7 fe nifvas 1§ dWIL NI VININOOT SANIMLVd “Yo NavY “we 4ds omuouose awerodw ap a5pasoy30 80 sdaoy asuoy pues suv a4, 124209» 249 ArH sppe au OIG ine 3 «uu 30 qq 3 8 [500g yam a9 ends goooe of S6 psu anc pos seq ur uonngiive susspop aye 2408 — pevonaw “pene seeuy Serpapur 3 oxd am Hooyg aomanznde yo Logrnges swoon © Set oe 9M) frenonte sBumyoap 70 daesd aqn Sem prion peo ‘ur onognoy] oy ye suudaze) “ah Sq pasowsond sSumaup 30 67014 gan sazuneD HUIpHIO say JO Aeeos ongad 9-SUon op saad a ay a0atIUBSE 30 Fopeoap Som rig ‘sounis Seymoy ain Sunipea poes oti hos a po ay 98 cedapoopeed op ‘2¢0ddo 200 Smog sou jo suse exp Ie 04, syuomssues sn “oq «ioans-soprio> » ayp fusaW sanistop s9gBhG yo essed ayy Sut atic oh m por Ginauo> XIX 2} Uf anedde oanoy eypey uum» se>pom SUL So enon sf inno sem» moston pal wo op wopuor ut arya “Eansb%> W@MLAX 30 se at sasaeteyo yueuoduy dq posse sm sluowaoeary uvd (wont! Hemesust sfaoy sean] soso. Sach ReoTe feaouden somo dons ip 30, fayeuonoun nod ap we ox sequins sora ‘2p Jo asearsur axp soy pop sey wiped ysmq ap so8y-ppryy om UT orp ‘ams 2 soap oxy on posodddo aany aydyux 2a sum sours ee oF “pasou Sonu 3} ‘suoREsTIAD uDusy-urodomg-onvsy a Jo aouonguod 2xp 18 SB campy Suyquaa ‘sjpois asnoy au0s saxo aq BoOqe poz soa was tN OY. ‘suonezyap Weax8 isig ayp Jo ssomos ofp ay9m ast 98ze ur papnpsur 10 pournuos-ys ayy sesnoy yp pono} 2. r wonpsodrodus jo pond onpifoou pub onqaosbus oy) Ur ENT 18% WH} POE TOU spreaor Hoos wo} poms 2snoq aya jo YoRMjOAD Fuoy auL dOVdS ANV AWIL NI HSNOH FHL ‘sussap si¥lqurUse URS PSION 34,: josuosy xp» :9Bho} sure 3p WHE peg — spe sop ‘vadunayomconmansyay op Woy aPsIUIT|OA ‘sup opp “eSunayomyaiinyy » axp awrayaeN [eOnUOW. sne Jo oda” 39p Up wp uoxpataz Sunssfeoqq sop ouurds ‘aise, youu was BoA pun "uepION siq WaPNE woa YpIs pans FomayoM Jp SUMpAAIwT 21] WONVY WI OND LIZ Wad NI ONONHOM JIG 9 dev sromoduy $9] $983; sues “eqHo1 smut» no modu $91 $98y 890 er Se ce 109 2un,p swasy soy auz0d ‘smajowoxd syurabsecs 30D wf ‘auend apuws argon vf ap Uy HY ssvorsont'» $9, 33 "21g HL & samag arouse 8 [ITAX BP suostred sofeuvosied soy sed sopsite 9p voRnginsp aun.p sqmonzed syox9y Ser gavd 98 qos me sopctio> SP pup svaruopaoy saj anb sep quos ajjouuone: snd u> fp auqwou np souessjom vf PSPOATS & 2] 289-u>fow ny “wonenqey, 2p [eonmeA 1p me sue aq xnap 2p snjd'stndap 2U0p gosesqeredde sgjdrod sonbaue sanu29 SUEY Bue so] wmaued ‘one, & “cnssp» un susp s29qoj8u9 snbnagospa np vonwsodrodns 9p aqsazoiu,, 12 pioU mv pas mp pusng.s suosrew sop VoRNIOA? 21 og np S194 289) AOVdSA LA SdWAL Na NOLLV.LIGVH:T29 parswos# zojnool fees und — ‘suum py iopygayp wremopsz usd ‘opojodonue — wareyoazap uj — ‘sqev0y fonnsuoo alumnt v Pap ‘oqpmagn] yyduns 3e 99 e229 ‘s¥Bojouor njduns — rapEyp BueZun vip ploqso, winjoxs yu wang sour ound soon seneanfay pe pet "eteonsid et Seng orenoe 8 viedosduy oyod sued Si tome pecans 9p aeates Toner Spends — Soya no oy pod oo “foyzotonsuoa © yun 9a fret ap 29 actooy © iSaapay eau eneay HaMDenNY 2p Zhnaj —amootgmand pop Yond. Seggee eo fe Seu) onan pan oy aede oar apuao sondoue Spano oy aaAONGOWLNIvomosaios anu ose #9 spqus th Hop omdep aes pruNUE o 9p ojoouIP valu 96 mG wT — ‘oupnianedes ranted ewes; quis S16 o YUL fo wo0do FE 900 008 7) » a7eE¥/3 3 oy souyiutnp joy yaruoaas-auntiouay oH jauad uy os-npuyuiion 2p UGE ¥ 9x9pdiuo> fuoideounD earoypour ud fwuIR — s:9AUE MUS — For(ets Toeup oe Epes Uy U ame 38 — hoa 25 jueaoy ¥ saputdegs 0 papery Sano ins ap years —roqrar sted cons pc 89 ete els pu pod moss ay “eopeaprnper ‘Sanonansaoe jloeabopied poe un ee 1 opodt 3p ounDeEp teIp ‘Grupa uspowAlaruoo on yoni od‘ smnROMUN o NpRA oe 9SLONOOT2 ap yamaysad O-ni ‘up» sxfonnsuas 0 mop 1 swouednpo “a smotomzede aya peur apupidas asm opfonmsuos = ‘ondoad ynadey oupumgs 2912 pannund 2704‘Stead pod psnoot promos sopunioad pandour ms apa aes zqor un wo sforoo] — ‘Penida asaop thane perio naede ‘un 0 Sie tusioy © a pers ares is os 2p appiaqaooyor ‘0002 nue dnp sseojmoenods peur yinjos zoun vareadante uy “zano3joo veo aads zpenp Fparpur Wurmoo] vf ap ayizues o-nuy srvawseuse rien cay Es eoand 3e-g Se usin Sreoxny suuoumezede no varaaed "afd UBfeasou fog) “nasi duos 3 yuauno —wod un “yurpisl o ‘pinayo 0 — ge xrmaee op ansodgaper toyed [ers tmooA 9p ND Bey stay snared un od sped ne ly sper 95 “a ‘g) 1 ows sre 103 > ‘isn Sreunqan ap yusoozd arvur un ro el Uf 8 Eola # purgis. vivjedod — qo ad. yuwnopard genpusyput -auazand uj yord pouezqeap aqprandooor ef 2p 7H “sp ne-s op efoyeooy von son emo dese anos wy HaRanewon Ye INSEL pemoe yeoy dios ne-s 2ysniony yp wepaa ‘psnweIyTE op umBoxd user 4 oad o-anuy Sepety ‘qumuauuo ® yrepiowtd 3 s(mainqox2 roqpounao] v axmqnp yEqsod mnwed seso20u doanses) yu ce op jeassiur un od Sy eaay> o2vul Uy 31003 q pueda “ppsy ‘wow wp azosom papoydxo yeu 29 afeouna amo apieindod “(1/61 Up) codyp ¥ Nex S3e129q 9p OPE | a Of, Trurau essoe WIP 3eCT‘ora emmuoas “py un IE uf susie na one sonyazor ays nu “9poyg sup un uy ‘cog! op priv pSnepe 23 sodype oe atoxe 85a Fes 33 “reomaen9 mjapemoe pandoouy wf oojoo8 ‘ream oy yuoyRE 2p of vind yoo to TUE So ‘Sreouny unyeran op suoy TENE uss soados OWE TT 3 ee aes teoosfeusom seus an yong ue AAVINONVAAVAD ASVO ATAWIad VT INTNOOA VAUVOLVUVdV VI Adsomnd ano: aieaduies Fi "Gsodepe) wai sso nc “tao 9093729 1 agp a ‘nested apun afpzn2oy Wun jaHORG soeuM nd (BRE open no aypad: Su 9p SoonDezvoltarea locuintei individuale in adincime: Centura verde sud, Zollstock, 1965. “ PA TS eT | LT Ce Ty [fe aa SL oy LH a UT aE necesitate s-a nascut o inovatie: depasirea milenarei locuinte insiruite, cu ziduri comune. Programul casei este urmitorul: 4 camere, serviciile, gatajul, curtea interioara, toate ingenios repartizate spatial pe planseele denivelate. 202 In 1968, M. Safdie teia conceptia Habitat 67, adaptind-o unei coline pe insula Puerto-Rico. Ideea modulului spatial in intregime uzinat este dusi mai departe. Celulele se prezint& in sectiune ca un hexagon turtit, lat de 4 m. Latu- rile hexagonului au grosimi inegale: planseul 12 cm si celelalte 6—8 cm, ceea ce conduce la o greutate de 22 tone, cam de patru ori mai putin decit cutia de la Montreal. Noutatea 0 constituie celula in sine, ai carei pereti inclinati devin lesne scari sau colturi-debara, primesc ferestre sau logii decupate; suprapunerea spatiala a celulelor si legatura cu panta colinei este remarcabila, prin efecte de surplombéa, care constituie, dupa opinia mea, a patra categorie de insumari volu- metrice. ~ « Habitat Puerto Rico 1968»: 0 celulé-modul permite rezolvarea Jocuintelor pe 2~-4 niveluri; intreg sistemul prezerva elementele naturale ale colinei. In 1969—1970, tot pe insula Puerto-Rico, prin sistemul constructiei indus- trializate “helley, se propune un imobil colectiv alcatuit din cutii de beton supra- puse, asezate in consola. Fara a mai urm&ri panta vreunui deal, imobilul repre- zinta $i mai evident, alaturi de bard, turn si colina, peresele in surplomba. Sistemul este flexibil permitind si cutii stivuite pe verticala, ca si asezarea in trepte, pind la inaltimea a 20 etaje. 203proiect Shelley pentru Puerto Rico 1969-1970, « Habitat 1970», in Japonia, inseamnd reunirea a trei tipuri de capsule prefabricate, pe sase etaje deservite numai de dou circulatii orizontale. Proiec- tul apartine lui Yoji Watanabe; este de subliniat dispunerea celulelor la un unghi drept intre ele, pe axul circulatiei orizontale. Asadar locuinta pornita de la unitatea izolat& se indreapta spre integrarea intt-un sistem, imaginea imobilului paralelipipedic nemaifiind sineura pe diorama citadina, Inci din 1969, cind in Statele Unite se initia « Opetatia strapungere», cel mai mare concurs destinat industrializarii locuintelor de mase, au apdrut sisteme foarte viabile, ca acelea propuse de sotii Lesnikowski? de la New Haven (Connecticut). Doua dintre proiectele lor sint executate la Paris si in Statele Unite. Pe diferite structuri — metalice, din materiale plastice armate, prefabri- cate din beton sau combinatii dintre ele — se alcdtuieste un tesut tridimensional, in care celulele-apartament ne apart singularizate, iar integrarea lor colectiva devine tot mai flexibild. In 1970 se inaugureazd la Chicago centrul John Hancock (« Big John»), inalt de 100 etaje. Suprafata sa desfigurat’ insumeaz’ 252000 m2, impartiti intre 700 de apartamente, birouri (73 000 m2), centru comercial (27 000 m*), parking pentru 1200 automobile, piscine, sali de gimnastica, patinoar, releu de televiziune, restaurante, belvedere etc. In 1972 Noriaki Kurokawa, adept al arhitecturii metabolice4 inca din 1960, cu prilejul inauguririi swranlui Nakagin, statueaza telurile formulei «capsule»: ciclu metabolic; © noua& intelegere a locuintei ca o comunitate de individuali; 0 productie de mase a capsulelor individuale. Capsulele utilizate sint de doui tipuri: cubice si inelare. La « Osaka» ’70», in pavilionul destinat locuintelor sint expuse primele capsule in sistemul inelelor. 214 Imobil cu apartamente in « surplomba. » + In acelasi timp cu turnul Nakagin apar capsulele-incaperi_ care constituie casa Mori-Izumikyo, ca si capsula experimentala a loisir-alut *. ; La antipodul acestei conceptii, in care cutia atit de antipatizata de Wright este inevitabila, intervine « locuinta totul-mobila» sau formula camping in apar- tament, prezentata in 1972 la Koln si Milano. . ; Maximum de « elasticitate» a apartamentului se atinge cind peretit rezulta din mobilare (de exemplu, igloo-urile de dormit). Formula pare discutabila, dar la Rouen a fost propusa pentru experimentare chiar din 1971. Optica unui siloz de capsule intersanjabile are cel putin sase.ani vechime *, aflindu-se la un deceniu de la infiintarea echipei prospective britanice Archigram. Rezolvind problemele cantitative, Archigram, ca $i metabolistii, propune macrostructura si microstructura inlocuibila in functie de uzura. Din aceasta idee elvetienii inteleg ca prin structura si poaté oferi benefi- ciarului participarea la variabilitatea locuintei sale; macrostructura o constituie osatura portanta si conductele principale de instalatii, iar microstructura compo- nentele amenajarilor ulterioare. Astfel ci in 1972 la Rothausweg-Zug *, ne gasim in fata unui inceput cuminte si promitator. ee rude } 120m 1 fragt Tndustrializarea constructiet de Jocuinte va permite foarte curind variabilitate $i flexibilitate la dorinta : . 7 : utilizatorilor, ca Ja Rothausweg Zug, 1972. 205r Fa 4 Met, Sokol ‘ ‘ oe te | i i ti > ifica arssen Broeck (intre Amsterdam si Utrecht) Tot in 1972 « Metastadt» ® a p&rdsit plansetele proiectantilor ca s& rispunda | in acelasi timp cu edificarea la Ma - : dus ally i i in ira binara: problemelor de megastructuri urbana care apar in mari centre aglomerate. a unut ofas de a oe ea locuintele sint rezolvate in structura binar? Ceea ce in Zug s-a rezolvat intr-un imobil se cauta aici a f solutionat «in sistem», suporft gt unilafi delasabile. pe o serie de plansee care vor primi c4sutele de plastic. Unde nu este sol trebuie Gindirea prospectiva englezi ¢ Sa-l reset t dirijatafirese spre u banismul maritim, « Metastadt 1972» nu inseamnd un imobil ci un « sistem». ii a eit el r ai] ise - Spo a Ma a pega ne IN eA rile ss 2 a wos Al WN I jm i oe i mA | Na in limitele unor proiecte existente s-ar putea face si anticipatii ca acestea: in 1977, la 15 mile de coasta estici a Angliei, ling’ Yarmouth, sé va inau- gura Thélis, un oras maritima carui populatie va atinge 50 000 locuitori, ocu- pati in industria imenselor resurse ale imparatiei apelor. Locuintele vor fi age- zate intr-un « amfiteatru» al cdrui intrados se inspira de la coca unui bastiment gigantic. Laguna interioara, de 1,51 km, va fi prevazuta cu pontoane pluti- toare de diverse destinatii. Experienta va fi extins’ si in alte ape litorale. Meditind asupra realizirilor actuale cit si ptevizionarilor, impreund cu Robert Jungk spre vittor — tot la « modul» prezentului. a promovarilor teoretice ale 0, am putea privi in continuare —- Optiunea roméneascd pentru orage plutitoare are ca sit Delta Dunirii. Tehnologia adoptata curent nu permite Proiect studiat in 19701, planuri flexibile: turn la Nouveau Créteil (G. Grandval, 1971—1972), p roblema « suportilor» este la ordinea zilei. Teza lui N. J. Habraken 9, publicaté in 1961 in Olanda, este tradusi de « The Architectural Press» (1972), 2116In 1980, poate chiar dr. Richard Buckminster Puller va cinsti cu prezenta sa vernisajul lui « Tetrahedral City» 12, fructul unei prestigioase colaboriti nipono-americane. Acest orag, destinat la circa 300 000 familii, este asteptat cu interes de opinia publica mondiali. Dintr-o platforma patrat% va pleca o pita- mida inalt’ de 200 etaje, ale cdrei laturi fac un unghi de 45° cu orizontala. Aceasti imensa mactostructura ofera cu profuziune « soluri artificiale», tratate ca parcuri si gradini. Toate transporturile se vor face cu ascensoare de mate vitezi, escala- toate si trotuare rulante; automobilele sint admise numai la patter. Situat ling’ Baltimore, orasul va constitui una dintre primele masuri de indiguire ale mareei urbane Boston-Washington, care risca si transforme New York, Phila- delphia si Baltimore in « cartierele» unui oras in lungime de 1 000 km ! Tetra- edrul venerabilului creator este cel mai elocvent exemplu al giganticului salt: edificiu cartier si cartier oras, in cuprinsul unui volum unic. — ° Unititi container din Ziirich-Paralel. _. « Ztirich paralel» 14, conceput de Walter Jonas, va fi poate inaugurat in 1985. Din 6 « ciorchini» a cite 7 « pilnii» se va constitui un oras pentru 250 000 locui- tori, ocupind numai 2 km 2. Unititile complexe de locuit de 200 m diametru nu se vor indlta la mai mult de 100 m faté de solul tratat ca un pate englezesc, cu atbori foarte. inalti. _ «Turnul inalt de o mila» 15, visat de Wright inci din 1956, va atinge inal- fimea sa simbolicd de 1609 m in 1990. Desi proiectul era rezolvat din 1973 va trebui s4 treaci mult timp pentru invingerea reticentelor publicului in pti- vinta locuitului intr-un munte artificial. Pind in cele din urma, 5000 familii vor achizitiona apartamentele celui mai inalt imobil din lume, fiind asigurate ci vot pisi in cuprinsul acestuia toate dotarile comune necesare unui sector urban atit de « verticalizat». 208 Este inci o dovada cA lupta impotriva urbanismului tiritor, care a inceput sk invadeze peisaje admirabile, continu’. Le Corbusier insusi, cdruia nu i se pareau suficient de inalti zgirie-norii New-York-ului, ar fi rdmas uimit de saltul din anii ’90. Cu trei ani inaintea debutuluit mileniului TIT al e.n.,° edilii Parisului vor capitula in fata crizei accentuate de locuinte din zona central, alocind fondurile hecesate pentru convertirea turnului Maine-Montparnasse 16 tntr-un imobil «container». Agadar cei 112000 m2? de birouri ale lui Super-Montparnasse se vor transforma in 1000 de apartamente luxoase, eficient deservite de cele 24 ascensoare a 6 m/s, prevazute inc’ din 1969. Operatia va prilejui an admi- rabil material pentru literatura specializata in « Folosinte noi pentru cladiri vechi » 17, {n anul 2006 se vor ridica la Osaka imensele paravane sustinute de baloane captive, aparind in « premier’ mondiali» o utiasa megastructurd-viaduct 8. Ele- mentele structurale nu vor fi la «nivel» de locuinta, ci numai in cuprinsul « suportilot»: coloane urbane, grinzi urbane, plansee urbane, ca si agore urbane, cotidoare urbane, gradini urbane ete. Constructiile se vor livra in magazine, fie gata alcdtuite, conform progra- mari clientului, fie din elemente separate care permit utilizatorului sa-si facd singur arhitectura. 18 Locuinte elegante, sub forma unui tesut de capsule umani- zate, vor constitui prezente gratioase, mii de dovezi ale libertétit si fantezici personale. Vechile silozuri de apartamente vor dispare incet, incet, din oras. Si dac& aceste previziuni nu decurg astfel, trebuie si admitem ci ele vor fi inlocuite de multe altele. Nu este aceasta rematcabil? NOTE 1, Mosche Safdie, niscut in 1939, a cunoscut la 25 de ani celebritatea. Ultimele sale lucrri sint prezentate in « Architecture d’Aujourd’huiy 159, 12— 71 /i—72, p. 46. 2. « Marcel Brewer, New Buildings and Projects», p. 82. 3, Vezi « Progressive Architecturey 2/1970, p.4 si « Archifectura» nr. 3—4 1972, p. 133. 4, 'Termenul provine din greaci: metabolé == schimbare, deci este vorba de arhitectura pregitita si preia schimbirile vietti. 5, Loisir, termen. francez intraductibil, pentru care in general se propune «timp liber». 6 Vezi « Banen + Wobnen», 5/1967. 7, Vedi « Banen + Wobnen», 1/1973. 8. Vezi « Architectural Design», 4/1971. 9, «Supports, an Alternative to Mass Housingy, N. J. Habraken, Londra 1972. 10, Profesor la Universitatea Technologic’ din Berlinul de Vest. Personali- tate marcanta in lumea « previzionistilory, el este autorul cirtii Die Zukunft 209hat schon begonnen (« Viitosui a si inceput»), Berna si Stutgart 1957, Ed. Scherz. R. Jungk intelege prin « stiinta viitorului», « stiinta prezentului care se schimbi din ori in ord». Acest punct de vedere este potrivit cercetirilor prospective in arhitectura si urbanism (n.a.). M. «Architecture d’ Aujourd’ hui» 146, p. 84 si « Arbitecturay nr, 2 /1969, 1. « The Architectural Forum» 1—2/1972 si « Arhitecturay nr. 3—4 /[972, 18, Proiectul apartine echipei de athitecti: Anca Bot govan, Petre Carp, Eugen Dobrotd, Victor Fulicea, Radu Patrulius si Alexandru Popescu Necsesti, publicat in « Arbitecturay nr. 2/1972. MM « L’urbanisme et la citéy, M. Ra gon, Paris 1964, p. 98, « Nene Wobn- formeny, Hoffmann si Repenthin, Berlin 1966, p. 182 si « Scheibe, Punki und Hiigely, Hassenpflug si Paulhans, Miinchen 1966. 8. «Li urbanisme et la citer, p. 94. 8. Date extrase din « Scfence ef Vie» 9/1971, p. 98. - 7. Este o aluzie la cartea « New Uses for Old Buildings», 8. Cantacu- zino, Londta, 1973, ". Vezi «The Japan Architect», 137/1967 care prezinta « The Winners of the Shinkenchiku 1967 Residential Design Competition». W. Nu este intimplator faptul ci din 1970 se semnaleazi conceptia inter- ventiei personale in locuinte do i yourself architecture. « THighmile», viziunea profeticd a lui Frank Lloyd Wright. 210 BIBLIOGRAFIE Allsopp, B. A Abstory of Classical Architecture, Sit Isaac Pitman & Sons J.td Londra, 1965. Alpatov, M. Istoria Arte’, Meridiane Bucuresti, 1965. Aloi R., Case di abttaziane milano 1971, Aloi R., Ville @ogg:. Hoepli Milano, 1964, Andersen, Bitten, Jordan. Wohnen in Skandinavien, |. Woffmann Stutt gart, 1958. Aregger H., Glaus O., Hochhaus und Stadtplanung, Artemis, Aiirich 1967. Arhitectura in $.U.A. Catalogul Expovzitiei. Bucuresti, 1971. Asche, J. B. Eléments dune histoire de Part de bdtir. Vid. du Moniteur des ‘ltavaux Publics Paris, 1970. L?atelier 3, Recherche pour un habitat personnalisé a structures traditionnelles ef dqui pements industrialisés. Vid. Eyrolles Paris, 1971. Architects’ Journal (Anglia) Arhitectura (Romania) Architectural Design (Anglia) Architectural Record (5.U.A.) Architectural Review (Anglia) Architecture d’anjourd hui (Franta) Architecture Francaise (Franta) Auujourd’ hui (Franta) Balladur, Friedman, Jonas, Maymont, Ragon, Sché6ffer Les visionnaires de Parchitecture. Robert Laffont Paris, 1965. Becker, Schlote, New Housing in Finland. Kat] Kramer Stuttgart, 1964. Betnadac, B. Le maison de demain. Robett Laffont Paris, 1964. Besset, M. New French Architecture. The Atchitectural Press Londra, 1967, Blachére, G, Savoir batir. Ed. Eyrolles Paris, 1966. Blake, P.. Frank Lloyd Wright. Pelikan Books, Baltimore, 1965. Borchardt, Traub. Hinfamilienhatiser in den U.S.A., Callwey Miinchen, 1962. Bouthoul, G, La surpopulation. Payot Paris, 1964. ‘ Built in U.S.A. 1932—1944, Post War Architecture. Museum of Modern Art New York, 1952. Burckhardt, Beutler. Terrassen Haziser. Werk Winterthur, 1969. Bauen +- Wohnen (Elvetia) Der Baumeister (R.F.G.) Baugeitung (R.D.G.) Buletinul de informare tebnied (Romania) Bouw (Olanda) Candilis, Josic, Woods. A decade of Architecture und Urban Design, Karl ‘ Kramer, Stuttgart /Bern 1968 Cantacuzino, G. M. Vitrusix (traducere), Ed. Academiei Bucuresti, 1964. 211Cantacuzino, S. Modern Houses. Studio Vista Ltd Londra, 1964. Cantacusino, S, Great Modern Architecture. Studio Vista Ltd Londra, 1966. Cantucugsino, S. Harapean Domestic Architecture. Studio Vista Ltd Londra, 1969. Carbonara, P. Architettura pratica, vol. 1, Ed. Torinese Torino, 1954. Garecopino, J. Lea vie quotidienne ad Rome. Hachette Paris, 1939. Champipneulle, B, Asche, J. L’architecture du XX ° siécle. Presses Univer- altalres de France Paris, 1962. Childe, V. G. Faurirea civilizajiei, Ed. Stiintificad Bucuresti, 1966. Chony, Ey Lurhanisme, ulopies et réalités, Eid. du Seuil Paris, 1965. CGhotwy, A. Flistoire de P Architecture, Vincent, Fréal et Cie Paris, 1954. Coppa, M. Storia del? Urbantstica, G. Binaudi Torino, 1968. ‘ovey, P. Ploliday Homes, T. Crowell New York, 1967. forroyer, BE. Lrarchitecture Gothique, Ancienne Maison Quantin Paris, 1893. ‘relphton, Ford. Contemporary Houses, Reinhold Publising Corporation New York, 1961. Crejeanu, KR. Creteanu, 8. Culele din Romania, Rd. Meridiane Bucuresti, 1969. Curinsehi, Gh. Roma. Cetate eternd. Tid. 'Tehnicd Bucuresti, 1971. Cublors du Contre Scientifique et technique du bdatiment Casabella ( Ttalia) Cushoslovensky architekt Damian, A. Le Corbusier (din «Mari Arhitecti»y), Ed. Metidiane Bucuresti, 1971. Deilmann, Ridder, Binfamilienhaiiser ftir Morgen, IS. Kramer Stuttgart, Bern 1969, Dlamant, R. Industriatised Building 1, 2,3. Wiffe Books Ltd Londra, 1965—1967—1968 Doane, D. A book of Cape Cod houses. The Chatham Press Connecticut, 1970. Donat, J. World Architecture 1,2, 3,4, Studio Books si J. Donat, Londra 1964—67. Doxiadis, C. A. L’ Architecture en transition. Dunod Paris, 1967. Drloton, du Bourguet, Arta Feraonilor. Ed. Meridiane Bucuresti, 1972. Homus ( Italia) I!neyelopaedia of modern architecture. ‘Thames and Hudson Londra, 1963—68, lin ber, ‘I’. New Danisch Architecture, The Architectural Press,, Londta 1968. l'unolo, PL .Architetture Mediterranee Fagee. f. ed. Roma, 1943. llerndndesz, J. Architecture in Puerto Rico. Architectural Book Publising Company New York, 1965. l'leteher, B. .A History of Architecture on the Comparative Method, Batsford Ltd, Londra, 1961. Horum (Olanda) Cial@rdi, A. New Italian Architecture, The Architectural Press Londra, 1967. Challana, ‘Tl. M. Dictionnaire des découvertes scientifiques, Larousse Paris, 1968. CGiumow, G. O planetd numitd pdmint, id. Stiintifica Bucuresti, 1968. Gihberd, I. Modern Flats, The Architectural Press Londta, 1961. Giundot, |, Béments et Théorie de? Architecture, Librairie de la Construction Moderne Paris, 1895 : Guinuchat, P., Perlin, A., Maisons & Patio, Bd Eyrolles, Paris 1972. llubraken, N. J. Supports an Alternative to Mass Housing. The Architectural Press Londra, 1972. Itamlin, I. Architecture through the Ages. Columbia University Press New York, 1944. llinsconpflug/Peters, Scheibe, Punkt und Hiigel, Callwey, Miinchen 1966, Huutecoeur, L. Histoire de architecture classique en France. Ed. Picard Paris 1948-1957 si 1963—1967, llortxon, Spreigeren. Building a New Town, Finland's New Garden City: Tapiola. ‘he M. I. ‘T’.. Press Massachusetts, 1971, a lor, C. From Tepees to Towers. Little Brown and Co. Boston, 1967. lerin, J, de,Passey, R. Maisons Contemporaines, Kd, Plaisis de France Bobig- ny, 1961, lloffmuann, O. Repenthin, C. Newe Urbane Wobnformen. Ver. Ulstein Frank- furt, 1966, Hoffmann, HH. Urban Low-Rise Group Housing, Gerd Matje Stuttgart, 1967. L,' Tabltation (Franta) Habitation (Filveyia) Hlablier (Belgria) 212 Das Haus (R.F.G.) lonescu, Gt. Istoria Arbitecturii in Romdnia, 1 i \1. Ed. Academiei Bucuresti, 1963. gi 1965, lon a cu, Gr. Arhitectura in Romdénia 1964—1909. Ed. Academiei Bucuresti, 1969. Ionescu, Gr. Arhitectura Populard in Romdnia. Kd. Meridiane Bucuresti, 1971, lonescu, Gr. Histoire de TP’ Architecture en Roumanie. Ed. Academici Bucarest, 1972. LP.C.'T. Locuinta urband 1966—1970. Ed, Tehnici Bucuresti, 1971. Isham, N. Early American Houses ; the Seventeenth Century. Watkins G., New York, 1968 Ideal Home (Anglia) Jacobus, J. Die Architektur unserer Zeit. Gerd Hatje Stuttgart, 1966. Jencks, Ch. Architectare 2000. Studio Vista Ltd London, 1971. Jéquier, G., Histoire de la Civilisation Eg yptienne. Payot, Paris, 1913, 23, 25 Jianou, 1. 5000 Ans d’ Architecture, Fernand Nathan Paris, 1970, Joedicke, J. Moderne Architektur, Strimungen und Tendenzen. Kk. Kramer Stuttgart, 1968. The Japan Architect Journal of the R. I. B. A. Kaspar, KK. International vacation houses, G. Watje Stuttgart, 1967, ; Kinjalov, R, Belov A. Pe urmele conchistadortlor. Ed. $tiintificd Bucuresti, 1902, Kramer, S$. N. LIstoria fncepe la Sumer. Ed. Stiingificd Bucuresti, 1962. Kramer, K. Wohnen in neuen Siedlungen. K. Kramer Stuttgart, 1965. Kramer, K. One Family Houses in Groups. K. Kramer Stuttgart -~ Bern, 1966. Kubinszky, M. Adolf Loos, Berlin, Henschelverlag 1970. Kultermann, U. Newnes Bawen in Japan. E. Wasmuth ‘Tiibingen, 1967. Laloux, WV. L’architecture Greeque. Maison Quantin Paris, 1889. ; Lizarescu, C Borgovan, A, Cristea G, Gheorghiu D. Ar bi- wectura romaneascd contemporand. Tad. Meridiane Bucuresti, 1972. ‘Laz&rescu, C, Cristea, G, Lazadrescu, E. Arhitectura romdneasca in imagini. Ed. Meridiane Bucuresti, 1972. Le Corbusier. Une maison, un palais. ?Esprit Nouveau Paris, 1938. Le Corbusier. Qcuere Complete 1910—1965. Dr. HB. Girsberger Ziirich. Lipin, L, Belov, A. Carjile de lut. Bd. Stiintificd Bucuresti, 1960. Lips I. Obéirsia lucrurilor, Ed. $tiintitick Bucuresti, 1958. Lissnet I. Culturi enigmatice. Ed. Meridiane Bucuresti, 1972. ; Lohse, Schadet, Zietschmann. Newes Bauen-Gutes Wobnen, Otto Maier Verlag Ziirich, 1954. Orage antice in Asia Micd. Lucacel, I. Jonia. Ed. Tehnicd Bucuresti, 1972. / Ludmann, Kramer. Von der Wobnzelle zur Stadtstruktur, K. Kramer Stuttgart, 1968. Macetti, S. Grossmobneinheitein. VEB Verlag fir Bauwesen Berlin (D.D.R.), 1968, Mansbridge, J. Grapbic History of Architecture. Batsford Ltd Londra, 1967. Mellaart, J. Catal Hayik Stadt aus der Steinzeit. G. Liibbe Bergisch Gladbach, 1967. Meyet, Bohe. Hbenerdigwobnen. J. Hoffmann Stuttgart, 1964. Mihailovy, B. P. Istoria Generald a Arhitecturii, Ed. tehnica Bucuresti, 1961-1963. Millon, H. Key Monuments of the History of Architecture. Englewood Cliffs New York. M ittag, M. Binfamilienhdnser. C. Bertelsmann R. F. G., 1958. Miumford, L. La Cré a travers P histoire. Fid. du Seuil Paris, 1961. Mumford, L. Le déelin des villes. Fd. Frarice—Empire Paris, 1970. Magyar Fipitdipar (R.P.U.) Maison francaise Mein Eigenbeim (R.F.G.) Naylos, G. The Bauhaus, Studio Vista Ltd Londra, 1968. Oertwig,S. Cdldtorie prin orase dispdrute. Vid, Stiintifica Bucuresti, 1959 Palustre, L. L’ Architecture de la Renaissance. Ancienne Maison Quantin Paris, 1893. Papachristou, Marcel Breuer, New Buildings and Projects. New York, 1970, Paulhans, P. Wobnbochhaiiser. Caliwey Miinchen, 1958. Paulhans, P. Aériumbauser, Callwey Miinchen, 1961. Paulhans, P. Maisons nouvelles a patio. Eid. Byrolles Paris, 1966. Paulhans, P. Maisons familiales de divers pays. Ed. Byrolles Paris, 1968. Z1oPaul, E. Antikes Rom. Kohler und Amelang Leipzig, 1970, Pawley, M. Architecture Versus Housing. Stadio Vista Ltd Londra, 1971. Pehnt, W. German Architecture 1960--1970. The Architectural Press Londra, 1970. Perogalli, C. Storia dell’ architettura. Gorlich Milano, 1967. Pevsner, N. Aa Outline of European Architecture. Penguin Books Londra, 1964. Pfau, Zietschmann, 33 Architects — 33 Maisons unifamiliales, Bauen -+- Wohnen GmbH, 1964 Potyka, H. Verdichteter Flachbau. K. Kramer Stuttgart — Bern, 1970. Plastiques — Béliment (Franta) La Pologne (R.P.P.) Rabaté, M. R. Imilebil. Maroc Bdition Casablanca, 1970. Ragon, M. Le lore de Parchitecture moderne. Robert Laffont Paris, 1958. Ragon, M. La Cité de f'an 2000. Casterman Tournai, 1968. Ragon, M. Histoire mondiale de l'architecture et de Purbanisme modernes. Casterman, Paris, 1971, Rapoport, A. House, Form and Culture, Prentice Hall-International New Jersey, 1969. Rambert, C. L’habitat collectif. Vincent, Fréal et Cie Paris, 1966. Rasmussen, S. E, Towns and Buildings. The M.I.T. Press Massachusetts, 1969. Roth, A. La nouvelle Architecture. Dr. H. Girsberger Ziirich, 1940. Rudolph, P. The Architecture of Paul Rudolph. Thames and Hudson Londra, 1970. Rihimann, G., Kleine Geschichte der Pyramiden, Kunst Dresden, Dresden 1965. Salokorpi, A. Modern Architecture in Finland. New York, 1970. Schmidt, Testa. Systems Building. Artemis Ziirich, 1969. Schmitt, W. Mebrgeschossiger Wobnban, G. Hatje Stuttgart. 1966. Schmiedel, P. Wobnbechhadser. VEB Verlag fiir Bauwesen Berlin, 1966. Schneider, W. Ovniprezentul Babilon. Ed. Politicéd Bucuresti, 1968. Schulze, Ficlitz. Stadtrystem 1. K. Kramer Stuttgart, Bern, 1971. Schab, G. Mebrfamilienhaiser. Ver. GmbH Stuttgart, 1964. Schab, G. Hinfamilienhaiser. Ver. Gmbh Stuttgart, 1968. Schwagenscheidt, W. Die Nordweststadt. K. Kramer, Stuttgart, 1964. Scully, V. Jr. Prank Lloyd Wright. G. Braziller, Inc New York, 1960. Segoloni, G, Ensembles d’ habitations économiques en Europe. Ed Eyrolles Paris, 1970. Simon, A. Bawen in Deutschland. Ver. GmbH Essen, 1969, Simonds, J. O., Arhitectura Peisajului, Bd. ‘Tehnici, Bucuresti 1967 Smith, N. K. Frank Lind Wright. Prentice Hall New Jersey, 1966. Spengemann, K. L. Grundrissatlas, C. Bertelsman R.F.G., 1965. Spreigeren, P. The Architectures of Towns and Cities. Mc Graw Hill Book Company New York, 1965. Serban, 1. Locuinta urband 1959-61. Ed. Tehnici Bucuresti, 1962. Setban, I. Locuinta urband 1961-64. Ed. Tehnici Bucuresti, 1965. Techniques & Architecture (Franta), Urbanisme (Franta), Vaillant, G. Civilizatia Axtecd. Ed. Stiintifici Bucuresti, 1964. Viollet-Le-Duc Histoire de P habitation humaine. Hetzel et Cic Paris, f. an Vinacia, G., Progrés dans la construction de la maison économique, Dunod, Paris, 1964, Voiculescu, 8, Andrea Palladio (din ,,Mari Arbitectit ). Ed. Meridiane, Bucu- resti, 1971, Wasmuths lexicon der Baukunst, Verlag E. Wasmuth, Berlin 1930 West, T. W. A History of Architecture in England. University of London, London 1963. Whyte, W. Cluster develompment. Woodhaven Press New York, 1971. Whiting, P. New Single Storey Houses. The Architectutal Press London, 1966. Winkler, R. Le maison de Parchitecte. Dr. Girsberger Ziirich, 1955. Wright, FP. L. Tbe Future of Architecture. New American Library New York, 1953. Werk (Elvetia) Zevi, B. La Storia dell’? Arhitetiura Moderna, G. Einaudi, 1965 Zumpe, M. Wobnbochhatser, VEB Verlag fiir Bauwesen Berlin, 1967. Zodiae (Italia) Yorke, F. R. S. The Modern House, The Architectural Press London, 1957. Yoshida, T. Das Japanische Wobnbaus. Wasmuath GmbH Berlin 1935, Yoye, Schwafz, Nene Schweitzer Chalets. Callwey Miinchen, 1966. 214 CUPRINS Introducere ... 01. 5.. eee EE CeRew LUN NES CLE RS Eee R OER BER REE ERED De la aparatoarea focului la primele case cuadrangulare 1.1.6... cece eens Din Sumer in Roma anticd .......... beet eee eee eee e eens De bs domrag Ta Greve can stb ee hia Dad cae e ne ewe Owe ERM Lumea post-romana: Occidentul si Orientul .......... 20.0.0... 0000. Arhitectura cult& exotica Asia, Africa si America de Sudo... eee cece cee een ee eee De la revolutia informatiei la tevolutia industrial4 ........ nen oor eLaE Rew Ew ETO rTey Era paleotehnica ........ 0... eee eee 0s eee OO NE OREM ERO AER Evolutia locuintei intre cele dows conflicts, mondiale cescwiseaseweiwniwes«s veeeee . De la «masina de locuit » la, eeueine dé LOGRIIOE wes e'ke e nou ne HER DSTA ET En ere bee Citeva date semnificative on pee ONE eR ERTRe EER ‘ ESET wou se wen ects neon sey ONE GS HE wens ce ee he ee ee 2 Al 41 73 83 103 119 137 155 173 197 211 215 q afn strdvechiul otras Walpi indienii Hopi isi sapa locuintele in stinci, Ordselul-pester’ Uplistihe — Gruzia, sec, I—IIL e.n. (dup% B. P. Mihailov): ao plan; & = sectiane, vg NN 2 08 Locuinta in pesteri, Géreme — Turcia: a— planuri; -— vedere. ritatea locuintelor sint inca in prearhitecturd, o serie de monumente funerare, comemorative, de cult, palate, fortificatii si porti de oras vestesc debuturile arbitecturit. « Marea serie» si « unicatul» exista din timpuri strivechi |! De aceea, probabil, in mai toate reprezentarile de arhitectur’ majort, locuin- tele apar foarte putin, iar in alte lucriri de arhitectura domestica ele stnt repre- zentate mai mult prin exemple patriciene $i ansambluri palatine. la Principalele forme ale vechilor i locuinte vremelnice: corturile i | | (dupa J. Lips). | Locuintele stravechi au fost foarte modeste prin natura materialelor intre- buintate: lemn, trestie, lut. Deci, viata scurti a constructiilor arhaice este foarte explicabilA. Singurul material durabil, piatra, a fost rezervat in primul rind fundatiilor; in rest este folosita rar, pentru citeva parti ale cladirilor, pentru imbracdiminti si exceptional de rar la casa intreagd ®. Clima, materialele si tehni- cile constructive rudimentare au dictat planul. Astfel ci nasterea si evolutia fiecirei componente functionale a locuintei impunea schimbiri in geometria coneeptiei, prin intermediul structurii. z , of a % NS woe aS oe 5 eS, sem eee - Ng 1 Lop : f sen ri ii ih, # b r Khirokitia — Cipru, plan circular si structuri in dom, forme primate care au strab&tut mileniile: a~~ plan de ansamblu; fh--~ vedere, ZoUn drum milenar este necesar tranzitiei de la cerc la dreptunghi. Primele vestigii ale planului rectangular — si nu in cea mai corect’ ortogonalitate ! — se giasesc la Jetichon (mileniul VII i.e.n., in Palestina). Acolo, colibele pe plan. rotund sau oval, ale populatiei sdrace, din afara vestitelor ziduri, coexistau cu locuintele bogate din mica incinta fortificaté (180 m diametru). Dar acestea erau pe trame regulate, apropiate dreptunghiului. De la cerc la dreptunghi, trecerea s-a facut succesiv prin planuri ovale ’, combinatii intre forme apropiate de dreptunghi si terminatii absidale, sau chiar dreptunghi curat alipit cercului ®. Forma circulara, realizaté din lut comprimat pe loc, trestie, impletitura de crengi®, chirpici si chiar piatra, va fi abandonat& cu atit mai mult cu cit spa- tiul limitat, impus de executarea unei acoperiri usoare, nu permitea comparti- mentari. Sapaturile de la Pietrele (zona Giurgiu) permit reconstituirea unei case pe plan patrat, cu colturile tegite, din perioada de tranzitie a neoliticului spre epoca e bronz. Apaschija (Irak), tipul Tholos prezintai imbinarea a doud volumetrii contrastante (dupa M. Coppa). Lenta tranzitie de la cerc la patrat: Sotixa (dupa M. Coppa). 26 Toate formele de tranzitie, inclusiv planurile cu incdperi trapezoidale, sint desigur mai interesante pentru arheologi. Arhitectura ins& are tendinta de a se afirma odata cu treptata supunere la ortogonal. 0 1 2m Raeraemmenreriereed Grupare de locuinte la Melos Forme ovoidale la Rimi (dupé M. Coppa). (dupa M. Coppa). Egiptenii au stépinit bine unghiul drept; ei au inventat 0 geometrie empi- ricd, ca sd masoate suprafetele cimptilor inundate de Nil. Fringhia cu nodurile la 3, 4 si de 5 oti unitatea convenita — procedeu practic de stabilirea unghiului drept — a fost cunoscuté inainte de « vechiul imperiu» (3200 i.e.n.) 1°. Inregis- tram in dreptul acestor ani monumente ca « Mormintul lui Menes de la Naga- dah» sau « Templul Alb» din Uruk (in Irak astazi), sau locuinte cretane ™ etc. la cate geometria unghiului drept este evidenta. La capatul drumului spre planul curat dreptunghiular se afla megaronul. O incdpere spatioasa constituie intregul sau aproape intregul spatiu al casei, construiti numai pé patter (Troia, spre sfirsitul mileniului IV i.e.n.). oe Forme de tranzitie la Orchomenos (dupa M. Coppa). De la trapez spre dreptunghi: Catal Hityik (7) in op SEE ry pe , (dupa M. Coppa). 7 aiAnalizind numai evolutia strabunului din «epoca renului»™ pe 20 de milenii, ne-am putea pronunta cu privire la istoria vindtorii, a uneltelor, a mor- mintului, dar nu a locuintelor. Mai departe, intilnim un ristimp de sase milenii, in care constructiile incep si se dezvolte in tiparele rotunde sau ovale ale arhitecturii primitive, deci fara supunerea la unghiul drept; acesta nu era atunci justificat de vreo debitare si utilizate a materialelor de constructie. Ne explicim — analizind ultimii 6 000 ani — de ce la aparitia tramei orto- gonale, materiale ca piatra, argila, stuful, lemnul, cditamida nearsd si arsd, au impiedick coexistenta indelungata a celor dow’ geometrii: cercul si dreptunghiul. Oamenii au preferat cercul din « simbolism». Ideograme de plan « in tesut» la Garmo (dupdi M. Coppa). Casute/st curtt —_-s « in tesutirif Teleilat Ghassul ‘i in Palestina, 3400 f.e.n. (dupaé Sherban Cantacuzino). In general ins, cercetitorii locuintei vad forma ei determinata pe rind de clim4, sit, nevoi de aparare, materiale si constructii, evolutia familiei si a etici, factoti socio-culturali, credinte, economie etc. dar nu evidentiazd in suficienta 0 10 20 30m Vics inmnninn mire Ordgelul Malthi in Peloponezul sud-vestic, 2500-~1700 fen. (dupdé H. Millon). 28 Orasul Mohenjo-Daro, 3000—1800 j.e.n., ar fi addpostit cel pugin 70 000 Jocuitori, aflati la un ridicat nivel de civilizatie. ea 0 65) 610) 1S 20 Sm Ce ee erred masura moda, adic& alegerea trecitoare pe gustul unui rastimp, pentru un anume mod de viati, o preferint’ amestecata cu imitare, capricii, fantezie. Locuinta trecutului stravechi, inainte de.a fi «moda» insemna o simpla adaptare, integrarea Ja disponibilitatile unui sit: relief, peisaj, materiale. Omul urmarea constient si inconstient natura, in care gasea admirabile exemplare de « locuinte instinctive », de la ascunz&torile subpamintene la cui- burile aeriene. Oamenii se inspirau odinioar’ in mod fecund din structurile naturale cu forme si functiuni de o logicd impecabild; pind si hazardul unui 29atbote rasturnat unind doi pereti stincosi constituia o lectie. Formele geologice, varietatea regnurilor animale si vegetale, miscarea substantei vii sub mecanica anumitor influente, au inspirat o plastic’ de mimetism cu multe valori estetice: extrase din natur4, care au inceput si confere constructiei utilitare valente artis- tice. Cind a descoperit caile matematicii +8, omul a gasit alt mod de a stapini linia, suprafata $i volumul, deci spafiul global, toat& forta de a se sustrage de la. impunerile severe ale unei natuti pe care o depisise. Firul cu plumb, uneltele de nivelat, echerul zidarului, « triunghiul egip- tean», utilizatea mai eficienta a lemnului in constructie (6000 f.e.n.) au declansat « dictatura» unghiului drept, croindu-se blocul de granit, cirimida sau piese de lemn, apte pentru organizarea planurilor verticale si orizontale ale constructiilor. Intram in ‘hazardul geometriei, cu criteriul lui « asa am vrut — aga mi-a placut» dupa o lunga ascultare de lumea misterioas4 a mediilor naturii. Esnunna (‘Tell-Asmar) 3000 i.e.n., catacteristic pentru regimul de constructie continuu, care determina si supraindltarea unor incdperi, spre a se inlesni luminarea o 10 20 30m A : cametelor adiacente. Se C Asertiuni categorice gen: «Istoria arhitecturii incepe cu sumetienii ». . . sau «Istoria arhitecturii incepe cu egiptenii»... fiinded de la ei ne-au rimas, pe tablite de lut si papirusuri, planuri cotate, de factura ortogonald — dar, evi- dent, in primul rind vestigiile arhitecturii monumentale — ar insemna negli- jarea unor revelatii arheologice pe o perioada de cel putin trei milenii (VII— TV i.e.n.) privind Jerichonul, Troia, Catal Htiyik, Khirokitia ™ si poate altele, inc’ nedescoperite, care, prin caracteristicile lor si prin lectia « unghiului drept », amintesc cd arhitectura este o arta. Evolutia tramei geometrice se reflecté: si in regimul de constructie conti- nuu, in cresteri planuite sau spontane, cdrora istoricti locuintei nu le-au acordat in ttecut importanta cuvenita 1, Ele au aparuc decalat in timp, dar pe o arie geograficd intinsd: Palestina, odisul Anatoliei, insula Cipru, regiunea Tigrului si a Euvfratului, valea Nilului, azinul marii Egee, regiumi inscrise amplu in zona primelor civilizatii 14. Vechile aglomerari citadine nu trebuie privite numai ca ingramadiri de locuinte din caramizi nearse, adicA numai tesutul peren. Imaginea trebuie intre- 30 ‘gita de incinta protectoare si de agorele cu palatul si templul, siluetele domi- nante ale puterii, utilizind toate resursele artei spre a sfida timpul. Intelegerea ar putea fi completata de tabloul multimii pitoresti fremacind ca albinele stupului, de aspectele edilitare, plantatii, in toata ambianta globala a vVietii zilnice. Imaginindu-ne toate acestea putem trece in revistd coexistenta unor foatte variate tesututi de constructii, care nu exclud citeodata si prezenta unor locuinte izolate. Printre cele mai vechi, intilnim colibe circulare reunite prin ziduri rectilinit; asa cum se construiau odinioara la Apaschija le intilnim si astazi, pe aceleasi meleaguri, ca la Kirkuk, in Irak. Aceleasi trame se intilnesc in insula Cipru (Chirokitia, inceputul mileniului VI) si Sotira (in a doua jumatate a mileniului TV) unde in cele patru straturi escavate se citeste trecerea de la cerc la dreptunghi. La Knossos, celula familiali din neolitic are o forma apropiata de dreptunghi iat la Melos, in civilizatia cicladici s-au gdsit sapte locuinte circulare grupate de-a lungul unei axe longitudinale de simetrie. Celulele sint ovoidale la Rimi, iar la Orchomenos, in Grecia continentala, apar tholosuri intr-o densitate foarte: marcata, Gutnia, otas de meseriagi din Creta, reprezetitativ pentru adaptarea constructiilor la povirnisurile dealului (dupa B. P. Mihailov). La Catal Hiiyiik, in platoul Anatoliei centrale, un arheolog britanic, James Mellaart, a dezgropat intre 1958 si 1965 un oras neolitic, vechi de 9000 de ani, care ar fi cuprins pina Ja 10 000 locuitori. Fiind asezat pe o panta, construc- tiile sint dispuse terasat; incaperile locuintelor au forme trapezoidale iar din alipiti apar ici-colo curti interioare. La Hassuna (mileniul V, in Irak) si la Hacilar (mileniul VI, in Anatolia metidionala) gasim constructii asemanatoare. Garmo este o asezare de agricultori in valea Chamchamal, pe cursul Ti- gtului, datind din neolitic (mileniul VII—VT). Acolo s-au descoperit vestigiile unor constructii solide din pamint presat, cu pardoseli de argilé intdrite cu tres- tie, pe care le regdsim la Sumeria-Matarra. 31.In asezirile steivechi palestiniene, covorul de locuinte se dezvolt& pe imbi- nari de forme trapezoidale, ca la Teleilat Ghassul (jumatatea mileniului V). In forma « trapezului», s-a descoperit in 1965, pe malul iugoslav al Duna- tii, la Lepensky Vir, cea mai veche asezare urbana din Europa (mileniul VJ). Forme neregulate de aditionari intimplatoare se intilnesc in Peloponezul sud-vestic (Malthi, 2500-1700 i.e.n.), contemporane cu trama ordonata a orasului Mohenjo Daro, astizi in Pakistan (2700—1800 {.e.n.). Cvartale de tranzitie spre unghiul drept caracterizeazi orasul Esnunna (Mesopotamia, mileniul ITI), sau Gurnia (in Creta, spre mijlocul mileniului I). Locuintele din Ur, la confluenta Eufratului cu Tigrul, inceputul mileniului II, ajung la diferentieri notabile: in cartierul occidental exista locuinte cu o curte inconjurata de multe camere dreptunghiulare si trapezoidale; in cartierul oriental locuintele sint mai simple, cu camere inguste si accesul comandat. Orasul piramidei lui Sesostris III, Kahun (El Lahun), ca si « cvartalul rasa- ritean» de la Ahetaton (Tell El Amarna — inceputul si sfirsitul mileniului It — se cafactetizeazd prin regularitate si ortogonalitate, determinind locuinte dife- rite ca num&r si forma de incdperi. La Deyr El Medina (jumatatea mileniului II) se imbind forme de trapez si dreptunghi. i EO} Rp, aging: EY; H tre Hees MF Bel tie fh EI 0 100m Pe cee a reese ‘Oras egiptean al Imperiului de Mijloc, Kahun (El Lahun), destinat constructorilor piramidei lui Senus~ ret II, 1900 fen. (dupa Flinders Pettie). ™ Cu toat& trecerea timpului nu se confirmase inc’ dominatia tramei dreptun- ghiulare; astfel, cvattalelor regulate din Olynthus (Macedonia, sec. V—IV i.e.n.) e€ putem opune Delos, vestitul port si centru comercial al ionienilor (250 i.e.n.), o insula de 61,3 km, al carei relief a condus la un plan neregulat, transmis atit caselor modeste cit si celor bogate. Cartierul teatrului, chiar si dup’ recon- 2 Fragment de tesut continuu cu Iocuinte mici- Ahetaton (Tell El Amarna; 1400 j.e.n.) celule de locuit repetabile dispuse in lungul strizilor-culoar paralele. Cartier de mestesugari la Deyr el Medina, reprezentativ pentru arhitectura Noului Impetiu: @—ansamblu; 6 — locuinta. Cvartal tectangular la Marzabotto (dupa B. P. Mihailov). structia din anii 88 i.e.n., se compunea din patru insulae intinse pe 14 000 m?, continind vreo 50 de case foarte diferite, majoritatea lor avind si o functiune comerciala. La Marzabotto, in Etruria, sec. VI—V i.e.n., cvartalul este perfect rectan- gular. + Priene (a doua jumitate a sec. [V i.e.n.) are o tram’ foarte regulata, care determina insulae de 47,20 mx 35,40 m, cu o foarte mick variatie, de ordinul a citiva centimetti. aoFragment din oragul Priene, in « tabla’ de gah », intemeiat in a doua jumatate a sec. IV ie.n. Din Milet (mileniul II f.e.n.), romanii aveau s4 preia in sec. I e.n. ordinea miceniani, clasicd si elenistic’, de la nedeterminarea arhaicd la modelul « in sah», atit de apropiat de logica Romei antice. In timp indelungat s-a ajuns deci de la o insumare de case la « insulele» de edificii, definite foarte clat prin trama strizilor echidistante si intretdierile in unghi drept. Cu toate acestea, chiar inspre inceputul erei noastte, strada nu era intotdeauna just dimensionatd in relatie cu cladirile inalte; casele de raport carta- gineze si romane aveau intre ele ulite care nu masurau mai mult de 3 m litime. Descoperirile arheologice, care in ultimul timp se bazeazi pe un aport tehnic insernnat — ordinatoare, termoluminiscenta pentru stabilirea vechimii, ptospectii electromagnetice si aeriene etc. — ne-au relevat ci majoritatea popu- latiilor stravechi au locuit in orase alcdtuite dintr-un tesut dens construit. Ca mod de locuire se distingeau in general trei mari categorii: —cartiere populare, catacterizate prin regimul de constructie continuu fie al caselor insiruite, fie al covorului sau terasdrii dictate de panta terenului; — casa rurald, raportatd la o curte, determinata si echipata direct functie de natura muncii; — casa senioriala, beneficiind in general de o gradina, care putea sa favori- zeze receptiile prilejuite de contactele sociale. Evident, la aceste categorii exista exceptii. Desigur ci realizarea unor aglomerari intr-un spirit «urban», diferita de satul int&rit, precursorul orasului, in care constructiile sint izolate, implic% tocmai « covorul» de case, sau ingramiadirile in « terase», tesutul dens construit. Ca si mdreascd numérul incdperilor, fie-initial, fie prin extensiune, construc- torii arhaici trebuiau si introduc’ otdinea traseelor regulatoare si unitatii de m&suri; au inceput cu pasul, cotul 1, palma si degetul, ca sé descopere o uni- tate de miasura, un sistem }*. Dar evaluatea unei dimensiuni prin raportarea ei la o unitate de lungime depindea, in timpurile indepartate, de wodu/, acesta find o unitate arbitrara, un divizor fundamental. Ca si intelegem mai bine interventia geometriei in constructii ne reintoar- cem la « triunghiul sacru» cu baza (denumita Isis) impartita in 4, cu indltimea 34 (Osiris) de 3 si ipotenuza (Horus) de 5 parti egale intre ele. Egiptenii nu s-au multumit cu aceasta figura perfecta si preotii-matematicieni au inventat triun- ghiul « sacru». O serie de speculatii geometrice aplicate lui au furnizat diviziuni etaloane de proportionare ™, . oo i ita oe t ~~ ' \ \ 1 | 1 Nod ad : ; Triunghiul sacru egiptean. h i ' ! te 2 1 | t L | a I 1 A 1 2 3 4 Nu trebuie si ne inchipuim cd atit de savante procedee au fost utilizate la constructia miilor de locuinte umile 21, dar in prototipuri s-au incercat desigur multiple si rafinate trasee regulatoare pentru proportionari. Solutia acoperirii (elemente drepte sau curbe), materialele folosite, au fost determinante in evolutia locuintei, atit a celei izolate cit si a celor in regim con- - tinuu. Vestigii ale trecutului ca acelea din Mohenjo Daro, Tel El] Amarna, Babi- lon, ne atat4 majoritatea incdperilor avind deschideri intre 3 si 5 m, iar locuin- tele circulare de tip TAolos au circa 5—6 m diametru. Deschiderile mari duc la plese ecarisate supradimensionate, folosite doar in arhitectura monumentala. In Egipt dulgherit fasonau grinzi cu unelte de arama, de la jumitatea mileniului IV; un mileniu mai tirziu se cunosteau imbinari care ne sint si astazi familiare. Ceramica aparuse in constructiile din Asia Mici in mileniul VIII; in sapa- turile de la Hacilar s-au giasit case din cdrimizi nearse, construite in anii 5200 i.e.n., iar de Ja sfirsitul mileniului V in Mesopotamia dateazd primele card- mizi turnate. Asadar factori ordonatori — conceptie functionala dictaté prin modul de viata, grinzile de lemn si c4ramida, sisteme de misuri, uneltele, miestria miinii de lucru etc., au concurat la des&virsirea locuintelor pe parcursul celor trei mile- nii, precedind era noastr. Locuirea individualé si cea colectiva au coexistat din timputi stravechi; se naste intrebarea daca acum 10 milenii: — modu] de viata: aborigeni sau invadatori, sédentari sau nomazi; —modul de procurare a hranei: vinatori, pescari, pistori, agricultori; — natura, clima si situl furnizor de materiale; — catacterul si obiceiurile, diferite clanuri, triburi si grupuri, respingerea sau atractia semenului sau, — nu a determinat direct optiunea pentru locuinte uni sau plurifamiliale? 35Strivechile pesteri cercetate, din Franta, Spania, Italia, Sahara, dealtfel nu folosite in totalitate pentru locuit, au fost un retugiu in rastimpul ultimei glacia- tiuni, dar nu si o solutie — propriu-zis — de locuintd colectiva. Cautind mai departe in trecut, vestigiile concrete de locuinte sint sarace; totusi s-au gasit resturi de case grupate, din carimizi nearse, in ordinea: nordul Irakului — 7000 i.e.n., Mesopotamia, Syria si Libanul ~ 6000 ie.n., Egipt — 5000 ien., Sudan — 4000 fe.n. Aceste dovezi teprezintd foarte putin, deoarece nu numai aceste tinuturi erau populate. De aceea investigatiile noastte se bazeazi pe « metoda analogiilor»: ne in- dreptéam privirea spre modul de locuire al triburilor primitive, al societatilor nomade si popoarelor cu o foarte veche civilizatie recunoscuta. Plecam de la presupunerea ci primele « colibe mari» au fost pe plan cir- cular. Unghiul drept nu era atunci inventat, constructorii arhaici find inspirati direct de micile adaposturi conice. Ce ne spune prezentul? Cutreierind in 1971 jungla cursului superior al fluviului Orinoco (Venezuela), © expeditie vest-germand a descoperit triburi de indieni Waika, traind ca in epoca de piatra. Toate familiile unui sat sint cazate intr-o singurd constructie circular’ — de 100 m diametru — din crengi si liane. In interiorul ei sint asezate in cerc hamace si citeva vetre. Constructii colective la tribul Piaroa. O constructie asemanitoare se intilneste la tribul Piaroa, tot din junglele Americii de Sud: in mijlocul unor luminisuri se gaseste cite o colibi circulara de 15 m diametru, continind pind la 30 de hamace, doud vetre principale si citeva focuri secundare. Unele case mari din jungla Amazonului au planul oval sau amintind de megaronul cu tetminatii absidale; ele sint intilnite izolat sau in sir, una ling alta. Din familia dreptunehiului, putem mentiona: — Locuintele pentru mai multe familii, cu suprafete intre 50 si 100 m?%, descoperite la Habasesti si Trusesti, pe teritoriul tarii noastre, care dateaz’ de la sfirsitul milentului TI ie.n. — Locuinta de la Costenski 2 (lingg Voronej — U.R.S.S.) cu noua gtopi de vatr4 pe axa longitudinald si acoperisul sustinut de stilpi interior. 36 — Asezarile « culturii tripoliene» 2° (linga Kiev — U.R.S.S., mileniul IT— II i.e.n.), cate prin intinderea lor cronologic’ permit studierea evolutiei socie- tatit gentilice de Ja matriarhat la patriarhat. La Kolomiscina I, locuintele erau dispuse pe doua cercuri concentrice, cel exterior avind 85 m razi; pe cercul exterior erau « case mari» iar pe cel interior casele « familiei-pereche». Casele mari, compattimentate prin diviziuni din impletitura, cuprindeaun 20—30 de persoane §1 erau prevazute cu 3—4 cuptoare. Judecind la nivelul actual, exem- plul s-ar inscrie printre primele ansambluri « mixte», locuire colectiva si indivi- duala | . Asezairile « culturii tripoliene» (dup& B. P. Mihailov). Hy of | hgh Highs salah cet S ai Ath Ne OS SS Reconstituitea unei locuinte din agezarea tripolianda Kolomiscina J, mileniul TIT—~II ij.e.n. (dupa B. P. Mihailov). — Aceeasi dispunere in cerc se regiseste in ansamblurile preistorice din finutul Frise (Olanda) 4, pe cimpiile invecinate cu Marea Nordului. Locuinta are pe laturile lungi cite sase compattimente familiale si in mijloc un larg spatiu comun cu o vatra; constructia (6...7 m20 m) este realizata din lemn, acope- risul fiind sprijinit pe stilpi exteriori si interiori. — Arhitectura Pueblo a culminat in jurul anilor 1000 e.n. in constructii de locuinte colective din piatra sau argilA. Datoriti schimb&rilor climatice din tara de bastina, Cele Patru Colturi, in jurul anilor 1300 e.n. populatia Pueblo Constructii colective la tribul ‘ Jamatli (dupa A, Rapoport), a Constructii colective la tribul Dyaks (dup4 A, Rapoport}. 37a emigrat spre sud si spre est, stabilindu-se pe locurile in care trdieste gi astazi, de-a Jungul lui Rio Grande. oe an Pe ling& constructii similare ale unor triburi primitive se gasesc astazi, in regiuni foarte diferite, rezolv4ri interesante: . : in luminisurile junglelor sud-americane, la tribul Jamadi, constructiile din lemn au vreo 18mx 60m; pe laturile lungi se gasesc cite 20 de comparti- mente (3X6 m), intr-unele fiind vette, in altele provizii si in rest familiile, astfel cd in mijloc se naste un mate spatiu comun. ‘In acelasi mod locuiau unele triburi de piei rosii. . |, in Borneo, tribul Dyaks locuieste in luminisuri, in palafite de 1675 m, compartimentate in trei nave: pe o laturd sint compartimente patrate (5,50 5,50), pentru familii, si in fata lor un spatiu comun, de aceeasi latime, dublat pe toaté lungimea cabanei de o lung’ prispa comund. fn Africa, tribul Yoruba locuieste in « case mati», pe plan patrat, cu latura de circa 21 m — tipul mediu — avind in mijloc o curte pentru folosinta comuna; familiile dispun cam de 14 compartimente din chitpici, adiacente zidului scund, din lut comprimat : loc. « Casele mari» ale tribului Yoruba (dupa A. Rapoport). Casa tribului Kwakiutl (dupi J. Lips): pee immed _— In nord-vestul Statelor Unite, tribul Kwakiutl traieste in case pAtrate (latura medie 12 m) avind cam 11 compartimentdti pentru familii. Datorit? dominantei unei dimensiuni, « casele mari» se intilnesc in forma « caselor lungi» (in Born&o, ca si la triburi indoneziene si sud-ameticane). _ J. Lips descrie in « Obirsia lucrurilor» casa papuasilor din Noua Guinee (60x12 m), compusa din «o sala principald, care ocupa intreaga lungime a casei si era folositi numai de birbati; de amindou’ partile se aflau locuinte zidite din piatra pe trei etaje; la primul se gatea, in mijloc locuiau femeile si copii jar la etajul de sus barbatit». | 38 u etl —| Wo Sy er F ge j Ray 4. i = . — aig AH Olea = & — vedere. Cu aceasta constructie, ciudata din toate punctele de vedere, incheiem neex- haustiv sirul locuintelor colective primitive. Asadar din timpuri stravechi pina astizi, pentru o serie de constructii cro- nologia nu conteaza. Evident ci este vorba numai de constructii primitive si vernaculare, dar care constituie verigi indispensabile in lantul evolutiei spre o « civilizatie a locuintei». . NOTE Lewis Mumford, in «La Cité a travers I’ Histoiren, vorbeste de latgi teritorii in care grupuri mobile de oameni primitivi nu aveau alt scop decit procurarea hranei; uo grup de 10 insi isi imparteau astfel o arie de circa 26000 ha. ° *, « Istoria generald a arbitecturiiy, B. P. Mihailov, vol. 1, pp. 3—4: daci bordeiul initial a fost circular, evolutia Iui ne duce la rezolvari avansate, aga cum ne apart cele din Muzeu] Satului, la Bucuresti. 8, Dealtfel bordeiul si constructiile pe piloti au coexistat. Vezi « Obirysia lucrurilory de Julius Lips, Bucuresti, 1958, p. 44. Locuintele lacustre se numesc §i palafite (ital. palafitta = sit de pari infundati in apa care sustin o locuinté facuta din trunchiuri reunite prin curele de piele). *, Rupestru, provine din latinescul rapes = stincd si lacustru din latinescul lacustris, din lacus = lac. 5, In principatul Mustang (Casmir, India} pe un teritoriu de 2.000 km? la 5 000 m altitudine, din o populatie de 8 000 locuitori, majoritatea locuiesc in 39pesteri. Savantul francez Peisell, a numarat 29 de pereti stincogi, in cate erau amenajate chilii, numarul lor ajungind pina la 200. 8, Vezi « Exropean Domestic Architecturey de Sherban Cantacuazi- no p. 7. 7, Locuintele lumii preelenice timpurii sint colibe pentru mai multe familii, in forme de plan ovoidale, ca acele relevate la Chamaissi, in Creta, Ovalul con- tinea vreo 12 incdperi in jural unui vestibul central («Istoria arhitecturii», Nota Lazgdtescu, Sanda Voiculescu, Gh. Sasarman. Bucuresti, 1972, p. 25). 8, Dreptunghiul apare ca un vestibul de o valoare spatiala echivalenti cu inciperea circulara. Acestea sint locuintele de tipul « ‘Tholos», gasite la Apas- chija tn Irak. (« World Architecture, an Illustrated History», 8. Lloyd, A.Boyd, A. Carden, Ph, Rawson, D. Talbot Rice, N. Lynton, J. Ja- cobus, Londra, 1963), %, Unele triburi arabe din Africa de nord locuiesc gi astdzi in cabane semi- sferice din impletituri de crengi, paie, bulgdrita cu pamint (gourbi). .. .« Preotii si tiranii, ardtindu-si forta, au fundat arhitectura pe geo- metries... (Le Corbusier «Une maison, un Palais», p. 14). M. In Creta —loc de veche civilizatie — oamenii locuiau acum 5 000 de ani in caverite ca si in case cuadrangulare. Vezi « Eééments d'une histoire de Part de bdtiry, J. B. Ache, p. 23 Mentionez ci un numdr mate de h&rti hotarnice intocmite de sumetieni cu peste pattu milenii in urma pe tablite de luc sint impartite prin dreptunghiuti, triunghiuri dreptc si trapezc; ele sint contemporane cu planuri de case cu incdperi rectangulare (vezi « Carfile de ut», Lipin si Belov, pp. 311 si 312). 12, « Epoca renului» incepe acum vreo 32.000 ani. 18. Is greaca veche, mathématikos = ceea ce privegte stiinta. 14, Localitate tn insula mediteranean’ Cipru, focar insemnat al civilizatiilor grecesti si elenistice. 15, De asemenca urbanistii au simplificat lucrurile in unele tratate clasice ocupindu-se numiai de exemple consacrate; dealtfel uncle aglomerari stravechi au fost descoperite cam de 50 ani incoace, iar sdpaturile respective s-au egalonat pe mulfi ani. O carte «la zi» cu aceasta imens4 activitate arheologica-urbanistica este « Storia dell’ Urbanisticay de M. Coppa. 16, Aceasta s-at gasi pe planisfer’ —in principal —intre meridianele 20° vest Greenwich — 90° est Greenwich si paralele 10° —60° (nord de ecuator); la rXscrucea a trei continente au aparut primele mirturii ale « geografiei urbane». 1, «Catal Hiytik Stadt aus der Steingeity de James Mellaart. Prima editare a aparut in limba englez4, in seria « New Aspects of Antiquity». 18, La egipteni masura de referinfi a unititilor mici este cotul, web, care variazi: cotul mic = 45 cm, cotul regal = 52 cm. O vetgea (det == lemn) = == 100 corti. Un cot la mesopotamieni inseamnd aproape 50 cm, far submultiplul sdu, degetul, este 1/30 dintr-un cot. 19, Sistemul metric a devenit legal in Franta prin decretul din 2 nov. 1801, devenind obligatoriu incepind de la 1 ian. 1840, Actualmente este obligatoriu intr-un mare numiéat de tari si facultativ in tirile comunitacii Britanice gi S.ULA. 9, Procedeul ¢ descris de Viollet-Le-Duc (1814—1879) in «Histoire de P Habitation Humaine», pp. 92—94; autorul isi prezintd ideile in cuprinsul unot convorbiri initiate. de Epergos si Doxi, douk personaje care devin astfel crainicii ideilor sale. = "1. insa creatorii de locuinte aplick « retetele» estetice si in productia ver- naculard. In arhitectura popular’ romaneascd sint clocvente exemple de pro- portionare studiate si revelate de pwofesoruldr. docent arh. Gr. Tones- cu (« Arbitectura Populard in Romdnia», fig. 92—98). 2, Este prezentati in « Istoria generald @ arbitecturiin, de B. P. Mihai- tov, vol. 1, p. 4 8, Sint pe larg descrise in « Istoria generald a arbitecturiiy, pp. 4—6. 44, Reconstituirea se datoreste profesorului van Giffen si este pu- blicatt in « Wasuuths Lexikon der Baukunst», editia 1937, vol. 5, pp. 60—61. DIN SUMER IN ROMA ANTICA « Stdpinirea comunicatijlor pe apd si pe uscat va [ngddui popoarelor din Orient sd facd schimburi rodnice de resurse si de experiente». (« Faurirea. civilizatiei », V. GORDON CHILDE) iy? ee a OX CR , y, Ky Ae RK Papo Re Ose BTU Ey CRAY 7 oS | Tf Ree Ty a er x f NG ; os Ee A Nal Nae iy HRW A ny i) (ama) ca) i Up ae BO cede A i i bE PAK > I sere aT Co 1 Wen NB RG (Rees 2 aes PN en TSAO BOY a ban are oh mT Bn Xe RTO AT | SORTER RTH NOOR NTE EL i? tah NK WA XY) OM YY NPS SA] Se WE HM NY ca A (4 NY Bor Ae \ is ea WAS H WL berg SY Ein (X) ny FAK XX 4 ad Cyne ARKKKK 4 Nays) PARKS hau a y LOU NR) XX i BAO a WES RAS yf UPAR IZA oss Sl Or ye 1) AV B Wy ; XXX AT eG YS \ ST aD Me AONE cs H Rls WW CO LRG BRERA NS Wee yl SEL IM ROKR t : B Sea VK gy Go foe bo " : cecum ]_ RERE aE SEM ie SAS BS? Y VV. ae PT a be] En = BAA bent VS SREB AKKX? se FS a Sa RED PRR RORY KOK EED ED WN Cartierul artizanilor in incinta unui oras cucerit de Sennacherib, regele asirienilor (dupa A. H. Layard). 41.Dac& apa este «izvorul vietii», daci primele organisme vii ale terrei s-au nascut in apele oceanelor in timpul ploii care a durat milioane de ani, nu trebuie si ne minunam c& vdile unor mari fluvii au constituit izvoarele primelor civi- lizatii. Sesul intre bazinele Tigrului si Eufratului, Valea Nilului, Valea Indului, ulterior bazinele fluviilor Huang-He si Danubiu au prilejuit un limbaj formal ptopriu, stilurile respectivelor epoci culturale. Y Nu PHA HH Wiese Vi HCO OA a a PNW Le a \ ; i (z= pre Tal Cal, Ca! [nl (Cal | Mie Dah cla a4 Hat Sw —,, : 5 i) meee Q Ses ice Planul unui orag asirian bazat pe un bazorelief (dupa A. H, Layard). 42 Cind, pe calea apelotr, flotilele stravechi, de la trunchiul de copac si pluti, la guffele mesopotamiene, pirogile monoxile, galerele egiptene, barcile cretane, au purtat oameni si bunuri pe coastele primitoare ale bazinului Mediteranean, Marii Adriatice, Marii Rosii, Golfului Persic, Marii Negre, lacurilor Elvetiei, arhitectura s-a raspindit si a inflorit tot mai depatte. AKKAD SIPPAR Y® ® BORSIPPA = oe NiPPUR® ae. . @ UMMA 2 @LAGAS URUK eo. @LARSA ur © , ERIDUe @” 4 TELL- EL-LAHIN hh - et nn te Jinutul jotre cele doud fluvii. 43Casele fara ferestre spre ulitele inguste, uneori si strimbe, ale oraselor sumeriene si egiptene constituie sursa locuintelor vaste si Iuxoase ale Greciei. antice si elenistice, fiind preluate apoi in clasicismul lumii Romane. Pe intinsul neted al « Tinutului intre cele doud fluvii» apar tellurile 1, care, cercetate de arheologi, ne vor permite s4 citim istoria locuintei pe acest teritoriu. Vila vizirglui Nakbt (vezi ansamblul p. 51) OK Mi i vt IVC SCA SRC ess Colibe din trestie (dupi A. Rapoport). EAH Colibele conice si tunelurile, initial din impletituri de trestie®, incep a fi. consttuite din céramizi grosolane, evoluind spre cele turnate in tipar. Din imi- tatea formelor materialului anterior — ca si din posibilitatile celui descoperit — s-au ndscut arcul si bolta. Inainte ca si se inteléagd matematic mecanica efortu- tilor — zidurile initiale aveau 3—5 m grosime! —- au ap&rut contrafortii ca si inclinarea zidurilor. Tehnica de atunci explicd compattimentarile lungi si inguste ale locuintei. In Ur, la confluenta Tigrului si Eufratului, in jurul anului 2000 Le.n., pe strazi in care casele se inghesuie una intr-alta, locuinta este conceput4 pentru o familie numeroasa, ferind-o de larma strazii, de cildura toridd si de intrusi. In aceste locuinte cu pereti comuni si fatade oarbe de-a lungul ulitelor, viata familiei se desfasoara in centrul locuintei. Regimul constructiv impunea. de la inceput — datorita unui numar mai mate de camere (de la 4-5 la 10- 15) — 0 posibilitate centrala de lumina si ventilatie; deci fie la parter o incipere central4 indltat’, fie in cazwl a doud niveluti o curte intetioard, aceasta impu- nindu-se spre sfirsitul mileniului TIT si la casele de un nivel 8. Partiul casei, o grupare de camere in jurul unei curfi inlerioare, deschide impor- tanta categorie a caselor cu patio *. Ideograma planului este aproape un pitrat (11,5 m Jatura), centrat pe o curte patrata (5,5 m latura), insumindu-se in total vreo 254 m®? desfasurati. 44 -Accesul se face printr-un vestibul pe colt, care te impiedici si privesti direct spre spatiul central. In curte, patru stilpi de lemn sustin o galerie la etaj; asadar circulatia la parter se face pe sub un peristil®, spre inc&perile decomandate. La parter, in afara de vestibul, scara si curtea interioari se g4sesc: o incdpere de primire, altarul familiei, bucdtiria, cimard, un depozit, o camer pentru higiend (dealtfel, sositi in vestibul, se spalau pe miini si pe picioare); la etaj se suprapun peste acestea dormitoarele, accesibile din galerie. Camerele sint foarte inguste (1,5—3m 1) si zidurile foarte late (0,75—1,50 m). Curtea si unele incdpeti au un pavaj de caramizi patrate. Zidurile sint din cdramizi arse, tencuite cu mortar, spoite alb; este utilizat lemnul palmierilor locali. Locuinta din Ur: @—plan; 6— sectiune; c—— vedere interioara. et | AN Pentru a se intelege si mai bine « spiritul» acestor locuinte cind sint pavilio- mare, trebuie sd reamintim interpretarea lui Viollet-Le-Duc, care cu multi subtilitate si stiintd imagineaz4 o vila regal4 6 pe malul Tigrului in timpul regelui legislator Hammurapi. 45.. .Pe o tetas patrat% cu latura de 340 coti (170 m), accesibila prin planuri inclinate si trepte monumentale, Epergos si Doxt, prezentatorii ideilor lui Viollet- Le-Duc, primesc explicatiile arhitectului regelui. Platforma, ocupata pe trei sferturi de constructii si curti, este indltata cu peste 10 m deasupra fluviului, deoarece pentru nobili trebuie si edifici pe o dominanta, iar aici nu este decit un ses nesfirsit. Numai carul regal poate strabate sdlile si curtile de onoare. Un mare numar de incdperi este rezervat suitei regale, seraiului, slujitorilor, ofiterilor; din sala tronului, in sala de judecata, prin cea de ospete, in buci- tarii si cimari, se stribat apartamente private oprindu-se la observatorul exterior: o piramida cu latura de 20 m si indltimea de 35 m. Se trece prin zeci de inca- peri cu functiuni foarte variate, dar traduse spatial numai cu 4 lungimi diferite si cu 2 latimi, cam de 6 si de 10 m. Zidul masiv plin, trena de incdperi foarte inguste decomandate cu ajutorul curtilor, boltile semicilindrice, al cdror extrados este mascat de terasd, jocul de cupole sau semicupole, surse suplimentare de luminat, catacterizeaz4 toata arhi- tectura domestica culté a Mesopotamiei antice. in conditiile climei temperate de munte din nordul Siriei, locuintele au particularititile evidentiate in tipul Bit-Ai/ani, considerat un aport local: — planul, un dreptunghi lung cu accesul transversal pe sensul lungimii; — intrarea prin portic intr-o sali importanta, care precede alte inc&peri mai mici; accesul la ele este comandat; —compozitional sint trei siruri de incdperi dispuse mai toate transversal fata de axul intrarii, deci paralele cu fatada, in care apar si citeva goluri de ferestre; — din porticul intrarii se accede la etaj; ‘ — casi « megaronul», acest tip s-a convertit in temple si palate, evident aparind si curti interioare si eventual porttuni mai inglte de un nivel, intrari flancate de turnuri impodobite etc., ca la Tell-Halaf (sec. X j.e.n.) sau citadela Zingirli (sec. VIII j.e.n.). Bit-hilani $i megaron la Tell-Tainat (dupa B. P. Mihailov). 9 § 1 % 20m et te nd Herodcot 7, in vizita sa in’noul Babilon a fost impresionat de casele impuni- 2 toate. Totusi existau multe cvartale cu case umile si strizi inguste. Un tip intere- sant il reprezinta casa cu patio si incdpere principal. Fata de locuinta din Ur — la distanté de 14 secole — se observa in primul rind existenta unei piese principale care, ca si in exemplul nord-sirian, imbog4- teste functiunile locuintei. Sint de relevat numd@rul mare de incdperi si o mai mare variatie in dimensiile lor; citculatii comandate si decomandate; marirea curtii intetioare; orientatea inc&perii principale spre nord; peretii masivi; extensiunea prin alipire. 46 Din Mesopotamia straveche retinem in primul tind rezolvarea locuintelor pe partiul incdperilor grupate in jurul unei curti, pus clar in evidenta si in tem- plele hitite ® de la Boghazkoi din mileniul IT ie... De altfel vom observa in toate epocile culturale legaturile adinci intre arhi- tectura culté si populard, ca si influente reciproce intre programe. . Arhitectura Asiei vestice este puternic influentata de istoria ei agitata si complicata. Totusi curtea interioara, care caracterizeaz’ locuinta mesopotamiana, este preluata si de hititi, assirieni, fenicieni si palestinieni. Imperiul Persan incu- nuneaza dezvoltarea vechilor civilizatii pe acest vast teritoriu. Aici se creeaza pentru locuintele evoluate planuri rectangulare, indltate pe 2—3 niveluri si tealizate atit din cirimida, cit si din piatrZ si lemn. . Locuinta din Babilon: a—plan; &— vedere. PE it ii i if i?! : Ad = — = ay = — = Locuint’ din Mohenjo-Daro (dupa W. Schneider). tie Oa ET OES fasta a ae 0 5 10m Intr-un popas mai scurt pe valea Indului, la inceputul celui de-al IlI-iea mileniu i.e.n., remarcim c& in pofida asemdnarilor cu civilizatia mesopotamiand, exista si diferente marcate; totusi unii specialisti binuiesc ci ambele culturi fsi au obirsia pe un podis inalt: Hiam °*. Pe malurile Indului, Harappa, Vineta si Mohenjo-Daro ™, asezari cu edi- ficii spatioase, relev4 prin ruinele lor o stiinti a locuintei prin care au depdsit modelele vecinilor lor. Mohenjo-Dato constituie o enigma: nu i se cunoaste numele antic, nu i s-au descifrat ideogramele, nu se stie precis dacd n-a fost initial o colonie sumeriana. , . 4748 TE eee Ao pat he mg ite oe | Sahel on US tl ERR ey + Qe Bs a 1 | BEN et OS ha —y a> = o . ,." O a yl a | oS wt fay P 4 = o AM RS ~ oa Pte ad oe SS Cri mien was . , de ath.Ton Lucdcel. 1, Primele megatoane se gasesc la Sesklo si Dhimini (3200—3000 f.c.n.). 22. Aceastd locuinti dateazd din prima jumitate a mileniului II (Vezi « Buro- pean Domestic Architecturen de 3S. Cantacuzino, p. 11) *3, Homer, poet epic grec din sec. IX ie.n., autorul Iliadei si- Odiseii. ns, incepind din sec. XVIII e.n. apare si ipoteza cd legendele homerice ar fi fost create intr-un rastimp, de mai multi poeti. 4. Sint prezentate in «Architecture vers Housingy de Martin Pawley, p. 10. %. Ea este amanuntit descrisé in « Excavations at Olynthusy, de Ro bin- son, David, Baltimore, 1946, °8, « Androny ptovine din andros, barbat in greceste; termenul e¢ legat de faptul ci femeile nu participau la festinurile sefului familie. 27, Ka incepe in anul cind Alexandru cel Mare (356—323) devine regele Macedoniei. Perioada elenisticd are principalele centre Ja Alexandria, Pergam si Antiohia. In anul 146 j.e.n. Grecia devine o provincie Romana, 28, Themistocle, 525—360 fien., general si seful fpartidului athenian democrat. i 28. Miltiade, general athenian, invingitor al persilor la Marathon; mort in 489 ié.n, 0, Marcus Pollio Vitruvius, arhitect roman (sec. Ji.e.n.); a sctis « De Architecturay, bazindu-se si pe scrieri teoretice grecesti. 81. Autorul cirtii « Li Architecture Grecque», Paris, 1889. . 32, Sint prezentate in « Ionia, Orage antice in Asia Micdy de lon Luca- cel, p. 99, fiind « extrase» din insulele (47,20 x 35,40 m) care alcituiau oragul. 33. « Istoria generald a arhitecturiin, vol. I, p. 181. 3, Arhitectul Furio Fasolo in cartea « Architetture Mediterranee Egee. %5, Tstoria romanilot incepe cu data de 753 f.e.n., fandarea Romei a c&rei legend& este reprezentatd de statuia din palatul Custozilor (Roma) si copiile din piata Dorobanti-Bucutesti si din centrul Timisoarei. 70 36. Tn latind, aériuv == curte interioara si provine de la atritas = culoate neagt4, deoarece inciperea centrald — inainte de a deveni atrium — avea peretil innegriti de fum. 7 «Vitruviu— Despre Arhitecturdy, ttaducete de G. M. Cantacu- zinn, Traian Costa si Grigore Ionescu, Ed. Academie, 1964, pp. 285—289. 38. Cava aedium sau cavaedinm sau compluvium = 0 gaurd in acoperig care devine curte. . 39, © ampla descriere la pp. 283-284 insoteste schema plangci 56, prezen- tat in cartea « Despre arbitecturdy, Vittuviu. 40, « Euritmia este in compozitii aspectul gratios si echilibrat al partilor» (op. cit., p. 43). 41, Urbs, is == oras (se intelegea indeobste Roma); ad Urben esse= a fi la portile Romei. #2, In « La Vie quotidienne 4 Romew p. 39, J. Carcopino descrie domus-ul si insula, 43, Decimus Junius Juvenal (42 i.e.n, — 125 en. sau 58 fen. —- 138 e.n.), poet satiric latin; citatul din operele sale: Satira XI, 99, desprins de contextul siu are alt sens in sec. II, cind sobtietatea republican’ dispare si fereile se indoapd aldturi de barbati la ospefe. 4¢, « European Domestic Archifecturen, p. 22. 45. « Histoire de i’ Habitation», cap. VIII: Les Romains. 48, Villa, ae = casa la tar, conac (chiar $i mosie) este termenul de opozitie al conceptului domus, 7 = casi (chiar si palat), in general locuinta in mediu urban. ‘ 47, Republica Romand incepe de la izgonirea regilor etrusci (509 ie.n.) i dureazi pind cind Caius Iulius Caesar Octavianus Augustus (63 i.e.n, — 14 e.f.) pteia puterea de unul singur (27 j.e.n.). Imperiul Roman ramine unitar pind cind Diocletian (245—313) infiinteaz tetrarhia (286-305). Impratul Constan- tin (306—337) isi mut% in 330 capitala imperiului la Bizant, ce devine astfel Constantinopole. In 476 Odoacru ii detroneazd pe ultimul imparat roman din apus. fo numai trei secole, decadenta imparatilor romani si pe urma invaziile, au facut ca populatia Romei sd ajungd de la 1000000 locuitori Ja 1000. 48 Soi mereu verde. 40. Din enbicilum =: dotmitor, a tezultat cabile = pat nuptial, care prin extensiune inseamnd si camerk de culcare. ; 50, Hypocaust, din greaca veche (hypo = dedesubt + Aaustikos = arzi- tor), deci, sub pardoseald, o sursi pentru incilzirea bailor sau a camerelor. 51, © frescd descoperit’ foarte recent in insula Thyra (anticul Senéorin), datind din sec. XVI f.e.n., aduce elemente noi asupra civilizatiei cretana-mice- niene, dovedind telatiile intre cetitile de pe malurile marii Egee sipopulatiile de pe teritoriu] Libiei de astazi. 58. Aceasti suprafati s-ar cuptinde in New Yorkul-ul anilor 1960 cam de 770 ori. Dar raportul populatiei este si mai izbitor: 1 100 000 fata de 7 800 000! 58, «Din Orient au sosit idei care si-au gasit desdvirsirea intr-o organizare occidentala ».