1.

PROIECTAREA ECHIPAMENTULUI DE COMPLETARE A SONDEI SI

ALEGEREA CAPULUI DE POMPARE
1.1 Constructia sondei de extractie pe baza datelor initiale.
Date initiale:
5
DCE =6
8

diametrul nominal al coloanei de exploatare.

H Perf [ 1800 ; 1814 ] m; adancimea zonei de perforare.

z d=410

m; inaltimea nivelului dinamic.

QStr . Pr =20 t /zi ; debitul stratului productive.

A =1.08 t/m3 ; densitatea apei de zacamant.
P =0.84 t /m3 ; densitatea petrolului.
V A =63 V L ; procentul de impuritati/apa.
H Perf

Se va calcula
H Perf =

(adancimea zonei de perforatii);

H PerfMax + H PerfMin 1800 m+1814 m

=
=1807 m
2
2

H Perf =1807 m
L

Se va calcula

(densitatea amestecului de lichid)

L= AmL ( amestec lichid )

AmL= A+ P ( Aapa de zacamant , PPetrol )
P =0.84 t /m

V A =63 V L
A =1.08 t/m3
L= P + A =63 A +37 P
L=

63
37
t
1.08+
0.84=0.9912 3
100
100
m

 L=0.9912

t
3
m

1.2 Determinarea adancimii de fixare a pompei.

Adancimea de fixare a pompei, notata cu H, reprezinta adancimea la care se afla
Sp.F (Sp.A- Supapa Fixa/de Aspiratie). Inaltimea coloanei de lichid si gaze associate din
hd
CE, de deasupra Sp.F notata cu
, se numeste submergenta pompei si contribuie, prin
presiunea hidrostatica pe care o creaza, la buna functionare a P.Ad; se poate alege:
hd [ 75, 150 ] m

Adancimea de fixare a pompei (H) se determina tinanad seama de nivelul dinamic

z
de lichid din sonda/CE ( d ), care sa asigure presiunea de fund/din dreptul perforatiilor (
p perf
debit (

, necesara pentru producerea afluxului de lichid din Str.Pr in sonda, cu un anumit

QStr . Pr

). Pentru aceasta, se are in vedere curba de comportare a sondei

QStr . Pr

H P erf
= f ( p Str .Pr ) . Astfel, cunoscand adancimea perforatiilor (
) si nivelul dinamic de
zd

lichid din sonda/CE (

), se calculeaza adancimea de fixare a pompei cu relatia:

H=H Perf z d + hd

Din [1] se alege

relatia 2.2 din [1];

hd

hd =100 m

Se alege

H=1807410+100=1497 m

Adancimea de fixare a pompei este de 1497 m.

1.3 Determinarea tipodimensiunilor de tevci de extractie.

Alegerea diametrului nominal al TE (
de diametrul pistonului P.Ad (
QStr . Pr

DP

DTE

in functie de diametrul CE (

D CE

si

, care sunt impuse de debitul stratului productive (

In general, alegerea diametrului nominal al CE se face in functie de natura fluidului

extras (petrol sau gaze), de debitul estimate al acestui fluid si de metoda si tehnica de
extractie artificiala care se prevede a fi utilizata.

Coloana de tevi de extractie este alcatuita din tevi de extractie; acestea pot fi
reprezentatere de 1 tronson, 2 sau 3 tronsoane.
Se aleg tevi de extractie cu capete ingrosate si mufa separata.
Din datele initiale se cunoaste diametrul coloanei de exploatare (
de

5
6
8

DCE

), care este

(168.275 mm).

Conform aplicatiei 1, tabelul 2, din [2];

5
D
=6
s B=12.06 mm
CE
CE
8
D CE. i .m=144.2mm
Unde: CE-Coloana de Exploatare;

DCE

-Diametrul Coloanei de Exploatare;

Grosimea de Perete a Coloanei de Exploatare;

DCE. i .m

sB

-Diametrul Coloanei de

Exploatare Interior Minim.

Se va alege:
7
TE=2
8

(73.025 mm) si

3
PP= (19.05 mm)
4

Unde: TE-Teava de Exploatare; PP-Prajini de Pompare.

1.4 Alegerea tipului de pompa si a diametrului pistonului pompei.

Se va alege pompa cu piston de tip P, pompa introdusa cu prajinile de pompare.
Conform tabelului 3, Aplicatia 1, din [2] se alege;
7
1
P2 1
8
2

Unde:P inseamna Pompa introdusa cu PP;

de Exploatare);

1
1
2

reprezinta

DP

7
2
reprezinta
8

DTE

(Diametrul Tevilor

(Diametrul Pistonului);

1.5 Determinarea preliminara a structurii garniturii de prajini de pompare.

Lungimea garniturii de prajini de pompare:

LG . PP=1807 m
Conform tabelului 4.1 API
3
; {7} over {8} ;1 right rbrace
4
dp. i
k LP. i { 46.3 ; 27.0 ;26.8 }
L p 1=k LP.1LG . PP=

46.3
1807=836.641 m
100

L p 2=k Lp.2LG . PP=

27
1807=487.89 m
100

L p 3=k LP.3LG . PP=

26.8
1807=484.276 m
100

L pk ={ 836.641 ; 487.89 ; 484.276 } m

q p . i=m1 P . ig
2

q p .1 =m1 P .1g=2.43 Kg/m9.81m/s =23.838 N /m

2

q p .2 =m1 P .2g=3.3 Kg/m9.81m/s =32.373 N /m

q p .3 =m1 P .3g=4.29 Kg/ m9.81 m/s 2=42.085 N /m
q p . i={ 23.838 ; 32.373 ; 42.085 } N /m

1.6 Verificarea preliminara a rezistentei garniturii de prajini de pompare.

Verificarea preliminara a rezistentei Gar.PP la solicitari statice consta in verificarea
indelinirii urmatoarelor doua conditii;
1 P . k . M t .ad
2 P . k . M ct
Unde

P .k . M

, k=1,2,3, este tensiunea maxima de tractiune care solicita tronsonul de

ordinal I al Gar.PP, adica tensiunea care ia nastere in sectiunea transversal superioara a

tronsonului de acest ordin.
Structura Gar.PP este tronsonata, cu 3 tronsoane, caracterizata prin:

-diametrul nominal al prajinilor (

dP. i

),

3
; {7} over {8} ;1 right rbrace
4
d P .i
-raportul dintre lungimea fiecarui tronson si lungimea Gar.PP (

k LP. i

k Lp.i { 46.3 ; 27.0; 26.8 }

A pk = d 2p .k ( Aria prajinii de ordin k )

4

A p 1= 19.052 mm=285.023 mm2

4

A p 2= 22.2252 mm=387.948 mm2

4

2
2
A p 3= 25.4 mm=506.707 mm
4

P .k . M =

F P . k. M
A p. k
k

F P .k . M =F L + F f . p c + F p . LCP + G P .i 1
i=1

L
0

F L =p HsLA P
pHsL = LgL=0.9912t /m29.81 m/s21807 m=17570.675 KN /m2
17.751 MPa

2
2
2
2
2
A P= DP = 38.1 mm =1140.092 mm =0.001140092 m
4
4
F L =17570.675

KN
2
0.001140092 m =20.032 KN
2
m
2

F f . pc =25D P=2538.1 10 m=952.510 m=0.9525 KN

F p . LCP = p L. CPA P
2
pL .CP =10 1000 KN /m

F p . LCP =1000 KN /m20.001140092 m2=1.14 KN

G p 1=q p 1L p 1=23.838 N /m836.641 m=19943.848 N
L
=19,943848 N0.874=17.40392315 KN
o

( )

Gap 1=G p 1 1

G p 2=q p 2L p 2=32.373 N /m487.89m=15794.463 N

L
=15794.463 N0.874=13.80436066 KN
o

( )

G ap 2=G p 2 1

G p 3=q p 3L p 3=42.085 N /m484.276 m=20380.755 N

L
=20380.755 N0.874=17.81277987 KN
o

( )

Gap 3=G p 3 1

F P .k . M =F L + F f . p c + F p . LCP + G P .i 1
i=1

L
0

F P .1. M =20.032 KN + 0.953 KN +1.14 KN +17.430 KN =39.556 KN

F P .2. M =39.556 KN +13.804 KN =53.273 KN
F P .3. M =53.273 KN +17.821 KN =71.086 KN
P .k . M =

F P . k. M
AP. k

P .1. M =

F P .1. M
39.469 KN
=
=138.477103 KN /m2 138.477 MPa
6 2
A P .1 285.12310 m

P .2. M =

F P .2. M
53.273 KN
=
=137.32103 KN /m 2 137.32 MPa
6 2
A P .2 387.94810 m

P .3. M =

F P .3. M
71.086 KN
=
=140.29103 KN /m2 140.29 MPa
6 2
A P .3 506.70710 m

 t .ad =

Rm R p 0.2
=
c SR c sc

Pentru mediu de lucru coroziv moderat, conform table 2.6 din [1]; se adopta:
c sc =2.85
P .k . M t . ad
t .ad =

R p 0.2
c sc

P .3. M

R p 0.2
c sc

Conform tabelul 2, Aplicatia 3, din [2] se alege un otele de tipul 20MoNi35 cu

R p 0,2=530630 MPa .
P .3. M

R p 0.2
c sc

140.29 MPa

530 Mpa
2.85

140.29 Mpa 185.965 MPa

Din acest calcul reiese ca se poate folosi un otel de tipul 20MoNi35

-clasa de rezistenta K
-domeniul de utilizare: Sarcina medie si mijlocie, mediu coroziv salin cu

CO2 si H 2 S

-tratament terminc: Normalizare + Revenire

R p 0,2=530630 MPa
Rm=650800 MPa

1.7 Alegerea prajinii lustruite.

Conform [1] tabelul 2.13, dimensiunile si masa prajinii lustruite si diametrul nominal
al PP cu care se imbina. Se vor alege dimensiunile prajinii lustruite.
Alegerea prajinii lustruite se face in functie de diametrul nominal al prajinii de
pompare din tronsonul superior.
d p=1

Tipul filetului se alege P1 cu

d f =1

3
8 , (34.9mm)

Se alege o prajina lustruita cu diametrul nominal de

1
1
2

1
d PL =1 , 38 mm
(
2

Lungimea prajinii lustruite: 4900 mm

1.8 Dimensionarea coloanei de tevi de exploatare.

In timpul exploatarii, tevile de extractie sunt supuse, in cadrul C.TE, la urmatoarele
solicitari:
-tractiune, datorita greutatii proprii, a lichidului din interiorul C.TE si a greutatii garniturii de
prajini de pompare (Gar.PP) rupte, corespunzatoare portiunii de sub sectiunea rupta.
-intindere circumferentiala si radial din cauza presiunii hidrostatice interioare a coloanei de
lichid din TE
-comprimare circumferentiala si radial din cauza presiunii exterioare a fluidului din spatiul
inelar dintre coloana de exploatare (CE) si C.TE
-torsiune, la insurubarea imbinarilor filetate
-incovoiere, in zonele de deviere a sondei
-compresiune axiala, in partea inferioara a colonei, datorita procesului de pompare, din
care cauza poate sa se produca flambajul
-intidere axiala, din cauza dilatarii produse de temperature de adancime

In timpul procesului de pompare, la cursa ascendenta (CA) a pistonului, forta

hidrostatica produsa de coloana de lichid din interiorul C.TE este preluata de garniture de
prajini de pompare (G.PP), astfel incat C.TE sufera o contractie, iar in timpul cursei
descendente (CD), asceasta forta hidrostatica este transferata C.TE, ceea ce produce o
alungire a acesteia.

Marimile ce caracterizeaza rezisteanta TE:

-forta de curgere a tevii
-forta de curgere a imbinarii filetate
-presiunea interioara ce produce curgerea materialului tevii
-presiunea exterioara de turtire
-momentul de insurubare maxim recomandat
Coloana de tevi de extractie poate fi:
-netronsonata, adica alcatuita din TE cu acelasi diametru nominal
grosime de perete

(s TE ) ;

(D TE )

si aceeasi

-tronsonata, adica formata din doua sau trei tronsoane de TE, in functie de adancimeade
fixare a pompei de adancime (H);
Se aleg tevi de extractie cu
m1TE =12.96

7
D TE =2 (73 mm)
si
8

Kg
m

DiTE=DTE 2s TE =73 mm27.32 mm=58.36 mm

A TE t .ad

LC .TE. M =

q o=7.85 t /m

nt .P

2q L
q P . kk LP .k
qo
k=1

( )

q TE + q L +

2
2
2
2
2
A TE = ( DTE DiTE ) = ( 73 58.36 ) =1510.407 mm
4
4
2

A TE =1510.407 mm

A TE =1.510407103 m2
qTE =m1 TEg=12.96

qTE =127.138

kg
N
9.81 m/s2 =127.138
m
m

N
m

q L = LA L. TE
L = Lg=0.9912 t /m39.81 m/s2 =9.724 KN /m2

A L.TE = D2iTE= 58.362=2674.98 mm 2

4
4
A L.TE =2674.98 mm2=2674.98106 m2
2

q L =9.724 KN /m 2674.9810 m =26.012 KN /m

q L =26.012 KN /m
Structura garniturii prajinilor de pompare
nnp=3

s TE =7.32 mm

4 } ; {7} / {8} ; 1 right rbrace

3/
d p
k Lp.i { 46.3 ; 27.0; 26.8 }
L pk ={ 836.641 ; 487.89 ; 484.276 } m
LG . PP=H=1497 m
Pk =m1 Pkg
m
Kg/
m1 Pk ={ 2.43 ; 3.30 ; 4.92 }
m
N /
q PL {23.838 ; 32.373 ; 48.265 }

t .ad =

Rt 0.5
c sc

Din tabelul 2.3, din [1], pentru conditii de lucru ale coloanei de tevi de extractie
(adancime mare si mediu coroziv salin) se alege un otel din clasa de rezistenta N80.
RT 0.5 =80103 PSI =806.895 MPa=551.6 MPa
RT 0.5 =551.6 MPa
Din [1], tabelul 2.6 pentru mediu de lucru coroziv moderat se alege
c sc =2.85
t .ad =

551.6 MPa
=193.543 MPa
2.85
3

LC .TE. M =

1.51040710 m 193.54310 N /m
t
20.9912 3
m
46.3
t
7.85 3
m
N
N
N
127.138 +26.012 +
23.838
m
m
100
m

LC .TE. M =1681.698> H (1497 m)

c sc

Colona de tevi de extractie este formata dintr-un singur tronson de tevi cu diametrul
7
s =7.32 mm
D TE =2 (73 mm )
nominal
si grosimea de perete TE
8

2.DETERMINAREA PARAMETRILOR REGIMULUI DE POMPARE

2.1 Determinarea frecventei de pompare si a numarului de curse duble pe minut ale
pistonului pompei de adancime.
Determinarea frecventei de pompare se face din conditia de limitare a solicitarilor
dinamice si a fenomenelor vibratorii ale garniturii de prajini de pompare, considerand un
regim static de pompare, adica (conform lui ADONIN)
<0.4

L
c

L H=1497 m

c=4968.28 m/ s
c t =5172m/s
H <0.4c

0.4c
=
H

0.44968.28

m
s

1497 m

=1.328 rad / s

Viteza unghiulara maxima obtinuta din punct de vedere al regimului static de

M =1.328 rad / s
pompare este
Turatia maxima se calculeaza in functie de
nM=

cu relatia;

30 M 301.328
rot
=
=12.681

min
Deoarece trebuie sa indeplineasca conditia

n nM

; se adopta n=10 rot/min

Se calculeaza viteza unghiulara a manivelelor in functie de n cu relatia:

=

n 10
rad
=
=1.047
30
30
s

Deoarece intr-o ratie complete capul de balansier, respectiv prajina lustruita si

pistonul efectueaza o cursa dubla, atunci n este si numarul de curse duble pe minut.

Frecventa curselor capului de balansier si ca urmare, frecventa curselor prajinii

lustruite, se calculeaza cu formula (in functie de )
=

1.047
=
=0.167 Hz
2 2

2.2 Verificarea conditiei de evitare a fenomenului de rezonanta a garniturii de

prajini de pompare la vibratii longitudinale.
Structura garniturii de prajini de pompare este pusa in evidenta in tabelul urmator:
Nr. ordine

tronson
3
4

d pj [][mm]

(19.05)

7
8

(22.225)

1 (25.4)

k LPi [ ]

46.3

27

26.8

LPj [m]

693.111

404.19

401.196

Evitarea manifestarii fenomenului de rezonanta impune ca viteza unghiulara sa

respecte conditia [1]
[ 0.8 ; 1.2 ] ,i=1,2,3
4968.28 m
c
s
p 1=
=
=0.829
4L 41497 m
f vp=1.162
'pi =f vp pi= 'p 1=f vp p 1=1.1620.892=0.968
'pi =2 'pi = 'p1 =2 'p 1=2 0.968=6.082

Nr. ordine al
armonicei i
pi [Hz]

'
pi

'pi

[Hz]
rad/s

[0.8;1.2]
pi
rad/s

0.829

1.658

2.487

0.968

1.967

2.890

6.082

12.359

18.158

[4.866; 7.298]

[9.887; 14.831]

[14.256;
21.789]

2.3 Determinarea lungimii cursei / cursei pistonului

S p=

8Q Str . Pr
2

D P v

QStr . Pr =QV . Str . Pr

QV . Str. Pr =

Qm . Str . Pr
L

t
3
3
24 h
m
4 m
Q V . Str. Pr =
=20.178
=2.33510
t
24 h
s
0.9912 3
m
20

1
Conform tipodimesiunii P.Ad diametrul pistonului este de 1 2
DP =1

1
(38.1 mm)
2

Viteza unghiulara a manivelelor se calculeaza in functie de turatie cu expresia

cunoscuta:
=

n rad
30 s

=1.047

rad
s

Randamentul P.Ad este determinat de 2 componente, conform relatiei [1];

v =u s
u -randamentul de umplere cu lichid
s -randamentul volumic de scurgere
Se admite ca P.Ad functioneaza fara gaze, adica s-a facut o alegere corecta a
separatorului de gaze si ca urmare:
u=1
s -se alege in functie de adancimea de fixare (H) astfel pentru h=1497m se accepta
conform [1];
s [ 0.65 ; 0.80 ]
Se alege:

s =0.70

Se obtine:
820
S p=

t
zi

0.000038121.047

rad
0.70
s

=1.504 m

Astfel rezulta lungimea cursei de adancime / cursa pistonului.

S p=1.504 m

2.4 Determinarea lungimii pierderii de cursa a pistonului

2.4.1 Determinarea lungimii pierderii de cursa a pistonului la cursa ascendenta (CA)

Pierderea de cursa a pistonului la CA este fenomenul de reducere a lungimii cursei

t
pistonului, care are loc la inceputul CA (pe durata A 1 ), din cauza deformatiilor elastic a
G.PP
Deci, lungimea pierderii de cursa a pistonului la CA reprezinta alugirea G.PP
)
S( A) = L(A
ps

Fe =k L
( A)

Fe
L = s
k G . PP
(A )
ps

nt .p

1
k G . PP
k P .i=

=
i=1

1
; unde nt . p=3
k P .i

EA p .i
LP . i

E=2.110

10

N
11
=2.110 Pa
2
m

A pi =

k pi =

d pi
A p 1=285.023 mm2 ; A p 2=387.948 mm2 ; A p 3=506.707 mm2
4

EA pi
L pi

2.11011285.023106
N
KN
k p 1=
=86356.774 =83.357
693.111
m
m
k p 1=

11

11

2.110 387.94810
N
KN
=201561.345 =201.561
404.19
m
m

2.110 506.70710
N
KN
k p 1=
=265228.143 =265.228
401.196
m
m

( A)

(A )

( A)

( A)

F p . s=F p + F f . pc + F f .G .PP C . TE
(D)

F(f A)
. pc =F f . pc =F f . pc =25D P

Ff . pc =250.0381=0.953 KN
F(fA.G) . PPC .TE =k f GaG . PP=1.284 KN

GaG . PP=GG . PP 1

L
o

GaG . PP= G Pi
i=1

G pi =q piL pi
q pi =m1 pig
k f =0.5a
a -coeficient de frecare de alunecare
L

Nr.Crt
1
2
3

[ ]
t
3
m

0.90
0.96
0.98

0.25
0.30
0.60

[ 5o ; 6o ] ; Se alege=5o

Nr. de
ordinde i
dp

in (mm)
2

2
3
( 19.05 )
4

3
7
( 22.225 )
8

1 (25.4)

A pi [mm ]

285.023

387.948

506.707

k Lpi [%]

46.3

27

26.8

L pi [m]

836.641

487.89

484.276

k pi

83.357

201.561

265.228

[KN/m]

k G . PP [KN/m

48.243

]
m1 pi [kg/m]

2.43

3.30

4.29

q pi [N/m]

23.838

32.373

42.085

GPi

19.944

15.794

20.381

[KN]

G G. PP

[KN]

56.119

Ga .G . PP [KN]
49.033

( A)

( A)

( A)

(A)

(A )

F p =F pLcp + F L + F p .C . TE
F pLcp = p Lcp( A p A t )
A)
p(Lcp
=5 0.5 Mpa=500 KPa=500

KN
m2

2
2
2
2
2
A P= DP = 38.1 mm =1140.092 mm =0.001140092 m
4
4
2
A t = d t
4

d
t =d p 1

Se accepta

A t = 19.052=285.023 mm2=0.000285023 m 2
4
A)
F(pLcp
=500

KN
( 0.001140092 m20.000285023 m2 )
2
m

A)
F(pLcp
=0.428 KN

F(LA) =p HsL( A p A t ) pHsLsiA p

pHsL =cgH
pHsL =0.9912

t
m
KN
9.81 2 1497 m=14556.593 2
3
m
s
m

pHsL =14556.593

KN
=14.557 MPa=145.57
2
m

pHsLsi =0.92

t
m
KN
9.81 2 100 m=902.52 2
3
m
s
m

pHsLsi =902.52

KN
=0.903 MPa=9.025
2
m

F(LA) =14556.593

KN
KN
0.855069103 m20.90252 2 1.140092103 m2
2
m
m

F(LA) =12.446 KN
F p .C .TE =cT p .C . TEmLv 2p ( )
Unde ( t )unghiul de rotatie al manivelelor
v p [ 1; 2 ]

m
s

Se accepta viteza 1m/s

v p =1

m
s

nt . p

m L = m Li
i=1

nt . p=3
mLk = LV Lk
V Lk =( AiTE A pk )L pk
V L 1=( AiTE A p 1 )L p 1

2
2
A iTE = DiTE =2674.979 mm
4

Pt:

s =7.32 mm
DTE =2
si TE
;
8

DiTE =58.36 mm

V L 1=( 2.6749790.285023 )103836.641 =1.999 m3

V L 1=

3
1.999 m

V L 1=1.116 m

V L 3=1.050

m3

mL 1=0.9912

t
1.999 m3 =1.981t
3
m

mL 2=0.9912

t
1.116 m3=1.106 t
3
m

mL 3=0.9912

t
1.050 m 3=1.040 t
3
m

mL =4.127 t
3

k( A p At )

n
DiTE( AiTE A Pk ) 3
1
C F p .C .TE =
2 i=1
mL
t.p

mLk

k ==0.046

C F p .C .TE =

{ [(

1
0.046
2

[ ( 1.140920.285023 )103 ]
1.999
3 3
0.05836 [ ( 2.6749750.285023 )10 ]
4.127

C F p .C .TE =0.02 m1
F p .C .TE =0.02

1
m
4.127 t1 2 =0.08254 KN
m
s

F(pA )=0.428 KN +12.446 KN +0.08254 KN

( A)

F p =12.957 KN

F(psA )=12.957 KN + 0.953 KN +1.284 KN =15.194 KN

)
L(A
PS =

15.194 KN
=0.315 m
KN
48.243
m

)(
+

[ ( 1.140920.285023 )103
0.05836 [ ( 2.6749570.387948 )
4.127

2.4.2. Determinarea lungimii pierderii de cursa a pistonului la CD (cursa descendenta)

(D )

F
| L |= K p . s
G . PP
(D )
p. s

(D)
( D)
(D)
(D )
F(D)
p . s=F p + F f . pc + F f .G . PPC .TE + F f .G . PP L

(A )
F(D)
f .G . PPC .TE =F f . G . PPC .TE =1.284 KN

(D)

(D )

(D)

F p F pLcpF L
(D)

(D )

F pLcp = p LcpA t
( D)

(A )

pLcp > p Lcp

D)
p(Lcp
=6 600 KPa=600

D)
F(pLcp
=600

KN
2
m

KN
0.285023103 m2=0.171 KN
2
m

F(D)
L p HsLAt
hp H
F(D)
L =14556.593

KN
0.285026103=4.149 KN
2
m

F(pD )=0.171 KN + 4.149 KN =4.32 KN

nt. p
(k)
F f .G . PP L= ( C(k)
f . C. PP LLPk +C R . M . PPL ) v a ()
k=1

nt . p=3
v a ( )=ct=1
v a =1 m/ s

m
s

1+
(k)

C f .C . PP L=9.75 L

D iTE
dp

[ ( )]

D
D
ln iTE 1+ iTE
dp
dp

N
58.36
s1+
2
19.05
m
Ns
C(1)
=2.357 2
f .C . PP L=9.750.15
m
58.36
58.36
ln
1+
19.05
19.05

)]

N
58.36
s1+
2
22.225
m
Ns
C(2)
=2.353 2
f .C . PP L=9.750.15
m
58.36
58.36
ln
1+
22.225
22.225

)]

N
58.36
s1+
2
25.4
m
Ns
C(3)
=2.382 2
f .C . PP L=9.750.15
m
58.36
58.36
ln
1+
25.4
225.4

(k)

)]

C R . M . PPL =2.0410 LD TE. i( 0.381 )

In care
E

[)

dp
,
D iTE

](

dp 2
D iTE
dp
2
+1.69( 1+0.326 )
d
DiTE
1 p
DiTE

2.77

dp
, =
DiTE

2.75

( )

d
1 p
DiTE

( )

2.77 0.326
+1.69( 1+ 0.326 ) 0.82420.3262
dp
10.326
E
, =
=0.216
2
DiTE
10.326

(1)

C R . M . PPL =2.0410 0.15

(1)

C R . M . PPL =4.11110

N
3
2.75
s58.3610 m( 0.8240.381 ) 0.216
2
m

KNs
m
2

2.77 0.380
+1.69(1+ 0.380 ) 0.82420.3802
dp
10.380
E
, =
=0.341
DiTE
10.3802

4
C(2)
R . M . PPL =2.0410 0.15

3
C(1)
R . M . PPL =6.48910

N
s58.36103 m( 0.8240.381 )2.750.341
2
m

KNs
m

2.77 0.435 2
+1.69(1+ 0.435 ) 0.824 20.435 2
dp
10.435
E
, =
=0.531
DiTE
10.4352

4
C(3)
R . M . PPL =2.0410 0.15

3
C(1)
R . M . PPL =10.10510

F f .G . PP L= 2.357103

N
s58.36103 m( 0.8240.381 )2.750.531
2
m

KNs
m

KNs
KNs
KNs
836.641 m+ 4.111103
+ 2.353103
487.89 m+6.489
2
2
m
m
m

)(

F f .G . PP L=4.308 KN
(D)

F p . s=4.32 KN +0.953+1.284 KN + 4.308 KN

( D)

F p . s=10.865 KN
L(psD )=

10.865 KN
=0.225 m
KN
48.243
M

Lps =0.315+ 0.225=0.54 m

2.5 Calculul lungimii de suprafata si a lungimii supreacursei pistonului

2.5.1 Determinarea lungimii cursei de supreafata
S=

S p+ S
c sc

In care:
Sp

este lungimea cursei de adancime si a fost calculate anterior:

S p=1.504 m

este lungimea pierderii de cursa a pistonului:

S=0.54 m

c sc

este coeficientul de supracursa si se calculeaza cu relatia

(conform [1])
c sc =1+

( Ln )2
10
10

Deoarece G.PP este tronsonata, coeficientul

se apreciaza cu valoarea de 2.60

conform lui W.E. Gilbert;

=2.60
L H=1497 m

n=10rot /min
c sc =1+

S=

2.60
2
( 149710 ) =1.06
10
10

S p + S 1.504+ 0.54
=
=1.928 m
c sc
1.06

Lungimea cursei de suprafata este de 1.928 m.

2.5.2 Determinarea lungimii supracursei pistonului.
Lungimea supracursei pistonului reprezinta deformatia elastic a coloanei de prajini
de pompare.
S sc = L p . i
S sc =

( Ln )2S
10
10

S sc =

2.60
( 149710 )21.928=0.112 m
10
10

Lungimea supracursei pistonului este de 0.112m.

2.6 Verificarea conditiei de limitare a efectelor dinamice din timpul procesului

de pompare.
Conditia de limitare a efectelor dinamice din timpul procesului de pompare se
exprima astfel:
Sn 33.42

m
min

1.928 m10

c.d
m
33.42
min
min

19.28

m
m
33.42
min
min

3. ALEGEREA TIPULUI DE UNITATE DE POMPARE, A MOTORULUI,

REDUCTORULUI SI A TRANSMISIEI PRIN CURELE TRAPEZOIDALE
3.1 Alegerea tipului de unitate de pompare
Unitatea de pompare se alege pe baza fortei sarcnii maxime de la capul de
F
balansier ( M
si a lungimii cursei de suprafata.
F M FCB . M =F A . M

F M =( GG .PP + F L ) 1+
( A)

F L =F L =12.446 KN

GGPP=56.119 KN
S=1.928 m
n=10rot /min

Sn
137

F M =( 56.119+ 12.446 ) 1+

1.92810
=78.214 KN =7.97 tf
137

Cu ajutorul aceostor date, din tabelul 4.1, din [1], se va alege:

UP 9T-2500-3500M
Cu parametrii principali:
FM

=9 tf,

S M =2500

mm;

Si caracteristicile:
T-reductor transportabil
M-echilibrare pe manivele
Din tabelul 4.1; din [1]; se preiau toti parametrii UP;
S { 0.9 ; 1.2; 1.5 ; 2 ; 2.5 } m
r { 0.45 ; 0.595 ; 0.74 ; 0.975 ; 1.195 } m
a=2.5 m
b=2.5 m

l=3 m
p=3.842 m

n {615 } rot /min

i R =1:36.34
nG =4
m1G =885 kg
mUP=12.410 t

3.2 Recalcularea lungimii cursei pistonului, a frecventei de pompare, a

coeficientului de supracursa pistonului .
3.2.1 Recalcularea lungimii cursei pistonului:
Alegerea lungimii cursei de suprafata se face in functie de debitul sondei, debitul
este direct proportional cu lungimea cursei de suprafata.

Din masurile tipizate cursei efectuate de CB al UP, se alege o masura egala sau mai mare
decat cea obtinuta din calcul, adica:
S 1.928 m

Se alege: S=2 m
Determinarea lungimii cursei pistonului (

Sp

se poate rezolva numeric, prin

incercari, obtinandu-se o solutie aproximativa. Se foloseste expresia urmatoare:

S 3P ( S S )S 2P=

9.36
LQ 2

S
A P v
107

Si se dau valori lui

egala cu precizia de

Sp

pana cand valoarea obtinuta in partea stanga este aproximativ

103 , cu valoarea din partea dreapta. Apoi se calculeaza frecventa

de pompare si, dupa aceea numarul de c.d/min.

Intai vom calcula termenul din drepata:

9.36
LQ 2
9.36

S= 7
7
A Pv
10
10

Acum se vor da valori lui

m
s
3 2
1.14010 m 0.7

1497 m2.31510

Sp

S p=1.5
1.53( 20.54 )1.52=0.09
0.09 0.353037

S p=1.6 m
1. m3 ( 20.54 )1.62 =0.3584
0.3584 0.353037

S p=1.599 m
1.5993( 20.54 )1.5992=0.355395

S p=1.598 m

3 2

2 m=0.353057

pana cand ajungem la un rezultat apropiat de 0.353037

S 3P ( S S )S 2P

0.355395 0.353037

1.598 ( 20.54 )1.598 =0.352397

0.352397 0.353037
Pentru lungimea cursei pistonului se adopta valoarea;

S p=1.598 m

3.2.2 Frecventa de pompare se obtine cu formula:

3

m
Q
s
=
=
=0.181 Hz
3
A pS p v 1.14010 1.5980.7
2.31510

3.2.3 Coeficientul de supracursa:

c sc =1+

( Ln )2
10
10

c sc =1+

2.60
( 149710 )2=1.06
10
10

c sc =1.06

3.2.4 Lungimea supracursei pistonului:

S sc =

( Ln )2S
10
10

S sc =

2.60
( 149710 )22=0.117 m
10
10

3.3 Stabilirea codului pompei de adancime si prezentarea constructiei acestei

pompe
Codul (semnul graphic de nominalizare al) pompei este reprezentat de un
ansamblu de numere si litere (conform tabelului 2.10):
(CC )DTE ( CCC )Dp L1 L2 L3 L4 w ( LC ) w ( L p ) w ( L e ) ,
unde (CC )DTE

este un numar format din doua cifre care indica diametrul exterior al

tevilor de extractie
exterior al pistonului

( D TE ) , ( CCC )Dp

reprezinta un numar care precizeaza diametrul

( D P ) ; L1 L2 L3 L 4 un ansamblu de litere care pune in evidenta

caracteristicile pistonului, cilindrului si pomepei, in ansamblu, si anume:

L1

arata modul de introducere a pompei (MIP),

L2

reprezinta tipul pistonului (TP) (metallic sau cu garniture), tipul cilindrului (TC)

(cu camasi sau unic, cu prete gros sau subtire),

L1 { R ,T } ,

L2 { H ; L ; W ; P ; S }

L3

locul de ancorare (LAn) (sus sau jos),

L4

tipul dispozitivului de fixare (TDF) (cu ancora metalica, adica mechanic, sau

cu cupe),
w ( LC )

L3 { A ;B }

L4 { M ,C }

-valoarea numerica a masurii lungimii cilindrului

( LC ) , cu [ LC =ft ;

w ( L p ) -valoarea numerica a masurii lungimii pistonului, cu [ L p =ft ;

w ( Le )

-valoarea numerica a masurii lungimii extesiunilor

Conform pompei alese la punctual 1.4;

Codul pompei este:

7
1
2 1 RHBM
8
2

( Le ) , cu [ Le ]=ft .

7
1
P2 1
8
2

7-2-4

Sau conform tabelului 2.10 din [1] 25-150 RHBM 7-2-4

inseamna: pompa de adancime introdusa cu prajinile de pompare (R), in tevi de extractie
7
7
1
2
2
1
de
8 (deci, cu diametru exterior
8 ), cu piston metalic, cu diametrul de
2 si
lungimea de 2 ft, cu cilindru metalic (H) (cu diametrul interior

1
2 ) cu lungimea de 7 ft,

cu ancorare/ dispozitiv de fixare amplasat jos (B), cu ancora metalica (M) si lungimea
totala a extensiilor de 7ft.

3.4 Alegerea reductorului de turatie

Reductorul este construit in conformitate cu normele API Spec. 11E. El are doua
trepte de reducere, realizate dub forma de doua angrenaje cilindrice cu dantura inclinata.
Prima treapta de reducere este reprezentata de doua angrenaje paralele, cu danturile
inclinate in sensuri opuse, formand un V, iar a doua treapta este formata dintr-un angrenaj,
dispus spre interior, cu dantura in V, cu varful invers decat al danturii primului angrenaj.
Prin aceasta asezare a danturii, se compenseaza fortele axiale din angrenare,
astfel incat lagarele fiecarui arbore sunt solicitate numai radial. Angrenajele se monteaza
intr-o carcasa care constituie si baia de ulei pentru roti si rulmenti.

[ M O 1.M ]=khf m

M O 1.M =

1
O1 A

( A(stM. A) sin0 + A (dM. A) sin 2 0 )

(M)
Unde: A st . Asin 0 -reprezinta componenta static;

A (M)
st . Asin 0 -reprezinta component dinamica;
Momentul maxim apare la prima parte a cursei ascendente;
cos 0=

)2
(M)2
A (stM. )A + A(M
st . A +32A d . A
(M )

8Ad . A

O 1 A =0.940.97 ;
O 1 A =0.94

Se adopta:

A (M)
st . A=

[ ( )

b
mL
a2
mG . PP

GG . PP 1+
A (M)
d .A=

A)
D)
L
F (LA )+ F (LD ) F(pLcp
+ F (pLcp
GG .PP 1 k f + F f . pc +
+
a
0
2
2

1
2

a=b=2.5 m

l=3 m
p=3.842 m

r=0.975m
L=0.9912

O =7.85

t
m3

t
m3

k f =0.026
=1.047

rad
s

GG . PP=56.119 KN

r 22

r ;

mG . PP=5.721 t
mL =4.127 t
F f . pc =0.953 KN
( A)

F L =14.446 KN

F(LD )=4.419 KN
( A)

F pLcp =0.428 KN
D)
F(pLcp
=0.171 KN

A (M)
st . A=

56.119 KN 1

0.9912
14.446+4.419 0.428+0.171
0.026+ 0.953 KN +
+
2.5
7.85
2
2
0.975=11.661
2.5

A (M)
st . A=11.661 KN m

KN 1+
1
A (M)
d . A = 56.119
2

4.127
2.5 2
5.721

2.5

0.975 1.047

9.81

=5.131 KNm

A (M)
d . A =5.931 KNm
cos 0=

11.661+ 11.6612 +325.9312

=0.502834798
85.931

0 =1.043 rad=59.8120
0

259.812
0
11.661 KNmsin 59.812 +5.931 KNmsin ( )=16.208 KNm
1
M O 1.M =

0.94

M O 1.M =16.208 KN m
M O 1.M =

16.208
1000=1652.192 kgfm
9.81

Reductor cu tipodimensiunea 20

Din [5], tabelul 2.8:

Principalii parametrii ai reductorului de turatie sunt:
M O 1.M =2000 kgfm
i RI =

1
6.411

i RII =

1
5.640

i RT =

1
36.158

n M =20

rot
min

3.4 Alegerea motorului electric

Pentru actionarea unitatii de pompare (UP) se utilizeaza un motor
electric asincron cu rotorul in scurtcircuit de constructive normal, alegerea lui
se face pe baza puterii echivalente pe durata ciclului de pompare.
M O1
P
Pech = o1 ech

M O 1
=tct R
M O 1

este randamentul transmisiei de la motor la arborele de iesire din

redactor.
Randamentul transmisiei prin curele trapezoidale;
tct =[ 0.8700.935 ] ;
tct =0.870
R=3r2an .cil
r =0.98
an .cil =0.95
3

R=0.98 0.95

 R=0.849
M O1
=0.8700.849
M O 1
=0.739
Po 1 ech =M o1 ech
=1.047

M o 1 ech=

rad
s
2

M2o1d
0

2
2

I = M 2o 1d

Se noteaza:

I =I 1 + I 3
I 2 =0 ; I 4=0 ;
o 1 A

1
I 1=
02 =arccos

A st . A
2Ad . A

A st . A=11.661 KN m
A d . A =5.931 KNm

A st . A
11.661
1
1 0.983 1
2Ad . A
25.931

Deoarece
02=arccos

0.983 1 solutia 02

exista;

KNm
=169.437 =2.957 rad
(11.661
25.931 KNm )
0

5.9312 KNm
[ 22.957sin2.957cos 2
1
11.6112 KNm (
4
I1 =

2.957sin 2.957cos 2.957 )+

2
3
0.94 2

04 =arccos

A st . D
2A d . D

A st . D
+11.661
1
1 1.95 1
2Ad . D
22.981

Deoarece

1.95 1

solutia

04

nu exista

04 =2

o 1 A

1
I 4=

I 4=

(u exista t ransmisiei prin curele trapezoidale ; iesire dinreductor . pompare . on cu rotorul

1

2
2
0.94
2

I =I 1 + I 3=326.918 KN m +248.557 KN m =575.475 KN m

M o 1 ech=

575.475 KN 2 m2
=9.570 KN m
2

Po 1 ech =9.570 KNm1.074

Pech =

rad
=10.278 KW
s

10.278 KW
=13.908 KW
0.739

Din tabelul 2.9, se alege un motor cu n=750 rot/min, cu 8 poli si anume AE2200M-8, avand urmatoarele caracteristici:
-puterea nominala; P=17 KW
-turatia nominala; n=725 rot/min
- =87
- cos =0.79
-

In

=28.4 A

M p /M r

Ip
=6
In

=1.5

3.6 Alegerea transmisiei prin curele trapezoidale

O transmisie prin curele trapezoidale cuprinde una sau mai multe curele
trapezoidale, montate pe roti de curea corespunzatoare: Profilul curelelor si al canalelor
rotilor de curea este astfel ales incat contactul dintre curea si roata sa se realizeze pe
flancurile canalului si nu pe fundul acestuia.
Transmisia prin curele trapezoidale asigura transmiterea miscarii de rotatie pe
suprafata laterala a curelei, cu effect de impanare a aceia in canalul din roata de
transmisie in care patrunde. In aceste conditii se mareste frecare si deci se micsoreaza
tensiunea initiala de montaj.
Conform STAS 10076-75 se defines urmatorii termini referitori la curelele
trapezoidale:
-curea trapezoidala: curea a carei sectiune transversal are, in general, forma unui trapez,
de regula isoscel;(figura alaturata)
-unghiul curelei trapezoidale, : unghiul format de flancurile sectiunii transversale a curelei;
-inaltimea nominal a curelei trapezoidale, h: inaltimea trapezului definit anterior;
-latimea bazei mare a sectiunii curelei, a: baza mare a trapezului;

-linia primitive a curelei trapezoidale: oricare dintre liniile longitudinale ale curelei la nevelul
careia ne se produc intinderi sau compresiuni ca urmare a incovoierii curelei;
(figura 5.205)
-zona primitiva a curelei trapezoidale: locul geometric al liniilor primitive;
(figura 5.206)

lp

-latimea primitiva a curelei trapezoidale,

; latimea curelei la nivelul zonei sale

primitive;
-lungimea primitiva a curelei trapezoidale,

Lp

; lungimea liniei primitive;

-inaltimea relativa a curelei trapezoidale, h/

lp

; raportul dintre inaltimea nominala a

curelei si latimea primitiva a acesteia.

Pentru rotile de curea (pentru curele trapezoidale) se definesc termenii:
-roata de curea trapezoidala: roata avand unul sau mai multe canale exterioare (in general
cu profil identic in forma de V simetric, tesite sau netesite) obtinute prin revolutia profilelor
acestora in jurul axei de rotatie a rotii;
-latimea primitiva a canalului rotii de curea trapezoidala,

lp

: latimea canalului egala cu

latimea primitiva a curelei prevazute pentru aceasta;

-diamtrul primitiv al rotii de curea trapezoidala,

Dp

: diametrul rotii masurat la nivelul

latimii primitive a curelei utilizate;

-circumferinta primitiva a rotii de curea trapezoidala,

Cp

: circumferinta cercului avand

diametrul egal cu diametrul primitiv al rotii de curea trapezoidala.

n=10

rot
min

n M =725

iR =

i=

rot
min

1
36.158

n
10
3
=
=13.79310
nM 725

i 13.793103
i tct= =
=0.499
iR
1
36.158
Conform [14] se alege o curea de tipul SPB (curea trapezoidala ingusta), cu un diametru
minim de infasurare pe roata de 140mm.
Se va alege roata cu diametrul minim (
D p 1=250 mm

Dp1

);

D p 2=

D p 1 250 mm
=
=501.002 mm
itct
0.499

Se adopta din tabelul 5.63, din [14];

D p 2=500 mm
Se recalculeaza raportul de transmitere al transmisiei prin curele trapezoidale (
functie de
i tct =

Dp1

si

Dp2

D p 1 250 mm
=
=0.5
D p 2 500 mm

Se recalculeaza raportul de transmitere

i=

i ;

0.51
=13.828103
36.158

Se recalculeaza turatia arborelui de iesire din reductor ( n );

3

n=in M =13.82810 725=10.025

rot
min

Distanta intre axe (A) se alege in functie de urmatorul interval:

A= [ 1.75 2 ]( D p 1+ D p 2)mm

A= [ 1.75 2 ]( 250+500 ) mm
A= [ 1312.5 1500 ] mm
Se alege valoarea

A=1400 mm

Se calculeaza unghiul dintre ramurile curelei ( ):

D D p 1
sin = p 2
2
2A
=2arcsin

D p 2D p 1
2A

=2arcsin

500250
0
=10.24
2800

Unghiul de infasurare la roata mica de curea:

1=

i tct

), in

1=180 10.24 =169.76

1=2.963 rad
Unghiul de infasurare la roata mare de curea:
2=
2=1800 +10.240 =190.240
2=3.320 rad
Se calculeaza lungimea curelei cu urmatoarea formula:
L=L1 +2L3 + L2
L1 =

1D p 1
rad250 mm
=2.963
=370.375mm
2
2

L2 =

2D p 2
rad500 mm
=3.320
=830 mm
2
2

R R p 1
tg = p 2
2
L2
L3=

( 250125 ) mm
=1395.097 mm
10.24 0
tg
2

L=370.375 mm+21395.097 mm+830 mm=3990.569mm

Se adopta pentru:

L=3991 mm

Numarul preliminar de curele trapezoidale (

relatia:
z o=

P1 cc f
P0c Lc

Conform [14];
c f =1.7
c L =1.1
c =0.97

z0

) ale unei transmisii se determina cu

P0=7.95 KW
z o=

13.91 KW1.7
=2.788
7.95 KW 1.10.97

Numarul definitiv de curele se determina cu relatia:

z=

zo
cz

Unde:
z=

c z =0.9

(conform [14]) coeficientul numarului de curele.

2.788
3.098
0.9

Se adopta: z=4 curele.

4. CONFIGURATIA GEOMETRICA SI CALCULUL CINEMATIC AL UNITATII

DE POMPARE
4.1 Constructia si functionarea unitatii de pompare
Princpipalele parti componente ale UP sunt: motorul de actionare (3), transmisia
(reducatoare) prin curele trapezoidale (4,5); reductorul de turatie (6); manivelele (7);
bielele (10); balansierul (13); contragreutatile de echilibrare pe manivele (6) si/sau pe
balansier (15). Toate aceste elemente se monteaza pe o sanie/rama de baza (2), care se
amplaseaza pe o platforma de beton (1).
Lantul cinematic dintre arborele motorului si prajina lustruita are dublu rol:
-de reducere a turatiei motorului;
-de transformare a miscarii de rotatie a arborelui de iesire din reductor in miscare de
translatie, alternativa, pe veritcala, a prajinii lustruite.

In figura urmatoare este reprezentata schema unitatii de pompare cu cab balansier si

prajini de pompare;

4.2 Stabilirea configuratiei geometrice a unitatii de pompare

Din prametrii constructivi ai unitatii de pompare de tipul UP 9T 2000-3500M
cunoastem: a=2.5 m ; b=2.5 m ; l=3 m ; p=3.842 m ; r=0.975m
Se caluleaza rapoartele:
r r r
; ; ;
b l p
Si rezulta:
r 0.975 m
=
=0.39
b
2.5 m
r 0.975 m
=
=0.325
L
3m
r 0.975 m
=
=0.254
p 3.842 m
Se calculeaza coeficientul de asimetrie geometrica, ce se exprima prin relatia:
AS=

AS=

1
1
1
+ 2
2
r
r
r
b
l
p

() () ()

b 2 l 2 p 2
2.5 2
3 2 3.842
+

=
+

r
r
r
0.975
0.975
0.975

()() () (

AS=0.514

)(

) (

Deoarece
AS <1
Mecanismul patrulater articulat are o configuratie asimetrica exterioara (ASE) conform
figurii urmatoare:

Se noteaza cu

unghiul format de directia dreptei

O 1 B1

cu directia

OO1

1 (OO1 ,O1 B 1)
si cu

unghiul format de directia dreptei

O 1 B2

cu directia

OO1

2 (OO 1 ,O 1 B 2)
Atunci unghiul de asimetrie

este dat de egalitatea urmatoare:

=1 2
Unghiul

se determina aplicand teorema lui Pitagora generalizata in

O1 OB1

adica:
b2= p 2+(l+r )22 p( l+ r)cos 1
cos 1=

p2 +(l+ r)2 b2 3.8422 +3.9752 2.52

=
2 p(l+r )
23.8423.975

1=arccos0.795955624=37.254 0
Unghiul

2
2

cos 2=

se calculeaza folosind aceasi teorema, dar aplicand in

2

p +(lr ) b 3.8422 +2.02522.52

=
2 p(l r)
23.8422.025

cos 2=0.810508222=35.854 0
Rezulta unghiul de asimetrie:
=|12|=37.254 035.854 0=1.4 0

4.3 Determinarea sensului de rotatie a manivelelor

O1 OB2

, adica

Pentru o sonda cvasi veritcala, sensul preferential de rotatie a manivelelor este cel
pentru care se obtin solicitari dinamice reduse, ceea ce impune ca viteza medie de
deplasare a capului de balansier la CA sa fie mai mica decat cea de la CD,
v A . A< v A. D
Cum configuatia geometrica a mecanismului patrulater articulat este cu asimetrie
exterioara (ASE), inseamna ca sensul de rotatie a manivelelor trebuie sa fie cel pentru
care, la inceputul cursei ascendente, manivelele se rotesc invers fata de capul balansier,
conform figurii de mai sus. Astfel unghiurile de rotatie a manivelelor la cele doua curse
sunt date de expresiile urmatoare:
A = + ; D= ;
si rezulta:
A =181.4 0 ; D =178.60

Folosind relatia de definitie a coeficientului de asimetrie cinematica:

k=

D 178.6 0
=
=0.985
A 181.4 0

Deoarece

k <1 , se observa ca unghiul de asimetrie, exprimat in functie de coeficientul

de asimetrie cinematica sub forma:

=

1k
1+ k

Este pozitiv, ceea ce insemna ca s-a ales corect sensul preferential de rotatie a
manivelelor.