SCURGEREA SI EVACUAREA APELOR

FORMULARUL 21

C) Studii hidrologice
METODOLOGIA DE REALIZARE SI ETAPIZARE
Studiul hidroglogic const n principal n determinarea caracteristicilor surselor de ap
existente, la fel cum un studiu geotehnic const n determinarea caracteristicilor pmntului de
fundare.
Astfel, dac un studiu geotehnic in urma rezultatelor obtinute i spune n ce condiii poi
contrui, studiile hidrogeologice i spun n ce condiii poi afla date despre nivelul apei din surse
subterane sau de la suprafa .
Ca urmare, studiile hidrologice trebuie efectuate in paralel cu cele geologice si
geotehnice si au drept scop determinarea formatiunilor acvifere, a permeabilitatii terenurilor, a
regimului hidraulic si retelelor carstice, permitind definirea naturii infiltratiilor, debitului,
compozitie chimica, agresivitate, dar si a masurilor posibile (drenaje, etansari, etc.).
In masivul strabatut de tunel apa se poate gasi sub diverse forme:
- apa legata chimic (apa de hidratare, in mineralele argiloase);
- apa legata fizic (apa higroscopica) retinuta de particolele solide prin forte de natura
electromoleculara;
- apa capilara ce apare in porii rocilor cu dimensiuni subcapilare;
- apa subterana libera, care umple complet golurile dintre fragmentele si particulele
solide ale rocilor, putind circula liber printre acestea.
- depozite de apa subterana cu nivel liber, in zonele carstice din masive calcaroase.
O importanta deosebita prezinta chimismul si agresivitatea apei subterane in special
asupra captuselii tunelului.
Cel mai des apa subterana contine bioxid de carbon (CO2) care ataca toate materialele
de constructie si, in special, cele ce contin calciu, cum sint mortarele si betoanele.
Sulfatii (SO3) reactioneaza cu calcarul (Ca), rezultind gipsul sau cu aluminatii de calciu,
rezultind sulfoaluminatii de claciu, avind loc si o marire de volum, care conduce la distrugerea
prin exfoliere a captuselii.
Agresivitatea apei se stabileste pe baza urmatoarelor criterii: compozitia chimica a apei,
presiunea apei asupra constructiei, masivitatea constructiei, modul de contact cu betonul,
gradul de impermeabilitate al betonului si caracteristicile cimentului utilizat.
Clasificari ale rocilor pot fi facute si dupa conditiile hidrogeologice (sarcina
hidraulica, permeabilitate).
Mijloacele de investigare hidrogeologica sant similare cu cele geologice si cuprind in
mare aceleasi elemente cu mici diferente.
Astfel, releveul hidrogeologic de suprafata va cuprinde:

- releveul surselor (puturi, izvoare), al zonelor de infiltratii, masurarea debitelor, urmarirea

traseelor apelor subterane.
Sondajele de orice tip permit efectuarea de observatii si masuratori in situ:
- depistarea apei si a traseelor de circulatie in foraje sau carotaje;
- masurarea presiunii interstitiale si a permeabilitatii si agresivitatii
Masurarea permeabilitatii se poate face prin injectie de apa (incercarea Lugeon sau
Lefranc) sau prin pompaje.
Incercarea Lefranc consta in masurarea debitului de apa injectata in teren, printr-un foraj
tubat, prevazut cu o cavitate la baza, in functie de presiunea de injectie.
Incercarea Lugeon consta in izolarea unei parti din foraj, cu un obturator si masurarea
debitului de injectie a apei, necesar pentru mentinerea presiunii constante. Rezultatele sint
masurate in unitati Lugeon, care reprezinta numarul de litri de apa absorbiti pe minut si pe
metru liniar de foraj sub presiunea de 1MPa.
Prin incercari de pompaj (epuismente) se determina raza de actiune a pompajului, curba
piezometrica si permeabilitatea.
Alegerea uneia din metodele prezentate mai sus se face in functie de:
- scopul urmarit (ex.: estimarea scurgerilor in roci, cercetarea etanseitatii unui masiv sau
studiul curbei piezometrice);
- natura terenului (ex.: in roci cu fisurare omogena este indicata incercarea Lugeon);
- posibilitatile santierului.
Lucrarile de foraj se realizeaza conform unor proiecte de executie care se elaboreaza pe
baza de studii hidrologice.
Studii hidrogeologice se compun n mare din urmtoarele elemente principale:

executarea, dup caz, de puuri de ap prin foraje de mic, medie i mare adncime;

cercetri efectuate prin foraje i pompri;

inventarierea surselor de ap subteran cu caracteristicile hidrologice respective;

evaluarea strii stratelor acvifere;

determinarea nivelului hidrostatic;

determinarea nivelului hidrodinamic;

determinarea denivelrii;

evaluarea razei de influen a puurilor de ap;

determinarea debitelor optime de exploatare;

identificarea strii fizice a puurilor existente (pentru coloana filtrant, pompe,

tubulatur);

analize chimice (amoniac, nitrii, nitrai, substane organice, turbiditate, duritate,

cloruri, pH, conductivitate, clor rezidual, etc.), analize bacteriologice.

Msurtorile i observaiile la foraje hidrogeologice de observaie

urmtoarele informaii:

ofer

cunoaterea resurselor de ap prin reeaua de observaii;

monitoringul cantitativ i calitativ al apelor;

urmrirea polurii n jurul zonelor industriale;

caracterizarea corpurilor de ap prin cunoaterea parametrilor cantitativi si calitativi

pe baza datelor ce se obin din reeaua hidrogeologic cu un numr ales de foraje,
pentru msuratori de nivel i indicatori fizico-chimici;

executarea de foraje piezometrice pentru observarea nivelului hidrostatic.

Studiile hidrologice pentru forajele cu apa sunt de trei feluri:

- studiul hidrologic preliminar;
- studiul hidrologic definitiv;
- studiul hidrologic prin foraje.
Studiul hidrologic preliminar este studiul care se elaboreaza pe baza materialului
documentar existent, completat cu cercetari geologice, geomorfologice si hidrogeologice
sumare in zona respectiva.
Studiul hidrologic preliminar are scopul de a concretiza posibilitatile de rezolvare a
necesitatii prezente sau viitoare in conditiile aferente de zona consumatorului sau in alte zone.
Studiul hidrologic preliminar cuprinde: memoriul tehnic, piesele desenate, buletinele de analize.
Ce cuprinde memoriul tehnic din studiul hidrologic preliminar :
- tema studiului primita de la beneficiar sau stabilita cu beneficiarul ;
- amplasamentul obiectivuli de alimentat cu apa ;
- geomorfologia zonei ;

- geologia zonei ;
- hidrogeologia zonei (intervalul surselor de apa subterana cu caracteristicile hidrologice
respective, instlatiile de captare, stratificatia, litologia, calitatea fzico-chimica si
bacteriologica a apei existente in zona a unor eventuale surse de poluare a apei din
subteran ;
- concluzia privind modul de rezolvare;
- planul de situatie scara 1 : 25000 cu amplasarea lucrarilor de foraj din zona ;
- profilele litologice ;
- sectiunile geologice ;
- schita cu amplasamentul obiectivului de alimentat si zona in care se propune
amplasarea forajului sau forajelor
Se vor realiza buletine de analiza fizico-chimice si bacteriologice pentru apa recoltata din
puturile forate si fantanile din zona.
Daca datele furnizate de documentatia existenta sunt suficiente si pe baza lor se poate
proiecta sursa (forajul) pentru apa care prin executie sa va rezolve integral tema data, studiul
hidrogeologic preliminar poate sa fie luat ca atare si sa se proiecteze si sa se execute lucrarea
sau lucrarile pe baza lui, scotanduse ca un studiu hidrologic definitiv.
Studiul hidrologic definitiv
Studiul hidrologic definitiv este studiul care aprofundeaza materialul din studiul
preliminar si il completeaza cu date si rezultate din lucrarile de studiu executate pe baza
studiului preliminar.
Tema studiului hidrologic definitiv se elaboreaza de unitatea care face studiul si
proiectarea si este necesar sa dea toate raspunsurile la problemele puse de preliminar.
Este alcatuit din : memoriu tehnic, buletinele de analiza. Buletinele de analiza sunt copii
dupa buletinele de naliza fizicochimice , bacteriologice si biologice ale apei.
Studiul hidrogeologic prin foraje de studiu
In zonele in care studiul hidrologic preliminar concluzioneaza ca sunt date documentare
suficiente pentru a stabili o solutie de rezolvare a temei data de beneficiar, este posibil sa se
recomande executarea unui foraj sau a mai multor foraje de studiu si de observatie in vederea
stabilirii solutiei de urmat.
Forajele se executa pe baza unui program de studiu pentru determinarea experimentala
a unor parametrii hidrologici ca:
- permeabilitate ;
- debit ;
- raza de influenta.

FORMULARUL 20
PREZENTAREA PROPUNERII TEHNICE
Acelasi lucru se pune si la punctual 5 din propunerea tehnica
(5. ACTIVITATEA DE PROIECTARE)
5.5. COLECTAREA SI EVACUAREA APELOR PLUVIALE (PREZENTAREA
PROPUNERII TEHNICE)
Poblema colectarii si evacuarii apei de pe ampriza lucrarilor este mai complexa in cazul
tunelurilor, deoarece abordarea sistemului de colectare si scurgere a apelor trebuie studiat atat
din perspectiva apelor de suprafata, provenite din precipitatii cat si apele provenite din infiltratii.
Infiltraiile de ap, att n timpul construciei ct i dup terminarea tunelului, in timpul
exploatarii, pun probleme grele, care trebuie rezolvate cu precdere. In terenurile argiloase,
infiltraiile de ap nmoaie pmntul i nlesnesc producerea de tasri, care n unele cazuri se
termin cu prbuiri.
De cele mai multe ori tasrile la inelele n susinere aduc pierderi de profil i presiuni
mari, cu mucturi de lemn sau striviri. Lucrrile de remediere sunt greoaie, cer timp i
prelungesc programul de lucru. La tunelele terminate, infiltraiile de ap spal mortarul, iar
pietrele pot rmne fr legtur.
Tratarea infiltraiilor de ap la tunelele de munte consta in colectarea infiltraiilor de ap
si canalizarea lor, astfel ca ele s poat fi scurse n afara tunelului.
In timpul executiei lucrarilor de tunel, la transeea de executie se vor realiza a
urmatoarele etape:

urmrirea nivelului apei subterane, a presiunii apei din pori ;

determinarea efectelor epuismentelor fat de starea terenului i influena lor asupra
construciilor existente i a celor n curs de execuie (de exemplu dac se dorete

reducerea efectelor pnzei freatice asupra parcrilor subterane);

interpretarea datelor obinute pe perioade de timp scurte i lungi;

realizarea unui studiu hidrogeologic pe amplasamentul forajelor de epuisment.

Epuismentul reprezint cea mai utilizat metod de captare i evacuarea gravitational

a apei subterane.
O form speciala de drenaj este cea ntretinuta prin sifonare, atunci cnd nltimea
maxim de aspiratie nu depete cca. 7.00m.
In cadrul Studiului de Fezabilitate, in calitate de Prestator, se vor analiza cel putin doua
optiuni de scurgere a apelor, functie de rezultatele date de variantele de traseu stabilite, de
configuratia terenului, de stuctura constructiva a drumului precum si de reteaua geografica si
hidrografica a zonei.
In varianta 1 se va studia solutia prin care apele se vor colecta in interiorul tunelului prin
santuri si rigole la capetele drumului de o parte si alta (stanga/dreapta) iar evacuare se va face
gravitational in emisar natural.
In varianta 2 se va analiza solutia de colectare a apei prin santuri laterale care vor fi
conduse gravitational sub carosabilul drumului prin colectoare transversal intr-un drenaj
longitudinal. Acesta va descarca apele intr-un put colector dotat cu pompe submersibile.
Pentru evacuare se ntrebuineaz de multe ori pompe submersibile automate, care intr
n funciune imediat ce apa din pu a ajuns la un anumit nivel. Cnd apele de infiltraie au multe
materiale n suspensie, se mai execut un pu de decantare, pentru a nu se defecta pompa. Din
acest pu apa trece printr-un deversor n puul n care este instalat pompa.
La alegerea soluiilor de colectare si scurgere a apelor se vor avea n vedere:
- aspectele tehnice (spaiu disponibil, infrastructura subteran din zon, constrngerile climatice
respectiv episoadele pluviale, topografia sitului, permeabilitatea solului, posibilitatea de
descrcare n mediul receptor, poziia straturilor de ap subteran),
- aspecte legate de mediu (biodiversitatea i calitatea aerului, calitatea apelor de iroire i
riscurile de poluare accidental, soluiile de depoluare posibile);
decantare, filtrare, fitoameliorare;
- aspecte economice (costuri de investiie, de ntreinere);
- aspecte sociale, culturale (atitudini pentru o dezvoltare durabil);
- aspecte legate de condiionrile determinante n alegerea soluiilor (ierarhizare aciuni posibile,
studierea atent in context, compatibilitate cu apele uzate).
Stabilirea solutiei finale de scurgere a apelor se va face pe baza unei analize
multicriteriale conform Ordinului 1215/2008 privind aprobarea normativului tehnic NTLH-001
"Criterii i principii pentru evaluarea i selectarea soluiilor tehnice de proiectare i realizare a
lucrrilor hidrotehnice de amenajare/reamenajare a cursurilor de ap, pentru atingerea
obiectivelor de mediu din domeniul apelor" din 06/10/2008 publicat in Monitorul Oficial, Partea I
nr. 744 din 04/11/2008.

Aplicarea metodei analizei multicriteriale permite compararea optiunilor de sisteme de

scurgere a apelor proiectate, n baza criteriilor reprezentative i relevante pentru proiect.
Finalitatea metodei const n alegerea i recomandarea alternativei care respect ct
mai riguros i complet cerinele impuse prin tema de proiectare si Caietul de sarcini.
Concepia general de alctuire a construciilor pentru scurgerea apelor trebuie s
respecte criteriile care minimizeaz afectarea echilibrului ecologic, dintre care se pot enumera:
a) obiectivul prioritar s fie protejarea mediului i conservarea biodiversitii, avndu-se
n vedere conservarea i protejarea habitatelor i speciilor de interes comunitar;
b) s fie lucrri de tip "elastic", capabile s suporte deformaii mari, difereniate;
c) s permit scurgerea liber, natural a apelor in regim gravitational;
d) s fie fundate corespunztor n terenul natural, pentru a se evita deteriorrile
provocate prin avansarea eroziunilor sub corpul construciei;
f) s permit realizarea etapizat a lucrrilor, cu asigurarea urmririi n timp a proceselor
morfologice i a parametrilor de performan ai proiectului.
Criteriul principal la proiectarea sistemului de drenare a fost conducerea apelor,
gravitational, la emisari. n cazurile cand terenul nu permite conducerea apelor prin gravitaie
se vor prevadea anuri i bazine (dimensionate conform debitului de calcul de ap) cu rolul de
stocare si evapoarea a apei).
In interiorul tunelului, sistemul de scurgere a apelor provenit din infiltratii va fi asigurat de
santuri/rigole la marginea drumului (lateral stanga/dreapta) care vor fi directionate central sub
calea de mijloc a drumului la un dren longitudinal, care vor fi stocate in rezervoare si evacuate
gravitational prin canale in emisar natural sau in bazine. Inainte de evacuare in emisarul natural
apele vor fi curatite prin statii de preepurare sau separatoare de hidrocarburi.
La stabilirea solutiilor tehnice pentru evacuarea apelor colectate s-a tinut seama de
urmatoarele elemente:

conditii specifice de curgere a apei: debit, viteza maxima, panta hidraulica, rugozitate;

configuratia albiei: ingusta sau larga, limitata de constructii sau obstacole naturale;

traseul tunelului, sinuos sau rectiliniu si stabilitatea lui;

natura terenurilor ;

tehnologia de realizare;

posibilitatile de aprovizionare locala cu material si utilitati;

caracterul dupa durata de exploatare - definitiv;

mentinerea unei curgeri optime din punct de vedere hidraulic.

Sistemele de preluare a apelor provenite din scurgerile meteorice vor cuprinde (dup caz)
urmtoarele elemente funcionale:
receptori;
rigole, anuri ;
cmine/bazine de colectare;
racorduri i canale de transport;
separatoare de impuriti;
staii de pompare (daca este cazul);
construcii de descrcare n emisari

FORMULARUL 23

ASUMAREA RISCULUI

Riscurile n cazul construciilor subterane sunt mai mari dect la construciile de

suprafa, astfel c asumarea acestora este foarte importanta.
In cadrul Studiului de fezabilitate, proiectele (livrabile), ofertele i contractele trebuie s
in cont de toate categoriile de risc posibile, cum ar fi:

Riscuri financiare, cum ar fi depirea costului sau obinerea unei rate de

recuperare a capitalului mai mic;
Riscul schimbrii condiiilor de teren, sau infiltraii de ap mai mari dect
cele ateptate;
Riscul ca facilitatea public s nu fie acceptat sau utilizat de public la
gradul anticipat;
Riscuri contractuale, cum ar fi lucrri adiionale neacoperite, termene
nerespectate,
Dispute i revendicri;
Riscuri de construcie, cum ar fi cderea unor echipamente, prbuiri sau
infiltraii puternice de ap;
Riscuri de mediu, cum ar fi afectarea calitii apei subterane, periclitarea
construciilor de la suprafa;
Riscuri n exploatare n special la tunelele pe ci de comunicaii.