Consimtamantul

informat

George Cris*an Curca MD, Ph.D.

Prof. de medicina legala si e4ca medicala
Discipl. Medicina legala si Bioe4ca, Facultatea
Medicina UMFCD

Consimtamantul informat, CI ca valoare morala decurge din

respectul fata de demnitatea umana si ca drept din dreptul la
informare si dreptul la libertate
Orice pacient care este autonom este indrepta4t la respect (respectul fata de
inta umana). Respectul implica informare intrucat numai asAel persoana se
poate autodetermina si poate si ramane libera, informata ind.
Pacientul are dreptul la informare decurgand din dreptul la libertate (exerci4ul
liberta4i necesita cunoasterea realita4i adevarul-) dar si ca drept la proprietate
(asupra starii sale de sanatate).
O persoana autonoma este competenta legal. Fiind autonom pacientul este cel ce
este indrepta4t sa autorizeze ac4unile medicale care se exercita asupra corpului
sau.
In scopul de a ob4ne autorizarea pentru a efectua actul medical medicul
informeaza pacientul care ind autonom va decide daca autorizeaza actul medical
(transferul deciziei asupra actului medical dinspre medic spre pacient).

 Autorizand actul medical pacientul consimte la efectuarea sa, adica isi da

consimtamantul pentru ac4unea medicala.
Intrucat informarea precede obligatoriu consimtamantul pacientului,
consimtamantul poarta numele de consimtamant informat.
Consimtamantul informat poate acordat in scris sau verbal.
Consimtamantul informat exprima juridic faptul ca pacientul are capacitate
legala de a decide singur (competenta legala) pe care si-o exercita autorizand un
act medical.
O persoana competenta legal raspunde legal de ac4unile si inac4unile sale (are
responsabilitate juridica) si dispune de viata sa precum si de bunurile sale.
Semnatura unei persoane competente legal are acoperire juridica adica produce
consecinte juridice (ex. poate semna acte de dispozi4e ex. testamente, acte
vanzare-cumparare, etc.-) care se regasesc in drepturile subiectului.
Se prezuma ca orice persoana este autonoma, respec4v competenta psihic si
respec4v competenta legal. Contrariul se probeaza (exper4za psihiatrica).
Avand capacitate legala orice persoana are capacitate de exerci4u adica poate sa
isi exercite drepturile (ex. sa vanda, sa cumpere, sa autorizeze un act medical,
etc.)
CI este un act de dispozi4e prin care pacientul dispune prin autorizare o ac4une
asupra corpului sau in speta ca medicul sa efectueze asupra sa tratamente,
interven4ile medicale ce i-au fost recomandate.
Dincolo de autorizarea ac4unii medicale, medicul ramane in raspunderea actului
medical atat ca indica4e cat si ca realizare (raspundere fata de mijloace).

 Principiile moralita4i si legalita4i care stau la baza CI au fost

atestate pentru prima data universal de catre Codul de la
Nuremberg, 1948 care atesta un decalog al principiilor moralita4i in
prac4ca medicala privind cercetarea pe inta umana; in art. 1 din
Cod se exprima nevoia de voluntariat a pacientului supus cercetarii
(implicit CI)
Explicit nevoia de CI a fost formulata de catre raportul Belmont,
1979 care atesta respectul fata de inta umana subiect al cercetarii
s4in4ce si obliga4a informarii si autorizarii anterior includerii in
cercetare (sub forma CI).
Legea drepturilor pacientului (46/2003) discuta pe larg CI. Ea este
pusa in acord cu Declara4a privind drepturile pacientului, Lisabona,
1981 [h\p://www.wma.net/en/30publica4ons/10policies/l4/]

Prevederi ale Legii drepturilor pacientului cu privire la dreptul la informare si

consimtamantul informat
LEGEA NR. 46/2003, LEGEA DREPTURILOR PACIENTULUI, CAP. 2
MONITORUL OFICIAL, PARTEA I NR. 70 DIN 03/02/2003
Art. 4
Pacientul are dreptul de a informat cu privire la serviciile medicale disponibile,
precum si la modul de a le u4liza.
Art. 5
(1) Pacientul are dreptul de a informat asupra iden4ta4i si statutului profesional al
furnizorilor de servicii de sanatate.
(2) Pacientul internat are dreptul de a informat asupra regulilor si obiceiurilor pe
care trebuie sa le respecte pe durata spitalizarii.
Art. 6
Pacientul are dreptul de a informat asupra starii sale de sanatate, a interven4ilor
medicale propuse, a riscurilor poten4ale ale ecarei proceduri, a alterna4velor
existente la procedurile propuse, inclusiv asupra neefectuarii tratamentului si
nerespectarii recomandarilor medicale, precum si cu privire la date despre
diagnos4c si prognos4c.
Art. 7
Pacientul are dreptul de a decide daca mai doreste sa e informat in cazul in care
informa4ile prezentate de catre medic i-ar cauza suferinta.

 Art. 8
Informa4ile se aduc la cunos4nta pacientului intr-un limbaj
respectuos, clar, cu minimalizarea terminologiei de specialitate; in
cazul in care pacientul nu cunoaste limba romana, informa4ile i se
aduc la cunos4nta in limba materna ori in limba pe care o cunoaste
sau, dupa caz, se va cauta o alta forma de comunicare.
Art. 9
Pacientul are dreptul de a cere in mod expres sa nu e informat si de
a alege o alta persoana care sa e informata in locul sau.
Art. 10
Rudele si prietenii pacientului pot informa4 despre evolu4a
inves4ga4ilor, diagnos4c si tratament, cu acordul pacientului.
Art. 11
Pacientul are dreptul de a cere si de a ob4ne o alta opinie medicala.
Art. 12
Pacientul are dreptul sa solicite si sa primeasca, la externare, un
rezumat scris al inves4ga4ilor, diagnos4cului, tratamentului si
ingrijirilor acordate pe perioada spitalizarii.

Art. 13
Pacientul are dreptul s refuze sau s opreasc o intervenie medical asumndu-i,
n scris, rspunderea pentru decizia sa; consecinele refuzului sau ale opririi actelor
medicale trebuie explicate pacientului.

Art. 14
Cnd pacientul nu i poate exprima voina, dar este necesar o intervenie
medical de urgen, personalul medical are dreptul s deduc acordul pacientului
dintr-o exprimare anterioar a voinei acestuia.

Art. 15
n cazul n care pacientul necesit o intervenie medical de urgen,
consimmntul reprezentantului legal nu mai este necesar.

Art. 16
n cazul n care se cere consimmntul reprezentantului legal, pacientul trebuie s
e implicat n procesul de luare a deciziei att ct permite capacitatea lui de
nelegere.

 Art. 17
(1)n cazul n care furnizorii de servicii medicale consider c intervenia este n
interesul pacientului, iar reprezentantul legal refuz s i dea consimmntul,
decizia este declinat unei comisii de arbitraj de specialitate. (2)Comisia de
arbitraj este cons4tuit din 3 medici pentru pacienii internai n spitale i din 2
medici pentru pacienii din ambulator.
Art. 18
Consimmntul pacientului este obligatoriu pentru recoltarea, pstrarea,
folosirea tuturor produselor biologice prelevate din corpul su, n vederea
stabilirii diagnos4cului sau a tratamentului cu care acesta este de acord.
Art. 19
Consimmntul pacientului este obligatoriu n cazul par4ciprii sale n
nvmntul medical clinic i la cercetarea 4inic. Nu pot folosite pentru
cercetare 4inic persoanele care nu sunt capabile s i exprime voina, cu
excepia obinerii consimmntului de la reprezentantul legal i dac
cercetarea este fcut i n interesul pacientului.
Art. 20
Pacientul nu poate fotograat sau lmat ntr-o unitate medical fr
consimmntul su, cu excepia cazurilor n care imaginile sunt necesare
diagnos4cului sau tratamentului i evitrii suspectrii unei culpe medicale

Codul deontologic al Colegiului medicilor din Romania

CAP. II
Consimmntul
ART. 11
Acordarea i retragerea consimmntului
(1) Nicio intervenie n domeniul sntii nu se poate efectua dect dup ce persoana vizat
i-a dat consimmntul liber i n cunotin de cauz.
(2) n aceleai condiii, consimmntul se poate retrage n orice moment de persoana vizat.
(3) Dispoziiile privind retragerea consimmntului sunt valabile i n ceea ce privete
consimmntul exprimat, n condiiile legii, de alt persoan sau instituie dect persoana
respectiv.

ART. 12
Consimmntul n cazul minorilor
(1) Atunci cnd, conform legii, un minor nu are capacitatea de a consimi la o intervenie,
aceasta nu se poate efectua fr acordul reprezentantului su, autorizarea unei autoriti sau a
unei alte persoane ori instane desemnate prin lege.
(2) Medicul, n funcie de vrsta i gradul de maturitate a minorului i numai strict n interesul
acestuia, poate lua n considerare i prerea minorului.

ART. 13
Consimmntul persoanelor fr capacitatea de a consimi
Atunci cnd, conform legii, un major nu are, din cauza unui handicap mintal, a unei boli sau
dintr-un motiv similar, capacitatea de a consimi la o intervenie, aceasta nu se poate efectua
fr acordul reprezentantului su ori fr autorizarea unei autoriti sau a unei persoane ori
instane desemnate prin lege.

ART. 14
Informarea prealabil i adecvat a persoanei
(1) Medicul va solicita i va primi consimmntul numai dup ce, n prealabil, persoana
respectiv sau cea ndreptit s i dea acordul cu privire la intervenia medical a primit
informaii adecvate n privina scopului i naturii interveniei, precum i n privina consecinelor
i a riscurilor previzibile i n general acceptate de societatea medical.
(2) Pe ct posibil, medicul va urmri ca informarea s fie adecvat i raportat persoana care
urmeaz s i manifeste consimmntul.

ART. 15
Lipsa consimmntului n situaii de urgen
Atunci cnd, din cauza unei situaii de urgen, nu se poate obine consimmntul adecvat, se
va putea proceda imediat la orice intervenie indispensabil din punct de vedere medical n
folosul sntii persoanei vizate.

ART. 16
Consimmntul implicit
n interesul pacientului sunt valabile i vor fi luate n considerare autorizrile i dorinele
exprimate anterior cu privire la o intervenie medical de ctre un pacient care, n momentul noii
intervenii, nu este ntr-o stare care s i permit s i exprime voina sau dac prin natura sa
actul medical are o succesiune i o repetabilitate specific

 Canterbury v. Spence, 464 F.2d 772 (D.C. Cir. 1972).

Fapte: Canterbury 18 ani se simte bolnav avand dureri lombare. Se
examineaza si se dg. o hernie de disc. Se propune opera4a si acesta
(inclusiv parin4i) accepta. Dr. Spence nu ii spune riscurile opera4ei.
Opera4a decurge bine dar in ziua 3 are nevoie sa urineze si pt. ca nu se
aa in apropiere o asistenta/inrmiera, se da singur jos din pat:
aluneca si cade, fracturand coloana si rupand montajul operator.
Edem si paralizie cu reinterven4e in urgenta. S-a ameliorat dar a
ramas cu decit neurologic.
Da in judecata medicul pentru ca nu l-a informat asupra riscurilor si
spitalul pentru ca nu a pus bare de sus4nere la paturi si nu a avut
inrmiera disponibila.
Spitalul se apara spunand ca nu exista norme pentru barele la pat si
pentru a asistat cand merge la WC iar medicul ca Declara4a de la
Geneva , juramantul Hipocra4c vorbesc despre pastrarea secretului si
nu despre incalcarea lui si obliga4a de a sus4ne toata informa4a.
Pacientul pierde ambele spete.

Intrebare: Trebuie un medic sa transmita informa*i cu privire la
riscurile unei interven*i?

 Da (regula). Daca pacientul este autonom medicul este obligat sa ii transmita

informa4a relevanta care sa ii permita sa isi exercite drepturile cu specicitate
dreptul la autodetemrinare si sa il ajute pe pacient sa ia cea mai buna decizie in
cel mai bun interes al sau.
The pa4ents right of self decision shapes the boundaries of the duty to
reveal. That right can be eec4vely exercised only if the pa4ent possesses
enough informa4on to enable an intelligent choice. The scope of the
physicians communica4ons to the pa4ent, then, must be measured by the
pa4ents need, and that need is the informa4on material to the decision
(1972).

Cata informa*e?: informa4a relevanta care sa permita in circustamntele date
ca pacientul sa poata lua o decizie informata
Excep*i (se poate trece la actul medical fara CI):
(1) pacient incons4ent
(2) cand raul care poate decurge din lipsa tratamentului pt. care se pune
problema CI este mai mare decat orice rau care poate surveni din tratament
(3) cand prezentarea riscurilor ameninta sanatatea ori viata pacientului ori a
altor persoane (privilegiul terapeu4c)
?
Dar daca pacientul ne spune ca ne autorizeaza dar nu semneaza C?

 Cazul Sidaway . Dna Sidaway consulta un

neurochirurg pentru dureri lombare. I se
recomanda o interven4e pentru discopa4e. I se
prezinta toate riscurile frecvente mai pu4n riscul
de tromboza a vv. spinale. Face aceasta tromboza.
Da in judecata medicul pe mo4v ca o parte
importanta din inform4ile medical i-au fost
ascunse, ind de natura sa nu poata sa ia o alegere
informata in scopul protejarii propriilor interese.
Se respinge the degree of disclosure required to
assist a pa4ent to make ra4onal choice as to
whether or not to undergo a par4cular treatment
must primarily be a ma\er of clinical judgment,
1985.

 Rogers v Whitaker, in Australia o doamna a suferit un trauma4sm ocular

in urma cu mul4 ani in urma caruia a ramas nevazatoare cu acel ochi cu
ochi atroc neprotezat.
Doreste sa se reintoarca la munca si pentru aceasta face un consult
otalmologic recent.
Cere ajutorul unui otalmolog sa evalueze cei se poate face in
perspec4va avansurilor medicale si tehnologice in domeniu. I se spune
ca nimic decat un tratament cosme4c. I se prezinta riscurile dar nu si
riscul de otalmie simpa4ca cu efect asupra ochiului congener sanatos
(1:14,000). Este operata si sufera otalmie simpa4ca pierzandu-si ochiul
sanatos si ramanand oarba.
Da in judecata medicul chirurg pentru incompleta informare asupra
riscurilor sale.
Cas4ga pentru ca: The risk of total blindness, no ma\er how small, was
material to the pa4ents decision and it was negligent not to advise her
of the risk so that she could decide whether or not to go ahead with
surgery; she wanted to see be\er and not to remain totally blind.
Seeking Pa*ents Consent: The Ethical Considera*ons, 1998

Se transfera dinspre medic spre pacient 4 pachete cu informa*i

medicale care includ obligatoriu si recomandarea profesionala :

1. STATUS-ul ACTUAL AL STARII DE SANATATE
(1)Dg., (2)Corela4i cu alte boli existente, (3)Prognos4cul general al afec4unii

2. RECOMANDAREA PROFESIONALA A MEDICULUI
(1) Tratamentul recomandat (2) Scopul procedurii/tratamentului, (3) natura, (4) beneciile (5)
riscurile posibile (6)prognos*cul (cu tratamentul recomandat)

Medicul curant are obliga4a sa prezinte clar bolnavului recomandarea sa profesionala la care
pacientul autonom este intru totul indrepta4t.

3. EVOLUTIA BOLII DACA NU SE DA CURS RECOMANDARII
(1) Evolu4a si prognos4cul bolii fara tratamentul recomandat

4. CE ALTE POSIBILITATI/ALTERNATIVE VIABILE DE TRATAMENT EXISTA (daca exista) cu BENEFICII
si RISCURI
(Legea 95/2006 consolidata, art.649, al.3, Legea drepturilor pacientului nr. 46/2003 si Codul
deontologic al medicilor din Romania)

Informarea familiei: nu este sarcina medicului ci a pacientului: masura

acestei informari se regaseste in libertatea acestuia din urma.

Doctrina extensiei: in 4mpul actului medical medicul curant are libertatea de
ac4une dar numai spre binele pacientului.

Consimtamantul pacientului minor: proxi consimtamant de la apar4natori
(reprezentan4 legali)

Decizia surogat: Situa4a in care un pacient competent si autonom isi declina
competenta spre apar4natori (proxi) nedorind sa isi asume decizii

CI este fundamentul moralita*i si legalita*i respectului fata de persoana
umana (demnitatea umana) in actul medical

Secretul profesional in prac4ca

medicala. Conden4alitatea la
actul medical

George Cris*an Curca MD, Ph.D.
Prof. de medicina legala si e4ca medicala
Discipl. Medicina legala si Bioe4ca, Facultatea
Medicina UMFCD

De ce este importanta pastrarea

secretului?
De ce crede4 ca este importanta pastrarea
secretului din punct de vedere social? Ce valori
protejeaza?
De ce este din punct de vedere profesional
importanta pastrarea secretului? Ce valori
protejeaza?
De ce este in rela4a medic-pacient importanta
pastrarea secretului profesional in medicina? Ce
valori protejeaza?
Secret profesional vs. Conden4alitate

Ce presupune conden4alitatea?
A pastra secretul (conden4alitatea) datelor
medicale in interiorul rela4ei medic-pacient
A proteja secretul in interrela4a cu al4
furnizori de sanatate in interesul pacientului
A proteja si a administra cu aten4e datele
electronice avand la baza legi protec4ve
asupra datelor cu caracter personal

Familia pacientului poate s4?

Testul adevarului pt. justa

conden4alitate
Va intreba4 daca pute% scoate informa4a in afara rela4ei medic-pacient?
Va intreba4 chiar mai mult daca nu cumva chiar trebuie sa scoate4
informa4a in afara rela4ei medic-pacient cu scopul de a proteja pe al4i?
Aplica% testul adevarului pentru justa conden%alitate
Pune* intrebarea: Daca pastrez secretul, adica daca nu spun, poate
cineva sa aiba vreun prejudiciu, poate cineva pa* ceva, cineva care
este lipsit de aparare, vulnerabil si in pericol poate salvat de
aarea acestei informa*i?
Daca da, atunci inseamna ca aparatorul acelei persoane care este
vulnerabila sunte* chiar dvs., poate singurul in masura sa o apere
folosind informa*a cri*ca ce o poate salva si atunci este depotriva
moral si legal sa o face*.

 Riscul ei, datoria

voastra.
Anuntul amandoura (ca
partener).
El sa anunte

Un pacient de 36 de ani
care este testat HIV +.
Va cere sa nu informa4
pe so4a sa pentru ca
inca nu e prega4t sa o
faca.
Ce obliga4i morale si
legale a4 avea, daca
ave4?

h\ps://depts.washington.edu/bioethx/topics/
condd2.html

 Ea este vulnerabila.
Legal trebuie protejata.
Alianta terapeu4ca va
permite sa aborda4 o
discu4e din perspec4va
posibilita4i de a o ajuta.

O batrana de 78 de ani
pare sa e batuta chiar
de sotul ei cu care e
casatorita de 50 de ani. L-
a iubit si pare
dependenta de sot: va
roaga sa nu il anunta4.
Ce ave4 de facut moral si
legal. E vreo diferenta?

h\ps://depts.washington.edu/bioethx/topics/
condd2.html


Prin secret profesional se nelege secretul a carei cunoatere a
fost dobndit in exerciiul unei ac4viti profesionale.

Termenul de profesie se refer la ocupaia, ndeletnicirea cu
caracter permanent pe care o exercit o persoana n baza unei
calicri corespunztoare.
Secretul profesional se refera la pastrarea secretului in profesie
din perspec4va legii (incidenta penala ca infrac4une-)
Conden4alitatea se refera la moralitatea actului de loialitate si
a delita4i ca trasatura de caracter si se aa la baza rela4ei
medic-pacient

 Secretul profesional este reglementat prin:

Norme juridice
Na%onale
legisla%e penala : incalcarea secretului profesional este
infrac*une de drept comun (Cod penal, Cod Procedura
Penala)
legisla%e organica (legea 46/2003 privind drepturile
pacientului partea I art. 21-25, legea 95/2006 a reformei
medicale, Legea nr. 306/2004 privind exercitarea
profesiei de medic sec*unea 1,4 art. 39, h)
Interna%onale
Declara*a Universala a Drepturilor Omului art. 8-10
Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene art. 7
Respectarea vie*i private si de familie, Art. 8 Protec*a
datelor cu caracter personal

Prevederea penala
ART. 227
Divulgarea secretului profesional
(1) Divulgarea, fr drept, a unor date sau informaii privind viaa privat a
unei persoane, de natur s aduc un prejudiciu unei persoane, de ctre acela
care a luat cuno*n despre acestea n virtutea profesiei ori funciei i care are
obligaia pstrrii condenialitii cu privire la aceste date, se pedepsete cu
nchisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amend.
(2) Aciunea penal se pune n micare la plngerea prealabil a persoanei
vtmate.
Divulgarea unor secrete pe care o persoan le deine n virtutea profesiei,
ar putea aduce grave prejudicii materiale sau morale unor persoane ct i
provocarea nencrederii n exercitarea unor profesii.
n cazul nerespectrii acestei dispoziii legale, persoana care divulg fr
drept anumite date care i-au fost ncredinate sau de care a luat cunotin
n virtutea profesiei, svrete infraciunea de divulgare a secretului
profesional prevzut n art.227 alin.1 Cod penal.

 Norme e%ce si deontologice

Na%onale
Codul deontologic al medicului 2012 si al
medicului den*st 2010
Interna%onale
Juramantul Hipocra*c, Declaraia de la
Geneva, Codul internaional al e*cii medicale,
Principiile E*ce Interna*onale pentru profesia
medicala dentara ale Federa*ei Mondiale
Dentare.

JURAMANTUL HIPOCRATIC, cca 400 iH

Norme e*ce si deontologice
Tot ceea ce voi vedea sau auzi in *mpul tratamentului sau in afara lui in legatura
cu viata aceluia si care nu trebuie vorbit in nici un fel in afara, nu voi vorbi, cu
privire la cele ce nu se pot spune.
DECLARATIA DE LA GENEVA, 1948, WMA
Voi respecta secretele care imi sunt incredintate chiar si dupa ce pacientul a murit.
CODUL INTERNATIONAL AL ETICII MEDICALE, 1949, Asocia*a Medicala Mondiala,
WMA
Un doctor datoreaza pacientului completa loialitate, si toate cunos4intele sale.
Un doctor va pastra secretul absolut asupra celor ce le cunoaste despre pacientul
sau ca raspuns la increderea pe care acesta i-a aratat-o.
CODUL DEONTOLOGIC AL MEDICULUI DENTIST, 2010
Art. 2 Prezentul cod deontologic are rolul:
e) de a garanta secretul profesional.
Art. 16 Medicul den4st va respecta secretul profesional.
CODUL DEONTOLOGIC AL COLEGIULUI MEDICILOR, 2012
ART. 17 Secretul profesional
Medicul va pstra secretul profesional i va aciona n acord cu dreptul
legal al fiecrei persoane la respectul vieii sale private din punctul de
vedere al informaiilor referitoare la sntatea sa.

ART. 18
ntinderea obligaiei de pstrare a secretului profesional
(1) Obligaia medicului de a pstra secretul profesional este opozabil inclusiv fa de
membrii familiei persoanei respective.
(2) Obligaia medicului s pstreze secretul profesional persist i dup ce persoana
respectiv a ncetat s i fie pacient sau a decedat.

ART. 19
Transmiterea datelor referitoare la sntatea persoanei
Medicul, la solicitarea persoanei n cauz, o va informa pe aceasta sau pe persoana
desemnat de aceasta cu privire la orice informaie pe care o deine referitoare la starea
de sntate a persoanei n cauz.

ART. 20
Derogri de la regula pstrrii secretului profesional
Derogrile de la dreptul fiecrei persoane la respectul vieii sale private din punctul de
vedere al informaiilor referitoare la sntate sunt numai cele prevzute n mod expres de
lege.

Conicte e4ce. Dubla loialitate

Se poate manifesta un conict e4c intre:
Interesul pacientului
ne cere sa respectam secretul / nu ne cere
explicit dar ne sim4m obliga4 prin loialitate ca
raspuns la increderea sa

Interesul unui tert/public

Accesul liber la informa4a de interes public
ne obliga sa aducem la cunos4inta publica ori
protejarea interesului unui tert ne obliga sa
inunos4intam acest tert ori sa il protejam
anuntand autorita4le

Medicul care datoreaza loialitate pacientului se aa in conict e4c. Conictul dublei loialita*
decurge din conictul e4c intre loialitatea fata de pacient ca valoare morala si loialitatea fata un
tert ca valoare morala . Rezolvarea se ob4ne prin protejarea celui vulnerabil: tertul aat in pericol

Cazuri legale si norme legale

Cazul Taraso v. Regents Univ. California (

17 Cal. 3d 425, 551 P.2d 334, 131 Cal. Rptr. 14 (Cal. 1976)

In acest caz istoric, Curtea Suprema de Jus**e a SUA a stabilit (ceea ce

va deveni o norma interna*onala de jurisprudenta de atunci) ca medicii

care se ocupa de ingrijirea psihiatrica si psihologica au o datorie sa
protejeze persoanele care sunt puse in stare de pericol de catre
pacien*i instabili psihic.
Prin extensie norma interna*onala a vizat to* medicii care trebuie sa
apere un interes al unui tert ori un interes public sunt datori sa o faca
intrucat interesul celui vulnerabil prevaleaza asupra interesului
pacientului iar medicul are datoria sa rezolve dubla lolialitate in
interesul celui vulnerabil.
Legea si datoria (dubla loialitate), ii cer medicului sa ac*oneze pentru a
ins*inta vic*ma de pericolul in care se aa, e individual e prin
intermediul autorita*lor e ambele sau sa ia orice alte decizii care sa
conduca spre ins*intarea poten*alei vic*me si salvarea ei.

Prosenjit Poddar a fost student la UC Berkeley. El provenea din India, Bengal. In 1968 par*cipa la
cursuri de dans unde o intalneste pe Ta*ana Taraso. Au urmat mai multe intalniri; la una dintre ele
Ta*ana l-a sarutat pe Poddar. El a interpretat gestul ca ind unul ce implica un angajament serios
intre ei, in *mp ce Ta*ana a considerat ca a fost doar un gest de curtoazie fata de Poddar intrucat mai
iesea si cu al* baie*. Nu au mai urmat intalniri dar Poddar vazand ca Ta*ana il respinge si iese cu al*i
a suferit o stare depresiva care a impus asistenta de specialitate.
La inceputul anului 1969 Ta*ana a parasit Berkeley plecand in America de Sud. In *mpul sedintelor de
psihoterapie ce au urmat Poddar marturiseste medicului curant, dr. Moore, ca doreste sa o omoare
daca nu ii va impartasi dragostea. Medicul solicita ajutorul poli*ei din campus opiniind ca Poddar
sufera de schizofrenie. Poli*a intervine si il re*ne dar in vericarea care s-a dispus de catre al* medici
responsabili Poddar a fost considerat neviolent, ind eliberat. A intrerupt consultanta psihologica si
psihiatrica amenintand ca va da in judecata pe dr. care a anuntat poli*a.
In octombrie 1969 Taraso se intoarce la Berkeley si nu este anuntata de cele ce s-au intamplat. Cei
doi se intalnesc iar Ta*ana a refuzat rela*a. Pe 27 Octombrie 1969 in acea seara, Poddar o injunghie.
In procesul ce a urmat Poddar a fost acuzat de omucidere impreuna cu medicul curant si al* membri
ai administra*ei Universita*i. Poddar a fost condamnat. Medicul curant a avut restric*e a dreptului
de libera prac*ca.
A urmat apelul care a anulat sen*nta pe mo*v ca instanta a fost dezinformata. S-a dispus un al doilea
proces care nu a mai avut loc, Poddar ind eliberat cu condi*a sa paraseasca deni*v pamantul
american si sa se reintoarca in tara sa.

 Poli4cile publice care promoveaza protec4a caracterului conden4al al

rela4ei medic-pacient in domeniul psihoterapiei trebuie sa 4na cont de
deschiderea acestei conden4ali4 atunci cand se creaza pericol pentru
al4i. Privilegiul protec*v asupra rela*ei se termina acolo unde incepe
pericolul public (avocatul acuzarii).
Regulile pentru alte cazuri in viitor trebuie sa 4na seama de predic4a
concreta spre violenta a ecarui caz in parte si nu trebuie stabilite prin
standarde profesionale obiec4ve intrucat predic4ile nu pot obiec4v
relevante iar poli4a este in masura sa exercite protec4e intr-o masura
superioara ecaruia dintre noi (avocatul apararii).
Cazul People of NY vs. Bierenbaum, un alt caz de crima, preia cazul
Taraso si aten4oneaza insa : Nici anuntul psihiatrului care
aten4oneaza ca are un caz cu poten4al Taraso si nici pacientul care
spune prietenilor ca se aa intr-un tratament de specialitate nu
cons4tuie o baza legala sucienta pentru a deschide privilegiul protec4ei
rela4ei medic-pacient (NY Times).

Prevederi ale Legii drepturilor pacientului

Legea drepturilor pacientului (legea nr. 46 din 21.01.2003, MO Partea I nr. 51 din
29/01/2003).
Capitolul IV. Dreptul la conden%alitatea (s.n.) informa%ilor si viata privat a
pacientului.
Art. 21 Toate informa4ile privind starea pacientului, rezultatele inves4gaiilor,
diagnos4cul, prognos4cul, tratamentul, datele personale sunt condeniale chiar i
dup decesul acestuia.
Art. 22 Informaiile cu caracter condenial pot furnizate numai n cazul n
care pacientul si d consimmntul explicit sau dac legea o cere n mod expres.
Art. 23 n cazul n care informaiile sunt necesare altor furnizori de servicii
medicale acreditai, implicai n tratamentul pacientului, acordarea consimtmntului
nu mai este obligatorie.
Art. 24 Pacientul are acces la datele medicale personale.
Art. 25 (1) Orice amestec n viata privat, familial a pacientului este interzis,
cu excepia cazurilor n care aceast imix4une inueneaz pozi4v diagnos4cul,
tratamentul ori ngrijirile acordate i numai cu consimmntul pacientului. (2) Sunt
considerate excepii cazurile n care pacientul reprezint pericol pentru sine sau
pentru sntatea public.

Valori morale si valori legale

Dreptul la informatie publica vs. dreptul la intimitate

Dreptul la sanatate
Dreptul la viata

* Valori legale in bold

Beneficenta vs. fidelitate

Binele individual
Dreptul la libertate
(al unui tert)
Dreptul la proprietate
Dreptul la autodeterminare Binele comunitar

Fidelitate

* Valori morale in italic

Deschiderea secretului profesional este o situa*e complicata, pe muchie dpdv juridic:

Secretul actului medical pentru ce nu se poate spune (Hipocrat)

Secretul actului medical ce este absolut (Codul Interna*onal al E*cii medicale)

Secretul actului medical ce se pastreaza chiar si dupa moartea pacientului (Decl. Geneva,
1948)

Codul deontologic deschide conden*alitatea prin derogare in condi*ile legii (la care
lege se refera?)

Dar legea penala cere impera*v pastrarea secretului profesional in numele societa*i in
respectul loialita*i si delita*i ca fundamente morale sociale

Iar legile protec*ei dreptului la informare si a dreptului la protejarea datelor cu caracter

personal enumera obliga*i intre care datoria publica cere deschiderea secretului

 Inlantuirea valorilor morale din rela4a medic-pacient decurge asAel:

INCREDERE > INFORMATIE > CONFIDENTE> SECRET PROFESIONAL > FIDELITATE>LOIALITATE >

CONFIDENTIALITATE

Exista o dubla loialitate (dubla indatorire, pacient-societate) si un dublu conict,

moral (al valorilor morale, dilema morala) si legal (al valorilor legale, dilema legala).
Medicul poate in eroare punand in balanta de o parte valori morale si de partea
cealalta valori legale ceea ce poate sa ii determine decizii gresite (e prin lipsa de
ac4une e prin abuz).
Solu4a la dilema legala: este stabilita de lege care prevede ca in interesul societa4i
(se include interesul unui tert) poate incalcat secretul profesional (nimeni nu are
drepturi peste drepturile celorlal4)
Solu4a la dilema morala: in momentul in care medicul intra in posesia informa4ei
cri4ce care legal trebuie diseminata, nu va inchide acea informa4e in
conden4alitate si respec4v in secretul profesional ci, din contra, din dubla
loialitate va transmite acea inform4e cri4ca pentru a proteja binele public/tertului

 Masura informarii este corespunzatoare masurii nevoii de ac4une.

Informarea in interesul binelui public se refera la datele,
informa4ile care privesc binele public iar nu la TOATE informa4ile
medicale ale pacientului sau.

Medicul nu va uita ca datoreaza pacientului in con4nuare datorie
de ingrjire si respect al demnita4i deopotriva cu datoria de
protejare a celui vulnerabil (dubla loialitate).

Medicul nu trebuie sa caute iesirea din dubla loialitate servind una
sau alta dintre par4: medicul va da curs ambelor datorii/indatoriri
prin masura corecta ajutand deopotriva pe pacientul sau si pe
tertul/societatea vulnerabila (ajutand pe cel vulnerabil ajuta legal si
pacientul care de ex. ca in cazul Taraso nu ar mai comis crima si
ar putut ramane mai dearte sa invete medicina in SUA-)

 Medicul curant, nu are voie sa dezvaluie public datele medicale ale bolnavului fara
acordul acestuia nici chiar daca sunt de interes public.

Existenta unor date de interes public se va comunica insa pe linie ierarhica catre
conducerea ins4tu4ei care va abilita purtatorul de cuvant al ins4tu4ei sa le
ges4oneze in interesul public dar medicul va con4nua sa protejeze datele aparand
secretul profesional si evitand incalcarea legii penale.

Medicul curant si unitatea medicala NU au proprietatea informa4ilor medicale pe
care le-au aat in prac4ca profesiunii de la pacient. Proprietatea informa4ilor
apar4ne pacientului insusi, datele ind in administrarea unita*i medicale si a
medicului curant care raspund de buna si legala lor prelucrare.

Secretul profesional NU se incalca (rupe) o data cons*tuit (incalcarea secretului
profesional este o infrac4une scare nu prevede excep4i in cadrul legii penale).
Secretul profesional NU se deschide o data cons*tuit ci se pastreaza (chiar si dupa
moarte)
In schimb atunci cand sunt intrunite condi4i legale sau cand sunt in joc binele unui
tert (un individ ori societatea in ansamblu) care prin pastrarea secretului ar pus in
pericol, ESTE ATAT MORAL CAT SI LEGAL CA SECRETUL PROFESIONAL SA NU SE
CONSTITUIE (Nu se inchide) si ca urmare anuntul starii de pericol poate facut
catre cei in masura sa poata interveni.
Necons4tuind (neinchizand) secretul profesional asupra unor informa4i cri4ce ce
aduc a4ngere binelui unui tert ori a societa4i medicul nu incalca datoria de
delitate pentru ca nu si-a cons4tuit loialitatea fata de acele informa4i.

IN CONCLUZIE
Cand are medicul obliga*a sa NU cons*tuie secretul profesional?
In 4 situa*i: 2 in interesul pacientului si 2 in interesul societa*i

1. CAND PACIENTUL AUTORIZEAZA
2. IN INTERESUL MEDICAL AL PACIENTULUI
a) Cand prelucrarea este necesara in scopuri de medicina preven*va, de stabilire a
diagnos*celor medicale, de administrare a unor ingrijiri sau tratamente medicale
pentru persoana vizata ori de ges*onare a serviciilor de sanatate care ac*oneaza in
interesul persoanei vizate
3. PENTRU A PROTEJA INTERESUL UNUI TERT/INTERESUL PUBLIC
a) in scopul protejarii unui interes public important
b) pentru protec*a sanata*i publice
c) pentru prevenirea unui pericol iminent
d) se pune n pericol viaa, integritatea corporal, sntatea unei persoane
e) pentru prevenirea savarsirii unei fapte penale sau pentru impiedicarea producerii
rezultatului unei asemenea fapte ori pentru inlaturarea urmarilor prejudiciabile ale
unei asemenea fapte.
4. PENTRU A DA CONCURSUL DESFASURARII UNOR ANCHETE JUDICIARE ORI DISCIPLINARE
a) privind procedurile judiciare: procedural n *mpul anchetei penale
b) privind anchete disciplinare

O persoana vine sa solicite la cerere efectuarea unui RMN (MRI). Medicul ii cere o recomandare de la
medicul de familie sau specialist. Paicnetul ii spune ca nu are si doreste sa efectueza o determinare
contra cost. Medicul radiolog o intreaba daca a mai efectuat. Pacienta admite ca a mai facut chiar
doua in acelasi an. Medicul ii cere sa ob*na o trimitere. Pacienta ii spune ca daca nu doreste sa ii ia
banii ei va merge la altcineva.
Ce sa faca medicul sa faca sau sa nu faca examinarea?
O pacienta vine intr-un cabinet stomatologic solicitand fatetarea tuturor din*lor care de alqel arata
acceptabil fara probleme de sanatate dentara. Medicul o intreaba de ce doreste sa faca aceasta si I se
raspunde ca pentru a perfec*. Medicul ii explica ca exista si riscuri mai ales pe termen lung fata de
calitatea smaltului. Pacienta ii raspunde ca daca nu doreste banii ei va merge la altcineva.
Ce sa faca medicul sa faca sau sa nu faca tratamentul?
Un pacient are un cancer de colon mul*plu metastazat dar inca in stadiul in care se poate ex*rpa
chirurgical. Opera*a este dicila si cu riscuri inclusiv cel de deces 15% si presupune anusul contra
naturii.
Daca evolueaza favorabil postoperator prognos*cul pe termen lung aduce sta*s*c posibilitatea unui
an de supravietuire dar in care *mp va purta anus contra naturii.
Daca nu se opereaza prognos*cul pe termen lung este de circa 6 luni. Pacientul cere sa ae rezultatul
inves*ga*ilor si asqel I se aduce la cunos*inta situa*a lui medicala. Intelege situa*a in care se
gaseste si il autorizeaza pe medic sa decida in baza experientei sale si in interesul sau cel mai bun. Nu
are persoane ca apar*natori.
Ce sa faca medicul? Sa trateze (sa oepreze) sau sa nu trateze (sa nu opereze)? Opereaza si pacientul
moare in postoperator in ziua 4. A fost bine?