Probleme Rezolvate de Termodinamica

Probleme de zica
Emil Petrescu Viorel Paun

October 6, 2004
Cuprins
4 TERMODINAMIC
A 72
72
Capitolul 4
TERMODINAMIC
A
PROBLEMA 4.1 a) Sa se demonstreze ca n cazul unui proces adiabatic aplicat unui gaz ideal este adevarata relat ia:
pV
= const (4.1)
b) Sa se calculeze lucrul mecanic efectuat n cursul unui astfel de proces,
cand gazul trece din starea caracterizata prin parametri p
1
, V
1
, T
1
n
starea caracterizata prin parametri p
2
, V
2
, T
2
.
SOLUTIE
a) Se utilizeaza principiul I al termodinamicii:
dU = Qp V (4.2)
n care dU = C
V
T si Q = 0 deoarece procesul este adiabatic.
Atunci relat ia 4.2 devine:
C
V
T = p V (4.3)
Cum pentru gazul ideal ecuat ia termica de stare este pV = RT,
u e este numarul de kmoli, relat ia 4.3 devine:
C
V
T = RT
dV
V
(4.4)
Prin integrarea acestei relat ii se obt ine:
73
CAPITOLUL 4. TERMODINAMIC
A 74
C
V
R
ln T = l V +a (4.5)
unde a este o constant a. Cum relat ia Robert-Mayer pentru gazul

este C
p
= C
V
+R si = C
p
/C
V
rezulta:
C
V
=
R
1
(4.6)
Astfel din relat ia 4.5 se obt ine:
TV
1
= const (4.7)
Substituind p din ecuat ia termica de stare rezulta:
pV
= const (4.8)
b)
L =
V
2
V
1
pdV (4.9)
unde p = const/V
. Atunci:
L =
V
2
V
1
const
dV
V
= cost
V
+1
2
V
+1
1
1
(4.10)
Deoarece p
1
V
1
= p
ideal
2
V
2
= const, se obt ine
L =
p
2
V
2
p
1
V
1
1
(4.11)
PROBLEMA 4.2 Un gaz ideal trece din starea caracterizata de
parametri p
1
, V
1
n starea caracterizata de parametri p
2
, V
2
printr-un
proces descris de ecuat ia
p = a bV (4.12)
unde a si b sunt constante pozitive.
A 75
a) Sa se calculeze lucrul mecanic efectuat de gaz n cursul
proces.
b) Sa se stabileasca dependent a temperaturii de presiune.
SOLUTIE
a) Avem
L =
V
2
V
1
pdV =
V
2
V
1
(a bV ) dV
L = a(V
2
V
1
) b
(V
2
2
V
2
acestui
1
)
2
(4.13)
b) Se elimina V din ecuat ia termica de stare (pV = RT) si ecuat ia
procesului considerat (p = a bV ). Rezulta:
T =
(ap p
2
)
Rp
=
a p
R
(4.14)
PROBLEMA 4.3 Sa se determine o expresie pentru lucrul mecanic
efectuat de mediul extern asupra unui corp solid atunci cand presiun
ea
creste de la valoarea p
1
la valoarea p
2
, iar temperatura ramane constant a.
Coeficientul de compresibilitate izoterm
K
T
=
1
V
V
p
T
(4.15)
se considera constant.
SOLUTIE
L = p V deoarece lucrul mecanic este efectuat de mediul
asupra sistemului. Deoarece V = V (p, T)
dV =
V
T
p
dT +
V
p
T
dp (4.16)
Compresia
ind izoterma dT = 0 si relat ia 4.16 devine:
A 76
q +
q dx
extern
x
E
H
O
Figura 4.1:
dV =
Dipol n camp electric
V
p
T
dp = V K
T
dp (4.17)
Atunci:
L = V K
T
pdp (4.18)
Daca se neglijeaza variat ia volumului n cursul transformarii:
L = V K
T
p
2
p
1
pdp = K
T
V
p
2
2
p
2
1
2
(4.19)
PROBLEMA 4.4 Sa se determine lucrul mecanic elementar de polarizare a unitat ii de volum a unui dielectric daca:
a) Sistemul este adus de la infinit n campul generat de o sarcina fixa.
b) Daca se aplica o diferent a de potent ial pe placile unui condensator
plan av and ca dielectric substant a considerata.
SOLUTIE
a) Daca se noteaza cu n concentrat ia de dipoli cu momentul dipolar
p, densitatea de polarizare este
P = n p. Considerand un dipol ntr-un
camp electric orientat ca n Fig. 4.1 fort a ce act ioneaza asupra acestuia
pe direct ia Ox este:
f
x
= qE
x
(x) +qE
x
(x +dx) (4.20)
A 77
Dezvoltand n serie cel de-al doilea termen din 4.20 se obt ine:
f
x
= qE
x
(x) +q
E
x
(x) +
dE
x
dx
dx
= q
dE
x
dx
dx
f
x
= p
x
dE
x
dx
(4.21)
deoarece campul electric este orientat de-a lungul axei Ox.
Se considera dipolii orientat i pe direct ia axei Ox si campul orienta
t
dupa aceiasi direct ie. Fort a totala ce va act iona asupra dipolilor di
n
unitatea de volum este:
F
x
= np
dE
dx
= P
dE
dx
(4.22)
Lucrul mecanic efectuat cand sistemul
n campul electric este:
L = F
x
x =
de dipoli
este deplasat cu dx
P
E (4.23)
semnul minus intervenind deoarece mediul extern efectueaza un lucru
mecanic asupra sistemului.
b)
In cazul considerat dielectricul este plasat ntre placile unui con-
densator plan cu aria armaturilor egala cu S si distant a dintre ele egala cu

h. Se presupune ca dielectricul umple complet spat iul dintre armaturi iar
condensatorul este suficient de mare pentru a neglija efectele de margine.
Cand se aplica o diferent a de potent ial, la trecerea sarcinii dq de
pe o
armatura pe alta se efectueaza un lucru mecanic din exterior L = U q
u e U = Eh iar dq = dS = SdD (E este intensitatea campului electric
iar = D, unde D este induct ia electrica). Atunci:
L = EhS D = V EdD (4.24)
unde V = Sh. Generalizand putem scrie ca:
L = V
Ed
D (4.25)
Cum
D =
0
E +
P, 4.25 devine:
A 78
L = V
E(
0
E +d
P) = V d
0
E
2
2
V
Ed
P (4.26)
Pe unitatea de volum:
L
V
=
0
E
2
2

Ed
P (4.27)
Primul termen reprezint a lucrul mecanic necesar pentru generarea
campului electric care ar exista si n absent a dielectricului iar cel
deal doilea termen reprezint a lucrul mecanic efectuat pentru polarizare
a
unitat ii de volum al unui dielectric izotrop.
PROBLEMA 4.5 Sa se determine lucrul mecanic elementar efectuat de o sursa de tensiune electromotoare pentru a realiza magnetizarea
unitat ii de volum a unei substant e din care este realizat miezul
unei
bobine. Se presupune ca intensitatea campului magnetic H si densitatea
de magnetizare M sunt uniforme, iar corpul nu se deformeaza n timpul
magnetizarii sale.
SOLUTIE
Intensitatea campului magnetic creat n interiorul unei bobine cu aria
sect iunii S si cu lungimea d suficient de mare este:
H =
NI
d
(4.28)
unde N este numarul de spire iar I este intensitatea curentului elec
tric
ce trece prin bobina.
Fluxul induct iei magnetice prin bobina este:
= NSB (4.29)
Cand I creste, cresc deasemenea H si M si deci si B. Aceasta duce
la aparit ia unei tensiuni electromotoare autoinduse:
e =
t
= SN
B
t
(4.30)
A 79
Energia furnizata de sursa n circuit n acest caz este:
dW = Iedt = SNIdB (4.31)
Atunci lucrul mecanic efectuat de sursa este:
L = SNI B = (S )
NI
B = V HdB (4.32)
Semnul minus apare deoarece lucrul mecanic calculat este un lucru
mecanic efectuat de mediul exterior asupra sistemului considerat.
Cum B =
0
(H +M) relat ia 4.32 devine
L = V H (
0
dH +
0
dM) = V d
0
H
2
2
0
V HdM (4.33)
si lucrul mecanic necesar magnetizarii unitat ii de volum este:
L
V
=
0
H
2
2
0
H M (4.34)
Primul termen din relat ia 4.34 reprezint a lucrul mecanic necesar pentru a crea campul H independent de existent a corpului magnetic. Al
doilea termen este lucrul mecanic efectuat pentru a magnetiza unitatea
de volum a substant ei date.
PROBLEMA 4.6 Pentru un gaz ideal sa se determine:
a) Coeficientul de dilatare izobar
=
1
V
V
T
p
b) Coeficientul de variat ie a presiunii cu temperatura
=
1
p
p
T
V
c) Coeficientul de compresibilitate izoterma
K
T
=
1
V
V
p
T
CAPITOLUL 4.
TERMODINAMIC

A 80
SOLUTIE
Se utilizeaza ecuat ia termica de stare a gazului ideal pV = RT.
aceasta rezulta:
V
T
p
=
R
p
(4.35)
Atunci:
=
1
V
V
T
p
=
R
pV
=
1
T
(4.36)
Deoarece:
V
p
T
=
RT
p
2
(4.37)
Atunci:
K
T
=
1
V
V
p
T
=
1
p
(4.38)
Deoarece:
p
T
Din
V
=
R
V
(4.39)
Atunci:
=
1
p
p
T
V
=
1
T
(4.40)
PROBLEMA 4.7 Sa se demonstreze urmatoarea relat ie ntre coeficientul de compresibilitate adiabatica si coeficientul de compresibilitate
izoterm:
K
S
=
C
V
C
p
K
T
(4.41)
(formula lui Reech)
Coeficient ii de compresibilitate adiabatica K
S
, respectiv izoterma K
T
sunt dat i de expresiile:
A 81
K
S
=
1
V
V
p
S
(4.42)
K
T
=
1
V
V
p
T
(4.43)
SOLUTIE
I cazul unui proces adiabatic Q = 0 si atunci:

dU +pdV = 0 (4.44)
Se considera U = U(p , V) si atunci:
dU =
U
p
V
dp +
U
V
p
dV (4.45)
Relat ia 4.44 devine:
U
p
V
dp +
U
V
p
+p
dV = 0
si
p
V
S
=
p +
U
V
p
U
p
V
(4.47)
(4.46)
Se pun sub o alta forma expresiile care apar la numitor, respectiv la

num ar atorul relat iei 4.47:
U
p
V
=
U
T
V
T
p
V
= C
V
T
p
V
(4.48)
unde
C
V
=
U
T
V
(4.49)
A 82
este capacitatea calorica a sistemului la volum constant.
U
V
p
=
U
T
p
T
V
p
(4.50)
T inand cont de relat ia 4.50 num aratorul expresiei 4.47 se poate scrie:
p +
U
V
p
= p
V
T
p
T
V
p
+
U
T
p
T
V
p
(4.51)
sau
p +
U
V
p
=
U
T
p
+p
V
T
p
T
V
p
(4.52)
Din Q = dU +pdV
C
p
=
Q
rezulta:
T
p
=
U
T
p
+p
V
T
p
(4.53)
Atuci relat ia 4.52 devine:
p +
U
V
p
= C
p
T
V
p
(4.54)
Se utilizeaza relat iile 4.48 si 4.54 si atunci relat ia 4.47 devine:
p
V
S
=
C
p
C
V
T
V
p
T
p
V
=
C
p
C
V
p
V
T
(4.55)
astfel ca:
1
V
V
p
S
=
C
V
C
p
1
V
V
p
T
(4.56)
Introducand n 4.56 relat iile 4.42 si 4.43 se obt ine:
K
S
=
C
V
C
p
K
T
(4.57)
A 83
PROBLEMA 4.8
In cazul unei substant e a carei ecuat ie termica

de stare este de forma p = p (V, T), sa se arate ca
p =
KT
(4.58)
u este coeficientul de variat ie al presiunii cu temperatura,
ste
coeficientul de dilatare liniar iar K
T
este coeficientul de compresibilitate
izoterm.
SOLUTIE
Din relat ia p = p(V , T) rezulta:
dp =
p
T
V
dT +
p
V
T
dV (4.59)
iar din 4.40
p
T
V
= p (4.60)
precum si
p
V
T
=
1
V K
T
(4.61)
Substituind 4.60 si 4.61 n 4.59 rezulta:
dp = p T
1
K
T
dV
V
(4.62)
Cand p = const, dp = 0 si relat ia 4.62 devine:
p T
1
K
T
dV
V
= 0 (4.63)
de unde:
=
1
V
V
T
p
= pK
T
(4.64)
De aici rezulta imediat relat ia ceruta:
p =
K
T
(4.65)
CAPITOLUL 4.
A 84
PROBLEMA 4.9
TERMODINAMIC
Sa se demonstreze identitatea
p
V
T
V
T
p
T
p
V
= 1 (4.66)
folosind proprietat ile jacobienilor.
SOLUTIE
Derivatele part iale se pot scrie
p
V
T
=
[p, T]
[V, T]
(4.67)
V
T
p
=
[V, p]
[T, p]
(4.68)
T
p
V
=
[T, V ]
[p, V ]
(4.69)
Atunci:
p
V
T
V
T
p
T
p
V
=
[p, T]
[V, T]
[V, p]
[T, p]
[T, V ]
[p, V ]
(4.70)
si
p
V
T
V
T
p
T
p
V
=
[p, T]
[V, T]
[p, V ]
[p, T]
[T, V ]
[p, V ]
= 1 (4.71)
PROBLEMA 4.10 Dintr-un vas izolat termic se pompeaza aerul
realizandu-se un vid naintat. Vasul este n contact termic cu atmosfera
unde presiunea este p
0
si temperatura T
0
. La un moment dat robinetul de
evacuare se deschide si are loc umplerea vasului cu aer. Ce temperatura
va avea gazul din interiorul vasului dupa umplerea acestuia?
A 85
6
F
8
Figura 4.2:
Recipient vidat n care patrunde aer
SOLUTIE
Prin deschiderea robinetului, un volum V
0
de aer din atmosfera intra
n recipient mpins de restul atmosferei care efectueaza un lucru mecanic
L = p
0
V
0
( Fig. 4.2).
In figura a fost delimitat formal volumul de aer V

0
care va intra n vas prin deschiderea robinetului.
Procesul suferit de volumul V
0
de aer este un proces adiabatic: schimbul de caldura nu are loc. Se aplica principiul I al termodinamicii.
In
acest proces U = Q L. Cum Q = 0 iar lucrul mecanic are expresia
calculata mai sus se obt ine:
U = p
0
V
0
(4.72)
Fie T temperatura aerului ce a intrat n recipient. Atunci:
U = C
V
T C
V
T
0
(4.73)
Din relat iile 4.72 si 4.73 se obt ine:
C
V
(T T
0
) = p
0
V
0
(4.74)
care t in and cont de ecuat ia de stare a gazului ideal p
0
V
0
= RT
0
devine:
C
V
(T T
0
) = RT
0
(4.75)
De aici rezulta:
T =
C
V
+R
C
V
T
0
=
C
p
C
V
T
0
= T
0
(4.76)
A 86
PROBLEMA 4.11 Sa se determine ecuat ia termica de stare n
cazul unei substant e pentru care se cunosc coeficientul termic al
presiunii
=
1
p
p
T
V
= f(T) (4.77)
si coeficientul de compresibilitate izoterm
K
T
=
1
V
V
p
T
=
1
p
(4.78)
SOLUTIE
Se porneste de la relat ia stabilita n problema 3.8:
= pK
T
(4.79)
Se exprima - coeficientul de dilatare izobar sub forma:
=
1
V
V
T
p
=
T
ln V
p
(4.80)
si se t ine cont ca 1/p = K
T
. Relat ia 4.79 devine:
T
ln V
p
= = f (T) (4.81)
Pornind de la definit ia coeficientului de compresibilitate izoterm:
K
T
=
1
V
V
p
T
=
p
ln V
T
(4.82)
atunci:
T
ln V
T
=
1
p
(4.83)
Deoarece
d (ln V ) =
T
ln V
p
dT +

p
ln V
T
dp (4.84)
rezulta:
A 87
d (ln V ) = f (T) dT
1
p
dp (4.85)
iar prin integrare se obt ine:
ln V =
f (T) dT l p + const (4.86)
PROBLEMA 4.12 Sa se deduca ecuat ia termica de stare a unei
substant e pentru care coeficientul de dilatare volumic a si coeficientul
de compresibilitate izoterm K
T
sunt dat i de expresiile:
=
1
V
V
T
P
=
(V )
V T
(4.87)
K
T
=
1
V
V
p
T
=
3(V )
4pV
(4.88)
unde a este un volum constant.
SOLUTIE
Se considera V = V (T, p) si prin diferent iere se obt ine:
dV =
V
T
p
dT +
V
p
T
dp (4.89)
T inand cont de definit iile lui si K
T
rezulta:
dV = V dT K
T
V dp (4.90)
Introducand expresiile lui si K
T
date n enunt ul problemei relat ia
4.90 devine:
dV = (V )
dT
T
3 (V )
dp
p
(4.91)
sau:
dV
V
=
dT
T
3
p
p
(4.92)
A 88
Prin integrare se obt ine:
p
3/4
V
T
= const (4.93)
PROBLEMA 4.13 Sa se gaseasca relat ia dintre C
p
si C
V
(relat ia
Robert - Mayer) pentru un sistem termodinamic ce poate fi caracterizat
de parametri p , V , T (dintre care doi sunt independent i)
iar U =
U(T, V )
SOLUTIE
Se utilizeaza primul principiu al termodinamicii sub forma diferent ial a:
dU = Qp V (4.94)
Cum
dU =
U
T
V
dT +
U
V
T
dV (4.95)
Din relat iile 4.94 si 4.95 se obt ine:
Q =
U
T
V
dT +
U
V
T
+p
dV (4.96)
Se considera V = const (dV = 0) si atunci relat ia 4.96 devine:
Q =
U
T
V
dT (4.97)
de unde rezulta:
C
V
=
Q
T
V
=
U
T
V
(4.98)
Cum V = V (p, T)
dV =
V
p
T
dp +
V
T
p
dT (4.99)
T inand cont de relat iile 4.98 si 4.99 relat ia 4.96 devine:
A 89
Q = C
V
dT +
U
V
T
+p
V
T
p
dT +
V
p
T
dp
(4.100)
Se considera p = const.
Q = C
V
dT +
U
V
T
+p
V
T
p
dT (4.101)
Din 4.101 se obt ine:
C
p
=
Q
T
p
= C
V
Atunci dp =0 iar relat ia 4.100 devine:
U
V
T
+p
V
T
p
(4.102)
PROBLEMA 4.14
Sa se demonstreze identitatea
U
T
p
+p
V
T
p
= C
p
(4.103)
SOLUTIE
Se aplica primul principiu al termodinamicii dU = Qp V ; rezulta:
U
T
p
=
Q
T
p
p
V
T
p
(4.104)
Cum
C
p
=
Q
T
p
(4.105)
obt ine:
C
p
=
U
T
p
+p
V
T
p
(4.106)
A 90
PROBLEMA 4.15 Pentru un gaz sa se demonstreze relat ia
H
p
T
V =
U
p
T
+p
V
p
T
(4.107)
SOLUTIE
Pentru un gaz
H = U +pV (4.108)
dH = dU +pdV +V dp
de unde:
H
p
T
=
U
p
T
+p
V
p
T
+V
(4.110)
(4.109)
H
p
T
V =
U
p
T
+p
V
p
T
(4.111)
PROBLEMA 4.16
(C
p
C
V
)
Sa se demonstreze relat ia
2
T
pV
+
C
p
p
V
T
V
p
C
V
V
p
T
p
V
= 1
(4.112)
SOLUTIE
Din relat ia Robert - Mayer ( problema 3.13) rezulta:
(C
p
C
V
)
T
V
p
=
U
V
T
+p (4.113)
Se deriveaza aceasta relat ien raport cu p cand V = const si se obt ine:
A 91
(C
p
C
V
)
2
T
V p
+
C
p
p
V
T
V
p
C
V
p
V
T
V
p
=
=
p
U
V
T
V
+ 1 (4.114)
dar:
C
V
p
V
=
C
V
T
V
T
p
V
(4.115)
si:
p
U
V
T
=
2
U
TV
T
p
V
=
C
V
V
T
T
p
V
(4.116)
T inand cont de relat iile 4.115 si 4.116, relat ia 4.114 devine:
(C
p
C
V
)
2
T
pV
+
C
p
p
V
T
V
p
C
V
T
V
T
V
p
+
C
V
V
T
T
p
V
= 1
Se considera C
V
= C
V
(T, V ). Atunci:
dC
V
=
C
V
V
T
dV +
C
V
T
V
dT
Rezulta:
C
V
V
p
=
C
V
V
p
+
C
V
T
V
T
V
p
(4.117)
astfel ca
(C
p
C
V
)
2
T
pV
+
C
p
p
V
T
V
C
V
V
p
T
p
V
= 1
(4.118)
A 92
( )S dz z p +
( )Sgdz z r
( )S z p
z
dz z +
Figura 4.3: Cilindru de aer la nalt imea z
PROBLEMA 4.17 Se presupune ca atunci cand aerul (considerat
gaz ideal) se ridica sufera un proces de destindere adiabatica. Sa
se
determine variat ia temperaturii cu cresterea altitudinii. Sa se evalueze
rata variat iei temperaturii cu altitudinea dT/dz considerand = 1,41,
= 28,9 g/mol si g= 9,8 m/s
2
.
SOLUTIE
Consideram aerul dintr-un volum cilindric de n alt ime dz si baza S
(Fig.4.3).
Condit ia de echilibru pentru aceasta port iune de gaz este:
p(z)S p(z +dz)S (z)S z = 0 (4.119)
de unde rezulta:
p(z) = (z) z (4.120)
sau:
dp (z)
dz
= (z) g (4.121)
Cum n cazul unui gaz ideal:
=
p
RT
(4.122)
A 93
unde este masa molara a gazului, relat ia 4.121 devine:
dp (z)
dz
=
p
RT
(4.123)
sau:
dp
p
=

RT
dz (4.124)
Cum transformarea la care este supus gazul este adiabatica:
p
1
T
= const (4.125)
Prin diferent ierea acestei relat ii se obt ine:
(1 ) p
p +p
1
T
1
T = 0
(1 ) Tdp +pdT = 0 (4.126)
adica:
dp
p
=
1
T
T
(4.127)
Din relat iile 4.124 si 4.127 rezulta:
1
T =
R
dz (4.128)
de unde:
dT
dz
=
1

R
(4.129)
Aceastanseamna ca odata cu cresterea altitudinii temperatura scade.
Din relat ia de mai sus se obt ine pentru rata scaderii temperaturii cu
altitudinea o valoare de aproximativ 10
0
C/km. Totusi scaderea reala este
doar de 6
0
C/km, neconcordant a datorandu-se altor fenomene.
PROBLEMA 4.18 Propagarea sunetului n aer are loc adiabatic
cu viteza
A
v
s
94
=
dp
d
(4.130)
(unde este densitatea aerului)
a) Sa se determine relat ia care exista ntre exponentul adiabatic si
viteza sunetului v
s
.
b) Sa se determine variat ia lui v
s
n funct ie de temperatura si sa se
evalueze viteza sunetului la 0
0
C la presiunea de 1 atm.
SOLUTIE
Din ecuat ia transformarii adiabatice pentru gazul ideal pV
= const
scrisa n variabilele p , V , se obt ine prin diferent iere:
V
p +V
1
V = 0 (4.131)
dp
p
+
V
V
= 0 (4.132)
Cum = m/V rezulta:
d = m
V
V
2
=
V
V
(4.133)
sau
d
=
V
V
(4.134)
Din relat iile 4.132 si 4.134 rezulta:
dp
p
= 0 (4.135)
de unde:
dp
d
=
p
(4.136)
Atunci:
v
s
=
p
(4.137)
A 95
Astfel prin masurarea vitezei sunetului prin metode uzuale n condit ii
cunoscute se poate determina exponentul adiabatic.
b) Din ecuat ia termica de stare a gazului ideal
pV =
mRT
(4.138)
se obt ine:
p
=
RT
(4.139)
si atunci utilizand relat ia 4.130 si 4.136 se obt ine:
v
s
=
RT
(4.140)
In cazul aerului = 1,41 , T = 273 K , R = 8310 J/Kmol K .

Se
obt ine:
v
s
= 332m/s
PROBLEMA 4.19 Admit and ca proprietat ile radiat iei termice sunt
similare unui gaz sa se determine ecuat ia transformarii adiabatice stiind
ca densitatea energiei interne este:
u = T
4
(4.141)
i presiunea
p =
u
3
(4.142)
SOLUTIE
Energia interna a radiat iei termice dintr-un volum V este:
U = uV = V T
4
(4.143)
In plus:
A 96
p =
u
3
=
T
4
3
(4.144)
Utilizand expresia primului principiu al termodinamicii sub forma
diferent ial a Q = dU +pdV precum si relat iile 4.143 si 4.144 se obt ine:
Q = d(V T
4
) +pdV (4.145)
sau
Q = T
4
V + 4V T
3
dT +
T
4
3
dV (4.146)
Q =
4T
4
V
3
+ 4T
3
V dT (4.147)
In cazul transformarii adiabatice Q = 0 si considerand relat ia 4.147

se obt ine:
dV
V
+ 3
dT
T
= 0 (4.148)
Prin integrare rezulta:
ln V + 3 ln T = const (4.149)
Se obt ine astfel ecuat ia transformarii adiabatice:
V T
3
= const (4.150)
PROBLEMA 4.20 Sa se calculeze lucrul mecanic si caldura schimbate cu mediul extern de catre radiat ia termica care se destinde izoter
m
volumul variind de la V
1
la volumul V
2
SOLUTIE
Lucrul mecanic este:
A 97
L =
V
2
V
1
pdV =
V
2
V
1
T
4
3
dV =
T
4
3
(V
2
V
1
) (4.151)
(
In calculul de mai sus am t inut cont de relat ia 4.142) Cum:

Q = U +L (4.152)
rezulta ca pentru determinarea lui Q este necesara cunoasterea lui U.
Dar
U = T
4
(V
2
V
1
) (4.153)
T inand cont de relat iile 4.151 , 4.152 si 4.153 rezulta:
Q =
4
3
T
4
(V
2
V
1
) (4.154)
PROBLEMA 4.21 Care este temperatura finala a unui mol de
gaz care se destinde adiabatic n vid de la volumul V
1
la volumul V
2
considerand ca:
a) gazul este ideal iar expresia energiei interne este de forma
U =
3RT
2
(4.155)
b) gazul este real iar expresia energiei interne este de forma
U =
3RT
2
a
V
(4.156)
unde a este o constanta
SOLUTIE
In cazul destinderii adiabatice n vid Q = 0 , L = 0, deoarece

ocuparea de catre gaz a noului volum se face datorita agitat iei termice
.
Rezulta U = 0 adica U = const si U
1
= U
2
.
a) n cazul gazului ideal:
A 98
3RT
2
2
=
3RT
1
2
(4.157)
de unde:
T
1
= T
2
Pentru gazul real:
3RT
2
2
a
V
2
=
3RT
1
2
a
V
1
(4.158)
de unde
T
2
= T
1
+
2a
3R
1
V
2
1
V
1
(4.159)
Cum V
2
> V
1
rezulta ca T
2
< T
1
Pentru gazul real destinderea are loc cu scaderea temperaturii sale.
PROBLEMA 4.22
In cursul unui proces Joule - Thomson gazul

aflat la presiunea p
1
este lasat sa treaca printr-un dop poros ntr-un
compartiment n care presiunea este p
2
. Cand gazul din volumul V
1
se
destinde n volumul V
2
sa se arate ca n cursul acestui proces entalpia
H = U + pV se conserva. Se presupune ca peret ii exteriori izole
aza
adiabatic sistemul.
SOLUTIE
Procesul este ilustratat n Fig. 4.4. Peretele din stanga este mpins
usor astfel nc at volumul compartimentului din stanga sa scada de la
valoarea V
1
la valoarea 0 iar volumul compartimentului din dreapta sa
creasca de la valoarea 0 la valoarea V
2
.
Lucrul mecanic efectuat de sistem este:
L =
0
V 1
p
1
dV +
V
2
0
p
2
dV = p
1
V
1
+p
2
V
2
(4.160)
Se aplica primul principiu al termodinamicii acestui proces si se obt ine:
A 99
Perete poros
Piston Piston
F
F
Figura 4.4: Procesul Joule - Thomson
U
2
U
1
= L = p
1
V
1
p
2
V
2
(4.161)
de unde:
U
2
+p
2
V
2
= U
1
+p
1
V
1
(4.162)
adica:
H
1
= H
2
(4.163)
PROBLEMA 4.23 Sa se arate ca variat ia de temperatura n cursul
unui proces Joule-Thomson pentru un gaz oarecare se poate exprima
astfel:
T =
1
C
p
H
V
T
V
p
T
p (4.164)
SOLUTIE
Intr-un proces Joule-Thomson H = 0. Pentru un astfel de proces

se considera entalpia funct ie de parametri p ,T si atunci:
H =
H
T
p
T +
H
p
T
p = 0 (4.165)
de unde se obt ine:
A 100
T =
H
p
T
H
T
p
p (4.166)
Deoarece:
H = U +pV (4.167)
dH = Q+V dp (4.168)
Cand p = const rezulta ca dH = Q si
C
p
=
Q
T
p
=
H
T
p
Atuci
T =
1
C
p
H
p
T
p (4.169)
Pentru H = H(p, V )
dH =
H
T
p
dT +
H
p
T
dp (4.170)
Dar cum p = p (V, T)
dp =
p
T
V
dT +
p
V
T
dV
Astfel relat ia 4.170 devine:
dH =
H
T
p
+
H
p
T
p
T
V
dT +
H
p
T
p
V
T
dV
(4.171)
Pentru H = H(V, T)
dH =
H
V
T
dV +
H
T
V
dT (4.172)
A 101
Comparand relat iile 4.171 cu 4.172 obt inem:
H
V
T
=
H
p
T
p
V
T
De aici rezulta:
H
p
T
=
H
V
T
V
p
T
(4.173)
T =
1
C
p
H
V
T
V
p
T
p (4.174)
Deoarece cresterea presiunii conduce la micsorarea volumului
V
p
T
< 0
se pot trage urmatoarele concluzii:
Daca
H
V
T
> 0
atunci T si p au acelasi semn
Daca
H
V
T
< 0
atunci T si p au semne contrare
Daca
H
V
T
= 0
atunci T = 0
PROBLEMA 4.24 Asupra unei
elastic de lungime L
bare
realizata dintr-un material
1
, avand sect iunea S
1
, aflata la temperatura T
1
,
act ioneaz a o fort a F
1
. Daca se cunoaste coeficientul de dilatare liniar
A 102
=
1
L
L
T
F
(4.175)
precum si modulul lui Young
E =
L
S
F
L
T
(4.176)
sa se determine lungimea L
2
cand temperatura creste la valoarea T
2
, iar
fort a devine egala cu F
2
.
SOLUTIE
Considerand L = L(T, F) se obt ine:
dL =
L
T
F
dT +
L
F
T
dF
si introducand 4.175 si 4.176:
dL = LdT +
L
ES
dF (4.177)
de unde:
L
2
L
1
dL
L
=
T
2
T
1
dT +
1
SE
F
2
F
1
dF
Rezulta:
ln
L
2
L
1
= (T
2
T
1
) +
F
2
F
1
SE
(4.178)
Observat ii:
a) F = const
ln
L
2
L
1
= (T
2
T
1
) (4.179)
L
2
= L
1
exp [(T
2
T
1
)]
A 103
Pentru variat ii mici de temperatura se poate dezvoltan serie exponent iala
ret in and primii termeni si rezulta:
L
2
= L
1
[1 +(T
2
T
1
)]
b) T = const
ln
L
2
L
1
=
F
2
F
1
SE
L
2
= L
1
exp
F
2
F
1
SE
(4.180)
In cazul n care F
1
= 0 , iar
F
2
ES
1
relat ia 4.180 se poate scrie:
L
2
= L
1
1 +
F
2
ES
si se obt ine:
L = L
2
L
1
= L
1
F
2
ES
adica o expresie care constituie legea lui Hooke.
PROBLEMA 4.25 Sa se arate ca pentru un metal elastic sub forma
de sarma cu lungimea L la temperatura T si asupra caruia act ioneaza
fort a F este satisfacut a relat ia
F
T
L
= ES (4.181)
unde E este modulul lui Young iar este coeficientul de dilatare l
iniar
(semnificat iile marimilor care apar n problema au fost date n problema
precedent a)
A 104
SOLUTIE
F
T
L
=
L
T
F
L
F
T
=
1
L
L
T
F
S
L
L
F
T
S = ES
PROBLEMA 4.26 Sa se
tisfacuta relat ia
arate
ca
pentru un gaz
ideal
este
U
p
T
= 0 (4.182)
SOLUTIE
Pentru U = U(T, V ) se obt ine:
dU =
U
T
V
dT +
U
V
T
dV (4.183)
Pentru o transformare izoterma dT = 0, si:
dU =
U
V
T
dV (4.184)
Atunci
U
p
T
=
U
V
T
V
p
T
(4.185)
Deoarece n cazul unui gaz ideal energia intern a depinde doar de temperatura
U
V
sa-
T
= 0
iar din relat ia 4.185 rezulta:
U
p
T
= 0
A 105
PROBLEMA 4.27 Sa se arate ca n cazul unui proces adiabatic
ntr-un sistem a carui energie intern a depinde de T si p are loc relat ia
:
C
p
T
p
S
=
U
p
T
+p
V
p
T
(4.186)
SOLUTIE
Considerand U = U(p, T)
dU =
U
T
p
dT +
U
p
T
dp (4.187)
Dar:
dV =
V
T
p
dT +
V
p
T
dp (4.188)
Atunci din primul principiu al termodinamicii
Q = dU +L = dU +pdV
si din relat iile 4.187 si 4.188 rezulta:
Q =
U
T
p
+p
V
T
p
dT +
U
p
T
+p
V
p
T
dp (4.189)
Deoarece:
C
p
=
Q
T
p
=
U
T
p
+p
V
T
p
(4.190)
lt ia 4.189 devine pentru un proces adiabatic
C
p
dT +
U
p
T
+p
V
p
T
dp = 0 (4.191)
de unde:
A 106
C
p
T
p
S
=
U
p
T
+p
V
p
T
PROBLEMA 4.28 Sa se studieze forma izotermelor pentru un gaz
real care satisface ecuat ia Van-der-Waals:
p +
2
a
V
2
(V b) = RT (4.192)
unde este numarul de kmoli
se
determine presiunea critica p
c
, volumul critic V
c
precum si temperatura
critica T
c
.
iar a si
b sunt constante pozitive.
Sa
SOLUTIE
Daca se noteaza cu v = V/ volumul molar ecuat ia de stare devine:
p +
a
v
2
(v b) = RT
sau:
p =
RT
v b
a
v
2
(4.193)
de unde:
p
v
T
=
RT
(v b)
2
+
2a
v
3
p
v
T
=
2a
(v b)
2
(v b)
2
v
3
RT
2a
(4.194)
Pentru a studia semnul acestei derivate se considera funct ia:
f (v) =
(v b)
2
v
3
(4.195)
definita pentru v > b
Se studiaza variat ia acestei funct ii. Pentru aceasta se considera derivata
sa n funct ie de v :
A 107
> 27 / 4
) (L B
L
> 3 >
Figura 4.5: Funct ia f(v)
df
dv
=
v b
v
4
(3b v) (4.196)
Cand v < 3b funct ia este crescatoare deoarece prima ei derivata este
pozitiva.
Cand v > 3b funct ia este descrescatoare deoarece derivata ei este
negativa. Cand v = 3b se obt ine valoarea maxima a lui f(v) si anume:
f (3b) =
4
27b
Ment ionam ca daca: v b f (v) 0 iar daca: v f (v) 0
Graficul acestei funct ii este reprezentat n Fig.4.5.
Daca:
4
27b
<
RT
2a
(4.197)
atunci:
(v b)
2
v
3
RT
2a
< 0
Rezulta:
p
v
T
< 0
ceea ce nseamn a ca presiunea scade monoton cu cresterea volumului.
Din relat ia 4.197 rezulta ca:
A 108
T >
8a
27Rb
Daca:
4
27b
>
RT
2a
adica
T <
8a
27bR
ecuat ia:
p
v
T
=
2a
(v b)
2
(v b)
2
v
3
RT
2a
= 0 (4.198)
are doua solut ii v
1
, v
2
, (v
1
< v
2
), unde v
1
(b, 3b) si v
2
> 3b
Cand v (b, v
1
),
(v b)
2
v
3
RT
2a
< 0
si:
p
v
T
< 0
Cand v (v
1
, v
2
)
(v b)
2
v
3
RT
2a
> 0
si:
p
v
T
> 0
Cand v > v
2
(v b)
2
v
3
RT
2a
< 0
si:
p
v
T
< 0
CAPITOLUL 4.
A 109
V
B
A
TERMODINAMIC
v
v
p
O
Figura 4.6: Izoterma Van-der-Walls
Cand v
1
= v
2
= v
v =
8a
27Rb
Alura unei izoterme este cea prezentat a n Fig.4.6.
Se observa ca n punctul v
1
, presiunea are un minim iar cand volumul este egal cu v
2
,
v
1
presiunea are un maxim.

3b
Cand temperatura creste
2
3b adica punctele de extrem se apropie din ce n ce
mai mult pana ajung sa coincida. Acest lucru are loc la o temperatura
critica T
c
. Cand T < T
c
trebuie remarcat ca experimental maximele si
minimele de pe izoterme nu se observa. Sub temperatura critica ntr-un
anumit punct, A gazul ncepe sa se condenseze. Cand volumul descreste,
presiunea ram ane constanta (linia AB ), pana n punctul B cand ntreg
gazul este transformat n lichid. Dincolo de punctul B cand volumul descreste, este comprimat un lichid, astfel nc at apare o crestere abrupta
a presiunii chiar cand exista variat ii mici de volum. Punctul critic c
orespunde cazului cand cele doua extreme coincid (v
1
= v
2
). Volumul critic
molar si temperatura critica sunt:
v
c
= 3b (4.199)
T
c
=
8a
27Rb
(4.200)
A 110
Presiunea critica se obt ine din relat ia 4.193.
p
c
=
a
27b
2
Rezultatul acesta se obt ine direct atunci cand se pun condit iile:
p
v
T
= 0
2
p
v
2
T
= 0
PROBLEMA 4.29 Sa se arate ca daca se neglijeaza variat ia volumului la magnetizarea unei substant e magnetice omogene caldura specifica
este data de expresia
c
H
=
u
H
T
0
H
M
T
H
(4.201)
cad intensitatea campului magnetic este constant a.
de magnetizare, H este intensitatea campului magnetic,
H
este caldura
specifica a unitat ii de volum, u energia intern a
iar
0
permitivitatea vidului.
SOLUTIE
Pentru unitatea de volum variat ia energiei interne a
magnetice este:
du = Q+
0
H M
u
Q = du
0
HdM (4.202)
Pentru u = u(T, H)
du =
u
T
H
dT +
u
H
T
dH (4.203)
A 111
Pentru M = M(T, H)
dM =
M este densitatea
c
a unitat ii de volum,
unei
substant e
M
T
H
dT +
M
H
T
dH (4.204)
Q =
u
T
H
0
H
M
T
H
dT +
u
H
T
0
H
M
T
H
dH
si atunci:
c
H
=
Q
T
H
=
u
T
H
H
M
T
H
PROBLEMA 4.30 Daca se neglijeaza variat ia volumului cand are
loc magnetizarea sa se demonstreze ca pentru o substant a omogena are
loc relat ia:
S
=
c
M
c
H
T
(4.205)
unde
T
=
M
H
T
(4.206)
este susceptibilitatea magnetica izoterma iar
S
=
M
H
S
(4.207)
este susceptibilitatea magnetica adiabatica.
In 4.205 c
M
este caldura specifica a unitat ii de volum la densitate de
magnetizare constanta, iar c
H
este caldura specifica a unitat ii de volum
la intensitate constanta a campului magnetic.
A 112
SOLUTIE
Starea sistemului este caracterizata de parametri T, H , M care sunt
legat i printr-o ecuat ie de stare. Atunci u = u(H, M) unde u este energia
intern a a unitat ii de volum. Pentru unitatea de volum principiul
al
termodinamicii se scrie:
Q = du
0
H M (4.208)
Pentru o transformare adiabatica (Q = 0) se obt ine:
du =
0
HdM
sau:
u
M
H
dM +
u
H
M
dH
0
H M = 0
si regrupand termenii:
u
H
M
dH +
u
M
H
0
H
M = 0 (4.209)
de unde:
S
=
M
H
S
=
u
H
M
u
M
H
H
(4.210)
Dar:
u
H
M
=
u
T
M
T
H
M
= c
M
T
H
M
(4.211)
si:
u
M
H
0
H =
u
T
H
0
H
M
T
H
T
M
H
(4.212)
Cum n problema precedent a am demostrat ca:
A 113
c
H
=
Q
T
H
=
u
T
H
0
H
M
T
H
expresia 4.212 devine:
u
M
H
0
H = c
H
T
M
H
(4.213)
T inand cont de relat iile 4.211 si 4.213, 4.210 devine:
S
=

M
T
H
M

H
T
M
H
=
c
M
c
H
M
H
T
=
c
M
c
H
T
PROBLEMA 4.31 Sa se arate ca ntr-un proces ciclic izoterm reversibil caldura schimbata cu mediul extern si lucrul mecanic sunt nule.
Se va utiliza:
a) egalitatea lui Clausius
b) formularea Thomson a principiului al doilea.
SOLUTIE
a)
In cazul unui proces ciclic izoterm reversibil:

1
T
Q = 0
adica:
Q =
Q = 0 (4.214)
Cum:
U = QL (4.215)
Deoarece procesul este ciclic U = 0 si rezulta ca si L = 0.
A 114
)
)
!
)
8
=
>
F
Figura 4.7: Ciclu format din doua adiabate si o
b) Din formularea Thomson a principiului al II-lea rezulta ca sistemul
nu poate efectua lucru mecanic asupra mediului. Atunci:
L 0 (4.216)
Daca L < 0 nseamn a ca mediul extern efectueaza un lucru mecanic
asupra sistemului.
Se considera acelasi proces ciclic izoterm parcurs n sens invers.
In
cursul acestui proces lucrul mecanic efectuat de mediu este -L . Atun
ci:
L 0 (4.217)
Din relat iile 4.216 si 4.217 rezulta ca L = 0.
PROBLEMA 4.32 Sa se arate ca pentru aceeasi cantitate de sub-
stant a doua adiabate nu se pot intersecta.

SOLUTIE
Fie doua transformari adiabatice a si b precumsi transformarea izoterma A
1
A
2
reprezentate n Fig.4.7 . A
3
este punctul de intersect ie al celor
doua adiabate.
Se considera ciclul A
1
A
2
A
3
parcurs n sensul acelor de ceasornic. Sistemul preia caldur a doar n cursul transformarii A
1
A
2
si, n plus, L > 0.
A 115
V
p
V
1
+V
2
V
1
p
1
p
2
p
1
V
1
V
2
Figura 4.8: Destindere adiabatica n vid
Aceasta nseamna ca sistemul ia caldur a de la o singura sursa si
poate efectua lucru mecanic asupra mediului extern, ns a acest lucru
este interzis de principiul II al termodinamicii si ipoteza facuta nu
este
adevarata. (Se observa si faptul ca daca A
1
A
2
nu este izoterma, nu avem
o singura sursa de caldur a)
Rezulta ca doua adiabate ale aceleiasi cantitat i de substant a nu se
pot intersecta.
PROBLEMA 4.33 Sa se arate ca procesul de destindere adiabatica
a unui gaz ideal dintr-o incinta cu volumul V
1
si temperatura T
1
, ntr-o
incint a vidata cu volumul V
2
este ireversibil. Sa se calculeze variat ia de
entropie n cursul acestui proces.
SOLUTIE
Deoarece destinderea este adiabatica si s-a realizat n vid Q = 0 si
L = 0. Rezulta ca U = 0 si cum pentru un gaz ideal U = C
V
T
rezulta ca T = 0, adica temperatura finala este egala cu cea init ial a.
Procesul este reprezentat n Fig.4.8.
Procesul ar fi reversibil daca sistemul si mediul ar putea reven
i la
starea init ial a prin aceleasi stari intermediare, lucru care nu este pos
ibil
deoarece gazul ar trebui sa treaca de la sine n incinta cu volum V
1
n
incinta cu volumul V
2
raman and vid. Procesul este ireversibil si este
asociat cu crestere de entropie.
A 116
Calculul variat iei de entropie se realizeaza pornind de la faptul ca
aceasta este o funct ie de stare si exista posibilitatea evalu arii ei n cursul
unui proces reversibil ntre cele doua stari.
In aceasta situat ie se considera

o transformare izoterma reversibila ntre cele doua stari.
Atunci:
dS =
Q
T
(4.218)
Cum transformarea este izoterma iar pentru gazul ideal:
dU = QL = 0
se obt ine:
Q = L = pdV (4.219)
Se utilizeaza ecuat ia termica de stare a gazului ideal
pV = RT
si rezulta:
p
T
=
R
V
(4.220)
T inand cont de 4.219 si 4.220 relat ia 4.218 devine:
dS = R
V
V
Itegra :
S = R
V
1
+V
2
V
1
V
V
= Rl
(V
1
+V
2
)
V
1
> 0
PROBLEMA 4.34 Doua cantit at i de apa de masa M se gasesc la
temperaturile T
1
si T
2
(T
1
> T
2
). Cele doua cantitat i de apa se introduc
ntr-un calorimetru care le confera o izolare adiabatica. Sa se calculeze
variat ia de entropie n procesul de atingere a echilibrului termic.
A 117
SOLUTIE
Deoarece n cursul procesului de atingere a starii de echilibru, cantitat ii de apa cu temperatura mai mica i se transmite o cantitate
de
caldura de la apa cu temperatura mai mare, pentru ca procesul sa fie
reversibil caldura cedata ar trebui sa treaca napoi de la sine. Din formularea lui Clausius a principiului II rezulta ca acest lucru nu este posibil; n
consecint a procesul nu poate fi decat unul ireversibil. Ca si n problema
precedent a, pentru calculul variat iei de entropie se considera un pro
ces
reversibil ntre cele doua stari.
Se utilizeaza ecuat ia calorimetrica:
Mc (T
e
T
2
) = Mc (T
1
T
e
)
Petru temperatura de echilibru rezulta:
T
e
=
T
1
+T
2
2
(4.221)
Se considera ca are loc un proces de racire reversibil pentru cantitatea
de apa de la temperatura T
1
la temperatura T
e
(T
1
> T
e
). Variat ia de
entropie este:
S
1
=
Te
T
1
Q
T
=
Te
T
1
McdT
T
= Mc ln
T
e
T
1
(4.222)
In mod analog pentru cantitatea de apa aflata la temperatura T

2
se
considera un proces reversibil de nc alzire la temperatura T
e
S
2
=
T
e
T
2
Q
T
=
T
e
T
2
McdT
T
= Mc ln
T
e
T
2
(4.223)
Din 4.222 si 4.223 rezulta:
S = S
1
+ S
2
= Mc
ln
T
e
T
1
+ ln
T
e
T
1
si considerand 4.221 se obt ine:
A 118
S = Mc ln
T
2
e
T
1
T
2
= Mc ln
(T
1
+T
2
)
2
4T
1
T
2
> 0 (4.224)
PROBLEMA 4.35 Sa se arate ca n cazul unei substant e a carei
ecuat ie termica de stare are forma p = p (V, T), este adevarata relat ia
U
V
T
= T
p
T
V
p (4.225)
SOLUTIE
In cazul unui proces reversibil:

dS =
dU +pdV
T
(4.226)
Daca U = U(T, V )
dU =
U
V
T
dV +
U
T
V
dT (4.227)
relat ia 4.226 devine:
dS =
1
T
U
V
T
+
p
T
dV +
1
T
U
T
V
dT (4.228)
Cum entropia poate fi considerata ca funct ie de V si
este o diferent iala totala exacta
2
S
TV
=
2
S
V T
se obt ine:
T si
cum dS
1
T
U
V
T
+
p
T
V
=
1
T
U
T
V
T
de unde rezulta:
A 119
1
T
2
U
V
T
+
1
T
2
U
TV
p
T
2
+
1
T
p
T
V
=
1
T

2
U
V T
(4.229)
U fiind si ea o diferent iala totala exacta
2
U
TV
=
2
U
V T
si din 4.229 rezulta relat ia ceruta:
U
V
T
= T
p
T
V
p
PROBLEMA 4.36 Sa se arate ca energia intern a a unei substant e
pentru care ecuat ia de stare are forma p = Tf(V ) este independent a de
volum.
SOLUTIE
In problema precedent a s-a dedus ca:

U
V
T
= T
p
T
V
p (4.230)
Cum:
p
T
V
= f (V )
atunci:
U
V
T
= 0
(4.231)
adica energia intern a nu depinde de volum.

A 120
PROBLEMA 4.37 Sa se demonstreze pentru un fluid relat ia:
C
p
C
V
= T
p
T
V
V
T
p
= TV
2
K
T
(4.232)
u este coeficientul de dilatare izobar iar
T
este coeficientul de
compresibilitate izoterm.
SOLUTIE
Se t ine cont de relat ia lui Robert - Mayer
C
p
C
V
=
p +
U
V
T
V
T
p
(4.233)
si de relat ia
U
V
T
= T
p
T
V
p (4.234)
Se obt ine:
C
p
C
v
= T
p
T
V
V
T
p
(4.235)
dar:
p
T
V
=
V
T
p
V
p
T
(4.236)
Atui 4.235 devine:
C
p
C
V
= T
V
T
2
p
V
p
T
(4.237)
Cum:
CAPITOLUL 4.
A 121
TERMODINAMIC
V
T
p
= V
V
p
T
= K
T
V
se obt ine:
C
p
C
V
= TV
2
K
T
PROBLEMA 4.38 Sa se determine energia interna a unui gaz pentru care ecuat ia termica de stare este
p =
u
3
(4.238)
unde u este energia unitat ii de volum care depinde doar de temperatura.
SOLUTIE
Pentru un gaz care ocupa volumul V la temperatura T energia intern a
este:
U = V u(T) (4.239)
Cum:
p =
u (T)
3
(4.240)
folosind relat ia:
U
V
T
= T
p
T
V
p (4.241)
densitatea de energie intern a devine:
u(T) =
1
3
T
du(T)
dT

u(T)
3
(4.242)
De aici rezulta:
A 122
du(T)
u(T)
=
4dT
T
(4.243)
Integrand se obt ine:
ln u(T) = 4 ln T + const
u(T) = constT
4
PROBLEMA 4.39 Utilizand relat ia lui Stefan-Boltzmann care pentru sistemul radiat ie termica leaga densitatea de energie de temperatura
u = T
4
( este o constant a) precum si relat ia ce leaga densitatea de
energie de presiune p = u/3, sa se determine entropia si ecuat ia tra
nsformarii adiabatice pentru acest sistem.
SOLUTIE
Energia interna a unui volum V ocupat de radiat ia termica este:
U = V u
de unde:
dU = udV +V du (4.244)
Atunci diferent iala entropiei
dS =
Q
T
=
dU +pdV
T
devine t in and cont de relat ia 4.244
dS =
udV +V du +pdV
T
(4.245)
Cum expresia densitat i de energie este:
u = T
4
i presiunea este p =
u
4
=
T
4
4
A 123
dS = 4V T
2
dT +
4
3
T
3
V (4.246)
S =
4
3
T
3
V (4.247)
Ecuat ia adiabatei se obt ine punand S = const.
T
3
V = const
PROBLEMA 4.40 Sa se determine expresia entropiei unui gaz
ideal alcatuit din kmoli, cunoscandu-se C
V
caldura molara la volum
constant si C
p
caldura molara la presiune constant a.
SOLUTIE
Utilizam ecuat ia fundamentala pentru procese reversibile:
TdS = dU +pdV (4.248)
n care
dU = C
V
T
iar
p =
RT
V
Atui:
S = C
V
T
T
+R
V
V
(4.249)
Integrand rezulta:
S(T, V ) = C
V
ln T +Rl V + const (4.250)
A 124
Pentru a obt ine expresia entropiei n funct ie de parametri p si T se
nlocuieste n relat ia 4.250 volumul obt inut din ecuat ia termica de stare:
V =
RT
p
(4.251)
Rezulta:
S (T, p) = C
V
ln T +Rl
RT
p
+ const
S (T, p) = C
p
ln T Rl p + const (4.252)
Pentru a obt ine expresia entropiei n coordonate p si V se nlocuieste
temperatura T din ecuat ia de stare:
T =
pV
R
ecuat ia 4.250. Se obt ine:
S (p, V ) = C
V
ln
pV
R
+Rl V + const
S (p, V ) = C
V
ln p +C
p
ln V + const
PROBLEMA 4.41 Fie un gaz real
Van-der -Waals:
care satisface ecuat ia de stare
p +
2
a
V
2
(V b) = RT (4.253)
Considerand constant a caldura molara la volum constant C
V
sa se
stabileasca:
a) expresia energiei interne
b) expresia entropiei
c) ecuat ia transformarii adiabatice.
A 125
SOLUTIE
a) Se considera energia funct ie de volum si temperatura:
U = U(V, T)
Atunci:
dU =
U
V
T
dV +
U
T
V
dT (4.254)
In aceasta relat ie:

U
T
V
= C
V
(4.255)
unde C
V
este caldura molara la volum constant.
In plus
U
V
T
= T
p
T
V
p (4.256)
Din ecuat ia de stare a gazului real rezulta:
p =
RT
V b
2
a
V
2
(4.257)
Atunci:
p
T
V
=
R
V b
(4.258)
U
V
T
=

2
a
V
2
(4.259)
Considerand 4.255 si 4.259 relat ia 4.254 devine:
dU = C
V
T +
2
a
V
V
2
(4.260)
U = C
V
T
2
a
V
+ const (4.261)
A 126
Se observa can cazul gazului real n afara termenului C
V
T n expresia energiei interne intr a si termenul
2
a/V care exprima contribut ia
energiilor potent iale de interact ie dintre moleculele gazului.
b) Din relat ia fundamentala pentru procesele reversibile rezulta:
dS =
Q
T
=
dU +pdV
T
(4.262)
Considerand relat iile 4.257 si 4.260, relat ia 4.262 devine:
dS =
C
V
T
T
+
R V
V b
(4.263)
Se integreaza aceasta relat ie si se obt ine:
S = C
V
ln T +Rl (V b) +S
0
(4.264)
c)

In cazul unui proces adiabatic S = const. Din relat ia 4.264 se
obt ine ecuat ia procesului adiabatic.
T
C
V
R
(V b) = const
PROBLEMA 4.42 Sa se demonstreze relat iile lui Maxwell n cazul
unor procese reversibile pentru un fluid oarecare caracterizat de parametri
p, V , T.
T
V
S
=
p
S
V
(4.265)
T
p
S
=
V
S
p
(4.266)
p
T
V
=
S
V
T
(4.267)
S
p
T
=
V
T
p
(4.268)
CAPITOLUL 4.
TERMODINAMIC

A 127
SOLUTIE
Demostrat iile se fac pornind de la faptul ca U , F , G , H
sunt
funct ii de stare. Atunci dU , dF , dG , dH sunt diferent ial
e totale
exacte. Aceasta implica faptul ca daca forma diferent iala
dF = Xdx +Y dy
este o diferent iala exacta este valabil a relat ia:
X
y
=
Y
x
a)
dU = TdS p V
T
V
S
=
p
S
V
(4.269)
b)
H = U +pV
dH = dU +V dp +pdV = TdS p V +V dp +pdV = TdS +V dp
T
p
S
=
V
S
p
(4.270)
c)
F = U TS
F = dU S T T S = TdS p V S T T S = p V S T
p
T
V
=
S
V
T
(4.271)
)
G = U TS pV
A 128
dG = S T +V dp
S
p
T
=
V
T
p
(4.272)
PROBLEMA 4.43 Sa se determine variat ia marimilor T , V , U si
H n cazul unei comprimari adiabatice.
SOLUTIE
Variabilele independente pe care le consideram n acest caz sunt S si
p . Acesta nseamn a ca T = T (S, p) si atunci:
dT =
T
S
p
dS +
T
p
S
dp
Dar cum dS = 0 pentru o transformare adiabatica,
temperaturii se obt ine:
dT =
T
p
S
dp
Conform relat iei 4.270:
T
p
S
=
V
S
p
astfel ca relat ia de mai sus devine:
dT =
V
pentru variat ia
S
p
dp =
V
T
p
T
S
p
dp (4.273)
T inand cont de expresia coeficientului de dilatare izobar:
=
1
V
V
T
p
rezulta:
CAPITOLUL 4.
A 129
V
T
p
= V
Din:
C
p
=
(4.274)
Q
T
p
= T
S
T
p
rezulta:
T
S
p
=
T
C
p
(4.275)
TERMODINAMIC
T inand cont de relat iile 4.274 si 4.275, relat ia 4.273 devine:

dT =
V T
C
p
p (4.276)
Din expresia coeficientului de compresie adiabatic:
K
S
=
1
V
V
p
S
rezulta:
V
p
S
= K
S
V
si variat ia volumului este:
dV =
V
p
S
dp = K
S
V dp (4.277)
Variat ia energiei interne se scrie:
dU =
U
p
S
dp =
U
V
S
V
p
S
dp (4.278)
Din relat ia:
dU = TdS p V
rezulta:
130
U
V
S
= p
I plus:
V
p
S
= K
S
V
dU = pV K
S
dp (4.279)
Variat ia entalpiei este:
dH =
H
p
S
dp (4.280)
Cum:
dH = TdS +V dp
atunci:
H
p
S
= V
dH = V dp
PROBLEMA 4.44 Sa se determine variat ia entropiei S, volumului
V , energiei interne U, si a entalpiei H n cazul unei comprimari izoterme.
SOLUTIE
Variabilele independente sunt T si p.
In cazul unui proces izoterm

variat ia entropiei este:
dS =
S
p
T
dp (4.281)
A 131
Dar conform relat iei 4.270:
S
p
T
=
V
T
p
= V
Atuci relat ia 4.281 devine:
dS = V p (4.282)
Variat ia volumului este:
dV =
V
p
T
dp = V K
T
dp (4.283)
Pentru a exprima variat ia energiei interne se considera S = S(T, p) si
V = V (T, p).
Atunci:
dS =
S
p
T
dp +
S
T
p
dT (4.284)
dV =
V
p
T
dp +
V
T
p
dT (4.285)
Cum
dU = TdS p V (4.286)
daca se considera relat iile 4.284 si 4.285 relat ia 4.286 devine:
dU = T
S
p
T
dp +
S
T
p
dT
V
p
T
p +
V
T
p
dT
dU =
T
S
p
T
p
V
p
T
p +
T
S
T
p
p
V
T
p
T
(4.287)
Atui:
U
p
T
= T
S
p
T
p
V
p
T
(4.288)
Cum:
CAPITOLUL 4.
A 132
TERMODINAMIC
S
p
T
=
V
T
p
= V
(4.289)
V
p
T
= V K
T
(4.290)
U
p
T
= V T +pV K
T
(4.291)
Astfel ntr-un proces izoterm:
dU =
U
p
T
dp = V
T
) dp
Variat
dH =
(T +pK
(4.292)
ia entalpiei este:
TdS + Vdp
iar cu ajutorul relat iei 4.284 se obt ine:

dH = T
S
p
T
dp +
S
T
p
dT
+V dp
dH =
T
S
p
T
+V
dp +T
S
T
p
dT
Deoarece H este o diferent ial a totala exacta, folosind relat ia 4.289 se
obt ine:
H
p
T
= T
S
p
T
+V = T
V
T
p
+V = TV +V
Astfel ntr-un proces izoterm:
dH = V (1 T) dp
A 133
PROBLEMA 4.45 Sa se determine variat ia energiei interne U, en-
tropiei S si a temperaturii T n cazul dilatarii izobare.

SOLUTIE
In acest caz variabilele independente sunt presiunea si volumul. Cum

S(p, V ) se obt ine:
dS =
S
p
V
dp +
S
V
p
dV (4.293)
Deoarece
dU = TdS p V (4.294)
considerand relat ia 4.293 se obt ine:
dU = T
S
p
V
dp +
T
S
V
p
p
V (4.295)
Cum presiunea este constanta:
dU =
T
S
V
p
p
V (4.296)
si
S
V
p
=
S
T
p
T
V
p
=
C
p
T
1
V
(4.297)
iar
C
p
=
Q
T
p
= T
S
T
p
dU =
C
p
TV
p
V (4.298)
Variat ia entropiei
dS =
S
V
p
dV
A 134
se poate pune sub forma:
dS =
C
p
TV
V
c se considera relat ia 4.297.
Variat ia temperaturii se poate exprima n funct ie de coeficientul
dilatare izobar:
dT =
de
T
V
p
dV =
1
V
dV
PROBLEMA 4.46 Sa se determine Q = TdS n funct ie de variabilele (p, V ), (p, T), (V, T) considerand cunoscut i coeficient ii caloric
i si
termici ai sistemului.
SOLUTIE
a)
In variabilele V , T diferent iala entropiei este:

dS =
S
V
T
dV +
S
T
V
dT (4.299)
Utilizam relat ia 4.271:
S
V
T
=
p
T
V
=
V
T
p
V
p
T
=
K
T
(4.300)
u s-a t inut cont de definit iile lui si K
T
.

In plus:
S
T
V
=
C
V
T
(4.301)
Relat ia este justificata deoarece:
C
V
=
Q
T
V
= T
S
T
V
A 135
Atunci 4.299 devine:
dS =
C
V
T
dT +
K
T
V (4.302)
si
Q = C
V
dT +
T
K
T
V
)
In coordonate p si T diferent iala entropiei este:

dS =
S
p
T
dp +
S
T
p
dT (4.303)
Se utilizeaza relat ia 4.272 si se obt ine:
S
p
T
=
V
T
p
= V (4.304)
precum si relat ia
S
T
p
=
C
p
T
(4.305)
demonstrata in problema precedenta
dS =
C
p
T
dT V Tdp (4.306)
si:
Q = C
p
dT V dp (4.307)
c)
In coordonate V , p diferent iala entropiei este:

dS =
S
p
V
dp +
S
V
p
dV (4.308)
Se utilizeaza relat ia 4.272 si se obt ine:
A 136
S
p
V
=
V
T
S
=
S
T
V
S
V
T
(4.309)
u e:
S
T
V
=
C
V
T
(4.310)
iar:
S
V
T
=
p
T
V
=
V
T
p
V
p
T
=
K
T
(4.311)
I 4.311 s-a t inut cont de definit iile lui

T
(date n problema
3.6).
S
p
V
=
C
V
T
K
T
(4.312)
Deoarece:
S
V
p
=
p
T
S
=
S
T
p
S
p
T
(4.313)
si:
S
T
p
=
C
p
T
S
p
T
=
si
V
T
p
= V (4.314)
atunci relat ia 4.313 devine:
A 137
S
V
p
=
C
p
TV
(4.315)
Considerand relat iile 4.312 si 4.313 expresia 4.308 devine:
dS =
C
V
K
T
T
dp +
C
p
V T
V (4.316)
de unde rezulta:
Q = TdS =
C
V
K
T
dp +
C
p
V
V (4.317)
PROBLEMA 4.47 Sa se arate ca ciclul Carnot ireversibil are randamentul cel mai mare n comparat ie cu orice alt ciclu ce funct ioneaza
ntre doua temperaturi extreme date.
SOLUTIE
Din inegalitatea pentru procese ireversibile:
dS
Q
T
(4.318)
se obt ine pentru un ciclu:
dS >
Q
T
(4.319)
Cum entropia este o funct ie de stare

dS = 0 (4.320)
atunci din 4.319 se obt ine:
Q
T
0 (4.321)
Se noteaza cu:
Q
1
=
p
Q > 0 (4.322)
caldura primita n cursul ciclului.
A 138
Se noteaza cu:
|Q
2
| =
C
Q > 0 (4.323)
caldura cedata n cursul ciclului.
Atunci daca se t ine cont de relat iile 4.322 si
se
poate scrie:
Q
T
=
p
Q
T
+
C
Q
T
0
sau:
(4.324)
p
Q
T

C
Q
T
(4.325)
Se noteaza cu T
M
temperatura maxima atinsan cursul ciclului.
p
Atunci
4.323,
relat ia 4.321
Q
T
p
Q
T
M
=
Q
1
T
M
(4.326)
sau:
Q
1
T
M
p
Q
T
(4.327)
Se noteaza cu T
m
temperatura minima atinsan cursul ciclului.
Atunci:

Q
T

Q
T
m
=
|Q
2
|
T
m
(4.328)
Din relat iile 4.325 , 4.327 , 4.328 obt inem:
Q
1
T
M
|Q
2
|
T
m
(4.329)
T
m
T
M
|Q
2
|
Q
1
1
T
m
T
M
1
|Q
2
|
Q
1
adica randamentul ciclului Carnot este randamentul cel mai mare pentru
ciclurile care se desfasoara ntre doua temperaturi date.
A 139
PROBLEMA 4.48
In cazul unei masini termice ce lucreaza dupa

un ciclu Carnot exista posibilitatea ca diferent a T
1
T
2
dintre temperaturile sursei calde si reci sa fie marita cu T prin nc alzirea sursei cald
si prin racirea sursei reci. Cum trebuie distribuita variat ia T pe cel
e
doua surse pentru ca randamentul sa fie maxim?
SOLUTIE
Se considera:
T = T
1
+ T
2
(4.330)
unde T
1
reprezint a cresterea de temperatura a sursei calde iar T
2
reprezint a scaderea n temperatura a sursei reci.
In aceste condit ii randamentul devine:

= 1
T
2
T
2
T
1
+ T
1
(4.331)
Din relat ia 4.330 se obt ine:
T
2
= T T
1
astfel ca relat ia 4.331 devine:
= 1
T
2
T + T
1
T
1
+ T
1
=
T
1
+ T T
2
T
1
+ T
1
(4.332)
Randamentul este maxim cand numitorul este minim, adica T
1
= 0.
Aceasta nseamn a ca este mai eficient sa se scada temperatura sursei
reci pentru a mari randamentul masinii termice.
PROBLEMA 4.49 Sa se determine randamentul ciclului Otto format din doua adiabate si doua izocore ( Fig. 4.9) avand ca substant a de
lucru un gaz ideal. Se cunosc V
1
/V
2
= si = C
p
/C
V
.
SOLUTIE
Caldurile schimbate de sistem pentru fiecare transformare n parte
sunt:
A 140
!
"
8
F
Figura 4.9:
Q
12
= 0
Q
23
Ciclul Otto
= C
p
(T
3
T
2
)
Q
34
= 0
Q
41
= C
p
(T
1
T
4
)
Atui:
= 1
|Q
41
|
Q
12
= 1
T
4
T
1
T
3
T
2
= 1
T
1
T
2
T
4
T
1
1
T
3
T
1
1
(4.333)
Din transformarea 1-2 se obt ine:
T
1
T
2
=
V
1
V
2
1
=
1
1
(4.334)
Se scriu transformarile 1-2 , 3-4 n coordonate p, T
T
1
V
1
1
= T
2
V
1
2
(4.335)
T
4
V
1
1
= T
3
V
1
2
(4.336)
Din aceste ultime doua relat ii prin mpart ire se obt ine:
A 141
!
"
F
8
Figura 4.10: Ciclul Diesel
T
4
T
1
=
T
3
T
2
(4.337)
= 1
1

PROBLEMA 4.50 Sa se determine randamentul ciclului Diesel
format din doua adiabate, o izobara si o izocora (Fig.4.10) avand ca
substant a de lucru un gaz ideal. Se cunosc = C
p
/C
V
, V
1
/V
2
= si
V
3
/V
2
= .
SOLUTIE
S calculeaza caldurile schimbate de sistem pentru fiecare transformare n parte corespunzatoare ciclului reprezentat n Fig. 4.10.
Rezulta:
Q
12
= 0
Q
23
= C
p
(T
3
T
2
) > 0
Q
34
= 0
Q
41
= C
V
(T
1
T
4
) < 0
A 142
Randamentul este:
= 1
|Q
41
|
Q
23
= 1
1
T
1
T
2
T
4
T
1
1
T
3
T
2
1
(4.338)
Din transformarea 1-2 rezulta:
T
1
T
2
=
V
2
V
1
1
=
1
1
(4.339)
iar din transformarea 2 - 3:
T
3
T
2
=
V
3
V
2
= (4.340)
Pentru a calcula raportul T
4
/T
1
acesta va fi exprimat sub forma:
T
4
T
1
=
T
4
T
3
T
3
T
2
T
2
T
1
(4.341)
Din transformarea adiabatica 3 - 4 rezulta:
T
4
T
3
=
V
3
V
1
1
=
V
3
V
2
V
2
V
1
1
=
1
(4.342)
T
4
T
1
=
(4.343)
Atuci randamentul este:
= 1
1
1)
1
( 1)
PROBLEMA 4.51 Sa se calculeze randamentul unei masini termice ce lucreaza dupa un ciclul Joule care este compus din doua adiabate si din doua izobare (p
1
, p
2
), substant a de lucru fiind un gaz ideal cu
exponentul adiabatic . Se cunoaste raportul = p
2
/p
1
, (p
2
> p
1
).
A 143
! "
F
F
F
8
Figura 4.11: Ciclul Joule
SOLUTIE
Reprezentarea ciclului n coordonate (p, V ) este data n Fig.
Caldurile schimbate de sistem cu mediul extern sunt:
Q
12
= C
p
(T
2
T
1
) > 0
Q
23
= 0
Q
34
= C
V
(T
4
T
3
) < 0
Q
4.11
41
= 0
Atunci randamentul este:
= 1
|Q
34
|
Q
12
= 1
T
3
T
4
T
2
T
1
= 1
T
3
T
2
1
T
4
T
3
1
T
1
T
2
(4.344)
Din transformarile 1 - 4 , 2 -3 se obt ine:
T
2
p
1
1
= T
3
p
1
2
(4.345)
T
1
p
1
1
= T
4
p
2
(4.346)
de unde prin mpart ire rezulta:
A 144
T
2
T
1
=
T
3
T
4
(4.347)
T inand cont de relat iile 4.345, 4.346 si 4.347, relat ia 4.341 devine:
= 1
p
1
p
2
1
= 1
1
PROBLEMA 4.52
Sa se demonstreze relat ia:
H
p
T
= T
V
T
p
+V (4.348)
SOLUTIE
Se porneste de la expresia entalpiei:
H = U +pV (4.349)
Prin diferent iere obt inem:
dH = TdS +V dp (4.350)
dS =
dH V dp
T
(4.351)
dar:
dH =
H
T
p
dT +
H
p
T
dp (4.352)
astfel nc at:
dS =
1
T
H
p
T
V
T
dp +
1
T
H
T
p
dT (4.353)
Cum dS este o diferent iala totala exacta:
A 145
1
T
H
p
T
V
T
p
=
1
T
H
T
p
T
(4.354)
de unde rezulta:
1
T
2
H
Tp
1
T
2
H
p
T
+
V
T
2
1
T
V
T
p
=
1
T
2
H
pT
Atunci:
H
p
T
= T
V
T
p
+V
PROBLEMA 4.53 Sa se gaseasca expresia diferent ial a pentru entropia unui gaz pentru care:
=
1
V
V
T
p
= const (4.355)
C
p
= const (4.356)
SOLUTIE
Cum:
H = U +pV (4.357)
dH = TdS +V dp (4.358)
Atunci:
dS =
dH
T
V
T
dp (4.359)
Considerand H = H(T , p):
dH =
H
T
p
dT +
H
p
T
dp = C
p
dT +
H
p
T
dp (4.360)
A 146
Asa cum s-a demonstrat n problema 3.52:
H
p
T
= T
V
T
p
+V (4.361)
dH = C
p
dT +
T
V
T
p
+V
p (4.362)
T inand cont de 4.362, 4.359 devine:
dS =
C
p
T
dT
V
T
p
p (4.363)
Utilizand expresia coeficientului de dilatare izoterm
=
1
V
V
T
p
(4.364)
dS =
C
p
T
dT V p (4.365)
PROBLEMA 4.54 Sa se demonstreze ca
S
=
1
V
V
T
S
(4.366)
coeficientul de dilatare adiabatic poate fi exprimat si sub forma:
S
=
C
V
V T
T
p
V
(4.367)
SOLUTIE
Se considera S = S( T , V ):
dS =
S
T
V
dT +
S
V
T
dV (4.368)
Rezulta:
CAPITOLUL 4.
A 147
V
T
S
=
S
T
V
S
V
T
(4.369)
Dar:
S
T
V
=
C
V
T
(4.370)
si cum:
S
V
T
=
TERMODINAMIC
p
T
V
(4.371)
V
T
S
=
C
V
T
T
p
V
(4.372)
Atui:
S
=
C
V
V T
T
p
V
PROBLEMA 4.55
C
V
V
T
= T
2
p
T
2
V
(4.373)
C
p
p
T
= T
Sa se demonstreze relat iile:
2
V
T
2
p
(4.374)
SOLUTIE
Cum:
C
V
= T
S
T
V
(4.375)
CAPITOLUL 4.
A 148
se obt ine:
C
V
V
T
=
T
S
T
V
T
= T
S
V
T
V
(4.376)
Cum:
S
V
T
=
p
TERMODINAMIC
T
V
(4.377)
din relat ia 4.376 se obt ine:
C
V
V
T
= T
2
p
T
2
V
(4.378)
Deoarece:
C
p
= T
S
T
p
(4.379)
se obt ine:
C
p
p
T
=
T
S
T
p
T
= T
S
p
T
p
(4.380)
Cum:
S
p
T
=
V
T
p
(4.381)
se obt ine:
C
p
p
T
= T
2
V
T
2
V
PROBLEMA 4.56 La o substant a paramagnetica susceptibilitatea
variaza cu temperatura dupa o lege de forma = C/T unde C este o
constant a pozitiva. Sa se determine caldura schimbata de unitatea de
A 149
volum a substant ei cu mediul extern cand temperatura este ment inuta
la valoarea T
1
iar intensitatea campului magnetic creste de la 0 la H
1
.
Variat ia volumului se va considera neglijabila.
SOLUTIE
Se utilizeaza forma primului principiu al termodinamicii pentru substant e magnetice (marimile se considera raportate la unitatea de volum)
du = q p v +
0
HdM (4.382)
Lucrul mecanic la magnetizare a fost calculat n problema 3.4 .
Cum T = const, v = const rezulta du = 0 astfel ca din relat ia 4.382
rezulta:
q =
0
H M (4.383)
Dar:
M = H =
CH
T
(4.384)
Atunci:
dM =
CdH
T
(4.385)
Cum T = T
1
din relat iile 4.383 si 4.385 rezulta:
q =
0
CH
T
1
H (4.386)
Se integreaza si se obt ine:
q =
H
1
0
0
CH
T
1
H =
0
C
2T
1
H
2
1
PROBLEMA 4.57 Pentru o substant a s-a gasit ca densitatea de
magnetizare este funct ie de raportul H/T. Sa se arate ca energia intern a
a unitat ii de volum este independenta de M si sa se determine expresia
entropiei (se va neglija variat ia volumului).
A 150
SOLUTIE
Aplicand primul principiu al termodinamicii pentru substant e magnetice:
du = Tds
0
H M
rezulta:
s =
du +
0
HdM
T
(4.387)
unde s, u se refera la entropia si energia unitat ii de volum.
Se considera u = u(T, M) si se arata ca
u
M
T
= 0
Intr-adevar:
du =
u
T
M
dT +
u
M
T
dM (4.388)
si relat ia 4.387 devine:
ds =
1
T
u
T
M
dT +
1
T
u
M
T
0
H
M (4.389)
Deoarece ds este o diferent ial a totala exacta, din relat ia 4.390 rezulta:
1
T
u
T
M
T
=
T
1
T
M
T
0
H
M
sau:
1
T
2
u
MT
=
1
T
2
u
M
T
+
1
T
2
u
TM
T
H
T
M
e unde:
u
M
T
=
0
T
2
T
H
T
M
(4.390)
Cum M = f (H/T) si M = const rezulta ca H/T = const si:
151
u
M
T
= 0 (4.391)
Aceasta relat ie arata ca energia interna a unitat ii
dependent a de magnetizare.
Deoarece:
dM = f
H
T
d
H
T
(4.392)
ds =
du (T)
T
0
H
T
f
H
T
d
H
T
(4.393)
Pentru x = H/T se obt ine:
s =
du(T)
T
0
H/T
0
xf
(x) dx
Integrand prin part i cel de-al doilea termen obt inem:
s =
du(T)
de volum este in-
0
H
T
f
H
T
+
0
H/T
0
f (x) dx
PROBLEMA 4.58
In cazul unei substant e paramagnetice ideale

densitatea de magnetizare variaz a cu temperatura dupa legea Curie:
M =
CH
T
(4.394)
unde C este o constanta.
Sa se arate ca n condit iile n care campul magnetic variaz a iar sistemul este izolat adiabatic:
dT =
0
CH
c
H
T
dH (4.395)
unde c
H
este capacitatea calorica a unitat ii de volum.
A 152
SOLUTIE
Se considera u , s energia intern a si entropia unitat ii de volum dependente doar de T si H (deoarece variat ia de volum poate fi considera
ta
neglijabila)
q = Tds = T
s
T
H
dT +T
s
H
T
dH
(4.396)
rezulta:
c
H
=
q
T
H
= T
s
T
H
(4.397)
Se exprima diferent iala entropiei:
ds =
s
T
H
dT +
s
H
T
dH (4.398)
Se t ine cont de relat ia 4.397 si se obt ine:
ds =
c
H
T
dT +
s
H
T
dH (4.399)
Cum ntr-o transformare adiabatica ds = 0 din relat ia 4.399 rezulta:
dT =
T

H
s
H
T
dH (4.400)
Pentru a exprima ultima derivata part iala se considera diferent iala
densitat ii de magnetizare.
dM =
M
T
H
dT +
M
H
T
dH (4.401)
T inand cont de relat iile 4.398 si 4.401, diferent iala energiei interne
du = Tds +
0
HdM (4.402)
se poate exprima astfel:
A 153
du =
T
s
T
H
+
o
H
M
T
H
dT +
+
T
s
H
T
+
0
H
M
H
T
dH (4.403)
Cum du este o diferent iala totala exacta rezulta ca:
T
s
T
H
+
0
H
M
T
H
T
=
T
s
H
T
+
0
H
M
H
T
H
(4.404)
Se obt ine:
0
M
T
H
=
s
H
T
(4.405)
dT =
0
T

H
M
T
H
H (4.406)
Deoarece M = CH/T
M
T
H
=
CH
T
2
(4.407)
astfel 4.406 devine:
dT =
0
CH
c
H
T
dH (4.408)
PROBLEMA 4.59 Sa se demonstreze relat ia
V
H
T,p
=
0
M
p
T,H
(4.409)
u e
CAPITOLUL 4.
A 154
TERMODINAMIC
V
H
T,p
(4.410)
se numeste coeficient de magnetizare iar
0
M
p
T,H
(4.411)
se numeste coeficient paramagnetic (M este magnetizarea totala).
SOLUTIE
Forma diferent iala a primului principiu al termodinamicii n acest caz
este:
dU = TdS p V +
0
HdM (4.412)
La temperatura constanta:
dS =
S
p
H
dp +
S
H
p
dH (4.413)
dV =
V
p
H
dp +
V
H
p
dH (4.414)
dM =
M
p
H
dp +
M
H
p
dH (4.415)
dU = T
S
p
H
dp +
S
H
p
dH
p
H
p +
V
H
p
dH
+
+
0
H
M
p
H
dp +
M
H
p
dH
sau
dU =
T
S
p
H
p
V
p
H
+
0
H
M
p
H
p
CAPITOLUL 4.
A 155
TERMODINAMIC
S
H
p
p
V
H
p
+
0
H
M
H
p
H
Cum dU este o diferent iala totala exacta:
T
S
p
H
p
V
p
H
+
0
H
M
p
H
=
T
S
H
p
p
V
H
p
+
0
H
M
H
p
Rezulta:
0
M
p
T,H
=
V
H
T,p
PROBLEMA 4.60 Sa se arate ca atunci cand campul magnetic este
variat izoterm de la valoarea 0 la H, variat ia volumului (V V
0
) este
data de relat ia:
V =
0
V
0
H
2
2

p
T
(4.416)
unde
=
1
V
V
p
H,T
(4.417)
si
=
M
V H
(4.418)
Se va presupune ca n interiorul probei campul este uniform iar si nu
depind de intensitatea campului magnetic (M - este magnetizarea totala,
- susceptibilitatea, coe cientul de compresibilitate).
SOLUTIE
Deoarece:
A 156
M = V H (4.419)
t in and cont de rezultatul obt inut la problema precedent a:
V
H
T,p
=
0
M
p
T,H
=
0
H
V
p
T,H
+V
p
T,H
sau
V
H
T,p
=
0
H
V +V
p
T
=
0
V H
p
T
(4.420)
Se noteaza pentru simplificare:
k =
p
T
si 4.420 devine:
V
H
T,p
= k
0
HV (4.421)
sau:
dV
V
= k
o
HdH (4.422)
V
V
0
dV
V
= k
o
H
0
HdH
Rezulta:
ln
V
V
0
=
0
k
H
2
2
(4.423)
Cum V = V
0
+ V si V V
0
ln
V
V
0
= ln
(V
0
+ V )
V
0
= ln
1 +
V
V
0
=
V
V
0
(4.424)
CAPITOLUL 4.
A 157
Deci:
V
V
0
=
0
H
2
2
k =
0
H
2
2
TERMODINAMIC
p
T
PROBLEMA 4.61 Sa se arate ca
unitatea de volum a unei substant e
n faza paramagnetica satisface
=
C
T T
0
(4.425)
u e C si T
0
sunt constante, pot fi scrise
energia intern a si entropia pe

feromagnetice, a carei susceptibilitate
legea Curie Weiss:
astfel:
u =
T
0
c
M
dT
0
T
0
M
2
2C
+ const
s =
T
(4.426)
0
c
M
dT
T
0
M
2
2
+ const (4.427)
unde c
M
este caldura specifica a unitat ii de volum la densitate de magnetizare constant a.
SOLUTIE
Conform relat iei 4.390:
u
M
T
=
0
T
2
T
H
T
M
(4.428)
Cum:
M = H si
C
T T
0
rezulta:
H =
M (T T
0
)
C
(4.429)
A 158
Atunci:
H
T
=
M
C
(T T
0
)
T
(4.430)
Se deriveaza relat ia 4.430 si se obt ine:
T
H
T
=
M
C
T
T T
0
T
=
M
C
T
0
T
2
u
M
T
=
0
MT
0
C
(4.431)
Considerand s = s ( T , M )
du = Tds +
0
HdM = T
s
T
M
dT +
T
s
M
T
+
0
H
dM
(4.432)
Cum du este o diferent iala totala exacta:
T
s
T
M
T
=
T
s
M
T
+
0
H
M
sau
T
2
s
MT
=
s
M
T
+T
s
TM
+
0
H
T
M
rezulta:
s
M
T
=
0
H
T
M
(4.433)
Cum:

M
= T
s
T
M
atunci:
c
M
M
T
= T
M
s
T
M
= T
2
s
MT
= T
T
s
M
T
A 159
sau t in and cont de 4.433:
c
M
M
T
= T
0
2
H
T
2
T inand cont de relat ia 4.429 rezulta:
2
H
T
2
= 0
si
c
M
M
T
= 0
adica c
M
este independent de M . Atunci:
du =
u
T
M
dT +
u
M
T
dM = c
M
dT
0
T
0
M
C
dM
si:
u =
T
0
c
M
dT
0
T
0
C
M
0
MdM + const
u =
T
0
c
M
dT
0
T
0
C
M
2
2
+ const (4.434)
Pentru calculul entropiei se porneste de la diferent iala acesteia:
ds =
du
0
H M
T
= c
M
dT
T
0
M M
C
(4.435)
s =
c
M
dT
T
0
M
2
2C
+ const
PROBLEMA 4.62
V
V
=
Sa se stabileasca formula:
E
2
2
(4.436)
ca da variat ia relativa a volumului unui corp dielectric supus act iu
nii
unui camp electric ( - este diferent a de potent ial).
A 160
SOLUTIE
Electrostrict iunea reprezinta fenomenul de deformare a unui dielectric
sub act iunea campului electric. Considerand un dielectric ce umple un
condensator cu aria armaturilor S si distant a dintre armaturi d, lucru
l
mecanic furnizat sistemului pentru a varia volumul cu dV si a modifica
sarcina cu dq este:
L = p V +dq
ud este diferent a de potent ial dintre armaturile condensatorului.
Atunci:
dU = TdS +L = TdS p V +dq (4.437)
Se introduce funct ia caracteristica numit a entalpie libera:
G = U TS +pV q (4.438)
Se diferent iaz a relat ia 4.438 si t inand cont de relat ia 4.437 se obt i
dG = SdT +V dp q (4.439)
Considerand un proces izotermdT = 0, deoarece dG este o diferent ial a
totala exacta:
V
p
=
q
p
(4.440)
Mt ionam ca:
q = C =
S
d
= SE (4.441)
unde C este capacitatea iar E intensitatea campului electric. C
um
= Ed, si d fiind constante rezulta ca si E este constant. Atunci
t in and cont de relat ia 4.441 rezulta:
q
p
= ES
(4.442)
S utilizeaza relat ia 4.442 si relat ia 4.440 devine:
A 161
V
p
= ES
= E
V
Mt ionam ca V = Sd .
dV =
EV
Rezulta
d (4.443)
Cum = Ed ,
dV
V
=
d = d (dE), relat ia 4.443 se poate scrie:
EdE (4.444)
Se integreaza aceasta relat ie si se t ine cont ca
st un coeficient care nu depinde de intensitatea campului electric.

Se
obt ine:
ln
V
V
0
=
E
2
2
(4.445)
Se noteaza V = V
0
+ V si t inand cont ca V V
0
(variat iile de
volum sunt mici n cazul acestui fenomen) se obt ine:
ln
V
V
0
= ln
V +V
0
V
0
= ln
1 +
V
V
0
=
V
V
0
(4.446)
Din 4.445 si 4.446 rezulta:
V
V
0
=
E
2
2
PROBLEMA 4.63 Sa se calculeze efectul termic care apare datorita
polarizarii unitat ii de volum a unui dielectric. Se va neglija variat ia volumului la temperatura constant a. Se considera ca densitatea de polarizare
A 162
este data de relat ia
P =
0
E unde =

(T) 1 Se va particulariza
rezultatul pentru cazul n care

= 1 +
const
T
(4.447)
SOLUTIE
Se noteaza cu u energia unitat ii de volum, iar cu s entropia unitat ii
de volum. Utilizand expresia lucrului mecanic de polarizare, evaluat n
problema (3.4), variat ia energiei interne este:
du = Tds +EdP (4.448)
Se considera un proces izoterm care are loc ca urmare a aplicarii unui
camp electric ce variaz a de la valoarea 0 la valoarea E. Atunci:
ds =
s
E
T
dE
astfel nc at:
q = T
s
E
T
dE (4.449)
Pentru a exprima derivata
s
E
T
se introduce entalpia libera a unitat ii de volum:
g = u Ts EP (4.450)
Prin diferent ierea lui g , t in and cont de relat ia 4.448 se obt ine:
dg = s T P E (4.451)
Cum dg este o diferent iala totala exacta:
s
E
T
=
P
T
E
=
(
0
E)
T
E
=
0
E
T
E
=
0
E

T
E
(4.452)
CAPITOLUL 4.
A 163
Atunci:
q = Tds =
0
T
TERMODINAMIC

T
E
EdE (4.453)
Prin integrarea aceastei relat ii rezulta:
Q =
E
o
T
0

T
E
EdE =
1
2
T
0
d

dT
E
2
(4.454)
Admit and cazul particular:

= 1 +
const
T
si evalu and derivata:
d

dT
=
ost
T
2
(4.455)
Q =
1
2
E
2
0
cost
T
< 0
De aici rezulta ca dielectricul cedeaza caldur an cursul polarizarii sale.
PROBLEMA 4.64 Sa se demonstreze ca n procesele reversibile n
care T si V sunt constante variat ia energiei libere F = U TS, cu semn
schimbat, este egala cu lucrul mecanic efectuat de fort ele generaliza
te
altele decat presiunea.
SOLUTIE
Cum:
dF = dU T S S T (4.456)
iar conform principiului I al termodinamicii
dU = TdS L (4.457)
Vom exprima lucrul mecanic sub forma:
A 164
L = pdV +
L (4.458)
unde
L reprezinta lucrul mecanic al fort elor generalizate altele decat

presiunea. Atunci relat ia 4.456 devine:
dF = S T p V
L (4.459)
Pentru T = const si V = const rezulta dF =
L
PROBLEMA 4.65 Sa se demonstreze ca n procesele reversibile n
care S si p sunt constante, variat ia cu semn schimbat a entalpiei
H =
U + pV este egala cu lucrul mecanic al fort elor generalizate altele d
ecat
presiunea.
SOLUTIE
Deoarece:
dH = dU +pdV +V dp (4.460)
si
dU = TdS L (4.461)
unde
L = pdV +
L (4.462)
L este lucrul mecanic al fort elor generalizate altele decat presiunea.

Se
obt ine:
dH = TdS +V dp
L (4.463)
Cand p = const si T = const rezulta:
dH =
L
PROBLEMA 4.66 Sa se arate ca n procesele reversibile variat ia
cu semn schimbat a entalpiei libere G = U TS + pV cand p si T sunt
constante este egala cu lucrul mecanic al fort elor generalizate altele decat
presiunea.
A 165
SOLUTIE
Pornind de la expresia entalpiei libere:
G = U TS +pV (4.464)
se obt ine:
dG = dU T S S T +pdV +V dp (4.465)
Cum:
dU = TdS p V
L (4.466)
unde
L este lucrul mecanic al fort elor generalizate altele decat presiunea

se obt ine:
dG = V dp S T
L (4.467)
Cand p = const si T = const
dG =
L
PROBLEMA 4.67 Sa se demonstreze ca ntr-un proces ireversibil
realizat de un sistem n contact cu un termostat aflat la temperatura T,
variat ia energiei libere reprezint a lucrul maxim ce poate fi efectua
t de
sistem.
SOLUTIE
In cazul proceselor ireversibile:

Q
irev
T
< dS (4.468)
si:
f
i
Q
irev
T
< S
f
S
i
(4.469)
unde indicii i si f se refera la starea init ial a, respectiv starea fina
la.
A 166
In relat ia de mai sus T reprezinta temperatura termostatului cu care

sistemul este n contact. T nu este temperatura sistemului deoarece pentru eventualele stari de neechilibru prin care trece sistemul aceasta
nici
nu poate fi definita. Rezulta:
1
T
f
i
Q
irev
< S
f
S
i
(4.470)
adica:
Q
irev
< TS
f
TS
i
(4.471)
Cum:
Q
irev
= U +L
irev
= U
f
U
i
+L
irev
(4.472)
atunci:
U
f
U
i
+L
irev
< TS
f
TS
i
+L
irev
< (U
i
TS
i
) (U
f
TS
f
)
+L
irev
< F
i
F
f
= (F
f
F
i
)
Rezultatul arata ca sistemul nu poate efectua asupra mediului un
lucru mecanic care sa depaseasc a o valoare maxima. Din acest motiv F
a primit denumirea de energie libera deoarece variat ia ei (si nu a energiei
interne) determina valoarea maxima a lucrului mecanic pe care sistemul
l poate furniza n exterior.
PROBLEMA 4.68 Sa se arate ca pentru un sistem care nu efectueaza
lucru mecanic si care este n contact cu un termostat, energia sa libera
nu poate creste.
SOLUTIE
Se t ine cont de rezultatul obt inut n problema precedent a:
L
irev
< F
i
F
f
(4.473)
A 167
cum L
irev
= 0 rezulta ca:
F
f
< F
i
(4.474)
sau:
F < 0 (4.475)
Intr-o astfel de situat ie

gia
libera este minima.
starea de
echilibru se
atinge
cand ener

Probleme Rezolvate de Termodinamica

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Probleme Rezolvate de Termodinamica

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Probleme de zica

Emil Petrescu Viorel Paun

unde a este o constant a. Cum relat ia Robert-Mayer pentru gazul

Dipol n camp electric

In cazul considerat dielectricul este plasat ntre placile unui con-

densator plan cu aria armaturilor egala cu S si distant a dintre ele egala cu

I cazul unui proces adiabatic Q = 0 si atunci:

Se pun sub o alta forma expresiile care apar la numitor, respectiv la

In cazul unei substant e a carei ecuat ie termica

Recipient vidat n care patrunde aer

In figura a fost delimitat formal volumul de aer V

Atunci dp =0 iar relat ia 4.100 devine:

In cazul aerului = 1,41 , T = 273 K , R = 8310 J/Kmol K .

In cazul transformarii adiabatice Q = 0 si considerand relat ia 4.147

In calculul de mai sus am t inut cont de relat ia 4.142) Cum:

In cazul destinderii adiabatice n vid Q = 0 , L = 0, deoarece

In cursul unui proces Joule - Thomson gazul

Intr-un proces Joule-Thomson H = 0. Pentru un astfel de proces

realizata dintr-un material

b sunt constante pozitive.

presiunea are un maxim.

Cand temperatura creste

In cazul unui proces ciclic izoterm reversibil:

stant a doua adiabate nu se pot intersecta.

In aceasta situat ie se considera

In mod analog pentru cantitatea de apa aflata la temperatura T

In cazul unui proces reversibil:

In problema precedent a s-a dedus ca:

adica energia intern a nu depinde de volum.

care satisface ecuat ia de stare

In aceasta relat ie:

T inand cont de relat iile 4.274 si 4.275, relat ia 4.273 devine:

In cazul unui proces izoterm

iar cu ajutorul relat iei 4.284 se obt ine:

tropiei S si a temperaturii T n cazul dilatarii izobare.

In acest caz variabilele independente sunt presiunea si volumul. Cum

In variabilele V , T diferent iala entropiei este:

In coordonate p si T diferent iala entropiei este:

In coordonate V , p diferent iala entropiei este:

I 4.311 s-a t inut cont de definit iile lui

Cum entropia este o funct ie de stare

In cazul unei masini termice ce lucreaza dupa

In aceste condit ii randamentul devine:

Sa se demonstreze relat ia:

Sa se demonstreze relat iile:

de volum este in-

In cazul unei substant e paramagnetice ideale

energia intern a si entropia pe

d = d (dE), relat ia 4.443 se poate scrie:

st un coeficient care nu depinde de intensitatea campului electric.

L reprezinta lucrul mecanic al fort elor generalizate altele decat

L este lucrul mecanic al fort elor generalizate altele decat presiunea.

L este lucrul mecanic al fort elor generalizate altele decat presiunea

In cazul proceselor ireversibile:

In relat ia de mai sus T reprezinta temperatura termostatului cu care

Intr-o astfel de situat ie

S-ar putea să vă placă și