Referat de expertiză hidrogeologică la

„Studiul hidrogeologic preliminar privind alimentarea cu apă in regim

centralizat a localităţii Corbeanca, judeţul Ilfov”
Extinderea şi modernizarea infrastructurii de apă şi apă uzată pentru
regiunea Constanţa-Ilfov„

Beneficiar: S.C. RAJA S.A. Costanţa

Studiul hidrogeologic preliminar, cu numărul de înregistrare 3872/17.07.2013,
prezentat pentru expertizare de către S.C. ROMAIR CONSULTING S.R.L. Bucureşti,
propune executarea unui foraj hidrogeologic pentru suplimentarea alimentării cu apă, în
sistem centralizat, din sursă subterană a localităţii Corbeanca, judeţul Ilfov. Se recomandă
executarea unui foraj hidrogeologic, de explorare-exploatare, cu adâncimea de circa 300,0
m, pentru captarea acviferului de adâncime cantonat în Formaţiunea de Frăteşti (de vârstă
romanian superior-pleistocen inferioară).
Din punct de vedere geomorfologic, perimetrul investigat este situat în partea de
vest aparţinând de Câmpia Vlăsiei. Această câmpie are panta orientată, în general, de la
nord-vest spre sud-est şi este fragmentată de văile Cociovaliştea, Vlăsia, Mostiştea,
Pasărea, Colentina, Dâmboviţa, Ciorogârla, Sabar etc., iar pe alocuri prezintă crovuri.
Din punct de vedere hidrografic, perimetrul se încadrează în bazinul Argeşului, care
este gospodărit de Administraţia Bazinală de Apă Argeş-Vedea, cu sediul la Piteşti.
Din punct de vedere geologic, depozitele care aflorează în zona Corbeanca aparţin
(Murgeanu et al., 1967) următoarelor intervale cronostratigrafice: Pleistocen superior
(depozite loessoide, silturi, nisipuri şi pietrişuri); Holocen inferior (depozite loessoide);
Holocen superior (depozite loessoide, silturi, nisipuri şi pietrişuri din lunci). Alcătuirea
geologică în profunzime a câmpiei Bucureştiului a fost interpretată şi pe baza datelor
provenite din forajele executate pentru cercetarea stratelor acvifere de adâncime, localizate
în depozitele romanian superior-pleistocen inferioare (Formaţiunea de Frăteşti), pleistocen-
medii (Complexul Marnos similar cu Formaţiunea de Coconi) şi pleistocen-superioare
(Formaţiunea de Mostiştea şi Pietrişurile de Colentina) în vederea alimentării cu apă
subterană.
Formaţiunea de Frăteşti are în alcătuire trei secvenţe genetice tip upfinning
(acumulări aluviale), cu dominarea în interiorul acestora a nisipului grosier sau a nisipului fin-
mediu, înlocuit, la partea inferioară, prin pietriş şi bolovăniş. La sud de Bucureşti, respectiv
pe marginile Câmpiei Burnas, această formaţiune este reprezentată printr-un singur nivel de
nisipuri şi pietrişuri, care se divide spre nord (pe direcţia de afundare), în două nivele, apoi în
trei, denumite A, B şi C.
Formaţiunea de Coconi este alcătuită din secvenţe genetice complete sau
incomplete, constituite din nisipuri fine (nisipuri siltice sau nisipuri argiloase), argile
nisipoase, argile siltice, argile carbonatice sau argile negre. Sporadic, în interiorul formaţiunii
se întâlnesc secvenţe cu pietrişuri şi nisipuri.
Nisipurile de Mostiştea sunt reprezentate prin silturi nisipoase şi nisipuri, cu
intercalaţii de argile nisipoase.
Din punct de vedere structural-tectonic, perimetrul investigat este situat pe
Platforma Moesică, respectiv la limita acesteia cu flancul extern necutat (epicratonic) al
Avanfosei Carpatice (Săndulescu, 1984 şi 1994).
Din punct de vedere hidrogeologic, în studiul întocmit de către S.C. ROMAIR
CONSULTING S.R.L. Bucureşti, pe baza datelor provenite din forajele hidrogeologice
executate în partea nord a Bucureştiului, au fost separate următoarele patru acvifere mai
PT-07-INH-LSCHg 1
importante: acviferul localizat în Pietrişurile de Colentina, acviferul din Formaţiunea de
Mostiştea, acviferul din Formaţiunea de Coconi şi complexul acvifer din Formaţiunea de
Frăteşti.
Forajele care deschid acviferul acumulat în Formaţiunea de Mostiştea şi Complexul
marnos, cu adâncimi cuprinse între 41,3- 90 m, au avut debite cuprinse între 1,1-7,5 l/s,
pentru denivelări cuprinse între 1,5- 16 m.
În prezent alimentarea cu apă a localităţii Corbeanca se realizează din 4 foraje
hidrogeologice, cu adâncimea de 75,0 m, care exploatează acviferul de medie adâncime
acumulat în Nisipurile de Mostiştea. Deoarece debitul furnizat de cele patru foraje nu este
suficient pentru asigurarea cerinţei de circa 40,0 l/s, este necesar să se asigure un debit
suplimentar din complexul acvifer de adâncime, acumulat în Formaţiunea de Frăteşti
Din analiza datelor prezentate în documentaţie, coroborate cu informaţiile din
baza de date hidrogeologice a I.N.H.G.A.- Laboratorul de Studii şi Cercetări Hidrogeologice,
rezultă că prin soluţia de captare propusă se poate obţine debitul solicitat, cu condiţia
încadrării acestuia în resursa exploatabilă disponibilă a acviferului captat şi cu respectarea
următoarelor recomandări:
 primul foraj, cu adâncimea de 300 m, va avea caracter de explorare-exploatare;
 amplasamentul acestui foraj poate fi în apropierea puţului 166 H, la o distanţă de
minimum 100 m;
 se va folosi metoda forajului cu circulaţie inversă, diametrul sapei cu role/lame fiind de
444,5 mm;
 alegerea intervalelor captate vor fi stabilite pe baza litologiei întâlnite în timpul săpării
găurii de sondă informaţii ce vor fi coreletate cu investigaţiile geofizice (gamma
natural, carotaj electric, PS). Dacă după efectuarea operaţiilor geofizice se constată
că la adâncimea proiectată nu s-a interceptat un strat impermeabil, forarea va
continua până la traversarea cu minimum 5 m a patului de argilă;
 pentru evitarea contaminării cu fluid de foraj pe durata execuţiei noului puţ, cel
existent nu va fi exploatat;
 se va tuba o coloană metalică/PVC, cu filtre cu suprafaţă activă ≥ 25 %, fantele
acestora şi sortul pietrişului mărgăritar fiind stabilite în funcţie de granulometria
stratelor acvifere întâlnite; decantorul va avea o lungime de minimum 5 m.
 se vor izola prin cimentare stratele superioare celor captate, pentru a evita infiltrarea
apelor reziduale de la suprafaţă şi din celelalte orizonturi acvifere. Premergător
acestei operaţii se va plasa un dop de argilă cu vâscozitate mare sau compactonită
de cca. 2 m. Se recomandă izolarea stratului acvifer « Frateşti A » de cel al
Complexului Marnos şi intervalul 6 – 0 m, intre cele două intervale cimentate urmând
a fi introdus material de umplutură;
 operaţiile de dezvoltare – decolmatare – desnisipare se vor executa în sistem aer – lift
cu pompă Mamouth, la finalul acestora impunându-se clorinarea forajului;
 teste de pompare experimentală se vor efectua cu pompă submersibilă adecvată
executându-se iniţial un pretest, test de eficienţă (minim trei trepte de pompare cu
debite progresiv crescătoare) şi test de performanţă;
 se vor preleva 2 probe de apă pentru analize fizico-chimice şi bacteriologice în vedere
stabilirii calităţii acesteia şi se vor propune, după caz, soluţii de tratare;
 forajul va fi echipat cu cabină de protecţie şi pompă submersibilă adecvată, pozată cu
10 m sub nivelul dinamic corespunzător debitului de exploatare;
 în funcţie de rezultatele obţinute se va stabili numărul de foraje ce urmează a fi
executate, amplasamentul lor urmând a fi stabilit după criteriul sus menţionat;
 în jurul forajelor beneficiarul va institui zone de protecţie sanitară conform legislaţiei
în vigoare.
După finalizarea execuţiei se va întocmi documentaţia tehnică a forajelor care va
cuprinde toate datele privind execuţia şi definitivarea acestora (parametri tehnici ai lucrării,
adâncime, litologie, intervale captate etc.), rezultatele pompărilor experimentale (niveluri,
PT-07-INH-LSCHg 2
denivelări, debite specifice, parametri hidrogeologici ai acviferului), rezultatele analizelor
chimice şi date de exploatare (debit de exploatare, raza de influenţă, denivelare la
exploatare, regim de funcţionare).
Un exemplar din această documentaţie va fi transmis la Institutul Naţional de
Hidrologie şi Gospodărire a Apelor – Laboratorul de Studii şi Cercetări Hidrogeologice,
pentru completarea Fondului naţional de date hidrogeologice.
În scopul obţinerii autorizaţiei de gospodărire a apelor, pe baza documentaţiei mai
sus menţionate, se va întocmi studiul pentru stabilirea zonelor de protecţie hidrogeologică,
conform H.G. 930/2005 şi Ord. M.M.P. 1278/2011, a cărui elaborare poate fi asigurată de
către Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor – Laboratorul de Studii şi
Cercetări Hidrogeologice.

DIRECTOR,
Dr. Ing. Daniela RĂDULESCU

Referat nr. 386/2013

22.07.2013
Director ştiinţific: Dr. Mary-Jeanne ADLER
Şef Laborator S.C.Hg.: Ing. Dumitru NEAGU
Întocmit: Ing. Ungureanu Sorin
Redactat: Elena CRISTEA
Compartiment SIMAC: Răzvan MAREŞ

PT-07-INH-LSCHg 3