DUEII-curs 3-20.10.

2016
Valori cu caracter universal-art 2.
Art 3; Art 13-institutiile promoveaza valorile si obiectivele UE.
Art 4, art 5 TUE-4 mari principii.
+principiul egalitatii intre statele membre-prinicipu nou mentionat in tratat-statele membre sunt
egale in fata tratatelor. Are mai mult o aplicare teoretica. Nu exista o egalitate a statelor datorita
diferentelor de ordin geografic, economic etc.
Importanta respectarii valorilor si obiectivelor nu este una teoretica, se ajunge la sanctionarea
statelor-art 7. Importanta respectarii valorilor rezulta din caracterul lor de valori universale. Sau
art 49-nerespectarea valorilor fundamentale nu permit unui stat sa devina membru al UE.
Principiile sunt izvoare de drept si se afla imediat dupa dreptul primar.
1. Principiul cooperarii loialestatele membre colaboreaza pe de o parte cu UE, iar pe de
alta parte colaboreaza intre ele pt atingerea obiectivelor, scopurilor propuse.
2. Principiul atribuirii de competenteprincipiul stabileste setul de competente care pot fi
atribuite Uniunii. Alte ocmpetente nu pot fi atribuite UE prin alt mijloc decat prin tratat.
3. Principiul subsidiaritatii
Exercitarea competentelor asa cum au fost acestea delimitate prin tratate este reglementata de
principiile subsidiaritatii si proportionalitatii care sunt prevazute in art 5 din Tratatul prin UE,
precum si in Protocolul nr 1 privind rolul parlamentelor nationale in Uniunea Europeana si in
Protocolul nr 2 privind aplicarea principiilor subsidiaritatii si proportionalitatii.
Subsidiaritatea reprezinta principiul conform caruia Uniunea Europeana actioneaza doar in
masura in care la nivelul sau se pot realiza mai bine obiectivele Uniunii decat la nivelul statelor
membre. Astfel, conform art 5, alin 3 din Tratatul privind Uniunea Europeana in domeniile care
sunt de competenta sa exclusiva Uniunea intervine numai daca si in masura in care obiectivele
actiunii preconizate nu pot fi realizate in mod satisfacator de statele membre nici la nivel central,
nici la nivel regional si local, dar datorita dimensiunilor si efectelor actiunii preconizate pot fi
realizate mai bine la nivelul Uniunii.
In domeniile care nu sunt de competenta sa exclusiva, Uniunea poate sa intervina pt realizarea
obiectivelor UE ducand la indeplinire actiuni sau adoptand masuri care ar fi trebuit sa fie
adoptate de statele membre, dar nu s-a intamplat acest lucru.

Asadar, principiul subsidiaritatii nu afecteaza repartizarea competentelor intre Uniune si statele

membre, ci intinderea competentelor transferate de catre statele membre catre Uniune.
Etimologia cuvantului provine de la latinescul subsidium, termen folosit in domeniul militar
care insemna ajutor care statea in fundal, adica asistenta care avea rol secundar. In filozofia
politica, principiul desemneaza ideea ca o autoritate centrala trebuie sa aiba un rol subsidiar
indeplinind doar acele sarcini care nu pot fi duse la bun sfarsit si in mod eficient la nivel local.
La nivelul dreptului UE, termenul a patruns prin intermediul constitutiei germane, avand in
vedere ca in legislatia acestui stat acesta desemna limita legala a puterilor federale in domeniul
competentelor concurente, dand nastere ulterior principiului constitutional de baza al
federalismului cooperativ.
Ex clasic: protectia mediului (domeniu care nu tine de competenta UE), un rau care traverseaza 3
state, acestea 3 nu ajung la un acord comun pt a reglementa, atunci intervine UE si
reglementeaza.
Baza legala
Principiul subsidiaritatii a fost consacrat initial prin Actul unic european (1986-1987) in cadrul
politicii de mediu. Ulterior, Tratatul de la Maastricht a fost inclus in tratat ca principiu
fundamental, Tratatul de la Lisabona consolidand rolul acestuia prin Protocoalele nr 1 si nr 2.
Aplicarea principiului subsidiaritatii
Conform Protocolului nr 1 si nr 2, principiul subsidiaritatii trebuie respectat in primul rand in
procedura de adoptare a actelor legislative (acestea sunt definite la art 289 din Tratatul privind
functionarea UE-sunt regulamentul, directiva si decizia adoptate potrivit procedurii ordinare sau
extraordinare). Astfel, Comisia Europeana care rol de initiativa legislativa transmite
parlamentelor nationale proiecele de acte legislative si proiectele de modificare in acelasi timp
in care le transmite Parlamentului European si Consiliului.
De asemenea, Parlamentul European transmite parlamentelor nationale proiectele sale de acte
legilslative, precum si proiectele sale de modificare. Consiliul transmite la randul lui proiectele
legislative emise de un grup de state membre, de Curtea de Justitie, de Banca Centrala
Europeana sau de Banca Europeana de Investitii, precum si proiectele de modificare. Astfel, prin
aceasta etapa a procedurii legislative se asigura controlul parlamentar al respectarii principiului
subsidiaritatii.
Potrivit art 5 din Protocolul nr 2, proiectele de acte legislative se motiveaza in raport cu
principiul subsidiaritatii si al proportionalitatii.

Astfel, orice proiect de act legislativ este insotit de o fisa detaliata care contine informatii ce
permit evaluarea conformitatii cu principiile subsidiaritatii si proportionalitatii. Aceste informatii
trebuie sa permita:
-

Evaluarea implicatiilor financiare sau a impactului financiar al proiectului in cauza

In cazul unei directive, evaluarea implicatiilor acesteia asupra reglementarilor care
urmeaza sa fie puse in aplicare in statele membre, inclusiv asupra legislatiei nationale,
respectiv regionale.

Motivele care duc la concluzia ca un obiectiv al Uniunii poate fi realizat mult mai bine la nivelul
Uniunii decat la nivelul statelor membre se bazeaza pe indicatori calitativi si ori de cate ori este
posibil pe indicatori cantitativi.
Parlamentele nationale trebuie sa se pronunte in termen de 8 saptamani de la data la care
proiectul de act legislativ a fost transmis, astfel, in cazul in care un parlament national considera
ca proiectul legislativ nu este conform cu principiul subsidiaritatii atunci acesta emite un aviz
motivat adresat presedintelui Parlamentului European, Consiliului sau Comisiei.
Fiecare parlament national dispune de 2 voturi repartizate In functie de sistemul parlamental
national. In cadrul unui sistem parlamentar national bicameral, fiecare din cele 2 camere dispune
de 1 vot. In cazul in care avizele motivate privind nerespectarea de catre un proiect legislativ a
principiului subsidiaritatii reprezinta cel putin o treime din numarul voturilor atribuite
parlamentelor nationale, proiectul trebuie reexaminat.
In urma acestei reexaminari, initiatorii actului legislativ pot hotari fie sa mentina proiectul, fie sa
il modifice, fie sa il retraga, motivand oricare din aceste decizii.
*seminar-analizarea emiterii unor avize motivate cu privire la nerespectarea principiului
subsidiaritatii in cadrul procedurii legislative ordinare
Se mentioneaza in doctrina ca parlamentele nationale sunt cainii de paza ai subsidiaritatii pt ca
ele vegheaza la respectarea principiului subsidiaritatii prin faptul ca au competenta de a emite
acest aviz motivat. Pp subsidiaritatii e o modalitate pt ca UE sa actioneze dincolo de
competenele sale. Se poate merge deci pana la adoptarea unui act. De aceea, e important sa se
verifice indeplinirea tuturor conditiilor pt ca UE sa se poata implica.
Exista posibilitatea ca initiatorii actului sa isi mentina pozitia.-tr sa se stranga voturile necesare
pt reexaminarea proiectului de act legislativ daca se considera ca proiectul de act legislativ
incalca competentele statelor membre.

Exista si un control jurisdictional al subsidiaritatii sau control a posteriori [contorlul parlamentar

e cel apriori] e prevazut de art 8 din Protocolul nr 2 conform caruia Curtea de Justitie a UE este
competenta sa se pronunte cu privire la actiunile referitoare la incalcarea principiului
subsidiaritatii de catre un act legislativ, actiuni care sunt formulate potrivit art 263 din Tratatul
privind functionarea UE, de catre un stat membru sau care sunt transmise de acesta in
conformitate cu dreptul sau intern in numele parlamentului sau national sau al unei camere a
acestuia.
Aceste actiuni pot fi formulate si de catre Comitetul Regiunilor impotriva actelor legislative in
vederea adoptarii carora Tratatul privind functionarea Uniunii Europene prevede consultarea
respectivului Comitet. Curtea de Justitie considera ca exercitarea controlului jurisdictional
trebuie sa se limiteze la a se verifica existenta unei erori manifeste sau a unei deturnari de putere
sau daca institutia in cauza nu si-a depasit limitele sale de apreciere (hotararea C/84/94;
C/58/08). De altfel, nu sunt foarte numeroase hotararile prin care Curtea de Justitie s-a pronuntat
cu privire la respectarea principiului subsidiaritatii.
In concluzie, trebuie observat ca principiul subsidiaritatii este prevazut cu limite precise in
dispozitiile din tratat, asigurand respectarea competentelor Uniuni Europene si ale statelor
membre fara insa a transforma parlamentele nationale in colegislatori la nivelul UE in conditiile
in care acestea nu dispun de un veritabil drept de veto asupra proiectelor de acte legislative care
nu respecta principiul subsidiaritatii.
Principiul proportionalitatii
Potrivit art 5, alin 4 din TUE, actiunea Uniunii, in continut si forma, nu trebuie sa depaseasca
ceea ce este necesar pt realizarea obiectivelor tratatelor. Respectarea principiului
proportionalitatii de catre institutiile Uniunii Europene trebuie sa se realizeze in conformitate
cu Protocolul nr 2.
Dupa cum se poate observa, spre deosebire de principiul subsidiaritatii, principiul
proportionalitatii intervine in toate domeniile de competenta, inclusiv in domeniile de
competenta exclusiva. (a se vedea hotararea C/133/93).
Respectarea principiului proportionalitatii prin intermediul controlului parlamentar se realizeaza
dupa aceeasi procedura prevazuta in art 5 din Protocolul nr 2. Astfel, proiectele de acte
legislative au in vedere necesitatea de a proceda astfel incat orice obligatie financiara sau
administrativa care revine Uniunii ori guvernelor statelor membre, autoritatilor regionale sau
locale, operatorilor economici si cetatenilor sa fie cat mai redusa posibil si proportionala cu
obiectivul urmarit.
Desi nu este mentionat in mod expres in art 8 din Protocolul nr 2, controlul jurisdictional al
principiului proportionalitatii se poate realiza de catre Curtea de Justitie in baza aceleiasi actiuni
in anulare. (a se vedea hotararile C/176/09 si C/280/93).