Sunteți pe pagina 1din 74
PARTEA I. DISTROFIL DENTARE. DISPLAZII (! Burlacu. A. ini, A. Carteleanu) 1.1.Notiuni generale Notiunea de .distrofie dentara” include toate modificdrile de forma, numar, dimensiune gi structura produse de diferite tulbu- rari, care cointereseazd dintele la diferite etape de dezvoltare ale odontogenezei si ale dintelui matur actuale gi din trecut, alteratii evolutive gi stigmate distrofice. Variabilitatea pronuntata a tulbu- rarilor distrofice la nivelul dintelui nu depinde atat de cauza, eat gi de etapa la care ca a intervenit asupra dintelut, Potrivit acestet constatéri vom intalni: distrofii ale lamei dentare; distrofii ale foliculului dentar, distrofii ale dentinet; distrofii ale dintelui evoluat. Desi rolul principal in stomatologia terapeutica le revine cari- ei si bolilor parodontale, mai este o grupa de dereglari care se in- talnese destul de freevent si creeazd probleme estetice mari. in grupa sunt incluse toate avomefiile si viciife de dezvoltare a dintilor, ce reprezinté un numar mare de afectiuni produse din diferite cauze si cu diverse manifestari clinice si mecanisme de aparitic, In multe surse de literatura aceste patolo; sunt numite ,,ne- si anomalii de dezvoltare”, notiunile in cauza nu includ lezdrile apérute in timpul vietii, Unii cercetétori le mai numese ,,afectiuni necarioase dentare”, insd noi consideram ca si aceasta denumire nu este reugitd. Fiecare unitate nozologica trebu- ie sd conlind esemfa bofii si nu dependenta ci de ,carie” (,,B” nu este A”, dar cine este ea?), Deci nici o denumire nu demonstrea- 74, nu confine, nu ilustreaza esenta acestor patologii. Anomalia sau malformafia pana la urma reprezinta o distrofie dentara care ca definitie este o abatere de la norma (numar, forma, miarime, pozitic, structuré ete.), de aceea e necesar de luat in con- siderare toate eriteriile de normd pentru a determina tipul de ano- malic. Anomaliile dentare se pot manifesta izolaf sau se pot combina cu alte anomalii anatomice sau de structurd, ale altor organe si sis- teme ale organismului. Dintii in dezvoltarea lor tree prin mai multe etape: de proliferare; de formare si mineralizare a smaltului; de formare si mineralizare a dentinei coronare: de erupere a dintelui; de formare a dentinei si cimentului ridacinii; de resorbtie fiziologica a ridacinii dintilor tempora de maturizare a tesuturilor dentare dupa eruptic. La nivelul fiecarei etape pot interveni careva factori agresivi de proverienta ereditard saw dobdnditd ce pot provoca anumite modifi Ari anatomice sau de structura, care pind la urma se mani- festa prin diferite schimbari distrofice. 1.2. Clasificarea distrofiilor dentare Clasificarea internationalad OMS (K00-K14): KOO = Tulburari de odontogenezi si de eruptie: Cu exceptia dintilor inclugi si inclavati (01). KO00.0 Anodontia: — Hipodontia — Oligedontia KO00.1 Dintii supranumerari: Din{ii suplimentari Distomolari Meziodinte Paramolar = Al patrulea molar K00.2 Anomalii de volum gsi de forma: — Concrescenta — Fuziune — Geminatic — Dinte in dinte Dinte: Cronic Evaginat Invaginat - Enamelom Macrodontic Microdontic Taurodontism Tubercul paramolar Cu exceptia tubercului Carabelli, considerat normal si nu tre- buie codificat. e K00.3 Dinti patati: Small patat — Fluorozd dentara Pete de smal{ neasociate fluorozei Cu excepyia: depozite (tartru) pe dinti (K03.6). * K00.4 Tulburari de formare a dintilor: Aplazia si hipoplazia de ciment - Dinte hipoplazic Turner Dislocatia germenului dentar Hipoplazia de smal} (neonatal), (postnatal), (pre- natal) Odontodisplazia regional Cu excepfia dintilor patati (KO00.3). Incisivii Hutchinson gi dintele Moser in cazul sifilisului con- genital (A50,5). e K0O5 Anomalii ereditare ale structurii dentare, necla- sate la alte locuri: Amelogeneza impertecta Dentinogeneza imperfecta ~ Odontogeneza imperfecta Dinte in forma de scoica 9 Displazia dentinei « K00.6 Tulburiri de cruptie dentara: — CAderea prematura a dintilor temporari Dinte: Natal Neonatal Precoce Eruptia dentara prematura Retentie dentara (dinte temporar persistent) * KO0O.7 Sindromul de eruptie dentara, « KOO.8 Alte tulburdri de odontogeneza: Schimbarea culorii in timpul formarii dintelui — Pigmentatia intrinsecd a dintilor FAL * K00.9 Tulburdri de odontogeneza, fara precizare: Tulburari de dezvoltare a dintilor FAT « KOI Dinti inclusi si inclavati: Cu excepfia dintilor inclugi gi inclavati din cauza povitict lor anormale sau a pozitici anormale a dintelui adiacent (K07.3). * KO1.0 Dinti inclusi: ~ Un dinte inclus gi un dinte neiegit, Fira ca alt din- te sd fi creat un obstacol. « KO1.1 Dinti inclavati: Un dinte inclavat si un dinte neiegit din cauza altuia care a creat un obstacol. Existé mai multe clasificari ale acestei grupe mari de patolo- gli. Fortier propune o clasificare foarte simpla: ~ anematlii de morfologii si mumar; anomalii de structurd, Patrikeev V.K. (1968) propune urmatoarea clasificare a afec- tiunilor necarioase ale dintilor: 1. Afectiuni dentare apdrute in perioadele de formare si dez- voltare sau pind la erupere: hipoplazia: — hiperplazia; 10 fluoroza endemica; anomalii de dezvoltare modificaéri de culoare; modificari ereditare in dezvoltarea dintilor (amelogeneza gi linogeneza imperfecta, displazia Capdepont-Stainton, boala de Marmora gi alt). 2. Afectiuni dentare aparute dupa erupere: pigmentarea si depuneri pe dinti; abraziune, defect cuneiform, necroza, eroziune; trauma dentara, hiperestezia. intr-adevar ¢ foarte dificil de a propune o clasificare reugita a acestor patologii, deoarece fiecare din ele au diferire cauze de aparific, diferite manifestiri clinice, patogenii si tratamente. Parnind de la cele menfionate, considerédm cé o denumire mai reusita a acestei geupe de patologii ar fi ,, Distrofii dentare”’ yi, totodatd, facem incercarea sa grupam aceste patologii dupa tab- foul clinic. ecrupere, 1.3. Distrofii dentare — anomalii anatomice Distrofiile ocluzo-dentare Clasificare: 1, Anomalii ocluzate: le prezentam din punctul de vedere al complicatiilor provocate in dinti, parodontiu gi estetic: ocluzie dreapta, ce conduce la abraziuni dentare; ocluzie addneaé — traumeaza parodontiul in regiunea din- tilor frontali-inferiori-vestibular si superiori — palatinal; ocluzie deschisa — favorizeaz’ aparilia gingivitei in sec- torul anterior, deregleaza esteticul si alimentatia; ocluzie incrucigaté — deregleazi esteticul, traumeazii pa- rodontiul (noduri traumatice). 2. Anomaliile dentare: ~ de eruptie; de pozitie; de numar; — de forma: — de marime; — de culoare. 3. Anomalii de structura: hiperplazie: — hipomineralizare; — hipoplazie (aplazie), fluoreza; amelogeneza i dentinogeneza imperfecta; displazia Capdepont-Stainton; — boala de Marmora. 4. Miloliza (topirea, lizarea fesuturilor dentare): defect cuneiform, — eroziune; — necroz 5. Traume si resorbjii ale fesuturilor dure deatare: — trauma acuta — fracturi dentare la diferite nivelu trauma cronica — diferite forme de abraziuni-atritie; — resorbfia externa, resorbjia interna. 6. Hiperestezie cu sau fara milolizd sau cavie. in continuare descriem mai amdmunyit tabloul clinic al distro- fiilor — anomatiilor din fiecare grupa. Distrofii — anomalii dento-ocluzale !, Anomatii de eruptie — intarziata, prematura. 2. Anomalii de pozifie in arcada dentard. Descori se observa diferite tipuri de anomalti in cruperea din- tilor: — inafara arcadei dentare — poate fi mai des din contul dinti- lor 34,5, 7,8; dinti inghesuiti — din contul frontalilor superiori gi inferio- ris — dinti lingualizati sau vestibularizati (frontalii si 4, 5): 12 dinti inclinati oral (frontali si molari) — preponderent infe- riori. In aceste situatii de anomalie foarte frecvent gi prematur este afectat parodontiul (deoarece se schimba locul eeuetorufui), in ca- zul in care: se creeaza situatii traumatice cu bolul alimentar langa mar- ginea gingivala; se acumuleaza depuneri dentare, care provoaca inflamatia gingiet; se creeazi situ tii de ocluzie traumatica (supracontacte). Fig. }. Anomalie de pozitie in areada. 3. Anomalii de marime yi forma: Pundnd in discutie o anomalie de mérime, in toate cazurile trebuie si pornim de la mdrimea normala. Woelfel (1997) accen- ivilor centrali superiori tueaza ca indllimea medie a inc la femei poate fi de 8,6-14,7 mm. Atunei cdnd dimensiunile dintilor sunt marite, ¢ vorba de ,,Macrodenjie”, iar da nt mai mici — de microdentie, Macrodentia preponderent se intalneste la persoancle inalte, iar Microdentia la persoanele mici si se refera la toi dintii. Anomaliile de forma yi marime adesea depind una de alta, Da- cd e schimbaté forma, respectiv e schimbata si marimea si invers. Aceasti varianti de anomalie poate fi intalnité atét in coroanele, cit gi in ridacinile dintilor, 1s Fig. 2, 3. Anomalia radacinilor. Concresterea radacinilor, Anomatlii de marime — macrodentia: microdentia; macromicrodentia (unii dinti sunt mai mari, altii mai mici); Anomalii de forma pot fi in cazul dintilor Hutchinson (suru- belnita cu incizuré semiovala din contul dintilor centrali supe- riori). Fig. 4, Anomalia dezvoltarii dintilor: ¢ — dintii Hutchinson; 4 —-dintii Furnier. 14 dintii Furnier (surubelni vil centrali 5, Anomatlie de forma, dintii Pfluger. In cazul anomaliilor de forma, dinii se pot aseména cu bob de ovrez, dinti de peste, cui, clapd-pian, farus. Tubercul Tallon Pe suprafata palatinala a incizivilor centrali superiori se deter- mind un tubercul in forma de corn, care continua spre marginea incizala, Sinonime — tubercul in forma de T sau Y, sau odontoma evaginata, Fearte des anoma at combina conerescuti, fig. 6 : Fig, 6. Anomalie de numiar, dinti concrescut 15 Tratament. in cazul in care tuberculul Tallon nu ridied ocluzia, tratamentul nu este indicat, in caz contrar se efectueazd o usoar’i slefuire. 4. Anomalii de numdr — Adentie (anodentic) — lipsa totalé a dintilor gi mugurilor. Adentia partial — micgorarea numarului de dinti. Hipodentia — lipsa a mai putin de 4 dinti Oligodontia — lipsa a mai mult de 5 dinti, Totodata, se poate intalni un numar mai mare de dinti (de exemplu, molarul 4, incisivii laterali superiori), in aga cazuri ¢ vorba de hiperdentitie, 5. Anomalii de culoare. Modificare de culoare (decolorafie, discromie), Modificdrile de culoare ale dintilor pot aparea in rezultatul actiunii factorilor externi gi factorilor interni. Factorii externi pot provoca modifieari de culoare ale smaltu- lui superficial si apar numai dupa eruptia dintilor. Discromiile adevdrate interne apar numai in rezultatul actiu- nit factori/or interni care actioneaza in timpul dezvoltarii dintelui. in acest proces se implicé avit smaltul, ct si dentina. Descrierea mai amanunta este prezentata in capitolul ,,.Discromii dentare."p. 65, 6, Anomalia mineralizarii — Hipomineralizatia (smalt mat, cretos) — este micsorarea calcifierii smaltului care se manifesta prin modificarea culorii si luciului. in eazul hipomineralizarii, se micgoreaza densitatea smaltului ce conduce la modificarea culorii. Acest fenomen este situat in grosimea {esutului, de aceea smalful este intact. 7. Transpozitia dintilor — se caracterizeazd prin: schimbaree unor dinti cu locurile, si deseori provoaca defecte estetice. In aga situatii se recomanda inbundlatirea esteticului prin ,fransforme- rea” formelor dintilor conform necesitatilor prin diferite metode. Mai exist o anomalic, cfind un dinte este ine/avar in altul (dinte in dinte). 16 In toate cazurile anomaliile conduc la dereglarea _fiure- fionalitagii si estericulul, Tratamentul conservatily al anomatiitor, foate anomaliile ocluzale si dentare favorizeaza aparitia de- fectelor estetice (mai mult sau mai putin pronuntate) si diferitor modificari patologice in parodontiu. Din acest motiv este foarte necesar de a le depista si in mdsura posibilitatilor de a le lichida sau imbunatafi situatia — terapeutic. In continuare vom descrie céteva seevente te apeutice referi- toare la imbunatafirea esteticului si micsorarea consecintelor asu- pra parodontiului in diferite anomalii, atat a ocluziei, cat sia dinti- lor. Diasteme ~ strunga (spatiul marit) intre incisivii centrali fron- tali, Aceasti anomalie se intdlnegte mai des in primii 5—7 ani dupa & diastemele treptat se micsoreazi. De men- zurile de diasteme se observa si prezenta ano- maliilor frenurilor labiale — scurte, groase, descori cu o fixare chiar la bava sau varfurile papilelor gin migcarea gi dezvoltarea tesuturilor buz ale — care si blocheaza gia maxilarelor, Aceasti 31 parodontite, migrari dentare. situatic deseori provoac: Tratament: in asemenea cazuri se recomanda : frenulotomia cat mai timpurie; operatic plastica — pentru diminuarea fortei suturii oasoase palatinale (la necesitate); modelarea coroanelor incizivilor centrali cu compozite pentru lichidarea diastemelor (la maturi). Prezentém cateya siluatii personale de aodificdri-transforme- ri corenare cu ajutorul compozitelor, favorizind condifiile parodontiului. Interventiile de modificare pot fi efectuate in scop profilactic sau curativ in diferite anomalii sau defecte dentare. De calitatea executarii acestor interventii va depinde starea de mai departe a parodontiului, De accea, ne permitem sa prezentam 7 uncle observatii personale referitor la procedeele tactice in diferite anomalii dento-maxilare. — Ocluzia dreaptd cu abraziune patologicé — o ridicim cu compozite, modeland ficcare dinte aparte, crednd un sistem dina- mic unic, echilibrat. Interventiile se incep cu dintii 6 inferiori. — Oeluzia addncdé — o ridicim cu compezite din contul mola- rilor gi premolarilor, afent gi treptat, deoarece pot aparea modifi- cari in articulatie. Frontalii la necesitate se glefuiesc. — Ocluzia deschisd — se slefuiese cuspizii molarilor gi pre- molarilor pana la obtinerea contactului ocluzal maxinr posibil. $le- fuirea se face pe etape, permanent, controland cu hartia indigo efi- cienta. Daca ocluzia nu s-a inchis si coroanele dintilor frontali nu sunt prea lungi, putem efectua alungirea lor cu compozite pani la cfipitarea contactelor gi in regiunea frontala, fapt care de asemenca este necesar pentru parodonf{iu si estetic. Anomalii de pozitie, marime, forma dentara. Este de prisos si mentionim rolul acestor anomalii pentru parodontiu. De aceca in majoritatea cazurilor avem posibilitatea sa le corectim. Dinyfti lungi se slefiiese, facind posibili deblocarea migscirilor. Dinfii frontali situati oral se vestibularizeazd, modelindu-i cu compozite la nivelul necesar, iar cei vestibularizafi se slefuiesc gi se mode- leazi astfel incdt si imbunatitim aspectul estetic si s4 dispara complet factorid traumatic asupra parodontiulii, Efectuand refa- cerea dintilor cu compozite, o mare important’ se acord’: mode- farii ecuatorulai dintelui (nici mai mic, nici mai mare), care prote- jazi gingia. Analogic procedim cu din{ii mai mici, modelin-du si dandu-le forma si mdrimea favorabila pentru parodonfiu st es- telic. — Treme si diasteme in regiunea frontalilor. De regula, in asemenea cazuri, frdurile labiale sunt scurte i provoaci formarea pungilor parodontale, recesiunilor gingivale, migrarilor dentare. De aceea Ja inceput se efectucaza frenulotomia sau ectomia, apoi se maresc coroanele dintilor cat ¢ recesar gi posibil pentru ficki- darea spajiilor, Dac& dintii sunt mobi clueazd sinarea ct Ribbon!Conect si se ajusteaza in ocluzic. 18 Atunei cand ave 0 anomalie de pozifie in dintii frontali care deseori bloch arile ocluzale aga ca! ; ibularizalis i lingualizati; dintii in infraocluzic, vestibularizati. se recurge la slefuirea unor dinti pentru a desbloca miscarile oclu- zale (supracontactelor) si imbundtéfirea esteticului, se modeleaza cu compozite dintii in infraoe/uzie in asa fel ca si diminueze de- fectul estetic; in cazul cand dipseste un dinte frontal, se poate de recurs la protezarea prin restaurarca unui dinte artificial in locul defectului, utilizind sarma, conectul si compozitele conform situatiei estetice, functionale $i posibilitatilor materiale, profesionale si financiar ~ In meziodens (cand intre incisivii centrali normali mai este un dinte mic in forma de con) am efectuat 2 variante : 1) dinte mic si spatiul intre incisivii superiori centrali mie s-a efectuat transformarea formei incizivilor centrali, modelandu-i in aga fel ca si acopere dintele mic/rudiment pe mijloc; 2) atunci cand dintele rudiment este mai mare si spatiul intre i centrali Ja fel, s-a efectuat remodelarea dintelui rudiment, credndu-i marimea si forma necesara (unui inciziv central) cu com- povit, la necesitate mirind spatiile laterale prin slefuirea suprafete- lor meziale ale vecinilor, Sitvagie — Pacienta D., de 35 de ani, solicité Ambunddfirea esteticului oral. Obiectiv. Dintele 22, vestibularizat, aflandu-se in tortoanoma- lic. Dinhi 41, 42, 31, 32 — inghesuiti, 41, 31 — slab abraziati, unii din ei — in supraoeluzie, provocand abraziunea marginii incizale a dintelui 11. Dintele 21 — depulpat, modificat in culoare, S-a@ efectuat: slefuire selectiva — pentru ajustarea in oleuzie gi corectia formei frentalilor inferiori; slefuirea zonei vestibulare, proieminente a dintelui 22, scurtarea lui cu 2 mm; 19 — modelarea (transformarea) cu compozit a coroanei dintelui 22 dupa forma dintelui 12; — indintii 11,41, 31 — abraziati s-au restabilit marginile inci- gale; — dintele 21 — inlAturarea obturatici, dentine’ ramolite (zona gingivala), inldturarea dentinei modificate in culoare din cavitatea carioasd $i orificiul canalului, albirea interna (in 24 ore) gi restau- rarea dintelui cu compozit — culori mai albe, Rezultat satisfacdtor. 1.4. Distrofii dentare - anomalii de structura dobdn- dite 1.4.1. Hiperpiazia smaltului Hiperplazia — formarea tesuturilor dentare in exces, care se mai numeste ,,picdturi smaltiare”, noduli, perle, aparitia cdrora se datoreaz’ procesului de diferentiere a celulelor Hertwigiene. Picd- turile ,,smal{iene” mai frecvent se localizeaz’ in regiunea furcafici si pot avea dimensiuni pind la § mm in diametru, ele sunt aledtuite din smalt si dentina, uneori pot fi observate si cavitati pulpare (mici}, pacientii aproape cA nu prezinta plangeri, simptome, deci nici tratament nu se cere. Picdturile smaltiare se intalnese la 1.5% pacienti. 1.4.2, Hipoplazia smaltului, Dintii in tetraciclina. Hipoplazia — reprezinti un viciu de dezvoltare a {esuturilor dentare si se manifesta prin dereglari metabolice calitative gi canti- tative in formarea si mineralizarea tesuturilor dentare. Aplazia — lipsa smaltului pe anumite sectoare ale dintilor apa- ruta in rezultatul acelorasi deregliri, dar mai grave. Din toate di trofiile dentare hipoplazia se intélneste cel mai freevent (2-14%) si apare in rezultatul dereglarilor metabolice din organism care condue la disfunctia odontoblastelor. 20 In functie de durata, eritale $i perioada (varsta) actiunii factorului etiologic pot aparea diferite dereglari dupa forma, pro- funzime, gravitate, Hipoplazia se poate manifesta prin: + Hipoplazia smaltului— disfunctia ameloblastelor; * Hipoplazia dentinei — disfunctia odontoblastelor; * Aplazia totalé sau partialé — disfunetia concomitenté a amelo-odontoblastelor. Hipoplazia afecteaza tesuturile dure intr-un sector anumit. Etiologia, Hipoplazia poate fi provocata de factori locali si generali: |. factori focati: actioneaza la nivel de mugure (traumé, pro- ces inflamator sau actiune chimicd asupra germenului), provocand defect de dezvoltare in germen, iar in dintele permanent erupt vor apérea modificari hipoplazice locale cu afectarea unui dinte-hipo- plazie locald; 2. factorii gererali; dereglari metabolice la fat sau copii in primul an de via{a, aparute in cazul bolilor generale — dispepsic, endocrinopatie, rahitism, nefropatie, boli infectioase, nervoase, gastrointestinale, provoaca hipoplazie sistemicé la acea grupa de dinti care la etapa data sunt in dezvoltare. Drept cauza a aparitici hipoplazici de sistem poate servi mala- dia Kagin-Bek-osteoartroza endemicé deformanté. Aceasta se in- talneste des in Siberia, China, Coreea, E stiut c4 in hipoplazie sunt dereglate atat procesele de mineralizare, cat si procesele de for- mare a frame! matricel organice. Dereglarile fa nivel de mineralizare — clinic se vor manifesta prin hipomineralizare — pete albe Dereglarile la nivelul formarii tramei organice — apar defecte hipoplazice in {esuturile dure, de diferite forme gi adancimi, Modi- ficirile tesuturilor dure in hipoplazie poarta un caracter ireversibil. in functie de termenul de actiune a agentului etiologic apare hipoplazia in aint care la moment se forme in aceasti perioa- da (incisivii si primii molari, caninii, premolarii). 21 al si cel perma- n toxicaza grava Hipoplazia poate afecta atét din{ii temporari, nenti. Hipoplazia dintilor temporari poate apare: sau alte boli grave la gravide. Hipoplazia dingilor temporari poat cu alergie congenitala nascuti in asfixic. Hipoplazia dintilor permanenfi — localizarea focarelor hipo- plazice depinde de varsta copilului cdnd a suportat boala genera Marimea suprafetelor atacate mirturiseste despre durata bolii generale, Dupa gradul de afectare a tesuturilor dure putem determina gravitatea patologiei generale suportate. Hipoplazia poate afecta tesuturile dentare diferit si depinde de intensitatea si caracterul factorului etiologic, de forma manifestarii ei. Hipoplazia se poate manifesta in Jorma: 1. macularé — modificarea culorii — pete alb suprafata neteda, lucioasa, situate sistemic la acelagi nivel: 2. smalt incomplet dezveltat cu depresiuni: a) depresiuni ondulate, liniare, depuse pe © linie paralelé cu marginea dintelui, de diferite addncimi gi la{imi. Deseori la nivel de '/y a coroanei poate fi vazuli o depresiune liniar’ ingustd, dreapta, aga situatic Novik I, o numeste ,,linie neonatala”; (fig. 7). prea la copiii prematuri ac ‘cretoase, cu b) depresiuni punctiforme, ovale, circulare situate pe suprafa- ta vestibulara, diferite addncituri pot afecta marginea incizalé a dintilor, atribuindu-i un aspect zimfat: c) depresiuni cuspidiene — mai des apar pe molarii permanen- {i, dar pot fi vazute si pe canini gi incizivi, Depresiunile la incepul sunt de culoare normala, iar cu timpul capaté o culoare galbend-bruna, Plus la aceasta, deseori se compli- ed cu un proces carios, In toate formele de depresiuni in Aipapla- zie integritatea smal{ului este pastrata, iar atunci cand smal{ul dis- pare apare aplazia. 3. Aplazia — sau lipsa smaltului si partial a dentinei intr-o zo- na a coroanci dintelui. Accasta forma este cea mai sever’ si se intalneste foarte rar. Se manifesta printr-un defect estetic pronuntat, persista dureri sla- be la exeitantil termici, fi chimic Clinic hipoplazia aplazicd se manifesta prin disparitia smaltu- lui in diferite sectoare ale suprafejei dintelui, avand diverse forme (gropite, lini, unde) in unele cazuri smalful dispare pe suprafeje mai mari de '/) ~'/ din ineisiv sau cuspid. in aga situatii se obser- va numai dentina subjiata si cafenie, sensibila, Siluafii gi mai grave prezinta aplazia dentinaré — cdnd in une- le zone ale coroanei se observa un defect unde lipsesc smaltul gi dentina. in asemenea cazuri dintii capata anumite forme: coroana d. 6 © ,strangulata”; coroana incisivilor poate fi in forma de ..suru- belniji"; sau cu o incizura semilunaé numiti ..dintii Hutchi Ultimele doua forme de coroane ale incisivilor sunt incluse in tria- da , sifilisulué congenital”: dintii Hutchinson; cheratita parenchimatoasa; — surditate congenital, Unii autori au depistat dinfii Hutchinson si in cazul feprei. Deseori se observa hipoplazia‘aplazia generalizatd, afectand inolarii si incisivii, prezentand forme grave de aplazie smalfiara pe lt Ys din coroane, cu dentina complet descoperita, deforma- fd, cu varfurile cuspizitor ascufite, deseari complicata cu carie. 23 Hipoptazia locala. Hipoplazia localé apare drept rezultat al inflamatici sau al traumei mecanice a mugurelui dintelui permanent, provocdnd in- toxicarea, lizarea sau chiar distrugerea lui Tablout clinic: aparifia petelor albe; defecte punctiforme; — aplazia smaltului‘dentinei — ,dintii Turn Hipoplazia localé mai frecvent afecteaza nenti germenii cérora sunt situati in bifurcatiile dintilor de lapte, sau incizivii, dacd in cei temporari a fost vre-un proces inflamator sau trauma (fig. 8). Fig. §, Hipopla Hipoplazia de focar. Hipoplazia de focar reprezintd o distrofic endogen’, mai poarta denumirea de hipoplazie idiopatica. Clinic se m 4 prin modi- ficdri ale adamantinei, localizate la dintii solitari (freevent) sau 2-3 dinti invecinati, este asemanatoare cu hipoplazia de sistem, Ramane nerezolvaté problema etiopatogenici procesului dis- trofic, prin lipsa factorilor cauzali locali si generali. Histopatagenia hipaplaziei, Tulburari la nivelul ameloblastelor cu leziuni edematice si infiltrarea celulelor in curs de formare, dislocdndule de la smaltul formal — cieatrice smaipiard. In cazul in care cauza actioneaza inainte de intrarea in fu clic a celulei adamantine, smalrul nu se mai formeaza — clinic va lipsi. Daca cauza actioneaza dupa intrarea in functie a celulei, smaltul se formeazi, dar atipi¢ — mai sublire, mai slab, Aceste modificari yor depinde de durata si doza de actiune a factorului etiologic si se poate manifesta de la stoparea in crestere a celulei pana la degene- rescenti — citoliza completa si smaltul va lipsi, in timp ce in leziuni usoare ale celulelor, indaté dupa incetarea actiunii nocive, ultimele isi vor relua functia, forménd portii noi de smalt peste cel hipoplaziat. Potrivit datelor stiintifice histogeneza parcurge 2 faze: |. for- marea matricei si 2. mineralizarea ei. In funetie de faptul ee ce faz’ actioncazé cauza se produce fatreruperea formdrii matrice’ sau a mineralizdrii, provocind o hipomineralizare — pete albe. De men- tionat cf tulburarile de la aceste etape se pot combina. In caz de hipoplazie severd, apar tulburari simultane la nivelul smaltului, dentine! si pulpei. Cele mai freevente tulburari au loc- La nivelul smaltutid: se micgor ea smaltuluiy se m&rese spaliile interprismatice; — se largese liniile Rettius; gradul modificdrilor depinde de gravitatea procesului. La nivelul dentinei: se mareste zona spatiilor interglobulare; 25 ZA gros se intensificd formarea dentinei de substitufie (tertiara), La nivelul pulpei: se micgoreazi numarul celulelor; — in fibrele nervoase apar modificiri degenerative. Diagnosticul diferenjiar se face cu: caria incipienta, unde petele sunt unitare, situate in regiu- nea cervicald, cretoase, rugoase, absorb colorant caria incipienta — smaltul fara Juciu; fluoroza — pete albe‘galbene pe zonele bombate ale dinti- lor. Tratament. Tratamentul contemporan al hipoplazici urmareste scopul estetic si psiho-emotional si include tratamentul loca! si general. Caracterul interventiilor va depinde de manifestirile clinice. Petele albe descori nu necesita interventii, dar atunci cand sunt mai pronuntate cu depresiuni, se recurge la intervenfii curative. in cazurile hipoplaziei pronuntate in regiunea marginii incizale cu deformarea ei se recurge cAt mai timpuriu la slefuirea defectului, deoarece dintele treptat creste si e posibil sa atinga marimea si forma naturali, In cazurile cand deformatiile ocupi o zona mai mare, se efectucaza vinire, restaurari cu compozite, restabilind for- ma necesaré a dintilor. in literaturd sunt recomandari de a utiliza tratament ortopedic (coroane). Noi fnsd nu sustinem aceasté idee, deoarece orice defect hipoplazic poate fi infaturat, utilizdind compozitele. Tratamentul general are ca scop normalizarea proceselor de mineralizare in cadrul metabolismului general. in aga cazuri se ad- ministreaza terapia remineralizatoare locali si general: complex de vitamine, microelemente, preparatele Ca, P, F. vit. D. Caz clinic : Pacienta O., de 10 ani Diagnostic: fAipoplazie, forma grava, pe alocuri cu aplazie smaltiard si partial dentinard. in cazul dat hipoplazia este compli- cata cu carie in dintii 16, 26: 36; 46, iar coroanele lor sunt scurte. 26 Formula dentara a hipoplaziei ~ la inceputul tratamentului, deoarece d.3 lipseau: fs 21] 12/6 16 21] 12 | 6 | in incisivi depresiuni smaltiare addnci cu deformari pro- nunfate pe '% incizala, peste un timp la eruperea dintilor 13 23 33 43 si pe ei s-au depistat zone aplazice cu deformarea cuspizilor pe '), din coraana. Dintii 14 15 24 25 34 35 44 45 sau erupt fara modificari hipoplazice. — pacienta sufera de obezitate, Tratament: S-a administrat un tratcmment complex: general; complex de vitamine, microclemente; dicta — cu minim de glucide, remteraple locala cu gluconai de Ca, ghefefitina, pasta »Novai jemeiug”, Muorprotector; s-a efectuat tratamentul cariilor profunde in dintii 6 in doua s-a efectuat restawrarea coroanelor dintilor 6 ridicanad octuzia la nivelul adecwat — necesar; si tocmai la sfargit, s-a efectuat restawrarea coroanelor in- cistvilar superior: si inferiovi — ajustaindu-i ta aivelul oclu- ziei; mai apoi, dupa eruperea caninilor, s-a efectuat si restaura- rea lor; pacienta are dinti frumogi, sinatogi, este fericita. »Dintii in tetraciclina” O forma aparte a hipoplaziei reprezinté ..dinti in tetr: . {4 paltologie apare in rezultatul utilizdrii tetraciclinei in perioada formarii $1 mineralizarii tesuturilor dure dentare. Tetraci- clina utilizaté se depune dominant in dentina si partial in smaltul dintilor, dar si in oasele copilului, provocdnd intoxicatia 27 organismului, Odata depusd in tesuturile dentare, tetraciclina poate provoca o coloratie a dintilor, dar si o Aipeplazie in functic de duraia si deza utilizarii ei, Coloratia afecteaz’ nivelurile coroanci dintilor care sunt in dezvoltare la etapa data si se modifica in galben-gri-cafeniu. Utilizarea dimetil-clor-tetraciclinei proveacd o coloratie mai intensiva, pe cand oxi-tetraciclina fi atribuie o coloratie mai slaba, mai pala. Localizarea coloratici pe dinti va depinde de perioada odontogenezei in timpul careia s-a utilizat tetraciclina. Din considerentele sus-numite nu se recomanda. utilizarea tetraciclinei de cAtre gravide si copii, Tetraciclina patrunde prin bariera placentari, provocénd intoxicatia Ratului si respectiv colo- ratia dintilor care se formeazi in acest moment. Dintii tetraciclini- ci ecapati o coloratic galbena, iar posibilitatea de fluorescenta la actiunea razelor ultraviolete, poate fi utilizata pentru diferentierea cu alte afectiuni, Treptat dintii tetraciclinici isi schimba culoarea de la galben—>gri—>murdar sau chiar cafeniu. Culoarea se modifi- ca freevent pe suprafetele vestibulare ale incisivilor superior: si in- feriori. Profilaxia hipopl I. Pentru hipopl : efectuarea timpurie a profilaxici ei si tratamentului cariei in dintii temporari, pentru stoparea apari- ici complicatiilor ei (P. Pt) in tratamentul endodontic al carora s-ar putea trauma germenii dintilor permanenti. 2, Pentru hipeplazia de sistem: profilaxia si tratamentul bolilor de deregliri metabolice pronuntate. tem care pol provoca 1.4.3, Fluoroza Doctorul italian Ciia (1900) pentru prima dati deserie madifi- cirile de culoare ale din{ilor aparute la locuitorii din Neapoli (ne- descrise pana atunci) si le numeste dinti ,negri”. Acest fenomen, in opinia lui Ciia, ¢ cauzat de apa poluata cu lava vulcanicd, Peste un an Egger descrie modificiri analogice la emigrantii italieni in Statele Unite. Tocemai in anul 1931 Smith si coautorii fac legitura 28 intre confinutul de four din apa cu modificérile dingilor si dupa denumirea latinaé a flourului aceasta boala a fost numita ,,fliaro- za" Fluoreze reprezinta o afectiune endemica, care apare in rezul- tatul intoxicafiei cu fluor, din apa potabila, produsele alimentare gi structura {esuturilor dure dentare, Caria in cazul fluoro- zei se intalneste mult mai rar si prezinti o evolulie benigna. Multi autori considera cf fuoroza constituie un viciu de dez- voltare (distrofii) ale tesuturilor dure, care in primul rand modifica smaltul in culoare, astfel apare o nuan{a pestrifatd ,, smal patat”. Aceasté forma de displazie — Aipoplazie fluarozica dobdndita — ste de etiologic specified, conditionaté de surplusul de fluor mai des in apa potabild, in unele produse solide (peste de mare, ceaiul verde, bauturi ce contin cofeind). Fluoroza mai poate aparea la muncitorii din minele de criolit, find o boala profesionalé care apare in rezultatul intoxicatiei cro- nice cu F 51 provoaca: leziuni osoase care condue ta fracturi spontane; refineri in crestere; distrofii dentare. Distrofiile dentare Nuorezice apar atunci cénd ingestia de flu- or se produce in perioada cregterii organismului — aproximativ pana la 10 ani si afecteaza dentitia permanent, foarte rar se mani- fest Ja cea temporara. Cazurile foarte rare, cand fluoroza apare in dentitia temporara, se pot explica prin faptul ca la aga pacienti se afecteaz’ numai mo- larii temporari, care se dezvolta postnatal, iar concentratia de F in aceasta perioada este foarte mare, Nocivitatea F-ului se mai expli- ca prin actiunea toxicd asupra ameloblastelor, provocdnd degene- rarea celulelor gi stoparea dezvoltarii prismelor smaltiare — drept consecintd apar dereglari in formarea smaltului. In functie de concentratia F-ului in apa apar diverse modifica- ci, mai intéi de culoare in small, iar in cazurile mai grave de into- xica}ii — pe suprafata dintelui apar sectoare de aplazie (disparitia 29 smaltului, provocdnd eroziuni). Cantitatea normala de P in ratio- nul alimentar zilnic este recomandata a fi de 0,5 — 1,1 mg/l. in Hirile cu temperaturi mai ridicate, unde cantitatea de apa utilizaté sporeste, Muoroza poate aparea la concentratia F-ului de 1.0 — 1,2 mel. Atunci céind concentratia de F ajunge la 3 mg/l, flu- oroza apare la 90% din populatie. in cazul cAnd smaltul ¢ format, utilizarea apei cu o cantitate de F marité nu prevoaca fluoroza, numai daca doza de F depageste 6 mg/l pot aparea mod ri de culoare, deacum jin dintii formati. E necesar de mentionat ci mai grav sunt atacafi de fluoroza dintii frontali superiori, care mai mult contacteazi cu mediul exterior. Sub observatiile noastre s-au aflat 5 pacienti cu fluoroza, gr. Il care au fost scogi din focarele endemice intr-o varsta fraged peste 5—7 ani culoarea dintilor a devenit normala. Acest fapt se poate explica prin aceea cd in perioada cresterii organismului structura smaltului se reface in urma dimeneralizarii tesuturilor dentare si mineralizarii scheletului — drept consecin{a se normali- zeaza culoarea dintilor. De menfionat ca in aparitia fluorozei un rol important il joact alimentatia insuficienta, continutul seizut de proteine, Ca, vit. D in alimente, in special in lapte. Prin aceasta se poate explica si fap- tul cd unii copii din familie (sau localitate) sunt atacati de fluoro- za, iar altit nu. Mecanismul de actiune ai flvorului nu este elucidat complet in literatura se mentioneaza céteva directii: 1. Fluorul in calitate de element chimic intra in reactie cu sirurile de caleiu, formednd flvor apatiti care cu timpul se elimina din organism provocind sectoare de dimeneralizare. 2. Fluorul actioneazd toxic asupra celulelor smaltiare provo- cand eroziuni, distructii. 3. Fluorul inhiba actiunea fosfatazei alcaline, conducdnd la dereglarca mineralizarii tesuturilor dure. In literatura sunt descrise mai mult de o mie de localita}) cu fluorozi endemic din diferite tari - SUA, Canada, Mexic, Aus- tria, Cili, India, Sri-Lanca, Arabia Saudité, China, Africa de Sud, 30