Universitatea Danubius, Galati

Facultatea de Stiinte Economice

Specializarea: Ecoturism i turism rural
ID, anul : III,

Tema nr.1: Ecoturism i turism rural

Lect. Univ.Dr. Pauna Dan

Student:
Nastrut Gheorghita

GALATI
2016

Universitatea Danubius, Galati

Facultatea de Stiinte Economice
Specializarea: Ecoturism i turism rural
ID, anul : III,

Influenta principalilor indicatori din turism asupra indicatorilor macroeconomici

GALATI

2016
Ecoturismul

O alternativa a turismului verde, marcata de practicarea sa in spatii nealterate de

interventia antropica este ecoturismul, care capata astazi valentele unui turism belicos,
intrucat implica o lupta permanenta pentru pastrarea integritatii cadrului natural, si cu
deosebire, protejarea resurselor turistice.
Practicarea acestui tip de turism, in viziunea unor organisme internationale abilitate
(Uniunea Internationala pentru Conservarea Naturii - UICN, Fondul Mondial pentru Ocrotirea
Naturii, Federatia Europeana a Parcurilor Naturale, Fondul pentru Natura Salbatica,
numeroase organizatii pacifiste in domeniu), este una benefica, fiind conceputa ca un
instrument util in asigurarea bunurilor naturale si culturale valoroase prin activitati si politici
speciale de protectie.
Ecoturismul este o forma specifica practicata pe spatii virgine si culturale
traditionale, care tind sa devina areale de protectie a naturii si valorilor umane perene,
care sa contribuie substantial la evolutia comunitatilor locale.
Ecoturismul a aparut ca o manifestare practica, aplicativa pe tot spatiul planetar pentru a
materializa prevederile inscrise in Conventia de la Paris cu privire la protectia patrimoniului
universal natural si cultural, emanatie a conferintei mondiale a UNESCO (1972), primul
document care realizeaza o reconciliere a celor doua elemente ale mediului inconjurator:
naturala si culturala.
Mentionam ca Romania se afla intre primele tari din lume care a abordat protectia
mediului inconjurator pentru turism, care a institutionalizat acest lucru prin crearea unui
organism specializat: Societatea de Turism pentru Protectia Naturii, aparuta la inceputul
secolului XX, la Sinaia, si avand ca mentor marele iubitor de natura, Mihai Haret.
O strategie pentru acest tip de turism care protejeaza resursele turistice a fost elaborata
de catre Secretariatul National de Turism din Mexic, in colaborare cu Alianta Mondiala pentru
Natura, care promoveaza ideea crearii unui echilibru intre natura si turism. Acest document a
fost preluat, prelucrat si comentat in literatura romaneasca de specialitate (Bran, Simon,
Nistoreanu, 2000). Citam mai jos urmatoarele segmente:
1.Zonele unde se practica ecoturismul trebuie sa fie considerate de interes continental sau
mondial, sa faca parte din patrimoniul turistic al planetei si aici sa fie respectate cu o
rigoare deosebita teritoriile cu stiluri de viata traditionale ale populatiilor locale;
2.Prin ecoturism se incearca minimalizarea efectelor negative asupra mediului local si
natural, ca si asupra populatiei locale;
3.Ecoturismul trebuie sa contribuie la gestionarea spatiilor protejate si sa amelioreze
relatiile dintre comunitatile locale si personale, abilitate sa gestioneze aceste spatii
protejate;

4.Aceasta forma de turism trebuie sa furnizeze avantaje economice si sociale locuitorilor

zonelor turistice si sa asigure participarea lor in luarea deciziilor in ceea ce priveste
genul si volumul activitatilor turistice si care trebuie astfel autorizate;
5.Noul turism poate sa favorizeze o interactiune autentica intre populatia de primire si
turisti, ca si un interes real pentru o dezvoltare durabila si protectia zonelor naturale,
atat in tarile receptoare, cat si in cele emitente de turisti;
6.Prin ecosistem se incearca largirea spectrului de activitati economice
traditionale (agricultura, cresterea animalelor, pescuit), fara a le marginaliza sau
inlocui, pentru ca economia locala sa nu fie subordonata schimbarilor si influentelor
interne si externe;
7.Activitatile turistice desfasurate sub emblema ecoturismului trebuie sa
ofere oportunitati specifice, in asa fel incat populatia locala si angajatii din industria
turistica sa fie in masura sa utilizeze spatiile naturale intr-o maniera durabila si sa
aprecieze obiectivele naturale si culturale valoroase, care sunt puncte de maxima
atractie pentru turisti.

Turismul rural

Fenomenul turismului rural nu este unul nou. Dorinta de expansiune si petrecere a

timpului liber si a vacantelor la "tara" constituind preocupari vechi mai ales ale impatimitilor
de natura. Nou este modul in care a evoluat aceasta forma de turism atat cantitativ cat si
calitativ in ultimele decenii, el tinzand sa devina un fenomen de masa.
Aceasta forma de turism s-a dezvoltat, valorificand caracteristicile deosebit de favorabile
celor trei elemente principale ce concura la infaptuirea actului turistic:

Spatiul rural (vatra si mosia satului) ca suport al procesului de vietuire si

derulare a activitatilor specifice;

Populatia rurala ca element al perenitatii de veacuri a obiceiurilor si traditiilor

populare ale satelor, factor al transformarii mediului natural, a resurselor locale;

Produse naturale (bogatii naturale) care satisfac cerintele personale si pe cele

ale ofertei turistice, destinate persoanelor care vin in ospetie.

Turismul rural cuprinde activitatea turistica propriu-zisa (cazare, pensiune,

circulatie turistica, derulare de programe, prestare de servicii de baza si suplimentare)activitati economice (predominant agricole dar si practicarea unor ocupatii traditionale)
precum si modul de petrecere a timpului liber, pentru cei ce solicita acest tip de turism.
Turismul se dezvolta in mediul rural in stransa corelatie cu economia locala, ceea ce
conduce la interdependenta dintre aceste doua laturi.

Dezvoltarea turismului rural a produs mutatii importante in viata satelor, cu deosebire

a celor care dispun de o oferta turistica importanta, aducand elemente noi privind:
-

valorificarea resurselor proprii specifice (balneare, naturale, vitipomicole, cinegetice,

gastronomice, artizanale, etnografice si folclorice);

transformari in plan edilitar si al dotarilor prin aparitia unor constructii specifice

(ferme agroturistice, pensiuni), puncte de informare, brutarii, unitati de deservire
(magazine, posta), amenajari pentru sport si echitatie, echipamente igienico-sanitare;

modificari ale structurii culturilor agricole si ale septelului, in concordanta cu

satisfacerea cerintelor turistice in plan gastronomic;

evitarea procesului de depopulare rurala prin aparitia unor solutii noi de ocupare a
fortei de munca, mai ales in localitatile rurale, in care turismul se poate practica tot
timpul anului;

dezvoltarea micii industrii rurale de valorificare primara a produselor agricole si

revitalizarea mestesugurilor specifice zonei rurale;

valorificarea resurselor de apa locale in scopuri energetice si, mai ales pentru
piscicultura;

abordarea unor solutii echilibrate privind dezvoltarea viitoare a sectorului agricol,

zootehnic, silvic si agroturistic;

combaterea poluarii mediului prin eliminarea surselor si conservarea pe aceasta cale, a

unor conditii de viata optime in zonele agroturistice;

creearea unor noi surse de venit in bugetele familiale, inclusiv prin dobandirea unor
facilitati financiare privind investitii noi pentru turism sau extinderea celor existente.

Turismul rural se bazeaza, in majoritatea tipurilor de primire existente, pe dotarile ce se

regasesc, in mare parte, in proprietatea privata a locuitorilor din spatiul rural, participanti (in
calitate de prestatori) la activitatile turistice.
Reteaua turismului rural prezinta cea mai buna organizare in cadrul statelor Uniunii
Europene. Aceasta datorita:
-

conditiilor de organizare create;

a organismelor neguvernamentale nationale si internationale existente;

sprijinul primit din partea statului (credite pe termen lung, cu dobanda de 3-5% Franta, Germania, Austria- scutite de impozit pe activitatea turistica, sprijin logistic,
formare de cadre si indrumare), a UE, prin intermediul programelor PHARE;

experientei castigate si dorintei de perfectionare manifestate permanent ( Nistoreanu,

1999).

In general, in domeniul turismului practicat in mediul rural, se utilizeaza in mod

frecvent o terminologie diversa, dominata, in principal, de cele trei notiuni: agroturism, turism
rural, ecoturism.
INDICATORI TURISTICI
Criterii de clasificare a indicatorilor turistici
Indicatorii turistici trebuie s furnizeze informaii referitoare la: cererea turistic, prin
msurarea circulaiei turistice interne i internaionale n cadrul teritoriului naional; oferta
turistic, evaluat prin potenialul economic al bazei materiale i al resurselor umane;
rezultatele valorice ale activitii turistice, evaluate prin estimarea cheltuielilor, a ncasrilor, a
profitului i a eficienei economice; calitatea serviciilor de turism prestate. Dup forma de
exprimare,aceti indicatori pot aprea exprimai n uniti naturale, uniti natural
convenionale ] i uniti valorice. De asemenea, aceti indicatori pot fi determinai ca
indicatori absolui, relativi (de intensitate, de structur i de dinamic) i sintetici (medii).
Indicatorii turistici trebuie s furnizeze informaii referitoare la: cererea turistic, prin
msurarea circulaiei turistice interne i internaionale n cadrul teritoriului naional; oferta
turistic, evaluat prin potenialul economic al bazei materiale i al resurselor umane;
rezultatele valorice ale activitii turistice, evaluate prin estimarea cheltuielilor, a ncasrilor, a
profitului i a eficienei economice; calitatea serviciilor de turism prestate. Dup forma de
exprimare, aceti indicatori pot aprea exprimai n uniti naturale, uniti
naturalconvenionale i uniti valorice. De asemenea, aceti indicatori pot fi determinai ca
indicatori absolui, relativi (de intensitate, de structur i de dinamic) i sintetici (medii).
Indicatori macroeconomici. n statistica instituiilor abilitate, analiza la nivel
macroeconomic se divizeaz pe trei categorii de indicatori, dup cum urmeaz:
1) indicatori de evaluare a capacitii de cazare turistic (structurile de primire
turistic, capacitatea de cazare existent i n funciune, indicii de utilizare net a capacitii
de cazare turistic n funciune),
2) indicatori de evaluare a circulaiei turistice (aciunea turistic, numrul total de
turiti, numrul total de zile/turist, numrul mediu zilnic de turiti, durata medie a sejurului,
densitatea circulaiei turistice, preferina relativ a turitilor);
3) indicatori financiari (indicele participrii turismului la ncasrile valutare, indicele
contribuiei turismului la cheltuielile valutare, ncasri fiscale, valoarea adugat brut).
Indicatori microeconomici. Indicatorii prezeni la nivel macroeconomic se regsesc i
la nivel microeconomic, dar mult mai n detaliu, ceea ce permite o analiz mai aprofundat a
modului de desfurare a activitii turistice, precum i a factorilor care o influeneaz. Aceti
indicatori se regsesc sub form de: mrimi absolute, mrimi medii, mrimi relative de
structur, coordonare, intensitate, dinamic etc. Analiza la nivel microeconomic cuprinde mai
multe categorii, i anume:
1) indicatorii cererii turistice (cererea total; proveniena cererii; structura cererii pe
principalele mijloace de cazare; structura cererii pe principalele mijloace de transport;
sezonalitatea cererii; repartiia cererii pe modaliti de organizare a cltoriei; repartiia cererii
pe criterii sociale; elasticitatea cererii; previziunea cererii turistice);

2) indicatorii ofertei turistice (indicatorii bazei materiale: capitalului fix; capacitatea de

cazare i alimentaie public; transporturile turistice; mijloacele de agrement i indicatorii
forei de munc: ai structurii forei de munc pe categorii; utilizrii timpului de lucru;
productivitii muncii; repartiiei, evoluiei i dinamicii necesarului de for de munc n
turism);
3) indicatorii relaiei cerere ofert (coeficientul de utilizare a capacitilor de cazare,
calculat ca raport ntre numrul de nnoptri i numrul de locuri/zile ale ofertei structurii de
primire turistic; indicele evoluiei nnoptrilor; indicatori ce reflect activitatea comercial);
4) indicatorii de rezultate (indicatorii cheltuielilor turistice - care evideniaz totalitatea
cheltuielilor ocazionate de pregtirea, execuia, punerea n funciune i exploatarea bazei
materiale, precum i de desfurarea n continuare a activitilor i serviciilor turistice;
indicatorii ncasrilor din turism - care exprim valoric rezultatele activitii turistice
desfurate ntr-o anumit perioad, la nivel de zon, operator de turism sau staiune i
exprim: ncasrile din turismul intern i internaional; ncasrile din prestaiile structurilor de
primire turistic; ncasrile din activitile de agrement, transporturi etc.).
Indicatorii de eficien a turismului. Eficiena n turism se apreciaz att din punct de
vedere economic, prin raportul dintre rezultatele obinute n activitatea economic i eforturile
depuse, ct i din punct de vedere social, date fiind condiiile necesare satisfacerii nevoilor de
odihn, sntate, recreere i distracie ale populaiei. Eficiena turismului presupune
gospodrirea raional a materiilor prime, forei de munc i atraciilor naturale, ca i folosirea
integral a capacitilor de cazare, transport, alimentaie etc. sau a fondurilor financiare.
Imaginea eficienei este dat de raportul dintre efectul economic obinut de pe urma
unei activiti productive i efortul sau cheltuielile fcute pentru obinerea unor efecte utile.
La nivelul operatorului de turism, efectul economic poate fi apreciat prin volumul desfacerilor
de mrfuri i al ncasrilor din prestaii turistice. Efortul sau cheltuielile fcute pentru
obinerea unor efecte utile se msoar prin totalul cheltuielilor directe i indirecte efectuate
pentru prestaiile turistice, numrul mediu al lucrtorilor operativi pe ntreprindere i pe
activiti turistice, numrul de om-ore, cheltuieli cu salariile lucrtorilor operativi pe operator
de turism i pe activiti etc.
Analiza privind eficiena turismului se face prin intermediul urmtorilor indicatori:
1) indicatorii de eficien economic ai bazei de cazare (coeficientul de utilizare a
capacitii de cazare; ncasarea medie pe un pat; cheltuiala medie pe un pat);
2) indicatorii de eficien economic ai activitii din alimentaia public (ncasri din
producia proprie pe m2 ; coeficientul de utilizare a utilajelor; valoarea ncasrilor pe un loc
de mas; coeficientul de folosire a capacitii de desfacere a slii de consum; numrul
consumatorilor pe osptar);
3) indicatorii de eficien economic ai activitii de transport turistic (ncasarea medie
pe mijlocul de transport utilizat; coeficientul de utilizare a parcului turistic auto; coeficientul
de utilizare a capacitii de transport);
4) indicatorii de eficien economic ai activitii de agrement (gradul de ocupare a
capacitii utilajelor; cheltuieli la 1000 lei ncasri din prestaii de agrement.);
5) indicatorii eficienei sociale (numrul de uniti turistice la 10 000 turiti; numr de
angajai la 10 000 turiti; capacitatea de cazare pe categorii de confort; capacitatea de

alimentaie pe categorii de confort; ponderea ncasrilor din servicii suplimentare n total

ncasri din turism).
Indicatorii calitii activitii turistice. Dificultile ce se ntlnesc n msurarea
aspectelor calitative ale activitii turistice i pun amprenta i asupra modului de determinare
a indicatorilor specifici. Majoritatea aciunilor de evaluare a calitii activitii turistice se
realizeaz n mod indirect, evaluarea calitativ concentrndu-se asupra efectului produs de
prestaia turistic respectiv.
De exemplu, indicatorii calitii ofertei pot fi evaluai prin creterea sau descreterea
cererii ca urmare a mbuntirii, respectiv nrutirii, sau diversificrii, respectiv
nediversificrii serviciilor turistice. Pentru aceasta, se iau n calcul: nivelul calitii prestaiilor
i diversificrii serviciilor, gradul de confort i de dotare al unitilor turistice, indicatorii de
competitivitate, indicatorii pstrrii echilibrului ecologic al mediului nconjurtor etc.
Aspectele de ordin calitativ dintr-o anumit regiune / zon / localitate, includ o serie de
variabile, ntre care: numrul de monumente istorice, muzee, case memoriale ce revin la 1 000
de locuitori i densitatea lor pe zone turistice; numrul de vizitatori ai acestor obiective
culturale la 1 000 de locuitori; frecvena vizitrii obiectivelor culturale pe sezoane; obiectivele
turistice cu cel mai mare numr de vizitatori ntr-un sezon etc.
IMPACTUL TURISMULUI ASUPRA ECONOMIEI
n ansamblul unei economii naionale, turismul acioneaz ca un element dinamizator
al sistemului economic global, el presupunnd o cerere specific de bunuri i servicii, cerere
care antreneaz o cretere n sfera produciei acestora. De asemenea, cererea turistic
determin o adaptare a ofertei, care se materializeaz n dezvoltarea structurilor turistice i
indirect n stimularea produciei ramurilor participante la: construirea i realizarea de noi
mijloace de transport, instalaii de agrement pentru sporturi de iarn, nautice etc. Dezvoltarea
turismului conduce astfel, la un semnificativ spor de producie.
Impactul macroeconomic al turismului
Cu toate c are un aport semnificativ la crearea PIB, turismul are i o contribuie
aparte la realizarea valorii adugate. Avnd ca specific consumul mare de munc vie, de
inteligen i creativitate, turismul particip la crearea valorii adugate ntr-o msur mai mare
dect alte ramuri apropiate din punct de vedere al nivelului de dezvoltare.
De asemenea, turismul antreneaz i stimuleaz producia din alte domenii. Studiile de
specialitate au evideniat faptul c activitatea unor ramuri este determinat n mare parte de
nevoile turismului.
Turismul reprezint totodat un mijloc de diversificare a structurii economiei unei ri.
Astfel, necesitatea de adaptare a activitii turistice la nevoile tot mai diversificate, mai
complexe ale turitilor determin apariia unor activiti specifice de agrement, transport pe
cablu.
n primele patru luni ale anului, deficitul de cont curent al balanei de pli, calculat ca
sum ntre soldurile operaiunilor cu bunuri i servicii, veniturile nregistrate i transferurile
curente de bani din strintate, a nregistrat 1,39 miliarde de euro, cu 77% mai mult dect anul
trecut. Tendina este totui de descretere a deficitului, cum dup primele trei luni ale anului
curent dezechilibrul era superior cu 85% fa de primul trimestru al anului 2004. Schimburile
comerciale n primele patru luni nregistreaz un dezechilibru n favoarea importurilor de 1,8

miliarde de euro, cu aproape 70% mai mult dect n perioada similar din 2004. Sectorul
Serviciilor a nregistrat, de asemenea, un deficit de 210 milioane de euro, un maxim negativ
fiind atins pe segmentul transporturi, respectiv 108 milioane de euro. n domeniul serviciilor
turistice a fost nregistrat un excedent de 20 milioane de euro. Potrivit datelor remise de BNR,
datoria extern pe termen mediu i lung a crescut cu 14,2% fa de finele anului trecut, pn la
nivelul de 20,7 miliarde de euro. Din aceasta, peste jumtate, respectiv 10,6 miliarde de euro,
a fost datoria extern public i public garantat. n primele patru luni ale anului curent,
romnii din strintate au trimis n ar 897 milioane de euro, cu aproape o 10 treime mai mult
dect n perioada corespunztoare a anului trecut. (Adevrul, 28/06/2005).
Pe lng toate acestea, turismul reprezint i o cale (n unele cazuri chiar singura) de
valorificare superioar a tuturor categoriilor de resurse i n special a celor naturale:
frumuseea peisajelor, calitile curative ale apelor minerale sau termale, condiiile de clim.
Exist ri care realizeaz pn la 80% din PIB (I-le Maldive) din activitatea turistic,
dar i ri cu o economie dezvoltat (Frana 7.3% PIB, Elveia 7.7% PIB) care au ponderi
ridicate ale activitii turistice n PIB. Fa de aceast situaie, n Romnia, turismul contribuie
cu 2-3% la realizarea PIB. Pentru ara noastr - n etapa actual, ca urmare a prezenei unor
resurse turistice neexploatate i insuficient puse n valoare, turismul constituie o ramur cu
posibiliti nsemnate de cretere i deci rmne o sfer de activitate care poate absorbi o parte
din fora de munc rmas disponibil prin restructurarea economic.
Trebuie menionat i faptul c turismul este capabil s asigure prosperitatea unor zone
defavorizate, putnd fi un remediu pentru regiunile dezindustrializate. Aceasta prin
dezvoltarea unor zone mai puin bogate n resurse cu valoare economic mare, dar cu
importante i atractive resurse turistice naturale i antropice. Datorit acestui fapt el este
considerat o prghie de atenuare a dezechilibrelor interregionale.
O alt form de manifestare a efectelor economice ale turismului o reprezint
contribuia sa la asigurarea unei circulaii bneti echilibrate, realizat deopotriv pe seama
turismului intern i internaional

BRASOV

Principalele forme de turism: turism montan (Masivele Fgra i Piatra Craiului

fiind atracii deosebite pentru amatorii de turism alpin i montan), turism cultural, turism de
agrement, turism de afaceri, agroturism (zona Bran-Moeciu). Judeul Braov ocup locul 2 ca
importan turistic dup judeul Constana.Obiective turistice: ceti (Braov, Fgra,
Rnov, Rupea), castele (castelul Bran), muzee, biserici fortificate sseti (Prejmer i Viscri
sunt situri aflate n patrimoniul UNESCO), sporturi de iarn (Poiana Braov i Predeal fiind
printre primele destinaii turistice de iarn din ar).
Polul Naional de Cretere Braov Judeul
Braov ocup un loc aparte la nivelul Regiunii Centru. Acest fapt este dovedit i de
dimensiunea zonei metropolitan din jurul municipiului Braov, reedina de jude. Datorit
gradului su ridicat de concentrare a potenialelor economice ale regiunii, Braovul a fost

selectat Pol Naional de Cretere urmnd a fi finanat i sprijinit att de la nivel naional ct i
de la nivel european. n cadrul Polului Naional de Cretere a fost nfiinat Agenia
Metropolitan pentru Dezvoltare Durabil Braov. n plus, judeul Braov este singurul jude
din Regiunea Centru care deine o Agenie de Dezvoltare Durabil a Judeului, agenie ce
vizeaz dezvoltarea judeului n ansamblu i care ofer un sprijin nsemnat autoritilor
publice locale de la nivel comunal.
Agenia Metropolitan pentru Dezvoltare Durabil Braov a fost nfiinat la
sfritul anului 2005 la iniiativa mai multor localiti din Zona Metropolitan Braov i a
Consiliului Judeean ca urmare a unui larg proces de consultare public organizat cu ocazia
elaborrii Planului de Dezvoltare Durabil pentru Municipiul Braov. Concluziile acestui
proces de consultare au fost acelea c ntreaga zon Braov trebuie s se dezvolte unitar i s
devin competitiv din punct de vedere social i economic. Astfel a aprut nevoia crerii unui
organism care s reuneasc i s reprezinte interesele de dezvoltare ale Municipiului Braov i
ale comunitilor nvecinate.
Necesitatea dezvoltrii metropolitane vine din nevoia de a crete competitivitatea unui
teritoriu. Acest deziderat se realizeaz prin creterea atractivitii zonei ca destinaie de afaceri
dar i prin creterea calitii vieii locuitorilor.
Arealul Metropolitan Braov se remarc fa de alte aglomerri urbane din Romnia
printrun grad ridicat de urbanizare aproape 90% din populaie locuiete n mediul urban.
Acest fapt genereaz un anumit grad de coeziune teritorial dar i un nivel relativ ridicat de
calitate a vieii. Totui, fenomenul de migraie n interiorul zonei metropolitane, dinspre urban
ctre rural a fcut ca n ultimii 20 de ani, populaia rural s creasc de la 9,28% la 11,69%
din totalul populaiei.
Economia
Date generale privind economia
Produsul intern brut realizat la nivelul judeului Braov n anul 2008 nsumeaz
16822,9 milioane lei preuri curente. Structura acestuia relev predominana sectorului
serviciilor i a industriei (52% respectiv 29,8% din total), cota agriculturii fiind de doar 4,3%
din PIB iar cea a sectorului construciilor de 13,9%.

Produsul intern brut/ locuitor la nivelul judeului Braov a atins 13900 euro PCS (euro
la paritatea puterii de cumprare standard), valoare peste cea a indicatorului la nivel naional
(12000 euro PCS). Comparativ cu alte state europene, PIB/locuitor la nivelul judeului Braov
ajunge la 55,4% din media european. Acest raport a crescut de aproape 2 ori n doar 10 ani,
datorit ritmului superior de cretere economic nregistrat n judeul Braov.

Agricultura i silvicultura i-au redus ponderea n valoarea adugat brut la nivel

judeean de la 10,5% n 1998 la 4,67% n 2009, n timp ce ponderea industriei fluctueaz ntre
29,2% i 33,4%. Creteri importante au nregistrat sectorul construciilor, intermedierile
financiare i serviciile pentru ntreprinderi precum i sectorul administraie public,
nvmnt i sntate.
Numrul i structura ntreprinderilor
La finele anului 2009, n judeul Braov existau 20.144 firme active, 88,6% dintre
acestea ncadrndu-se n clasa microntreprinderilor, 9,1% n clasa ntreprinderilor mici, 2% n
cea a ntreprinderilor mijlocii i doar 62 firme(0,3% din total), se situau n categoria
ntreprinderilor mari.
Predomin firmele avnd ca activitate principal comerul (34,0% din total), urmate de
cele din domeniul activiti profesioanle, tiinifice i tehnice (12,1%), construcii (11,3%) i
de companiile din industria prelucrtoare (10,1%). 28 din cele 65 firme mari, cu peste 250
salariai, activeaz n industria prelucrtoare, 1 n agricultur, 1 n industria extractiv,, 2 n
producerea furnizarea energiei electrice, termice, gaze, apa clada, aer conditionat, 4 n
distributie ap, salubritate, gestionare deeuri, activiti de decontaminare, 9 n comer cu
ridicata i cu amnuntul, reparaii autovehicule i motociclete, 9 n transport i depozitare, 1 n
hoteluri i restaurante, 2 n informaii i comunicaii, 1 n activiti de servicii administrative
i activitai de servicii suport. Exceptnd sectorul producerii i distribuiei energiei electrice, a
apei i a gazului, celelalte domenii nregistreaz ponderi ale ntreprinderilor mici i
microntreprinderilor de peste 90% din numrul de firme la nivel de ramur.

Cifra de afaceri total realizat de firmele locale s-a ridicat n anul 2009 la 27106
milioane lei, aportul comerului fiind de aproximativ 37,3%, iar cel industriei prelucrtoare de
34%. Investiiile brute realizate n anul 2009 la nivelul judeului Braov au depit 4900
milioane lei, grosul investiiilor ndreptndu-se spre industria prelucrtoare, comer i sectorul
tranzacii imobiliare i alte servicii pentru ntreprinderi.
Capitalul investit reprezint 20% din cifra de afaceri obinut de companiile locale din
industrie, construcii i servicii. Comparativ cu cifra de afaceri la nivel de ramur, aferent
anului 2009, cele mai ridicate valori ale investiiilor s-au realizat n industria extractiv (439
lei la 1000 lei cifr de afaceri) tranzacii imobiliare i servicii ctre ntreprinderi, hoteluri i
restaurante, sntate. Cu doar 39 lei investii la 1000 lei cifra de afaceri obinut n 2009,
sectorul comerului ocup ultima poziie n clasamentul pe domenii economice realizat n
funcie de acest indicator economic.
Productivitatea muncii n industrie, construcii i servicii
Analizate strict prin prisma indicatorilor financiari, nivelurile cele mai ridicate ale
productivitii muncii n anul 2009, s-au nregistrat n domeniul producie furnizare energie
electric, termic, gaze, ap cald, aer condiionati n sectorul distribuie ap, salubritate,
gestionare deeuri, activitate de decontaminare. La polul opus, niveluri sczute de
productivitate se nregistreaz n unitile economice din domeniul nvmntului,
transporturi, depozitare i activiti de post i de curier, tranzacii imobiliare i activiti de
servicii prestate ntreprinderilor.
Turism
Turismul beneficiaz n judeul Braov de un potenial important, reprezentat de
cadrul natural deosebit i de obiectivele sale culturale de cert valoare.
Arealul montan, prin Masivul Fgra (supranumii Alpii Transilvaniei datorit
nlimii i masivitii lor), Masivul Piatra Craiului (ce include pe teritoriul judeului cea mai
mare parte a Parcului Naional Piatra Craiului), Munii Bucegi (cuprinznd o parte din Parcul
Natural Bucegi) i Carpaii de Curbur constituie principala zon de atracie turistic a
judeului Braov.
Judeul Braov dispune de dou dintre cele mai moderne staiuni de iarn ale Romniei
- Poiana Braov i Predeal - alturi de care se dezvolt alte staiuni mai mici (Prul Rece,
Timiu de Sus, Bran, Moieciu, Smbta de Sus. Investiiile realizaten ultimii ani i cele cese
preconizeaz n/pentru perioada urmtoaren vederea modernizrii i extinderii unitilor de
primire turistic i a facilitilor oferite pentru practicarea sporturilor de iarn vor spori
atractivitatea celor 2 staiuni turistice. De altfel, Braovul i disput cu judeul Prahova
ntietatea n ce privete turismul de iarn.
mbinnd farmecul rustic cu atraciile naturale, agroturismul este una din formele de
turism care a cunoscut o dezvoltare remarcabil n ultimii ani, fiind bine reprezentat n zona
BranMoieciu. Situat ntre Munii Piatra Craiului i Munii Bucegi, n partea nordic a
culoarului Rucr-Bran, arealul Bran- Moieciu este zona cu cel mai dezvoltat turism rural din
Romnia. Peisajul natural ncnttor, localitile pitoreti situate pn la altitudini de peste
1000 metri, tradiiile pastorale i cele culinare bine pstrate au constituit premisele apariiei i
dezvoltrii turismului n aceast zon rural.
Turismul cultural a cunoscut o dezvoltare semnificativ n ultimii ani.Principala
atracie o reprezint oraulBraov, cu numeroase obiective cultural-istorice (Biserica Neagr,

Casa Sfatului, fortificaiile medievale, Muzeul primei coli romneti, Biserica Sf. Nicolae
etc) i gazda unor importante evenimente culturale. De interes turistic sunt i localiti mai
mici precum municipiul Fgra (cetate medieval), Bran (cu binecunoscutul castel
medieval), Rnov, Rupea, Feldioara, (ceti rneti), Viscri, Prejmer, Hrman (ansambluri
ale bisericilor evanghelice fortificate, primele dou fiind incluse n patrimoniul UNESCO),
Smbta de Sus (important mnstire ortodox) dar i alte numeroase obiective culturale
amplasate n toate zonele judeului.
Nu n ultimul rnd trebuie amintit turismul de afaceri care a luat amploare n ultimii
ani, fiind potenat att de interesul oamenilor de afaceri strini pentru zona Braov ct i de
poziia geografic a Braovului - n centrul Romniei i de condiiile de cazare de nalt nivel
i facilitile oferite n cadrul structurilor de primire din Braov i Predeal.

Capacitatea de primire turistic la 31 iulie 2010 cuprindea 17795 locuri n 474 uniti
de cazare (65 dintre acestea fiind hoteluri), multe dintre acestea fiind uniti noi sau recent
modernizate.
Numrul de nnoptri nregistreaz un trend descendent, n condiiile sporirii
capacitii de primire n funciune, determinnd scderea indicelui de utilizare net a
capacitii de primire. Acest lucru arat necesitatea de diversificare n continuare a ofertei
turistice i a oportunitilor de petrecere a concediului n vederea prelungirii sejurului
turitilor n judeul Braov.

Analiza indicatorilor circulaiei turistice

Evoluia sosirilor turitilor n structurile de primire turistic din judeul Braov, n

perioada 2000-2009 este prezentat n tabelul 1

Din tabelul 1, se poate observa, c evoluia numrului sosirilor pe parcursul perioadei

2000 - 2009, prezint o evoluie oscilatorie cu creteri i scderi succesive. Valoarea minim
de 290 de mii este nregistrat n 2002, valorile maxime fiind nregistrate spre sfritul
perioadei, 557 de mii n anul 2007 i respectiv 582 de mii n anul 2008. n anul 2009 se
nregistreaz o scdere fa de anul 2008 a numrului de turiti sosii n judeul Braov cu
aproximativ 156 de mii. Astfel, se poate spune c tendina general este de cretere a
numrului sosirilor n structurile de primire turistic din judeul Braov n perioada analizat.
Evoluia numrului sosirilor n perioada 2000 2009, , s-a caracterizat printr-o
alternan de creteri i descreteri relative (graficul 1), n jurul uni tren ascendent exprimat
prin funcia liniar:
y = 268,27 + 27,37 t (1)
Indicatorul R2 =0,63 indic o aproximare relativ acceptabil a trendului prin funcia
liniar (1).

Valoarea minim a sosirilor se nregistreaz n anul 2002 comparativ cu anul 2000 i

anume de 36 mii sosiri. n schimb, n urmtorii ase ani se nregistreaz creteri continue,
atingnd n anul 2008 valoarea maxim de 582 de mii de sosiri. Declanarea crizei economice
a avut un impact semnificativ asupra numrului sosirilor, n anul 2009 numrul acestora
scznd la 426 mii turiti ceea ce corespund unei scderi de 17% n raport cu anul anterior.
Indicatorii calitatii activitatii turistice
Acesti indicatori pot fi considerati ca un ansamblu de componente specifice care,
alaturi de indicatorii prezentati contribuie la caracterizarea completa a activitatii turistice. Ei
exprima laturile calitative ale ofertei, efectele sociale, cultural-educative si politice ale
industriei turistice.
Dificultatile care se intalnesc in comensurarea laturilor calitative ale turismului isi pun
amprenta si asupra modului de determinare a indicatorilor specifici. Din aceasta cauza,
efectele laturilor calitative ale activitatii turistice se
evalueaza indirect. Indicatorii calitatii ofertei pot fi evaluati prin cresterea/scaderea cererii ca
urmare a imbunatatirii/inrautatirii si diversificarii/nediversificarii serviciilor
turistice. Pentru aceasta se iau in calcul: nivelul calitatii prestatiilor si diversificarii serviciilor,
gradul de confort si de dotare al unitatilor turistice, indicatorii de competitivitate, indicatorii
pastrarii echilibrului ecologic al mediului inconjurator.
Din aceasta categorie de indicatori fac parte:

numarul de monumente istorice, muzee, case memoriale ce revin la 1000de

locuitori si densitatea lor pe zone turistice;

numarul de vizitatori ai acestor obiective culturale pe sezoane;

obiective turistice cu cel mai mare numar de vizitatori intr-un sezon.

Ca indicator al calitatii activitatii turistice poate fi utilizat si numarul de turisti care

viziteaza zona:
-

turisti care viziteaza zona pentru prima data;

turisti care repeta vizita (de 2-3 ori, de 4-5 ori etc).

Ca o concluzie se poate spune ca toti acesti indicatori au drept scop informarea

factorului decident asupra starii sistemului la un moment dat, sau a evolutiei lui in timp si pe
baza lor se pot lua decizii privind atenuarea sezonalitatii prin:
-

folosirea cat mai buna a bazei tehnico-materiale;

utilizarea rationala a fortei de munca;

modificarea fluxurilor turistice in favoarea celor internationale;

obtinerea unui volum mai mare de incasari;

beneficii si rentabilitate superioara pe baza acelorasi resurse materiale si

umane;

diversificarea gamei de servicii;

optimizarea structurii ofertei;

reducerea cheltuielilor;

cresterea productivitatii muncii.