Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Ingrijirile la domiciliu fac parte integranta din marea categorie a ingrijirilor comunitare si
ele pot fi descrise ca ingrijiri si ajutor acordat acasa, in familie, celor ce au nevoie. Scopul
principal al acestui model de ingrijire este acela de a face posibil ca oamenii sa-si mentina gradul
de independenta si sa-si continue viata acasa cit mai mult timp posibil.
Scopul ngrijirii la domiciliu este ca pacientul s beneficieze de ngrijire demn, adecvat i
corespunztoare nevoilor individuale direct n mediul su familiar. Datorit acestui tip de
ngrijire numrul i durata tratamentelor spitalizate pot fi reduse, iar procesul de vindecare al
bolnavului poate fi mbuntit.
Se poate recurge la acest tip de serviciu, n cazul n care starea de sntate a bolnavului necesit
ngrijire complex, care nu necesit ns spitalizare..
Orice persoana, care are statutul de asigurat, are dreptul la 90 de zile de ingrijiri la domiciliu o
singura data in timpul vietii.
Serviciile de ngrijire la domiciliu sunt oferite n regim de gratuitate, dac ele sunt
recomandate de ctre medicul specialist curant al pacientului, pe baza unui formular deservind
acest scop, dup spitalizare sau n loc de aceasta.
Serviciile de ngrijiri medicale la domiciliu se acord de ctre furnizorii de ngrijiri medicale la
domiciliu, persoane fizice sau juridice autorizate i evaluate n condiiile legii pentru acordarea
acestor tipuri de servicii, alii dect medicii de familie, furnizori care ncheie contracte cu casele
de asigurri de sntate pentru servicii de ngrijiri medicale la domiciliu.
Pachetul de servicii medicale de baz pentru ngrijiri medicale la domiciliu i ngrijiri
paliative ladomiciliu cuprinde:
1. Msurarea parametrilor fiziologici: temperatur + respiraie |
2. Msurarea parametrilor fiziologici: puls + TA |
3. Msurarea parametrilor fiziologici: diurez + scaun |
4. Administrarea medicamentelor: intramuscular/subcutanat/intradermic/oral/pe mmucoase
5. Administrarea medicamentelor intravenos( sub supravegherea medicului)
componentele sale biologice, psihologice si sociale. Pornind de la ea asistentele sunt acelea care
se ingrijesc de aspectele complexe ale vietii oamenilor (Ruth si Partridge, 1978).
Standardele de nursing comunitar sunt orientate mai mult spre activitatea practica si cuprind
etapele de analiza, planificare, implementare si evaluare pe baza planului de nursing.
Fiecare asistenta comunitara dezvolta o filozofie de nursing bazata pe pregatirea,
activitatea ei profesionala si propria personalitate. La ea mai contribuie experienta de lucru,
colaborare complexa cu clientul, familia, comunitatea, cu ceilalti membri ai echipei precum si
studiul permanent. Filozofia nursingului comunitar este bazata pe "valoarea si demnitatea
individuala".
Ingrijirea in comunitate trebuie sa ofere confort si liniste, sa ajute persoanele cu probleme
de sanatate sa-si vindece corpul sau sa-i ajute sa traiasca demn cu propriile infirmitati.
In desfasurarea activitatilor de nursing comunitar se urmareste atingerea unor standarde pentru
ingrijirile la domiciliu si anume:
1. Culegerea de date despre starea de sanatate a pacientului/clientului este continua si
sistematica.
2. Diagnosticul de nursing deriva din datele culese.
3. Planul de nursing include scopuri ce rezulta din diagnosticul de nursing.
4. Planul de nursing stabileste prioritatile de ingrijire in functie de diagnosticele de nursing.
5. Interventia de nursing presupune si participarea pacientului la promovarea starii sale de
sanatate, a recuperarii si mentinerii sale.
6. Actiunile de nursing ajuta pacientul sa - si mareasca potentialul de sanatate.
7. Progresul pacientului in atingerea scopurilor propuse este realizat prin participarea comuna a
nursei si a sa.
8. Actiunile de nursing implica evaluari repetate, stabilirea/reorientarea prioritatilor, definirea
noilor scopuri si revizuirea permanenta a planului de nursing.
Integrarea - una dintre dimensiunile asistentei comunitare o reprezinta integrarea sa cu celelalte
serviciile de sanatate mintala. Pentru realizarea ei a fost necesara introducerea cunostintelor de
psihologie comportamentala si de dezvoltare in pregatirea asistentelor si recunoasterea de catre
comunitate a responsabilitatilor ce le revin in raport cu dereglarile/modificarile emotionale ale
cetatenilor precum si a valorilor rezultate din relatia asistenta - client si asistenta-familie.
Multi membrii ai diferitelor clase sociale sau apartinand grupurilor economice au inceput sa fie
preocupati de valoarea mentinerii starii de sanatate a fiecarui individ. S-a recunoscut faptul ca
sanatatea nu este un privilegiu al acelora care pot plati pentru ea, ci un drept al fiecaruia.
Serviciile de ingrijire la domiciliu sunt acele servicii acordate indivizilor de toate varstele. Ele se
adreseaza varstnicilor, suferinzilor cu diferite dizabilitati, bolnavilor aflati in convalescenta care
necesita ingrijiri de scurta/lunga durata. Serviciile de ingrijire a domiciliu pot fi specializate si
depind de natura si dimensiunea nevoilor de ingrijire ale clientului.
Majoritatea spitalelor din Europa si nu numai, au astazi propriile case de ingrijire programe de
planificarea si coordonarea ingrijirilor la domiciliu furnizate dupa externarea din spital.
Chiar daca Ingrijirile la domiciliu sunt ca o alternativa la spitalizare, respitalizare si spitalizare
prelungita, acestea pot prezenta unele avantaje si dezavantaje.
Avantaje:
Este mult mai ieftin sa ingrijesti acasa decat in spital. Se reduc cheltuielilehoteliere,
medicamente, materiale sanitare, hrana, de intretinere siadministrative;
Reducerea riscului aparitiei infectiilor intraspitalicesti;
Beneficiul fizic si psihic al pacientului de a fi ingrijit in mediul sau, alaturide familie;
Medicul de familie si specialistul, pot sa urmareasca prin intermediulfurnizorilor autorizati, care
este evolutia pacientului si poate interveni, dacaeste cazul;
Se creeaza sentimentul de securitate al pacientilor care pleaca acasa fiedupa externare, fie de la
cabinetul medicului de familie, fie din ambulatoriude specialitate;
Dezavantaje:
Situatiile inregistrate la domiciliu depasesc uneori posibilitatea de interventie a echipelor
medicale necesitand cadrul institutional. Prin ngrijire la domiciliu se ntelege orice activitate de
ngrijire medicala prestatade personal specializat, la domiciliul pacientului, care contribuie la
mbunatatirea starii de bine a acestuia din punct de vedere fizic si psihic.Beneficiarii ngrijirilor
medicale la domiciliu sunt persoane cu afectiuni acute si/sau cronice, care prezinta un anumit
nivel de dependenta si o capacitate limitatade a se deplasa la o unitate sanitara n vederea
asigurarii ngrijirilor ambulatoriirecomandate de medici.Asigurarea asistentei medicale si a
ngrijirii la domiciliul bolnavului este efectuatan conformitate cu nivelul de pregatire
profesionala a furnizorilor acestor servicii.
Regulile nursingului comunitar.
Literatura de specialitate a pus in evidenta unele reguli ce tin de derularea in bune conditii a
activitatii de nursing comunitar:
1. Nursing comunitar reprezinta o activitate bine stabilita, bazata pe recunoasterea nevoilor de
ingrijire si functionarea pe baza de programe. Ca o activitate ce are ca scop recunoasterea
nevoilor de sanatate ale comunitatii, nursingul este parte integrala a programelor de sanatate
publica.
2. Agentiile de nursing comunitar au definite foarte clar obiectivele si scopurile serviciilor lor.
3. Un grup de cetateni activi, reprezentanti ai comunitatii vor face parte integranta din programul
de nursing.
4. Serviciilor de nursing comunitar li se permite sa obtina informatii cu privire la resursele
economice, culturale, sociale din aria de referinta.
5. In nursingul comunitar familia si clientul/pacientul sunt parteneri al echipei de ingrijire.
6. Educarea, promovarea sanatatii si sfatuirea clientului, familiei, comunitatii sunt parti integrale
ale nursingului comunitar.
7. Asistenta este instruita profesional ca sa lucreze ca furnizor de servicii de sanatate in
comunitate
8. In cadrul activitatii de nursing comunitar asistentei ii revine sarcina de a face evaluari
periodice privind sanatatea comunitatii a familiei, a clientului.
9. Asistenta comunitara este membru al echipei multidisciplinare. Pentru buna functionare a
echipei fiecare trebuie sa recunoasca contributia celorlalti ai echipei in atingerea scopurilor si
obiectivelor propuse, ce constau in mentinerea starii de sanatate, siguranta si confort pentru
client si comunitate.
10. Asistenta comunitara desfasoara activitati de nursing la indicatia medicului responsabil de
ingrijirea medicala si de supervizarea activitatilor.
11. Activitatea de nursing a personalului este supervizata de un personal calificat (exemplu,
asistenta sefa, directorul de nursing)
12. Organizatiile de nursing, agentiile, elaboreaza permanent programe de educatie continua
pentru personalul de ingrijire.
13. Asistenta comunitara este direct responsabila de propria instruire profesionala perioadica.
Refuzul pasiv de implicare prin demisie depresiva, pacientul fiind coplesit de stresul
anterior boli, produs de alte evenimente psihotraumatizante.
Boala fizica acuta poate duce la regresiune, dependenta, pasivitate fata de starea
patologica actuala. Si in tulburarile mental organice, caracterizate prin deteriorarea
functiilor intelectuale si emotionale, clientul poate neglija semnele lor ca si consecintele
pe diferite planuri, cum ar fi nevoia de tutela juridica.