FACULTATEA DE MEDICINA SI

FARMACIE GALATI
ELECTROCARDIOGRAMA 3
PROF. UNIV. DR. NECHITA AUREL

RITM SINUSAL NORMAL

BRADICARDIE SINUSALA

BRADICARDIE SINUSALA

TAHICARDIE SINUSALA

TAHICARDIE SINUSALA

TULBURARI IN GENERAREA IMPULSULUI

Focarul ectopic reprezinta o celula sau un

grup de celule care dobandesc anormal
proprietatea de automatism si descarca
impulsuri care se suprapun
sau interfera sau preiau conducerea
activitatii cardiace.
Daca focarul ectopic descarca impulsurile
sporadic, se formeaza EXTRASISTOLE
Daca focarul ectopic descarca impulsurile
sistematizat(3 sau mai multe), se formeaza
TAHICARDIA PAROXISTICA.

EXTRASISTOLA
Reprezinta o contractie prematura
generata de descarcarea unui stimul
suplimentar dintr-un focar ectopic.
In functie de originea impulsului ectopic,
extrasistolele pot fi:
- atriale
- jonctionale
- ventriculare

EXTRASISTOLA (contractia prematura) ATRIALA

Unda P este prematura, anormala, fiind
acompaniata de complexe QRS normale si de o
pauza NONCOMPENSATORIE (decalanta).
Daca focarul ectopic atrial este langa nodulul
sinoatrial, unda P este asemanatoare cu cea din
ritmul sinusal. Daca focarul ectopic este departat
de nodulul sinusal, unda P este mica, ascutita,
pozitiva sau negativa.
Daca extrasistola apare timpuriu, unda P este
ascunsa de unda T (care are alta forma)
precedenta

EXTRASISTOLA ATRIALA

Tahicardia paroxistica
Este o aritmie cu frecventa f. mare
(150-250/min), cu debut si sfarsit brusc,
generata de stimuli cu originea in
focare ectopice atriale sau nodale sau
ventriculare.

TAHICARDIA PAROXISTICA ATRIALA

Unda P este anormala, fiind frecvent ascunsa
de unda T precedenta. Intervalul PR nu se
poate masura, unda P lipsind.Complexul QRS
este normal, frecventa atriala si ventriculara
fiind de obicei egala.
Boala este precipitata de stimularea SNV
simpatic (anxietate), cofeina, oboseala, fumat,
alcool.

TAHICARDIA PAROXISTICA ATRIALA

TAHICARDIE PAROXISTICA ATRIALA

TAHICARDIE PAROXISTICA JONCTIONALA

TAHICARDIE PAROXISTICA VENTRICULARA

TAHICARDIE VENTRICULARA

TORSADA VARFURILOR

FLUTTER ATRIAL
Frecventa atriala este de 250-400/min.
Muschiul atrial raspunde prin unde P sub forma
dintilor de fierastrau-unde de flutter(F).Nu
exista linie izoelectrica intre undele de flutter iar
unda T este frecvent ascunsa sau
deformata.Nodulul AV conduce spre ventricul
un impuls din 2, 4 sau 6 impulsuri atriale, restul
fiind blocate. Ritmul este regulat(ex. flutter atrial
cu bloc 4:1) sau neregulat(flutter atrial cu bloc
variabil 4:1, 6:1, 2:1).
Intervalul PR este nemasurabil, complexul QRS
este normal.

FLUTTER ATRIAL

FLUTTER ATRIAL CU BLOC 4:1

FLUTTER ATRIAL CU BLOC

VARIABIL

FIBRILATIA ATRIALA
Frecventa atriala este mai mare de
400/min.Muschiul atrial raspunde prin unduiri
in loc de contractie, reprezentate prin unde P
serpuitoare-unde de fibrilatie(f), care
afecteaza linia izoelectrica.Impulsurile atriale
sunt frecvent blocate de AV, cele care trec
aparand la intervale neregulate. Daca frecventa
ventriculara este < 100, ritmul este de fibrilatie
atriala controlata. Daca frecventa ventriculara
este > 100, ritmul este de fibrilatie atriala
necontrolata. Intervalul PR este nemasurabil,
complexul QRS fiind normal.Daca apar unde de
flutter amestecate cu unde de fibrilatie, ritmul
este fibrilo-flutter.

FIBRILO-FLUTTER ATRIAL

FIBRILATIE ATRIALA

FLUTTER VENTRICULAR

FIBRILATIE VENTRICULARA

TULBURARI DE CONDUCERE

1. BLOCUL SINO-ATRIAL
2. BLOCUL A-V DE GRAD I, II
SAU III
3. BLOC DE RAMURA
DREAPTA (BRD) SAU STANGA
(BRS)
4. HEMIBLOCURI

1. BLOCUL SINOATRIAL

BLOCUL SINUSAL

2. BLOCUL A-V DE GRAD I

BLOC AV GR II MOBITZ 1

BLOC DE RAMURA STANGA

BLOC DE RAMURA DREAPTA

HIPERTROFIA ATRIALA STANGA

HIPERTROFIA ATRIALA DREAPTA

HIPERTROFIE VENTRICULARA DREAPTA

HIPERTROFIE VENTRICULARA STANGA

HIPERPOTASEMIE

Hiperpotasemie severa

T inalte, P disparute, QRS largit

HIPOPOTASEMIE

Hipopotasemia

T aplatizate, ST subdenivelate
QT lung
Risc: tulburari de ritm, inclusiv TOR-V

HIPER SI HIPOCALCEMIE

ISCHEMIE

SUBDENIVELAREA SEGMENTULUI
ST

Unde T negative si ST subdenivelat

in ischemie coronariana sau
cardiomiopatie hipertrofica

SUPRADENIVELAREA SEGMENTULUI ST

VASCULARIZATIA INIMII

RELATIA LOCALIZAREA
INFARCTULUI VASE CORONARE

ISCHEMIA SI INFARCTUL MIOCARDIC

INFARCTUL MIOCARDIC ANTERIOR

CRONIC

INFARCTUL MIOCARDIC ANTERIOR

ACUT

Exemple de interpretare 1

Fibrilatie atriala cu alura ventriculara rapida

Descriere: Unde P absente, unde f vizibile (mai bine in V1); ritm

ventricular neregulat, cu frecventa medie de 120/min, axa QRS
intermediara, QRS cu durata de 0,08 sec (normala), cu
morfologie normala; ST-T cu aspect normal; QT cu durata
normala

Exemple de interpretare 2

Ritm sinusal, infarct vechi anterior

Descriere: Unde P prezente, cu morfologie normala, urmate fiecare de complex QRS;

interval PR 0,16 sec (normal); frecventa ventriculara aprox 65/min; axa QRS
intermediara; durata QRS 0,80 sec (normal); amplitudine normala QRS (indice
Sokolov 30 mm); progresie slaba R V1-V3; fara modificari ST-T; interval QT normal
(sub 50% din RR)
Probleme de dg dif: se poate lua in discutie si cardiomiopatia dilatativa ca motiv al
progresiei slabe R, dar apare ca mai putin probabila in absenta semnelor de HVS

Exemple de interpretare 3

Aspect normal

Descriere: unde P cu morfologie normala, interval PR 0,14 sec (normal), fiecare unda P
este urmata de complex QRS; ritm ventricular regulat, frecventa ventriculara aprox
80/min, axa QRS intermediara; durata QRS 0,80 sec (normala); QRS cu morfologie
normala; ST si T cu aspect normal; interval QT sub 50% din intervalul RR

Exemple de interpretare 4

Tahicardie ventriculara

Descriere: unde P vizibile inconstant, necorelate cu complexele QRS; ritm ventricular

regulat, cu frecventa de aproximativ 170/min; durata QRS o,140 sec (larg)

Exemple de interpretare 5

Ritm sinusal, HAS, HVS

Descriere: unde P cu polaritate normala, cu componenta negativa ampla in V1, interval

PR 0,16 sec (normal); fiecare unda P este urmata de complex QRS; ritm ventricular
regulat, cu frecventa de aprox 65/min; axa QRS intermediara; durata QRS 0,80 sec
(normala); amplitudine QRS crescuta (indice Sokolov 38 mm); subdenivelare ST
descendenta urmata de T negativ in DI, DII, DII, aVF, V4-V6; interval QT sub 50% din
RR (normal)

Exemple de interpretare 6

Bradicadie sinusala, bloc major de ram stang

Descriere: unde P prezente, cu morfologie normala, urmate fiecare de complex

QRS, frecventa ventriculara aproximativ 45-50/min, interval PR 0,20 sec
(normal), durata QRS 0,16 sec (QRS larg), aspect rS in V1; modificari
secundare ST-T; interval QT normal

Exemple de interpretare 7

Tahicardie joctionala prin reintrare (TPSV)

Descriere: nu se vizualizeaza unde P, ritm ventricular regulat, cu

frecventa de aproximativ 200/min (1500/RR in mm), QRS
ingust, modificari ST-T secundare ritmului rapid

Exemple de interpretare 8

Bradicardie sinusala, infarct miocardic acut

inferior, BRD

Descriere: unde P cu morfologie normala, interval PR 0,16 sec (normal), fiecare unda P
este urmata de QRS; ritm ventricular regulat, cu frecventa de aprox 45/min; axa QRS
intermediara; durata QRS 0,12 sec (QRS larg); morfologia QRS cu RSR V1 si S larg
V5-6; supradenivelare ST DII, DIII, aVF; subdenivelari reciproce ST DI, aVL, V2-V4; T
neg V1-V3 (secundar); QT sub 50% din RR (normal)

Exemple de interpretare 9

Tahicardie sinusala, dilatatie atriala stanga, subdenivelare ST

sugestiva de ischemie subendocardica anterioara

Descriere: Unde P prezente, componenta negativa ampla a undei

P in V1; fiecare P urmat de complex QRS; interval PR 0,20 sec
(normal); frecventa ventriculara aproximativ 100/min; axa QRS
la 0 grade; QRS cu durata si morfologie normala; ST
subdenivelat orizontal 1-2 mm V2-V6; unde T normale; interval QT
mai greu interpretabil in conditii de tahicardie

Exemple de interpretare 10

Tahicardie sinusala, HAD, HAS, HVD

Descriere: Unde P sinusale prezente, amplitudine crescuta P in DII si aVF, componenta

negativa ampla P in V1; fiecare unda P este urmata de complex QRS; interval PR 0,12
sec (normal); ritm ventricular regulat cu frecventa de aprox 130/min; axa QRS deviata
dreapta; durata QRS o,10 sec (normala); morfologie qR in V1, cu R peste 7 mm; T
negativ V1 (secundar HVD);