Artrologie(Sindesmologia)

Este partea anatomiei macroscopice care se ocupa cu studiul articulatiilor.Articulatiile denumite

Articulationes(juncturae ossium)sunt formate din toate elementele care asigura legatura dintre 2 sau mai multe
oase..Aceste legaturi pot fi de natura conjunctiva reprezentand elementul pasiv al articulatiilor,ele fiind studiate de
catre artrologie si sunt reprezentate de asemenea de muschi,elementul activ,care sunt studiati de miologie.De pe la
1800,articulatiile au fost clasificate in :FIXE si MOBILE de catre Bichat,la care Winslow a adaugat articulatiile
SEMIMOBILE.Principala actiune care se executa intr-o articulatie este miscarea si dupa natura miscarii pe care o
executa articulatiile depind caracteristicile si structura sa.Luand in consideratie si elem de legatura precum si
dezvoltarea lor,articulatiile se impart in 3 grupe mari:articulatii fibroase,numite SINARTROZE sau dupa
nomeclatura franceza articulatii FIXE.
-Articulatiile cartilaginoase sau AMFIARTROZE sau SEMIMOBILE;
-Articulatii sinoviale sau DIARTROZE sau MOBILE.
SINARTROZELE(Articulatiile fixe)
Elementul de legatura este tesutul conjunctiv dens,membrane sau ligamente.La nivelul lor nu se executa miscari,iar
daca se executa sunt extrem de reduse.Sunt de 2 categorii :SINDESMOZE si SUTURI.
In sindesmoze elementul de legatura este reprezentat de catre tesutul conjuctiv fibros colagen sau elastic si se
impart in:simfibroze si sinelastoze.
-Simfibrozele:elementul de legatura este reprezentat de tesut conjunctiv fibros si sunt reprezentate de catre
membranele fibroase sau interosoase ce leaga intre ele oasele antebratului sau oasele gambei.Tot simfibroze
sunt:ligamentele interspinoase dintre procesele spinoase,ligamentul supraspinos precum si ligamentele
intertransversare dintre procesele transverse.
-Sinelastozele:elementul de legatura este tesut conjunctiv elastic (ex:ligamentele galbene dintre lamelele
vertebrale).
Suturile se intalnesc la nivelul oaselor craniului si tesutul conjunctiv care uneste 2 oase se continua la exterior cu
periostul acestora,iar la interior( endocranian) cu stratul fibros al durei mater.Prezinta mai multe varietati :dupa
forma,suprafete osoase.
1)Suturi plane(drepte,armonice) in care suprafetele osoase sunt drepte si le intalnim la articulatiile dintre oasele
nazale precum si la articulatiile osului lacrimal,oasele invecinate.
2)Suturi dintate sau sutura serrata ,in care marginea osoasa prezinta dintaturi care se vor interpatrunde cu dintaturile
osului cu care se articuleaza .Sutura dintre cele 2 oase parietale sau sutura sagitala,sutura coronara(dintre parietal
si frontal),sau dintre parietale si occipital(landoida)
3)Suturi solzoase sau scuamoase prezinta marginile osoase taiate piezis,una in dauna celeilalte,astfel ca cele 2 oase
se incaleca asemanator solzilor de peste sau tiglelor de pe casa,dar cu orientare inversa(sutura parieto-temporala,in
care marginea parietala este taiata in dauna fetei externe ,iar marginea solzului temporalului in dauana marginii
interne.)
4)Gomfoza,in care o extremitate osoasa are forma unui cui,este ascutita si va patrunde intr-o activitate a celuilalt os
in care este mentinuta printr-un aparat ligamentar(aticulatia alveolo-dentara cu ligamentul alveolo-dentar).
5)Schindileza care se intalneste la nivelul articulatiei sfenovomeriene in care marginea superioara a vomerului este
unita cu corpul sfenoidului prin tractusuri conjunctive f scurte,dar foarte rezistente.
AMFIARTROZE(Articulatii semimobile)
Sunt articulatii in care elementul de legatura este reprezentat de catre cartilajul hialin sau fibrocartilaj.Permit
miscari reduse si prezinta 2 varietati:Sincondroze si simfize.
-Sincondrozele la randul lor,dupa timpul de aparitie si persistenta lor in organism pot fi temporare si permanente.
Cele temporare sunt reprezentate prin articulatii existente initial la nivelul coxalului,la nivelul sternului
,sacrumului,coccisului si la nivelul oaselor lungi ,acestea fiind reprezentate de cartilajele de crestere.
Cele permanente rezista toata viata (ex:Articulatiile dintre corpurile vertebrale prin discurile intervertebrale sau
articulatia dintre stern si prima coasta,prin intermediul cartilajului costal).
-Simfizele ,cartilajul care se gaseste intre cele 2 extremitati osoase ale articulatiei este sub forma unui disc cum este
la nivelul simfizei pubiene sau la nivelul corpurilor vertebrale.
Sincondrozele temporare precum si simfibrozele se osifica dand nastere asa numitelor sinostoze.Sinostozele sunt
articulatiile cele mai fixe,elementul de legatura fiind tesutul osos(oasele lungi,sternul,coccisul,sacrumul,coxalul
sunt rezultatul procesului de sinostozare) si suturile se osifica de la o anumita varsta si formeaza suduri.Sunt
persoane la care nu se produce osificarea suturilor craniene,aceasta punandu-se pe seama unei activitati cerebrale
1

intense(ex:Emanuel Cant,Eminescu).Sunt situatii in care in articulatiile cartilaginoase este nevoie sa se produca o

relaxare a cartilajului (la nivelul bazinului),unde se elaboreaza asa numita relaxina ce permite indepartarea celor 2
ubisuri favorizand astfel mecanismul nasterii.
DIARTROZELE
Cele mai multe articulatii din organism,prezentand in acelasi timp o gama larga de miscari multiple si
variate.Elementele componenete ale unei articulatii sinoviale sunt reprezentate prin:suprafetele articulare,cartilajul
articular,formatiuni care asigura concordanta dintre suprafetele articulare(fibrocartilajele de
marire,discurile,meniscurile ) si formatiuni de unire(capsula articulara si ligamentele).
Suprafetele articulare imbraca o multitudine de forme incadrabile geometric:plane, sferice
,triunghiulare,semilunare...etc.Forma suprafetei articulare reprezinta si forma de clasfificare a articulatiilor
sinoviale.Desi incadrabile geometric ele pot fi reduse in ansamblul a 2 forme:plane cu miscari reduse, si
sferoidale,cu miscari ample.In general forma unei suprafete articulare este mulajul negativ al celeilalte si ele trebuie
sa-si corespunda perfect,aceasta corespundenta purtand numele de congruenta articulara.In lipsa congruentei se
produc fenomene artrozice,reprezentate prin ulceratii ale cartilajului hialin si a osului subiacent (leziuni ulceronecrotice).
Cartilajul articular este un cartilaj hialin care pe de o parte adera la suprafta articulara prin una din fetele sale,iar
cealalta fata corespunde suprafetei cavitatii articulare.La periferie cartilajul hialin se continua cu periostul,la
periferia sa terminanu-se si sinoviala.Suprafata cartilajului hialin este in functie de amplitudinea miscarilor care se
executa in articulatii.Grosimea sa este variabila de la articulatie la articulatie in functie de greutatea pe care trebuie
sa o suporte(art.tibio-talare de 2 mm,iar la articulatia genunchiului 5-6 mm ,deoarece pt aceeasi presiune grosimea
cartilajului hialin este invers proportionala cu suprafata sa).
Cartilajul hialin are 2 proprietati:compresibilitatea ,datorita careia joaca rol de amortizor si elasticitatea prin care
condroplastele si condrocitele joaca rol de pneu.Carilajul hialin contine 50-60% apa dupa POLICARD si o data cu
inaintarea in varsta sufera un proces de deshidratare,prin care isi pierde din elasticitate instalandu-se ana numita
artroza senila.Functionarea activa a articulatiei duce la buna intretinere a cartilajului ,el nefiind vascularizat si
inervat ,hranirea sa fiind realizata de lichidul sinovial prin difuziune.
Formatiunile care asigura concordanta:fibrocartilajul de marire(labrum),cadru sau burelet.Este o formatiune
conjunctiva care asigura marirea unei cavitati mai putin adanci ce nu poate sa cuprinda formatiunea sferica(capul
articular) in totalitate cu care se articuleaza(scapulo-humerala,a soldului coxo-femural).
Fibrocartilajele intra-articulare sunt reprezentate de discuri si meniscuri.
-Discurile impart cavitatea articulara in 2compartimente:supra si sub meniscale.Uneori ele pot fi peroforate central
si astfel cele 2 compartimente ale articulatiei pot comunica unul cu celalalt(articulatia temporo-mandibulara,sternoclaviculara).Uneori aceste formatiuni intraarticulare au o forma semilunara si poarta numele de meniscuri(ale
articulatiei genunchiului).
Formatiunile de unire sunt reprezentate de capsula articulara si ligamente.Capsul articulara este ca un manson
,prezentand 2 componente:una exterioara,de naturazisa,fibroasa(capsula pp zisa) si alta interioara(membrana
sinoviala).Prezinta 2 fete si 2 circumferinte.Fata ext vine in raport cu muschii si tendoanele periarticulare.Fata
interioara a capsulei fibroase este captusita de sinoviala .Capsula se insera la aperiferia cartilajului hialin si
reprezinta o continuare a periostului.Insertia sa poate fi strict la periferie,dar poate fi si neregulata ,inserandu-se
mai aproape sau mai la distanta fata de acesta(art.umarului).Sunt capsule groase in care miscarile sunt limitate si
capsule subtiri ,laxe ce permit miscari variate si ample.Sunt si capsule groase care permit miscari ample
(art.soldului coxo -femural)deoarece suporta presiuni si tractiuni puternice.Sunt capsule care prezinta orificii prin
care se exteriorizeaza prelungiri ale
sinovialei.Capsula este formata din fibre conjunctive si elastice(mai putine)
dispuse paralel sau dispuse oblic si circular.Este bine vascularizata de ramuri colaterale ale arterelor
musculare,arterele raminificandu-se pana la nivelul sinovialei.Venele urmeaza traiectul invers arterelor,pe care le
insotesc ,limfaticele sunt prezentate in capsula fibroasa cat si in sinoviala,iar filete nervoase merg pe vase(in
special pe artere)formand plexuri nervoase bogate in corpusculi(Golgi,Mazzoni,Vater Pacini).
Ligamentele sunt benzi fibroase care se intind intre cele 2 oase ale articulatiei,mentinandu-le in articulatie.Dupa
originea lor pot fi:ligamennte capsulare,diferentieri ale capsulei care au rolul de a diminua sau chiar de a opri
miscarile in articulatie.
Ligamente tendinoase provenite prin transformarea unor tendoane(ligam.patelar),ligam.musculare prin
transformarea unui muschi(ligam.acromio-coracoidian) si ligam.fibrozate(stilo-hioidian).Ligam.sunt benzi fibroase
2

puternice,flexibile permitand insa dezvoltarea sau efectuarea miscarilor fiziologice ale articulatiei.Ele sunt
rezistente si inextensbile opunandu-se miscarilor peste limita fiziologica.Intinse la maximum prezinta dureri,putand
merge pana la rupere acestora.
Sinoviala este subtire,lucioasa ,neteda si captuseste fata interna a capsulei fibroase iar prin fata sa interioara
delimiteaza cavitatea articulara.Are rolul de a a transforma miscarea de frecare in miscare de alunecare in timpul
miscarilor din articulatii.Secreta un lichid galbui ,unsuros ,vascos numit LICHID SINOVIAL,care este sub forma
unei pelicule f fine.Acest lichid reprezinta un transudat provenind din lichidul plasmatic de la nivelul capilarelor
perisinoviale care sunt permeabile in ambele sensuri.Aceasta este o cavitate virtuala care poate deveni reala prin
acumulare de puroi,de sange(hemartroza) sau lichid seros(hidrartroza).Lichidul sinovial are rol de
lubrefiere,nutritiv si de curatire.Membrana sinoviala poate prezenta prelungiri de 2 feluri:externe si interne.
-Externe sunt reprezentate prin recesuri si cripte.Recesurile numite si funduri de sac se gasesc situate sub
tendoanele unor muschi fiind considerate burse seroase unite cu sinoviala(ex:recesul de la nivelul capului lung al
bicepsului,recesul subpatelar).
-Criptele numite si foliculi sinoviali sunt prelungiri mai mici care proemina prin orificii de la nivelul ligamentelor.
Atat recesurile cat si criptele comunica prin orificiu cu cavitatea sinoviala.Prelungirile interne au rolul de a umple
spatiile din cavitatea articulara.Sunt reprezentate prin ciucuri si vilozitati.
Ciucurii sau tricivile sinoviale sunt prelungiri libere ce contin vase de sange si grasime.
Vilozitatile un prelungiri filiforme.
Linia sau interliniul articular este linia situata la contactul dintre suprafetele articulare.
Biomecanica articulara.Principala actiune la nivelul articulatiei este miscare.Miscarile care se produc la nivelul art
sunt de 3 feluri:
1)miscari de alunecare,deplasarea extremitatilor osoase fara indepartarea lor si care se produc cu frecare.Sunt
asemanate cu deplasarea unei sanii pe zapada.
2)miscari de rostogolire,invartire deplasarea unei roti pe pamant,astfel ca intr-o faza noua a miscarii alte suprafete
osoase vin in contact una cu cealalta.
3)miscari de rotatie care sunt de asemenea miscari circulare prin care osul mobil se invarte in jurul axului sau.Axul
miscarii poate fi situat in afara osului si miscarea de rotatie este insotita de deplasare(miscari de
supinate,pronatie)sau axul miscarii prin zona de contact a suprafetelor articulare si miscarea de rotatie este
pura,fara deplasare.
Conducerea in articulatii este legata de forma suprafetelor articulare care da dirctia ,sensul si amplitudinea
miscarii.Sunt articulatii in care conducerea articulara este osoasa(art.cotului).In alte articulatii conducerea este
ligamentara,ligamentele franand anumite miscari(art.soldului)sau miscarea poate fi diminuata de
muschi(art.umarului).
Axul articular este o linie teoretica inmprejurul careia se executa miscarile in articulatii.Pot fi articulatii cu un
singur ax(art cotului.) ,cu 2 axe(art.pumnului) cu mai multe axe(art.umarului.)
Clasificarea articulatiilor sinoviale
1)dupa nr oaselor care participa la formarea articulatiei:simple la formarea carora participa numai2oase si art
compuse la care participa mai mult de 2oase.
2)dupa forma suprafetelor articulare:plane pe care se produc miscari de mica amplitutdine cu frecare,suprafetele
articulare fiind plane(art.intercarpiene,intertarsiene).
-Articulatia trohleana(Ginglim) in care o suprafata osoasa are forma unui mosorel,si prezinta o creasta osoasa
corespunzatoare santului trohlean si 2 suprafete corepsunzatoare versantilor trohleei.Se executa miscari de flexieextensie.
-Articulatii trohoide: un os are forma suprafetei articulare de cilindru plin care se roteste intr-un inel osteo-fibros al
celuilalt os.(art.radio-ulnare sup si inf,art.atloia-axoidiana mediana)-articulatiile elixoidale in care o extremitatea
osoasa are forma unui segment de elipsa care va fi cuprinsa intr-o adancitura(radio-carpiana,art.metacarpofalangiana).
-Articulatii dicondilare sunt articulatiile in care o extremitate osoasa prezinta 2 suprafete rotunjite ,segmente dintrun cilindru sau dintr-o sfera care vor patrunde in cavitatile putin adanci ale celuilalt os.In cele elipsoidale se
executau miscari flexie-extensie,abductie-adductie si suma acestora circumductie.In cele dicondilare miscari de
flexie-extensie.
3

-Articualtiile in sa(selare)sau prin imbucare reciproca sunt articulatiile in care suprafetele articulare sunt opozite
,adica concave vertical si convexe transversal.(metacarpo-falangiano 1) si permit miscari
flexie,extensie,adductie,abductie,circumductie.
-Miscarile sferoidale,cotilice(enartroze) extremitatea are forma unui cap articular care va patrunde in cavitatea
celuilalt os.Cele mai mobile si cele care prezinta cele mai variate miscari.
3)dupa nr axelor sunt:
-uniaxiale in care intra articulatiile trohleene ce permit flexie extensie,adductie abductie si circumductie(art
trohoide ce permit rasucirea);
-biaxile(art in sa),elipsoidale;
- triaxiale (art,sferoidale).
Atunci cand se executa o miscare la realizarea sa nu participa o singura articulatie ci mai multe articulatii deoarece
ele actioneaza in asa numitul lant articular,asa cum muschii actionau in lant muscular.