TUTUI.

NAIONAL DE HIDROLOGIE l GOSPODRIRE A APELOR

->M A N f A

^&- Bucuros*: - Floissti 9?. Bucurai, aodOU635. P.OMANIA

Referat de expertiz hidrogeologic

pentru
StudiuL hidrogeologic preliminar pentru stabilirea posibilitilor de
alimentare cu ap la S.C. PIRELLI TYRES ROMNIA S.R.L. Satina,
judeul Olt"
Documentaia elaborat de S.C. SAFAR HOLDING S.R.L. Sucursala Bucureti,
nregistrat la institutul Naional de Hidrologie i Gospodrire a Apelor Bucureti cu numrul
2585/14.07.2006, n vederea obinerii referatului de expertiz, analizeaz la nivel de studiu
hidrogeologic preliminar posibilitile de suplimentare a alimentrii cu ap din surs proprie
subteran a S.CPIRELLI TYRES ROMNIA S.R.L. Slatina.
n prezent fabrica fiind n faza de construcie, alimentarea se realizeaz dintr-un foraj
care furnizeaz un debit de 2.3 l/s, necesarul suplimentar de ap solicitat de beneficiar
pentru funcionarea obiectivului fiind de 27.7 l/s.
Obiectivul este situat n partea de SE a municipiului Slatina, pe partea stng a
drumului Slatina-Brebeni-Drgneti.
n documentaie sunt prezentate condiiile naturale de amplasament geomorfologice,
geologice, hidrogeologice i hidrochimice zonale, punndu-se n eviden caracteristicile
fizico-chimice ale potenialelor surse de-ap din zon.
Dintre sursele poteniale de ap subteran capabile s asigure debitul solicitat,
proiectantul de specialitate a ales ca soluie exploatarea apei subterane prin ase foraje cu
adncimea de circa 1Jfo,0 m, care s capteze acviferul de vrst pleistocen inferior de tipul
stratelor de Cndeti.
Aceast soluie decurge din analiza datelor geologice i hidrogeologice ale zonei
amplasamentului, pe baza unor date din literatura de specialitate i a rezultatelor obinute la
forajele de exploatare existente.
n urma consultrii documentaiilor hidrogeologice din arhiva Institutului Naional de
Hidrologie i Gospodrire a Apelor- Secia de Hidrogeologie i Izotopi de Mediu i a datelor
prezentate de proiectant, considerm justificat soluia propus n studiu.
Pentru o corect execuie i o bun exploatare n timp se recomand:
primul foraj executat va avea caracter de explorare - exploatare;
sparea forajului se va opri la adncimea de circa 140,0 m, dup traversarea
ultimului strat de nisip interceptat pn la aceast adncime;
PT-07-INH-SHIM

alegerea intervalelor captate, tipul de filtre i sortul de pietri mrgritar vor fi stabilite
pe baza litologiei ntlnite in timpul sprii gurii de sond i a diagrafiei geofizice;
se vor izola prin cimentare stratefe superioare celor captate;
dup finalizarea execuiei se vor face teste de pompare pe minim 3(trei) trepte de
debit, pentru determinarea parametrilor reali ai acviferului i stabilirea debitului optim
de exploatare;
se vor preleva probe de ap pentru analize fizico-chimice i bacteriologice n vederea
stabilirii calitii acesteia i se vor propune, dup caz, soluii de tratare (clorinare,
filtrare, etc);
dup execuia primului foraj se vor executa i celelalte foraje, cu respectarea acelorai
recomandri, numrul acestora i distana dintre ele stabilindu-se pe baza rezultatelor
obinute la pomprile experimentale;
n jurui forajelor beneficiarul va institui zonele de protecie sanitar conform legislaiei
n vigoare.
Dup finalizarea execuiei se va ntocmi documentaia tehnic a forajelor care va
cuprinde toate datele privind execuia i definitivarea acestora (parametrii tehnici ai lucrrii,
adncime, litologie, intervale captate etc), rezultatele pomprilor experimentale (niveluri,
denivelri, debite specifice, parametrii hidrogeoiogici ai acviferului), rezultatele analizelor
chimice i date de exploatare (debit exploatabil, raza de influen, denivelare la exploatare,
regim de funcionare).
Un exemplar din aceast documentaie va fi transmis la Institutul Naional de
Hidrologie i Gospodrire a Apelor" - Secia de Hidrogeologie i Izotopi de Mediu, pentru
completarea Fondului naional de date hidrogeologice.
n scopul obinerii autorizaiei de gospodrire a apelor, pe baza documentaiei mai sus
menionate, se va ntocmi studiul pentru stabilirea zonelor de protecie sanitar i a
perimetrului de protecie hidrogeologica, conform H.G. 930 /2005, a crui elaborare poate fi
asigurat de ctre Institutul Naional de Hidrologie i Gospodrire a Apelor" -Secia de
Hidrogeologie i Izotopi de Mediu.

Referat nr. 224/2006

17.07.2006
ef laborator LHIM: Dr.lng. Mihai BRETOTEAN
ntocmit: ing. Dan STOICHIAn JF&tA*^ Redactat:
Elena CRISTEA MT" ' Compartiment QMS:
Rzvan MARE

PT-07-INH-SHIM

lini.lHM.S.K.1

Sediul centrai :Str. CIPRIAN PORUMBESCU, camera ni-.l, nr.60 Constanta

Sucursala Bucureti str. Drumul Sabareni nr. 32-34 sect6, Bucureti
Tel: 1)21/303.68.03; Tel/ Fax: 021/303.6X02
nregistrata la Registrul Comerului J40/ 17V39 / 2005
Cod Unic de nregistrare 11502916
Cont: IBANR088 FNNB 003202294128RO03
Banca FINANSBANK - GARA DE NORD

STUDIU fflDROGEOLOGIC
PRELIMINAR
PENTRU STABILIREA
POSIBILITILOR DE
ALIMENTARE CU APA LA S.C.
PIRELLI TYRES
ROMNIA S.R.L. SLATINA,
JUDEUL OLT

Director
executiv pirector
executiv adjunct

ing.
. Constantin SANDRU <*f V ol.
Marian ANTONESC1

Sef Secie
Proiectare

SoimuPADURELE
ANU

-VJJH

BUCUR
ETI

ELABORATORII PROIECTULUI

1. Geol. Marian ANTONESCU 2P

Ing. Soiinu PADURELEANU 3.
Teh. Atena MARINESCU

Soluiile tehnice si economice cuprinse in prezenta documentaie sunt

proprietatea societii comerciale SAFAR S.A. si pot fi utilizate numai de
aceasta
Documentaia nu poate fi consultata, reprodusa ori difuzata, parial
squ integral fora acordul scris al elaboratorului.
Lucrarea a fost editata in 6 exemplare

BORDEROU

A. PIESE SCRISE
1. Foaie de capt..........................................................1
2K Colectiv de proiectare..............................................2
3. Borderou......................................................................3
4. Studiu hidrogeologic preliminar..............................4-12
5. Comanda - tema de proiectare..................................13

B. PIESE DESENATE
1. Harta geologica se. 1: 200.000
2. Amplsarea in zona se. 1:5000
3. Plan de ncadrare cu forajele propuse
4. Date de referina hidrogeologice se. 1:500
5. Chimismul apei

6.

7.
8.
9.
10.

11.

14.

1.

HOLDING
S.RX.

12.
13.

Sediul central: Str. CIPRIANPORUMBESCU, camera nr.l, nr.60 Constanta

Sucursala Bucureti -str. Drumul Sabareni nr. 32-34 sect6 , Bucureti
Tel: 021/303.68.03; Tel/ Fax: 021/303.68.02
nregistrata la Registrul Comerului J40/ 17939 / 2O05
Cod Unic de nregistrare 11502916
Cont: IBAN R088 FNNB 003202294128RO03
Banca FINANSBANK - GARA DE NORD

I
I

15.

Proiect nr.

9118
16.

I
-

17.

18.

STUDIU fflDROGEOLOGIC PRELIMINAR

PENTRU STABILIREA POSIBILITILOR

DE
!

ALIMENTARE CU APA LA S.C. PIRELLI TYRES

|

19.

20.

ROMNIA S.R.L.SLATINA , JUDEUL OLT

21.

I1. DATE GENERALE

22.

<

In urma comenzii nr. 490/23.05.2006 , emisa de S.C. ACETI

S.A.
23.

'

SLATINA , judeul Olt, a fost ncheiat contractul nr.

350/9118/19.06.2006
24.

intre susnumita societate comerciala in calitate de beneficiar si S.C.

25.

HOLDING S.R.L. Constanta - Sucursala Bucureti , in calitate

SAFAR
de
li

executant.
26.

hidrogeologic

Acest contract are drept scop intocmirea unui studiu

preiiminar prin care

27.

necesarului de apa la S.C. PIRELLI TYRES ROMNIA S.RL.

Slatina.

28.

sa se stabileasc , posibilitile de acoperire a

29.
30.

2 AMPLASAMENT, ALIMENTAREA CU APA IN PREZENT .

DEBITUL NECESAR

31.

S.C. PIRELLITYRES ROMNIA S.R.L. Slatina se afla situata in

partea de SE a municipiului cu acelai nume, pe partea stnga a drumului Slatina

-Brebeni - Draganesti ( vezi plana nr. 2 9 anexata ) .
32.

Actualmente , aceasta unitate industriala se afla in stadiul final de

construcie si este alimentat cu apa dintr-un foraj executat de S.C. AGATA

S.R.L. Miercurea Ciuc , judeul Harghita, care furnizeaz 2.31/sec.
33.

Dup cum rezulta din adresa nr. 240/28.06.2006, debitul necesar

de apa este de Qn == 301 /sec , astfel ca este de acoperit un debit de Qn = 27.7

l/sec.
34.

Este de precizat faptul ca, in prima faza de construcie a fabricii ,a

fost naintat de ctre beneficiar un debit necesar de 6.01/sec si pentru care - pe

baza documentaiei intocmite de ctre S.C. AGATA S.R.L. Miercurea Ciuc - a
fost obinut referatul de expertiza hidrogeologica al INHGA Bucureti nr.
102/2005.
35.

In respectiva documentaie se propune executarea a doua foraje la

150m adncime . Despre rezultatele obinute ca urmare a splrii ambelor foraje

vom face referiri la capitolul nr. 4 - de consideratiuni hidrogeologice
36.

3. CONSIDERATIUNIGEOMORFOLOGICE SI GEOLOGICE

37.

Din punct de vedere geomorfolomc , municipiul Slatina este situat

in zona de contact morfologic dintre doua mari unitati de relief: Podiul Getic, la
nord si Cmpia Romana, la sud .
38.

Acest contact urmeaz o linie care se suprapune cu linia C.F. Bals

- Piatra Olt-Slatina-Corbu.
39.

In cadrul acestor doua mari unitati morfologice , care vin in

contact fara denivelri accentuate , se gsete o gama bogata de forme de relief,

grupate in doua categorii mai importante : de mezorelief, reprezentat prin
sistemul de vai si interfluvii, si de microrelief, care se ntlnete peste tot in
cuprinsul primei categorii.

40.

41.

Vile si interfluviile , de diferite categorii , sunt rezultate din

aciunea directa a reelei hidrografice asupra reliefului iniial fhivio- lacustru de

acumulare piemontana si lacustra , concomitent cu acumularea de loess si dune
de nisip.
42.

Primele reprezint formele negative , adncite ia relieful iniial de

apumulare pe care 1-a fragmentat in mod diferit ,iai ultimele apar ca resturi din
suprafaa iniiala.
43.

Valea Oltului reprezint o adevrata axa orohidrografica si se

caracterizeaz printr-o asimetrie morfologica , avnd versantul stng inalt si

abrupt ,iar cel drept - prelung , cu terase ntinse, neinundabile .
44.

Lunca insoteste albia minora si are o latime medie de 5-6 km ,

fiind dominata de fruntea teraselor joasa si inalta si chiar de fruntea Cmpului

Boianu, la sud de Dragasani - Olt.
45.

Sectorul nordic al luncii Oltului se ntinde pana la localitatea

Stoenesti , unde albia raului traverseaz lunca trecnd de pe partea estica a luncii
pe cea vpstica.
46.

Sectorul sudic iese in evidenta in primul rnd prin prezenta

paraului Saiu, care- prin mutarea gurii Oltului spre vest in 1941-din afluent al
Oltului a devenit rau independent de lunca , caz unic in evoluia unei reele
hidrografice de la noi din tara .
47.

Terasele Oltului se remarca prin ntinderea mai mare pe partea

dreapta a vii, ca si prin limitarea lor numai pana la Draganesti - Olt pe partea
stnga , unde sunt mai bine dezvoltate terasele nalte .
48.

Valea Oltului prezint ntreg sistemul pe terase cuaternare (P.

Cote , 1957), terase ce se pot grupa in trei categorii: superioare , medii si

inferioare .
49.

Terasele superioare sunt reprezentate prin terasele Coteana (80-

90m ) si Slatina (50-60m ) , cu mare extindere in zona localitilor dup care au

fost denumite si cu prelungire ctre nord, pana la localitile Verguleasa si
Vultureti.

50.
6

51.

Terasele medii sunt reprezentate numai printr-una singura ( terasa

Caracal ) , dezvoltata pe malul drept al Oltului , la nord si sud de valea Oltetuiui.

52.

Terasele medii sunt reprezentate numai printr-o singura treapta

( terasa Caracal ) , dezvoltata pe malul drept al Oltului , la nord si sud de valea

Oltetuiui.
53.

Terasele inferioare apar ca suvite nguste desfurate in evantai :

incep la sud de valea Tesluiului ( nord Slatina), unde apar terasele Hotarani si
Stoenesti, si ajung in sud ,pana in apropiere de Corabia si pana la Islaz .
54.

Jnterfluviile sunt prezente att in cmpie (intre 100-180m

altitudine ) , cat si in podi ( intre 180-400m alt. ) fiind fragmentate de vile

secundare , mai numeroase in podi fata de cmpie .
55.

In Podiul Getic, interftuviile au aspect de poduri mai late in partea

de sud a Podiului Spineni ( denumire locala care reprezint partea vestica a

Podiului Cotmeana ), si de culmi deluroase in NE (Dealurile Aunisului) si de
NW (Dealurile Balsului) .
56.

Climatologic , zona in studiu se caracterizeaz printr-o clima

temperat -continentala , cu o nuana mai umeda spre N si mai arida in sud ,

datorita valurilor de aer uscat dinspre E, care deterrnina ierni aspre si veri
uscate .
57.

Din punct de vedere geologic , zona municipiului Slatina aparine

prtii de N a Platformei Moesice .

58.

Aceasta importanta unitate tectonica este incalcata dinspre nord

de-a lungul faliei pericarpatice , de o alta importanta unitate tectonicaDepresiunea Getica.

59.

Falia pericarpatica este acoperita de depozite Sarmato- pliocene ,

insa a fost detectata pe direcia Gaesti sud - Piteti nord - Dragasani - Strehaia
-DrobetaTr. Severin.
60.

In alctuirea Platformei Moesice se disting doua etaje structurale :

soclul, alctuit in principal de isturi cristaline si cuvertura

depozite

reprezentata prin

61.

62.

sedimentare aparinnd Cambrian- Carboniferului , Permian superior

-Triasicului , Jurasic inferior - Cretacicului superior si Badenian -Cuaternarului.

63.

Din punctul de vedere al scopului prezentului studiu , intereseaz

doar depozitele cuaternare,

64.

Cuaternarul ( q) ncepe in baza prin depozite aparinnd pleistocenului

inferior (qpl), mai precis Villattranciiianului, reprezentat prin doua orizonturi:

unul bazai 5 alctuit din argile in alternanta cu pachete groase de nisipuri, ce
conin si lentile de pietriuri mrunte ; altul superior , constituit din depozite
psamo- pseftice ( nisipuri , pietriuri , bolovanisuri) .
65.

Cele doua orizonturi constituie irnpreuna asanumitele Strate de

Candesti".
66.

Primul orizont a fost pus in evidenta pe valea Oltului, unde -sub

acumulrile aluvionare de terasa - apar mame , argile si nisipuri.

67.

Cel de al doilea orizont , alctuit din sedimente pseftice bine

rulate , afloreaza la nord de zona Slatina.

68.

Spre sud , Stratele de Candesti " trec la depozite nisipoase > cu

lentile mari de pietriuri, cunoscute in literatura de specialitate sub numele de

Strate de Freti" si atribuite St Prestianului.
69.

Depozitele terasei vechi a Oltului au fost atribuite prtii superioare

a pleistocenului mediu ( qp32), fiind alctuite din pietriuri si nisipuri .

70.

Prtii bazale a pleistocenului mediu i-au fost atribuite depozitele

siltice argiloase , glbui - rocate , de tip loessoid , ce formeaz partea

superioara a succesiunii din partea meridionala a Platformei Cotmeana .
71.

Depozitele aparinnd pleistocenului superior ( qp3 ) sunt

reprezentate prin proluviile de pe terasele veche , inalta si superioara , si prin

acumulrile aluvionare ale teraselor inalta , superioara si inferioara . Ele sunt
reprezentate prin pietriuri si nisipuri , acoperite de depozite de tip loessoid.

72.

73.

A
c
u
m
ul
r
il
e
al
u
vi
o
n
ar
e
(
ni
si
p
ur
i,
pi
et
ri

ur
i
si
b
ol
o

v
a
ni
s
ur
i)
al
e
te
ra
se
i
jq
as
e
a
O
lt
ul
ui
a
u
fo
st
at
ri
b
ui
te
p
r
tii

in
fe
ri
o
ar
e
a
H
ol
o
c
e
n
ul
ui
fq
h)
p
e
b
a
z
a
p
o
zi
i
ei
st
ra
ti
gr

af
ic
e.
74.

Holocenului suverior ( qh2 ) i-au fost raportate depozitele

luncilor , depozitele loessoide de pe terasele joase si nisipurile de dune .

75.

4. CQNSIDERATIUNIHIDROGEOLOGICE

76.

Subsolul zonei studiate este alctuit ,pe o grosime de peste 200m ,

din depozite cuatemare , a cror limita inferioara se situeaz la 100-120m sub

baza locala de eroziune.
77.

Ponderea mare a depozitelor aluvionare grosiere ( nisipuri ,

pietriuri si bplovanisuri ) a condus la acumularea unor importante rezerve de

ape subterane.
78.

Principala formaiune acvifera din subsolul zonei in studiu

corespunde orizontului bazai al depozitelor cuaternare si anume , Stratelor de

Candesti" ( pleistocenul inferior).
79.

Acestea au fost interceptate si captate prin numeroasele foraje

executate att in zona de lunca a Oltului ( Curtisoara - Streharet ) pentru

alimentarea cu apa a Slatinei , cat si in zona de terasa a Slatinei . Pentru
exemplificare , in plana nr.4 , anexata , am pus in evidenta cteva dintre cele
mai apropiate foraje fata de unitatea beneficiara :
a) C.E.T. Slatina;
b) Hotel Parc" Slatina;
c) S.C. ALRO Slatina F4/2003;
d) Liceul I. Minulescu Slatina;
e) S.C. SCADT Slatina ; i)
S.C ACMRIC Slatina;
80.

g) S.C. PIRELLITYRES Slatina .

81.

^ceste foraje au atins adncimi cuprinse intre 80m (f) respectiv ,

150m

82.

83.

( a,f) , litologia interceptata fiind constituita dintr-o alternanta de argile

compacte sau nisipoase , cenuii - glbui sau vineii si nisipuri de diferite

granulometrii, mai mult mediu - grosiere , cenuii, cu pietriuri mijlocii.
84.

Grosimea orizonturilor permeabile si acvifere , variaz intre cea 5-

50m , ultima valoare inregistrandu-se la forajul (g) . Alimentarea cu apa a

acestor orizonturi se face din precipitaii sau infdtratii din rul Olt ,
85.

In general, nivelul hidrostatic a fost msurat la cote situate sub cea

50m adncime , mai precis intre -55.Om (b) si respectiv - 62.50m (d) , daca ne
referin la forajele care au captat Stratele de Candesti" . Forajul (f) , care a
captat depozitele de terasa, are nivelul hidrostatic la cota de -28.00m .
86.

La pomprile experimentale executate au fost obinute debite

variind intre 9.00-14.7 mc/h la denivelri S" cuprinse intre 3-6.OOm , ceea ce
-ca debite specifice reieite din calcul- ar insemna valori de 3-2.45mc/h/m .
87.

In general , debitele consemnate la recepie oscileaz in jurul

valorii de lO.Omc/h.
88.

Din punct de vedere mdrochimic , apa furnizata de forajele

susmenionate se ncadreaz cu aproape toi indicatorii chimici in limitele de

potabilitate prevzute de Legea 458/2002 , excepie facand-o , uneori ,
substanele organice ( vezi plana nr.5 anexata).
89.

Forajul executat la S.C. ACMRIC Slatina, la 8 Im adncime , a

interceptat si captat depozitele de terasa cuprinse intre 21-74m adncime si

reprezentate prin pietriuri, nisipuri si bolovanisuri uneori.
90.

Nivelul hidrostatic a fost msurat la cota de -28.00m, iar la

pompri a fost consemnat un debit de 9.7mc/h la un S=12.0m , ceea ce - ca debit

specific -ar insemna 1.2mc/h/m denivelat ; nu dispunem de date in ceea ce
privete chimismul apei.
91.

Dup cum menionam la capitolul nr.2 in anul 2005 au fost

executate - de ctre S.C. AGATA S.R.L. Miercurea Ciuc , judeul Harghita doua
foraje , din

92.

10

93.

care doar unul (Fh2) funcioneaz in momentul de fatasi despre care am

primit informaii dela beneficiar.

94.

Acesta, fost spat la 150m adncime si au fost captate orizonturile

permeabile si acvifere situate intre 65-140m adncime .

95.

Nivelul hidrostatic a fost msurat la cota de -58.m ,iar la pomprile

experimentale a fost obinut un debifde I0.8mc/h la un S= 2.8m , ceea ce - ca

debit specific - ar nsemna 3.91/sec.
96.

Din punct de vedere chimic , apa prelevat din acest foraj se

incadreaza in limitele de potabilitate ale Legii 458/2002 .

La unitatea vecina ( S.C. PIRELLI

97.

ROMNIA

CABLURI

SI

SISTEME

S.A. Slatina ) au fost spate doua foraje la 120m . adncime , ambele

interceptnd si captnd Stratele de Candesti" . Nivelul hidrostatic a fost
msurat la ambele foraje la aceiai cota ( NHs = -55.Om ) , dar la pomprile
experimentale executate au fost obinute valori diferite ale debitelor ;
FI

F2
98.

NHs = -55.0mNHs =-55.0m

99.

NHd = -59.0 m

100.

Q = 2.91/s

Q = 3.3 I/s

q =0.721/s/m

101.

NHd = -57.50 m
-1.32 l/s/m

102.

5. CONCLUZII SI PROPUNERI DE LUCRRI

103.

Din cele expuse mai sus , rezulta ca - prin forajele executate in

zona municipiului Slatina -au fost puse in evidenta depozitele de terasa si

Stratele de Candesti^'cu poteniale acvifere si chimism diferite .
104.

In consecina ,pentru acoperirea necesarului de apa (Qn=27.7

l/sec ) la S.C. PIRELLI TYRES ROMNIA S.R.L. Slatina , judeul Olt ,

propunem executarea unui numr de 6 foraje de explorare - exploatare la lOm
adncime, scopul final fiind interceptarea si captarea Stratelor de Candesti'Me
vrsta pleistocen inferior, situate sub cea 70m adncime .

105.

11

106.

D
ea
se
m
en
ea
,
pr
op
un
e
m
si
de
nis
ip
ar
ea
for
aj
ul
ui
nr.
2 ,
pe
ntr
ua
se
co

nst
ata
sit
ua
ia
ex
act
aa
ac
est
ui
fo
ar
aj
de
oa
re
ce
s-a
co
nst
ata
t
fa
pt
ul
ca
ar
fur
ni

za
si
o
ca
nti
tat
e
inf
im
a
de
nis
ip
,
ca
re
po
ate
af
ect
a
fu
nc
io
na
re
a
in
bu
ne

co
nd
iti
un
i a
po
m
pe
i
su
b
m
ers
ibi
le
.
107.

Forajele se vor executa pe amplasamente situate in incinta

beneficiarului, conform planei nr.3 9 anexate .

108.

In cazul in care , dup denisiparea forajului nr.2 , acesta furnizeaz

- in continuare - apa cu nisip , atunci forajul propus nr.7 se va executa la lOm de

F2h.
109.

Definitivarea forajelor se va face funcie de litologia interceptata

si de rezultatele investigaiei geofizice care se efectueaz la terminarea sprii

forajelor.
110.

Pomprile experimentale se vor executa cu trei trepte de

denivelare , urmnd ca funcie de rezultatele obinute sa se fixeze debitul de

exploatare .
111.

Dup terminarea lucrrilor de foraj in jurul acestora se vor institui

perimetre de protecie sanitara, cu regim sever , sub forma unui ptrat cu latura
de 5m.

112.
113.
114.FROM : SC.
ACETI.SA
SLPTINH

117.

iNiocivwr,

Geol. Mariar^NTONESCU
115.FPX
MO. :
024943
1735

116.Jun. 2b
2^06
O9:03hf''

^///M^^
2.

118.

27.06.2006
119.

Ctre SC ACET7 SA

Va informam prin prezenta ca necesarul de debit de

apa din puuri
120.
121.

122.

pentru PIREU Tyres SI ina este de 30 I/s.

Pr

Tng. Minza^
Oftidiu

oject
Manager

123. HVAC

Supervisor ing.

Ra&kNcu _.

9.
10.
11.

6. \3. V

v.
jCirebov

WCfoz

/.
....
\
14. )ipi Moroii.,.
1 | Ml
r

l-'V iu
|il

4.
8. jKef:J
\
13.
7.
^ \Aaieo
A > 12.

>. ^ C(.!t .(-., -.1 F . 1

-) % W' V V

l|. /.Drctnovtstti

124.
124.
124.
124.
124.
124.
124.
124.
124.
124.
124.
124.
124.
124.
124.
124.
124.
124.
124.
124.
124.
124.

M,

\ .

/''

15.
125.

126.
127. ,

\-- ;

> '

l 11 /'ViGrieasa,-.VAVy

ii/. !/

" ',--.

OS!otio0ra%.

.- I
//

\".

128.

129. I

Msiiovu^-^:W;

^fiafrn

16.

li

17.
U\0

18. \

19.

Breben&blQ;

"r

130.
B.*\*

}
131.

132.

\^^o.oru jy.- Ani

%' # ,J! P

LEGENDA

133.
134. q

135. Depozite loessoide si nisipuri dedune , pietriuri si

h
2

nisipuri

136.

137.

qhi

141. Depozite loessoide Pietriuri nisipuri si

qh

138.

3
3

depozite loessoide Pietriuri nisipuri si

qh

139.

2
3

depozide loessoide Depozite loessoide

140.qh1;
142.

143.

S.C. SAFAR
HOLDING S.R.L.
CONSTANTA
144.

151.
cmit
157.
enat
164.
ficat

nto
Des
Veri

152.COPIE
IGR A.
158.Th.
Marinescu
165.Ing.
S.
Padurelean

foraj propus

145.STUDIU HIDROGEOLOGIC PRELIMINAR

146.PENTRU STABILIREA POSIBILITILOR
DE
147.ALIMENTARE CU APA LA S.C. PIRELLI
TYRES
S.R.L. SLATINA , JUDEUL OLT
153. 154. 148.ROMNIA
Sc
155. HARTA GEOLOGICA
159. ara : 160.1:2
00.
166.

r.

173.
obat

Apr

174.Geol. M.
Antonesci
180.
sc A C MR I C

(V

181. n

(/$ PIRELLI
TYRES
182. .'

175.

SLATINA
SLATINA

JTTF_
POMPARE

183.

=H2y0m
NHd=j40/0m
223.

33. 66

32.

1
0

34.

1
2

224.

199.
202.
205..
.
"
.
'

=
(
9
,
7
m
c
/
h

208.
.
V

212.

=
0
,
8

213.

214. .
:

"

m
c
/
h
/
m

217. "
"
1

25.

222.

184.
187.
190. '
193.

220.

221.

.
"
.

196.

176.20
06

8
?A
89
,0

26.

10
8,
5

27.

11
6,0
22
,0
12
5,

21.

20. 43

225.

l
i
p
s
a
a
n
a
l
i
z
a
c
h

22.

6
5
,
0

23.

7
1
,

i
m
i
c
a

mQ
=
10,8
mc/
hq
=
3,9
mc/
h/m

226.
227.

D
A
T
E
P
O
M
P
A
R
E

230.

LEGE

231.
35.
36.

/
/
D A sol
vegetal

bolovanis
N
cu pietri
H
s
= 37. S,'i
a-'
o.
si nisip
5
8
, 232. pietr
0 i cu nisip
m
nisip cu
S
= pietri U;>5|
2 ni'sip; nisip
,
8 argilos
m
229. gresie
228.

N crbu ne
H
d loess
=
6
0
,

argila
233.

65.0

235.

cote
filtru
71,0
234.

236.

S.C.
SAFAR
HOLDING
S.R.L.
CONSTAN
TA

237.

238.
STUDIU
HIDROGEOLOGIC
PRELIMINAR
239.
PENTRU
STABILIREA
POSIBILITILOR DE
240. ALIMENTARE CU
APA LA S.C.
PIRELLI TYRES
241.
ROMANU S.R.L.
SLATINA, JUDEUL OLT

242. P

r
o
i
e
c
f
243.

ISr
.
91
18

244.

38.

246. PI.

nr.
247.

DATE DE REFERINA
HIDROGEOLOGICE

245.

248.

249.

253. C.ET
259. SLATINA

250.

254.
HOTEL
260. SUTINA

255.

SC.

A L RSOL A T I N
261.

251. Cd)
256.
LICEU
262. LMINULESCU
SLATINA

A F4/2003

\
e
?
m
.
265.

266.67
54
01
63

42
9
267.

264.

272.
273.
274.

268.
:

275.

o
'

39. *
o

269.
80
77
90
40
5

270.
271.
276.

277.
i1
278. #

.:#

58,001
285. S
=
3,0(11
286. N
H
d

720
7^0

296.

284.

NH
=-

N
H
s

291.

92,5
0
97,0

=6
1,
55.
279. *I.*
292.
0
280.10
11op
m
0

293.
287. Q
45
112.
=
09
50
30

mc/h
294.
281. 288. q
147
=
0
3
282.
mc/h/m 295.
D
48,0
ATE
POMP
283.
D
52. : * 53. *7T
ATE
POMPAR
54.
E
289.

A
R
E

290.

=
5
5
,
0
1
1
1
S
=
1
0
,
0

40.

43.
41. 528
6345
44.
45. E

42.

9
4
,

46.

1
1

47.

1
2

DATE
POMPARE
49. NHs=62,50m S
= 3,50m
50. NHd=66ipsa
f0m Ol =
51.
analiza
chimic
48.

304.

309.

N
Hd =65,Om
Q
=
11mc/h
q
=
1,1
mc/h/m

DA
T
E
P
O
M
P
A
R
E

297.

298.

56.

Kl

299.

70 N
P H
s
300. =56
82,
,0
01
0
S
92,
=
6,
0
00
57. 58.
'O
'". 1
-

301.

10
3,0
m

O 'O

302.

12

306. li
0,0 psa
analiz
13 a
307. c
himic
a
60
303.
o .

311. D

A
T
E
P
O
f
312.
N
Hs=5E
313.

S
=
8,C

N
Hd =6:

314.

315.

=10,
1
316.

305.

60.

61.

N
Hd=62,00
mQ
=
14,7
mc/h
l
q =
2,45
mc/h/
m

310. >
'" -aLlJ

308.

=U
lipsa
a
317.

himic
a

318.

TABKL< U ( l l l i Y I I S M U L APK1 KORAJKLOR lOXKCUTATK IN

ZONA MUNICIPIULUI SLATINA , JUDKTUL OLT

319.

321. LE

Foraj

320.

325. PH
Indicatori chimici
330. H2S
mg/l
335. C0
2 liber
2+
mg/i
340. Ca
l\
345. mg
Mg 2+
mg/1
350. Na+ + K+
+
mg/i
355. NH
4
360.mg/1
Fe3+
mg/1
365. Mn 2+
mg/1
370. N0
3"
mg/1375. N02"
2
mg/l
380. S0
4 "
mg/l3"
385. HC0
mg/1
390. CI'
mg/1
395. Reziduu fix
400. KMn04 mg/1
mg l\ totala
405. Durit
gr.
germ perm
410. Durit
gr.
germ
415. Durit temp
gr.germ

G
E
A
326. 6.
331.5336. 341. 10
0346. 50
351. 356. 0.
5
361. 0.
366.10.
05
371. 50

322. B.A.

323.
B.A.
444/18 66/1993 b
84 a

B.A.72
1/2005 c
324.

327. 8.0

328. 7.0

332. ABSE
NT
337. ABSE
NT
342. 43.20

333. ABSE
NT
338. 4.40
343. 19.20

347. 9.72
352. 157.3

348. 1.87
353. 93.51

349. 5.56
354.

2
357. ABSE
NT
362. ABSE
NT
367. ABSE

358. ABSE
NT
363. ABSE
NT
368. ABSE

359. 0.25
364.
369.

376. 00.
381. 25
386.0391. 25
0
396. 80

NT
372. 8.0
377. ABSE
NT
382. 79.81
387. 268.4
0
392. 16.00
397. 470.0

NT
373. 3.0
378. 0.001
8
383. 44.43
388. 244.0
393. 8.00
398. 315.0

374. 0.349
379. 0.026
384.

0401. 10
406. mi
411.n5
416. -

402. 19.59
407. 8.14.
412. 0.00
417. 8.14

403. 8.85
408. 3.30
413. 0.00
418. 3.30

329. 7.3
334.
339.
344. 15.01

389. 175.0
394. 15.55
399. 200.0
404.
409. 3.38
414. 2.10
419. 1.28

420.

421. S.C. SAFAR HOLDING

422.
STUDIU HIDROGEOLOGIC PRELIMINAR PENTRU
423.
STABILIREA POSIBILITILOR DE ALIMENTARE CU
424.
APA LA S.C. PIRELU TYRES ROMNIA S.RL.
SLATINA ,
425.
JUDEUL OLT

S.R.L. CONSTANTA

429. nt
436. De
445. Ve
454. A
463.

pr

430. Geol. M.
437. Th. A
446. Ing. S.
455. Geol. M.

Antonescu

431.
438. 432.
447.
456.
I

'Data :
2006

433. CHIMISMUL APEI

426. Pr

oie
ct
427. Nr
.
434. FI
nr.
435.