminescu-desprenenea-iancu-canalia/