Dreptul la respectarea vietii private si de familie

Art. 8 CEDO
Text
1. Orice persoana are dreptul la respectarea vietii sale private si de
familie, a domiciliului si a
corespondentei sale.
2. Nu este admisa ingerinta unei autoritati publice în exercitarea acestui
drept decât daca aceasta
este prevazuta de lege si constituie, într-o societate democratica, o
masura necesara pentru
securitatea nationala, siguranta publica, bunastarea economica a tarii,
apararea ordinii si prevenirea
faptelor penale, protectia sanatatii, a moralei, a drepturilor si a libertatilor
altora.

_ Inspirat din Declaratia universala a drepturilor omului (art. 12).

_ Alaturi de dispozitiile art. 9, 10, 11 protejeaza drepturi care “semnifica
respectul social
datorat individului”.
_ Beneficiaza de “aplicare pe orizontala” creând drepturi si obligatii nu
doar în raporturile
unei persoane de drept privat cu autoritatile publice ci si între
persoane de drept
privat. Nu înseamna însa ca o persoana de drept privat poate figura ca si
pârât în fata Curtii
europene ci ca statele au obligatia de a interveni în raporturile între
persoane de drept
privat pentru a garanta respectarea prevederilor art. 8 între acestea. În
lipsa interventiei statul
poate fi condamnat de catre Curte.
X si Y c. Olanda
Lopez Ostra c. Spania
_ Definire: “garanteaza dreptul la intimitate a oricarei persoane fizice,
de la momentul
nasterii acesteia pâna la decesul sau, cu exceptia situatiei în care
persoana renunta valabil
la intimitatea sa”
Domeniu de aplicabilitate
_ Viata privata
_ Viata familiala
_ Domiciliul
_ Corespondenta
Dreptul la respectarea vietii private
_ Definirea depinde de circumstantele (perioada, mediul, societatea) în
care se afa subiectul
de drept.
_ Respectul vietii private trebuie sa înglobeze dreptul persoanei de a
stabili si dezvolta relatii
cu alte persoane, cuprinzând o importanta dimensiune sociala.
Niemietz c. Germania
_ Judecatorii înteleg sa asigure o protectie cât mai larga a vietii private
în conditiile în care
nu este posibila o delimitare exacta a sferei de întindere a acesteia.
_ O delimitare stricta nu este benefica putând duce la excluderea
nejustificata a unor ipoteze
din domeniul de incidenta al art. 8.
_ “Viata privata” – o notiune larga si exhaustiva.
Pretty c. Marea Britanie
Tysiac c. Polonia

Integritatea fizica si morala a persoanei

_ Protectia vietii private în cadrul intimitatii personale, se refera în
special la integritatea
fizica si morala a persoanei.
X si Y c. Olanda
Y.F. c. Turcia
_ O atingere chiar minora, adusa integritatii fizice si morale a unei
persoane este o atingere
adusa dreptului la respectarea vietii private (ex. un tratament medical
fortat).
Storck c. Germania
_ O atingere de aceasta natura poate intra sub incidenta art. 8 în cazul
când nu atinge pragul
de gravitate prevazut de art. 3.
Wainwright c. Marea Britanie
Bensaid c. Marea Britanie
Costello-Roberts c. Marea Britanie
Contenciosul privind filiatia
_ S-a considerat încalcat dreptul la respectarea vietii private si de familie
imposibilitatea de a
contesta prezumtia legala de paternitate, Curtea apreciind ca exista o
ruptura a justului
echilibru între interesul general al protejarii securitatii juridice a
legaturilor de familie si
dreptul reclamantului la obtinerea unei reexaminari a prezumtiei legale în
lumina probelor
biologice.
Mizzi c. Malta
_ S-a constatat o încalcare a art. 8 într-o cauza în care tatal a carui
paternitate era prezumata,
dupa ce a verificat-o prin teste ADN, cu acordul fiicei sale majore, a
încercat sa schimbe
declaratia de recunoastere a paternitatii si nu a putut în virtutea legislatiei
interne care nu
permitea rasturnarea prezumtiei absolute. Astfel s-a considerat ca nu
exista un raport de
proportionalitate rezonabil între scopul urmarit de legislatie si
metodele folosite.
Paulik c. Slovacia
_ Refuzul de a redeschide procedura de contestare a paternitatii pe motiv
ca progresul
stiintific nu ar justifica-o a constituit un alt motiv de încalcare a art. 8
Tavli c. Turcia
Protectia numelui de familie
_ Fiind un mijloc de identificare personala, dar si de legatura cu
familia, numele priveste
atât viata privata cât si pe cea de familie. Este atasat în principal vietii
private fiind un
mijloc esential de individualizare a persoanei.
_ Refuzul autoritatilor nationale de a autoriza o schimbare a numelui
intra în sfera controlul
european, statele pastrând totusi o marja de apreciere destul de
importanta în acest sens.
Aceasta jurisprudenta fiind extinsa chiar si la prenume.
Burghartz c. Elvetia
Stjerna c. Finlanda
Mustafa c. Franta
Guillot c. Franta
_ Totusi, dreptul la libertatea de alegere a numelui nu este înca
recunoscut, statele trebuie
sa beneficieze de o anumita marja de apreciere cu privire la eventualele
inconveniente
datorate utilizarii unui anumit nume. O reglementare nationala cu
privire la schimbarile
de nume este întru totul licita chiar daca poate restrânge libertatea
de alegere a
indivizilor.
Stjerna c. Finlanda
Consecintele casatoriei asupra numelui de familie si interzicerea
discriminarilor
_ Este inadmisibila diferenta de tratament prin care legislatia
nationala nu permite femeii
pastrarea numelui dinaintea casatoriei, spre deosebire de barbat care
are libertatea de a-si
pastra acest nume.
Unal Tekili c. Turcia
Nationalitatea
_ Conventia europeana privind nationalitatea (6 noiembrie 1997) vine
în prelungirea
dreptului garantat de art. 8, stabilind principiile si regulile aplicabile în
materie de
nationalitate a persoanelor fizice si regulile care determina obligatiile
militare în caz de
pluralitate de nationalitati.
_ Legiuitorul national competent în aceasta materie are obligatiile:
- de a asigura dreptul fiecarei persoane la o nationalitate, pentru a se evita
apatridia si
situatiile de privare de cetatenie, inclusiv în cazul casatoriei sau
divortului.
- regulile de drept intern nu trebuie sa fie discriminatorii, principiul
nediscriminarii între
resortisantii sai trebuie sa ghideze statul parte, oricare ar fi modul în
care nationalitatea
respectiva a fost dobândita.
Viata sexuala
_ Cuprinsa în integritatea fizica si morala a unei persoane.
X si Y c. Olanda
_ Principiul libertatii vietii sexuale este puternic afirmat, iar libertatea
unora se termina acolo
unde începe libertatea altora. Viata privata capata limite care se refera la
publicitatea
anumitor comportamente sexuale, la exercitarea constrângerilor, sau la
realitatea unui
pericol pentru persoane (ex. în practicile sado-masochiste).
_ Statului îi revine rolul de a reglementa, prin intermediul dreptului
penal, practicile care
antreneaza vatamarile corporale
Laskey, Jaggard si Brown c. Marea Britanie
_ Sub rezervele evocate fiecare are dreptul de a duce o viata sexuala pe
care o doreste în
conformitate cu identitatea sa profunda.
Smith si Grady c. Marea Britanie
_ Principiul libertatii vietii sexuale are temei în pluralism, toleranta si
spirit de deschidere
acestea fiind valori cardinale ale democratiei.
Young, James si Webster c. Marea Britanie
Cazul minoritatilor sexuale
_ Homosexualiatea si transsexualitatea fac în prezent obiectul unui
tratament egal.
_ Represiunea penala a comportamentelor homosexuale în mediul privat
între adulti care siau
dat consimtamântul este contrara art. 8.
Dudgeon c. Marea Britanie
Norris c. Irlanda
Modinos c. Cipru
_ Relatiile homosexuale durabile fac parte din viata privata.
B. c. Sarea Britanie
Lusting –Prean si Beckett c. Marea Britanie.
_ Orice excludere întemeiata pe orientarea sexuala este o încalcare a
dreptului la viata
privata
Smith si Grady c. Marea Britanie
Lusting –Prean si Beckett c. Marea Britanie
_ Discriminarea întemeiata pe orientarea sexuala este contrara
Conventiei încalcând art. 14
coroborat cu art. 8
Salgueiro Da Silva Monta c. Portugalia
_ În absenta unei justificari obiective si rezonabile, mentinerea unei vârste
mai mari pentru
exprimarea consimtamântului pentru actele homosexuale decât pentru
cele heterosexuale
este contrara CEDO.
L. si V. c. Austria
Schimbarea identitatii sexuale
_ Curtea recunoaste în prezent implicit o astfel de schimbare dupa ce, într-
o faza anterioara,
apreciase ca statele nu aveau obligatia pozitiva de a stabili un document
care sa dovedeasca
noua identitate sexuala.
Rees c. Barea Britanie
Cossey c. Marea Britanie
Sheffield si Horsham c. Marea Britanie
_ Curtea a apreciat ca un transsexual care nu poate obtine rectificarea
starii sale civile este
într-o situatie incompatibila cu respectul datorat vietii sale private.
B. c. Franta
_ Totusi, la acel moment, Curtea a apreciat ca statul pârât nu si-a depasit
marja de apreciere
prin faptul ca nu a recunoscut pe plan juridic noul sex al transsexualilor
operati.
X si altii c. Marea Britanie
_ Printr-o schimbare de jurisprudenta Curtea impune statelor obligatia
pozitiva de a
recunoaste juridic conversiunea de sex, ele având o marja de
apreciere care se limiteaza la
mijloacele puse în aplicare în acest sens.
Goodwin c. Marea Britanie
Van Kück c. Germania
Dreptul la imagine
_ Intra în sfera de aplicare a art. 8
Schüssel c. Austria
Von Hannover c. Germania
Sciaccia c. Italia
_ Precizând limitele acestui drept în raport cu libertatea de exprimare
Curtea a indicat ca
viata privata trebuie protejata chiar si în locurile publice, existând totusi
o zona de
interactiune între individ si terti care, chiar într-un context public, poate
tine de viata
privata.
Von Hannover c. Germania
P.G. si J.H. c. Marea Britanie
Peck c. Regatul Unit.
_ Orice persoana chiar si publica, trebuie sa poata beneficia de o
“speranta legitima” de
protectie si de respect a vietii sale private.
Von Hannover c. Germania
_ Statul are obligatia pozitiva de protectie a vietii private si a
dreptului la imagine, iar
progresele tehnice în domeniul înregistrarii si reproducerii datelor
personale impune o
vigilenta sporita din partea statului în acest sens.
_ Protejarea reputatiei si a dreptului persoanei limiteaza libertatea de
exprimare, interesul
public si interesul comercial al presei “people” trebuie sa cedeze în
fata protejarii efective
a vietii private.
Prisma Presse c. Franta
Radio France c. Franta
Datele personale
_ Pastrarea datelor personale de catre o autoritate publica reprezinta
o ingerinta în dreptul
la respectarea vietii private. Aceasta practica nefiind admisibila decât în
cazul existentei
unor garantii adecvate (controlul Guvernului, al Parlamentului si a unor
institutii
independente precum mediatorul).
Leander c. Suedia
_ În sfera de aplicare a art. 8 intra si datele de natura publica
înregistrate de autoritatile
publice care au fost incluse ulterior în viata privata.
Rotaru c. România
_ În cauzele privind divulgarea datelor cu caracter personal Curtea
acorda autoritatilor
nationale o anumita libertate pentru a stabili un echilibru corect între
interesele publice si
cele private care se afa în concurenta.
Peck c. Regatul Unit
_ Aceasta marja implica totusi un control european, iar amploarea sa
depinde de factori
precum natura si importanta intereselor afate în joc si gravitatea
ingerintei.
Funke c. Franta
Z c. Finlanda
Jurisprudenta
_ Nu constituie o încalcare a art. 8 utilizarea informatiilor consemnate
într-un registru
secret al politiei în cazul unui examen de aptitudini al unei persoane
pentru o sarcina
importanta pentru securitatea nationala: interesele securitatii
nationale prevaleaza asupra
intereselor individuale ale reclamantului.
Leander c. Suedia
_ Constituie o încalcare a art. 8 înregistrarea unei conversatii telefonice
urmata de crearea
unei fise si de pastrarea datelor sau pentru pastrarea si utilizarea
datelor personale cu
imposibilitatea de a putea contesta exactitatea acestora.
Amann c. Elvetia
Rotaru c. România
_ Într-o societate democratica, existenta serviciilor de informatii se
poate dovedi legitima,
dar competenta de a supraveghea în secret cetatenii nu este tolerabila
dpdv al Conventiei
decât în masura strict necesara pentru salvgardarea institutiilor
democratice.
Klass si altii c. Germania
_ Statele dispun de o larga marja de apreciere, fara ca libertatea de
care dispun serviciile de
informatii în materie de protectie a securitatii nationale sa fie nelimitata.
Segersted-Wiberg si altii c. Suedia
Confidentialitatea datelor în domeniul sanatatii
_ Comunicarea dosarelor medicale în cadrul unei proceduri poate aduce
atingere garantiei art.
8 daca în acelasi timp ingerinta este disproportionata.
Z c. Finlanda
M.S. c. Suedia
Panteleyenko c. Ukraina
_ Curtea a impus principiul confidentialitatii informatiilor asupra
sanatatii ca principiu
esential al sistemului juridic al statelor. Aceasta confidentialitatea se
impune totodata pentru
a proteja viata privata a persoanelor bolnave si pentru ca acestea sa
nu îsi piarda
încrederea în serviciile de sanatate.
_ Precautii: comunicarea sau divulgarea unui dosar medical trebuie sa fie
însotita de garantii
adecvate împotriva eventualelor abuzuri si sa tinda la apararea unui
aspect primordial de
interes public, în fapt pentru a permite urmarirea autorilor infractiunilor
penale sau pentru
a proteja drepturile fundamentale, statele pastrând totusi o marja de
apreciere relativ
importanta în acest sens.
_ Dreptul la respectarea vietii private presupune garantarea
confidentialitatii datelor în acest
domeniu si prevede principiul autodeterminarii pacientului.
Gaskin c. Marea Britanie
_ Se impune o prudenta deosebita în cazul documentelor medicale care
ar putea fi prezentate
în cadrul unor dezbateri (procedura de divort) si exista o încalcare a art. 8
atunci când
legislatia interna nu prevede garantii suficiente în utilizarea unor astfel
de date care tin de
viata privata.
L.L. c. Franta
Supravegherea video în locurile publice
_ Se face distinctie între o simpla supraveghere si înregistrarea si
prezentarea catre
public, încalcarea intervine în ultimul caz. Astfel, faptul de a supraveghea
actele unei
persoane într-un loc public prin utilizarea unui sistem video fara a
înregistra informatiile
nu antreneaza în sine o ingerinta în viata privata a persoanei.
Peck c. Marea Britanie
_ Înregistrarea informatiilor cu caracter sistematic sau permanent
poate atrage încalcarea
art. 8 daca persoana este filmata în secret constituind, în speta o ingerinta
fara baza legala.
Perry c. Marea Britanie
_ Criteriile pentru stabilirea frontierei între domeniul “public” si “privat”
sunt:
- obiectul supravegherii (evenimente de ordin privat sau public)
- modalitatile de supraveghere (existenta sau nu a informatiilor video)
- finalitatea supravegherii (limitarea la supraveghere sau divulgarea
publica a informatiilor
vizuale)
Herbecque si altii c. Belgia
Z c. Finlanda
Allan c. Marea Britanie
Dreptul la respectarea unui mod de viata
_ De curând se considera ca art. 8 garanteaza si dreptul de a avea un mod
de viata traditional
garantat unei minoritati nationale, în speta fiind vorba despre tigani.
Chapman c. Marea Britanie
_ Curtea a apreciat ca viata în caravana face parte integranta din
identitatea tiganilor
înscriindu-se în lunga lor traditie de calatorie. Masurile referitoare la
stationarea acestor
caravane au consecinte nu doar cu privire la respectarea domiciliului ci
infuenteaza si
facultatea de a conserva aceasta identitate si de a duce o viata
privata, dar si de familie,
conforma acestei traditii.
_ Interdictia de a stationa constituie o ingerinta a statului, dar ea
poate fi justificata daca
raspunde unui scop legitim si anume protejarea drepturilor altora prin
intermediul apararii
mediului si daca are o baza legala.
_ Statele contractante au totusi o obligatie pozitiva de a permite
acestor minoritati sa-si
urmeze modul lor de viata cu respectarea proportionalitatii sarcinii
pentru ca aceasta sa
nu devina excesiva.
Dreptul la respectarea vietii de familie
_ Conditie prealabila: existenta familiei.
_ Este un drept personal.
_ Obligatia negativa a statului: sa se abtina de la ingerinte arbitrare
în viata de familie.
_ Obligatia pozitiva a statului: sa actioneze pentru a permite celor
interesati sa duca o viata
de familie normala.
_ Viata de familie presupune atât un caracter social, moral si cultural
cât si unele interese
materiale, care atrag o protectie indirecta.
Marckx c. Belgia
Vermeire c. Belgia
Sensuri ale notiunii de familie
_ Initial CEDO a înteles sa protejeze familia în sensul traditional al
acestui termen.
_ Evolutia societatii a dus la o pluralitate a modelelor de familie, iar
Curtea a trebuit sa
precizeze conceptul. Astfel, având în vedere ca notiunile “familie” si “viata
de familie” nu
mai coincid total, Curtea îsi asuma protectia vietii de familie si nu pe
cea a institutiei
familiei în sine.
_ Viata de familie se caracterizeaza mai ales prin legatura de rudenie
care se afa la baza
unei relatii efective, dar aceasta relatie poate exista independent de
orice legatura de
rudenie. În ambele cazuri o protectie directa este asigurata.
Notiune a vietii de familie
_ Institutia familiei nu este un element fix nici pe plan istoric, nici pe cel
sociologic si nici pe
cel juridic, de aici si dificultatea definirii.
Mazurek c. Franta
_ Nici Curtea, nici statele nu dau o definitie fixa.
_ Dpdv juridic, doctrina apreciaza ca familia cuprinde un cuplu de sexe
diferite si
persoanele care au un stramos comun.
_ Cuplurile homosexuale nu sunt recunoscute juridic ca formând o
familie, chiar daca au
încheiat sau înregistrat un pact civil de solidaritate.
Criterii ale vietii de familie
_ Caracterul permanent al legaturii de rudenie.
_ Notiunea de viata de familie tine de existenta legaturilor suficient de
strânse de
consangvinitate.
_ Judecatorii europeni au o abordare extensiva care nu tine cont daca
legatura exista deja
sau nu exista înca.
a) Legatura de rudenie existenta
_ Se tine cont de pluralitatea modelelor de familie nefacându-se
diferenta între familii
legitime si familii naturale, orice solutie contrara ar constitui si o
discriminare interzisa de
art. 14.
- Copilul natural, nascut din adulter, beneficiaza de dreptul la respectarea
vietii de familie.
Johnston c. Irlanda
- Copilul nascut dintr-o relatie de fapt a parintilor sai este inserat cu
drepturi depline în
aceasta celula familiala de la nastere si prin însusi acest fapt.
Keegan c. Irlanda
_ Ca regula generala viata de familie reprezinta raporturile între parinti
si copii, dar pot fi
luate în considerare si raporturile între rude apropiate, având în vedere
ca acestea pot juca
un rol important în cadrul familial.
Bronda c. Italia
T. Boyle c. Marea Britanie
Conditii ale viatii de familie
_ Trebuie sa existe dinainte si sa fie efectiva.
Keegan c. Irlanda
Görgülü c. Germania
Lebbink c. Olanda
_ Sa fie caracterizata prin relatii reale si strânse între membrii sai.
Aceste relatii pot lua
forma vietii în comun, a unei dependente financiare a minorului, a
unui drept de vizita
exercitat regulat, sau chiar a relatiilor supravegheate între tata si
copii sai nelegitimi.
_ Nu ar putea fi limitata doar la relatiile întemeiate pe casatorie.
Elsholz c. Germania
Marckx c. Belgia
_ Viata de familie nu este legata de casatorie ea continuând si dupa
divort, tinându-se
întotdeauna cont de interesul copiilor.
X c. RFG
Berrehab c. Olanda
Hoffmann c. Austria
Palau-Martinez c. Franta
Viata de familie si separarea parintilor
_ Principiu: mentinerea relatiilor personale ale copilului cu fiecare
dintre parinti.
Florentino Garcia c. Elvetia
_ Parintele divortat care nu are exercitiul autoritatii parentale trebuie
sa poata vizita
copilul si sa întretina relatii cu el, cu conditia ca interesul copilului sa
nu fie opus.
Hokkanen c. Finlanda
_ Nu trebuie sa existe nicio diferenta de tratament în materia dreptului la
vizita între tatii
divortati si tatii copiilor nascuti în afara casatoriei.
Sahin c. Germania
_ O deplasare ilicita a unui copil ca urmare a unui divort atrage
responsabilitatea statului
daca acesta nu au facut eforturi adecvate si suficiente pentru
respectarea dreptului
parintelui reclamant cu privire la copilul sau.
Ignaccolo-Zenide c. România
Sylvester c. Austria
_ Avizul copilului poate fi un obstacol pentru întoarcere cu conditia ca
acesta sa fie exprimat
într-un context calm, cu excluderea presiunilor.
Sophia Gudrun Hansen c. Turcia
C. c. Finlanda
Coabitarea si viata de familie
_ Desi coabitarea este în general o conditie esentiala a vietii de familie, ea
nu este totusi o
conditie sine qua non: absenta coabitarii nu împiedica viata de familie.
_ Viata de familie exista chiar si înaintea unei coabitari, începând de la
nasterea copilului. În
acest caz nu are relevanta daca parintii locuiesc sau nu împreuna la acel
moment, legatura
de filiatie implicând, per se, viata de familie.
Keegan c. Irlanda
Viata de familie si copii în pericol
_ Plasarea minorilor este o masura care constituie o ingerinta în dreptul la
respectarea vietii
de familie a copiilor si parintilor.
Olsson c. Suedia
_ Procedura de asistenta educativa trebuie sa fie echitabila si sa
respecte interesele
partilor.
Buscemi c. Italia
Kutyner c. Germania
Venema c. Olanda
Covezzi si Morselli c. Italia
Sahin c. Germania
_ Obligatia pozitiva care revine statelor de a proteja viata de familie
presupune ca elementele
de informare invocate de autoritati pentru a lua în grija copilul trebuie sa
fie puse la
dispozitia parintelui în cauza.
T.P. si K.M. c. Marea Britanie
_ Daca parintii si copii sunt separati autoritatile statului trebuie sa faca
totul pentru a-i reuni,
când circumstantele o permit si cu respectarea interesului copilului.
Andersson c. Suedia
Scozzari si Giunta c. Italia
Gnahore c. Franta
b) Legatura de rudenie nu exista înca
_ Obligatia pozitiva a statului de a permite fiecaruia sa aiba o viata de
familie normala,
presupune existenta unei legislatii nationale care sa faca posibila
integrarea copilului în
familia sa de la nastere.
Marckx c.Belgia
_ Posibilitatea de stabilire a filiatiei sale trebuie sa fie garantata.
Marckx c. Belgia
Rozanski c. Polonia
_ Adevarul biologic trebuie sa aiba prioritate în fata prezumtiei legale
de paternitate.
Autoritatile statului au obligatia de a autoriza cât mai rapid posibil
formarea legaturilor de
familie.
Kroon s.a. c. Olanda
Dorinta de a întemeia o familie
_ A priori nu este protejata de art. 8
Fretté c. Franta
_ “Viata de familie protejata” atrage aplicabilitatea art.8 dincolo de “viata
de familie efectiva”.
În principiu relatiile între adoptator si adoptat sunt de aceeasi natura
ca si cele protejate
de art. 8. desi dreptul la adoptie nu este garantat de Conventie.
Pini si Bertani c. România
_ Adoptia este procedura prin care se da o familie unui copil si nu un
copil unei familii.
Astfel statele trebuie sa vegheze ca persoanele care îl adopta sa îi poata
oferi cele mai
favorabile conditii de primire, autoritatile asumându-si o prudenta
deosebita în aceste
cazuri.
Fretté c. Franta
Aski c. Austria
Drepturile succesorale
_ Art. 8 este aplicabil dincolo de existenta unei legaturi de familie
formale.
Marckx c. Belgia
_ Drepturile succesorale între copii si parinti, fiind strâns legate de
viata de familie, cad
sub incidenta art. 8.
_ Viata de familie include, pe lânga relatii cu caracter social, cultural,
moral si interese cu
caracter material.
Pla si Puncernau c. Andora
Camp si Bourimi c. Olanda
Relatia efectiva în viata de familie
_ A devenit criteriu cu caracter autonom, care poate fi luat în
considerare în mod singular,
independent de orice legatura de rudenie.
_ Se invoca realitatea legaturilor de familie de facto, în speta fiind
vorba despre legatura
dintre un transsexual, partenera sa si copilul acesteia nascut prin
inseminare artificiala
printr-un tert donator.
X. Y. si Z. c. Marea Britanie
_ Legaturile homosexuale nu sunt elemente constitutive ale unei
vieti de familie în sensul
art. 8. Faptul ca o relatie este durabila si deci efectiva nu este suficient ,
autonomia acestui
criteriu nefiind absoluta. Din aceasta atitudine se poate deduce prudenta
cu care se pronunta
judecatorii europeni în aceasta privinta.
S. c. Marea Britanie
B. c. Belgia
Röösli c. Germania
Mata Estevez c. Spania
Protejarea indirecta a vietii de familie
_ Strainii si detinutii nu sunt subiecte ale unei protectii generale si
directe ale CEDO.
_ Aceasta protectie s-a impus pe cale jurisprudentiala, judecatorii
europeni extinzând
protectia anumitor drepturi garantate de Conventie la domenii care nu
sunt expres prevazute
de aceasta.
Agee c. Marea Britanie
_ În cadrul masurilor de expulzare sau returnare strainii invoca deseori
dreptul la respectarea
vietii private si de familie
C. c. Belgia
Slivenko c. Letonia
_ În materia drepturilor strainilor notiunea de viata de familie se limiteaza
în mod normal la
nucleul familial.
_ Legatura de familie trebuie sa fie reala si efectiva: preexistenta vietii
de familie faptelor
incriminate este un element determinant pentru constatarea încalcarii art.
8.
Berrehab c. Olanda
Mehemi c. Franta
Cömert c. Danemarca
_ CtEDO nu recunoaste dreptul la reîntregirea familiei.
Gül c. Elvetia
Ahmut c. Olanda
_ Totusi statele au obligatia pozitiva de a autoriza un copil sa
locuiasca cu parintii sai
pentru mentinerea si dezvoltarea vietii de familie.
Sen c. Olanda
Mubilanzila Mayeka si Kaniki Mitunga c. Belgia
Strainii
_ Art. 8 nu creeaza pt straini un drept general si abstract de intrare
si sedere pe teritoriul
national.
Boultif c. Elvetia
Amrollahi c. Danemarca
Jakupovic c. Austria
Slivenko c. Letonia
_ Art. 8 este încalcat daca masura expulzarii nu poate face obiectul unui
control
independent si impartial al unei instante care sa poata analiza
legalitatea acesteia si sa
poata sanctiona eventualele abuzuri.
Kaya c. România
Criterii ale legalitatii ingerintei statelor (criteriile Boultif)
_ Natura si gravitatea infractiunii comise de catre reclamant.
Boultif c. Elvetia (2002)
Mokrani c. Franta
Üner c. Olanda
_ Importanta deosebita se acorda:
- traficului de stupefiante
Baghli c. Franta
Ezzouhdi c. Franta
Mokrani c. Franta
- violentelor sexuale
Bouchelkia c. Franta
_ Criteriile “Boultif” precizate pentru straini în general se aplica si
strainilor nascuti în tara
gazda sau care au ajuns aici la o vârsta frageda.
Üner c. Olanda
Mokrani c. Franta
Resortisantii comunitari
_ Potrivit Curtii resortisantii comunitari beneficiaza de temeiul direct al
dreptului
comunitar pentru a-si justifica sederea în alt stat comunitar decât cel
de origine si de a
obtine un permis de sedere.
_ Art. 8 trebuie interpretat în lumina dreptului comunitar si a
obligatiilor speciale impuse
statelor membre în ceea ce priveste drepturile de intrare si de sedere a
acestor resortisanti.
Aristimuno Mendizabal c. Franta
Piermont c. Franta
Situatia detinutilor
_ Art. 8 protejeaza dreptul la viata de familie a acestor categorii de
persoane.
Messina c. Italia
Lavents c. Letonia
_ Se refera la chestiunea vizitelor: chiar daca detentia restrânge
inevitabil viata privata si de
familie, administratia penitenciara trebuie sa ajute detinutul sa pastreze
contactul cu
apropiatii sai.
Ouinas c. Franta
_ Mentinerea acestor legaturi este importanta pentru detinut, dar si
pentru societate în
ansamblu sau deoarece pot favoriza o eventuala reintegrare.
Selmani c. Elvetia
_ Curtea nu admite interzicerea absoluta a vizitelor decât în
circumstante exceptionale.
Lavents c. Letonia
Nowicka c. Polonia
Klamecki c. Polonia
_ Totusi Curtea releva faptul ca interesul general poate justifica în cazul
detinutilor
deosebit de periculosi ingerinta statului.
Messina c. Italia
_ În cazul vizitei copiilor se tine cont de interesul acestora din urma.
Sabou si Pîrcalab c. România
Protectia domiciliului
_ Reiese expres din prevederile art. 8.
_ Motivatie: importanta spatiilor în care se desfasoara viata privata
pentru aceasta.
_ Este absolut necesara pentru îndeplinirea imperativelor unei societati
democratice.
Armstrong c. Marea Britanie
Vetter c. Franta
Matheron c. Franta
Domiciliul privat
_ Releva dimensiunea socio-economica a vietii private.
Gillow c. Marea Britanie
Chappel c. Marea Britanie
Lopez Ostra c. Spania
Cvijetic c. Croatia
Pibernik c. Croatia
_ Domiciliul:
- notiune autonoma
- vizeaza atât spatiul legal dobândit cât si orice alt spatiu de locuit
daca exista legaturi
suficiente si continue.
Prokopovich c. Rusia
- se poate tine seama si de forta legaturilor emotionale cu un bun.
Demades c. Turcia
Limite
_ Dreptul la locuinta nu intra în sfera de aplicare a art. 8.
Velosa Barreto c. Portugalia
Larkos c. Cipru
Chapman c. Marea Britanie
_ Motivatie: preferintele individuale în materie de resedinta nu pot
prevala fata de interesul
general.
Buckley c. Marea Britanie
Chapman c. Marea Britanie
_ Respectarea domiciliului presupune si posibilitatea de a avea acces la
acesta cu scopul
locuirii: restrictiile în acest sens constituind încalcari ale art. 8.
Gillow c. Marea Britanie
Belcuk si Asker c. Turcia
Perchezitiile
_ Nu sunt, în sine contrare art. 8 daca sunt respectate conditiile
legale ale ingerintei.
_ Neîndeplinirea conditiilor legale (textul legislativ, scopul legitim,
necesitatea într-o
societate democratica) atrage constatarea încalcarii.
_ Ingerinta trebuie sa fie proportionala cu scopul urmarit.
Keegan c. Marea Britanie
_ O perchezitie infructuoasa nu este neaparat si una disproportionala.
Keegan c. Marea Britanie
Spatiile profesionale
_ Judecatorii au extins protectia prevazuta de art. 8 si la spatiile
profesionale subliniind
socializarea vietii private.
Niemietz c. Germania
Funke si altii c. Franta
Van Rossem c. Belgia
Miliani c. Franta
Chapell c. Marea Britanie
_ Limita: spatiile profesionale sunt exploatate de persoane fizice a caror
viata privata si
profesionala sunt strâns legate.
Colas Est si altii c. Franta
Obligatiile pozitive ale statului în protectia domiciliului
_ Sa ia toate masurile care se impun pentru a permite unui proprietar sa-si
exercite drepturile.
_ Sa puna în aplicare masura de evacuare a unui locatar sau a unui
ocupant fara titlu.
Cvijetic c. Croatia
Pibernic c. Croatia
Surugiu c. România
Protectia corespondentei
_ Reiese expres din prevederile art. 8.
_ Motivatie: protectia “secretului cuvântului”.
_ Ingerinta poate fi motivata de necesitatea salvgardarii institutiilor
democratice, dar
numai cu respectarea garantiilor legale.
Klass s.a. c. Germania
_ Se impune o vigilenta maxima atât în privinta corespondentei scrise
cât si în domeniul
telecomunicatiilor.
Taylor-Sabori c. Marea Britanie
În raport cu acuzatii si detinutii
_ Cauzele tin mai ales de interceptarea ilegala si cenzurarea
corespondentei acestor
categorii.
Boyle si Rice c. Marea Britanie
Schönenberger si Dumaz c. Elvetia
McCallum c. Marea Britanie
Pfeifer s.a. c. Austria
Messina c. Italia
_ O alta cauza a jurisprudentei: întârzierile ocazionate de controalele
autoritatilor
penitenciare sau judiciare a diverselor restrictii.
Silver c. Marea Britanie
Poltoratskiy c. Ucraina
Cotlet c. România
_ O justificare a posibilei ingerinte este scopul legitim urmarit.
Pfeifer s.a. c. Austria
Ascultarea convorbirilor telefonice
_ Ingerinta poate fi justificata de necesitatea într-o societate democratica
de a asigura:
- securitatea nationala,
- apararea ordinii,
- prevenirea faptelor penale.
Klass c. RFG
_ Întinderea si modalitatile de exercitare sa fie:
- clare,
- precise,
- previzibile.
Malone c. Marea Britanie
Huvig si Kruslin c. Franta
Halford c. Marea Britanie