Influenta nutritiei materne asupra sarcinii

K. GODFREY
S. ROBINSON
D. J. P. BARKER
C. OSMOND
V. COX
BRITISH MEDICAL JOURNAL/ 1996/ VOL 312/ PAG 410
Obiective
Sa investigheze relatia dintre dieta materna si fumat in timpul sarcinii, pe de o parte, si greutatea
placentei si a produsului de conceptie in momentul nasterii, pe de alta parte.
Localizare
Spitalul Princesse Anne, Southampton
Subiecti:
693 nulipare gravide, albe, cu sarcina cu fat unic, care au fost selectate din registrele clinicilor de
urmarire prenatala si au constituit un esantion reprezentativ.
Principalii parametri masurati:
Greutatea produsului de conceptie si a placentei, la termen.
Introducere
Barker si colegii au evidentiat existenta unei legaturi stranse intre dimensiunile fatului si ale
placentei si riscul de a dezvolta ulterior o boala cronica, de exemplu, o boala cardiovasculara sau diabet
de tip unul 1 sau 2. Pe baza datelor obtinute din studiile pe animale si comparatiile incrucisate intre tari,
calitatea slaba a nutritiei mamelor a fost considerata drept una dintre "influentele adverse cheie in
utero", care ar putea duce la compromiterea cresterii fatului si a placentei si la producerea unor efecte
adverse pe termen lung. Studiul lor observational asupra femeilor britanice sugereaza, de asemenea,
faptul ca dieta materna este un factor determinant important al dimensiunilor fatului si placentei.
"Ipoteza Barker" a dus la cereri de imbunatatire a dietei mamelor, ceea ce a generat o anumita
ingrijorare in randul obstetricienilor.
Desi in tarile in curs de dezvoltare este unanim recunoscuta importanta unei nutritii adecvate a
mamelor pe durata sarcinii, exista o mare nesiguranta in ceea ce priveste rolul ei in tarile
industrializate, unde malnutritia severa este rara. Chiar in stadiile apropiate de inanitie, cum s-a
intamplat in timpul "foametei din iarna olandeza", greutatea medie la nastere a scazut doar cu 300 g.
Datele obtinute de la populatiile cu nutritie adecvata sunt contradictorii. Studiile observationale au gasit
doar o relatie slaba si neconsistenta intre aportul de macronutrienti si dimensiunile produsului de
conceptie, iar in ceea ce priveste micronutrientii exista putine date disponibile. Studiile in care dieta a
fost imbogatita nu au evidentiat o influenta importanta a micronutrientilor asupra greutatii medii a
produsului de conceptie si a placentei. Suplimentarea aportului de proteine si calorii au fost urmate atit
de cresterea, cit si de scaderea greutatii produsului de conceptie, iar suplimentarea proteinelor cu
densitate mare pare sa determine scaderea greutatii la nastere. Totusi, este dificil de generalizat
rezultatul unor astfel de studii, deoarece aporturile sunt frecvent crescute mult dincolo de nivelul

normal. In plus, studiile sunt proiectate, de obicei, pentru a detecta modificarile rezultatelor negative
care apar, si nu modificarea greutatii la nastere atunci cind aceasta se situeaza intre limite normale. De
aceea, in incercarea de a stabili care este rolul nutritiei mamelor in cursul sarcinii, am coordonat un
studiu observational pe scara larga. Ne-am propus sa determinam diferentele in ceea ce priveste
greutatea la nastere a produsului de conceptie in cazul femeilor la care se inregistreaza aporturi ridicate
si scazute de nutrienti in stadiile precoce de sarcina.
Participanti si metode
Detaliile complete ale metodelor de supraveghere sunt descrise intr-un alt sudiu. Pe scurt, femeile
de rasa alba, nulipare, sanatoase, ce frecventau clinicile prenatale din Portsmouth, in perioada mai 1994
- februarie 1996, au fost fost impartite in doua grupuri, in functie de statutul de fumator sau nefumator,
iar in interiorul fiecarui grup a fost realizata o esantionare aleatoare (detalii la cerere). Dintre cele 1002
femei invitate sa participe au fost recrutate 963. Procedeul de selectare a urmarit ca prevalenta
fumatoarelor in rindul persoanelor incluse in studiu sa fie similara esantioanelor de femei gravide
reprezentative la nivel national.
Tabelul 1 Caracteristicile a 693 mame si copii. Cifrele reprezinta numere (procente) de participanti,
daca nu exista mentiuni speciale.
Criteriu

Numar (%) sau medie (SD)

Mame
Fumatoare autodeclarata

209 (30.2)

Fumatoare dovedita 282 (40.7)

209(30.2)
282(40.7)

Clasa sociala in functie de ocupatia mamei *:

I, II

153 (22.9)

III M, IIINM

357 (53.5)

IV, V

157 (23.5)

Educatie:
> nivelul 0 (>GCSE)

191 (27.6)

nivelul 0 (GCSE gradele A-C)

355 (51.2)

<nivelul 0 (GCSE gradele D-E)

147 (21.2)

Inaltime medie (SD) (cm)

164.4 (6.6)

Indicele mediu (SD) de masa corporala (kg/m2)

inainte de sarcina

23.2 (3.9)

Varsta medie (SD) (ani)

25.8 (4.9)

Copii (baieti/fete) (media (SD))

Greutatea la nastere (g)

3425 (480); 3281 (433)

Greutatea trimestriala a placentei (g)

545 (141); 524 (120)

Greutatea placentei la nastere: greutatea la nastere 15.9 (3.5); 16.0 (3.1)

(%)
Varsta gestationala (ani)

280.4 (9.9); 281.4 (9.1)

*26 de mame nu aveau si nici nu avusesera o

ocupatie
*28 de mame nu si-au amintit greutea dinainte
de sarcina, astfel incat nu a putut fi calculat
indicele de masa corporala
Greutatea trimestriala a placentei nu a fost
calculata pentru 53 de femei
Marimea esantionului
Pentru a determina o diferenta de 150 g intre greutatea medie la nastere a produsului de conceptie
(500g SD), corespunzatoare celor doua treimi extreme ale aportului nutritiv (two sided alfa=0.05,
puterea=90%), a fost necesar un esantion de 750 femei. Diferenta scontata s-a bazat pe rezultatele unui
studiu pilot. Pentru a avea o marja de siguranta in cazul in care nu toate femeile ar fi completat jurnalul
alimentar am recrutat 1 000 de femei.
Colectarea datelor
Interviurile structurate au fost realizate de cercetatori cu experienta, in timpul vizitelor la clinicile
prenatale. Incadrarea intr-o clasa sociala s-a bazat pe cea mai recenta ocupatie a femeii. Au fost
efectuate atat masuratori curente ale inaltimii, greutatii, tensiunii arteriale, cit si numararea elementelor
figurate ale sangelui. Femeile au fost incluse in categoria fumatoarelor daca au declarat ca fumeaza sau
in cazul in care concentratia serica de nicotina a fost mai mare de 14 ng/ml.
Principala metoda de evaluare a dietei a fost completarea, timp de sapte zile, a unui jurnal
alimentar semicantitativ, in saptamina urmatoare inregistrarii.16 Dieta obisnuita, urmata din momentul
inregistrarii, a fost trecuta intr-un chestionar despre frecventa folosirii alimentelor, trimis la 28
saptamini de sarcina. Chestionarul s-a bazat, in mare masura, pe cel folosit in investigarea europeana
prospectiva a cancerului (EPIC). Testele de incredere arata ca datele din jurnal corespund mai bine
greutatii inregistrate decat cele bazate pe chestionarul asupra frecventei consumarii alimentelor; intradevar, sunt bine cunoscute acuratetea si reproductibilitatea relativ reduse ale chestionarelor despre
frecventa de utilizare a alimentelor. Metoda a fost, totusi, folosita in stadiile avansate de sarcina,
deoarece un al doilea jurnal alimentar ar fi compromis rata de participare.
La nastere, copiii au fost cantariti cu o eroare de maximum cinci grame. Placentele au fost
cantarite cu o eroare de maximum un gram, dupa ce membrana ce inconjoara fetusul a fost trasa pana la
cordon, corionul taiat la marginea placentei, iar cordonul indepartat plin, odata cu placenta.
Analiza statistica
In functie de categoria studiata, greutatea placentei si cea a produsului de conceptie sunt in
corelatie directa cu varsta gestationala, precum si cu sexul. Pentru claritate si pentru compararea cu alte
studii, masuratorile individuale au fost adaptate la varsta gestationala medie si la sexul cohortei. Toate
analizele ulterioare au folosit aceste valori adaptate.
Relatiile dintre greutatea placentei si cea a produsului de conceptie si, respectiv, factorii
materni, sexul copilului, varsta gestationala au fost examinate cu ajutorul metodelor de analiza
prespecificate in protocol. Mediile au fost comparate folosind teste Z, iar proportiile, utilizind teste x2.
Testele semnificative au fost impartite in doua categorii. Variabilele socio-demografice luate in
considerare au fost: statutul de fumator; numarul de tigari fumate in ziua premergatoare interviului (0 si
in grupuri aproximativ egale: 1-8; 9-16; >17); varsta mamei in momentul inregistrarii (zile); greutatea
declarata inainte de sarcina (kg); greutatea mamei in momentul inregistrarii (kg); inaltimea mamei (m);
indicele de masa corporala inainte de conceptie (kg/m2); indicele de masa corporala in momentul

inregistrarii; tensiunea arteriala diastolica la inregistrare; concentratia de hemoglobina la inregistrare

(g/dl); clasa sociala impartita in trei grupuri (I si II; III non-manuala si manuala; IV sI V); nivelul de
educatie (trei grupuri: mai mare decit nivelul 0, adica >GCSE; nivel 0, adica GCSE gradele A-C; mai
mic decit nivelul 0, adica GCSE gradele D sI E).
Tabelul 2 Aportul alimentar zilnic al mamelor, asa cum a fost evaluat in primele stadii de sarcina
(jurnalul alimentar, tinut timp de sapte zile) si in ultimele stadii de sarcina (chestionar de frecventa a
utilizarii alimentelor)

Aport

Mediu

Quartil inferior

Quartil superior

Energie (kcal)

2044

1755

2305

Carbohidrati (g)

256

218

292.5

Grasimi (g)

84.7

70.6

99.2

Proteine (g)

72.9

62.1

85.1

% E din carbohidrati

47.3

44.1

50.4

% energie din grasimi

37.8

34.7

40.9

% energie din proteine

14.5

13.1

16

Cantitatea totala de
vitamina C (mg)

77

47

117

Cantitatea totala de
vitamina E (mg)

8.5

6.1

12

Aportul alimentar de
folati (g)

238

190

283

Cantitatea totala de
folati (g)

261

201

358

Aportul alimentar de
fier (mg)

10.2

8.6

12.1

Fierul total (mg)

10.8

8.7

13.4

Zincul total (mg)

8.2

6.7

9.7

-carotenul total (g)

895

476

1418

Seleniul total (mg)

50.7

40.6

64.4

Energie (kcal)

2197

1824

2660

Carbohidrati (g)

290.1

242.5

350.5

Grasimi (g)

86.7

70.5

104.5

Primele stadii de
sarcina (n=693)

Stadiile tardive de
sarcina* (n=624)

Proteine (g)

81.7

64.1

103.1

% E din carbohidrati

50.1

46.1

53.7

% energie din grasimi

33.7

30

38

% energie din proteine

15.7

14

17.3

Cantitatea totala de
vitamina C (mg)

110.8

74.3

159.8

Cantitatea totala de
vitamina E (mg)

5.8

4.4

7.6

Aportul alimentar de
folati (g)

338

278.5

420.9

Totalul de folati (g)

668.8

377.5

830.2

Aportul alimentar de
fier (mg)

12.4

10.1

15.1

Zincul total (mg)

11.1

8.8

14

-carotenul total (g)

1617

968

2527

Fierul total (mg)

15.7

11.3

81.3

*624 de persoane au completat chestionarul de frecventa a utilizarii alimentelor. Aportul de

seleniu nu a fost estimat cu ajutorul chestionarului. In cazul a patru femei nu au fost obtinute
date complete cu privire la folosirea suplimentelor.
Valabilitatea modelelor de regresie lineara multipla a fost asigurata prin examinarea resturilor.
Greutatea placentelor a fost transformata logaritmic (ln), pentru a satisface prezumtia de normalitate;
aportul total de micronutrienti a fost transformat tot ln, pentru a reduce influenta valorilor periferice.
Transformarea nu a afectat rezultatele in mod concret. Variabilele legate de mama au fost luate in
considerare pentru a fi incluse - daca erau asociate semnificativ (P<0,05) cu aportul nutritiv sau cu
rezultatul sarcinii - in analizele cu o singura variabila ori daca asocierea respectiva a fost inregistrata in
cadrul altui studiu. Fiecare model a fost realizat utilizind o combinatie de procedee de intrare
(introducere) fortata si inaintare pas cu pas (criteriul de admisie a fost P<0.05, iar cel de excludere,
P>0.10).
Rezultate
Dintre cele 963 femei recrutate, 917 au dat nastere unui singur produs de conceptie in
Portsmouth. Jurnalele alimentare au fost completate de catre 739 (80.6%) dintre femei (respondente).
Pentru a permite comparatiile cu rezultatele obtinute de Godfrey si colab, cele 46 respondente care au
nascut inainte de 259 zile de gestatie au fost excluse. Rezultatele obtinute de la intreaga cohorta nu au
diferit de cele obtinute de la femeile care au nascut la termen si niciun nutrient nu a fost asociat cu
nasterea inainte de termen.
Tabelul 3 Greutatea la nastere, ajustata individual, in functie de sex si de varsta gestationala,
prin aport de nutrienti in primele luni de sarcina (n=693)
Rezultatele obtinute inainte de
Rezultatele obtinute dupa ajustarea in functie de
Treimea
ajustarea in functie de
inaltime mamei si de fumat

aproximativa a caracteristicele mamelor

aportului zilnic Greutatea
Valoarea P
alimentar
medie la
pentru efectul
nastere (g)*
nutrientilor
asupra greutatii
la nastere *

Energia (kcal):

Media ajustata
a greutatii
scontate la
nastere (g) #

0.51

<1855

3315

3342

1855-2204

3384

3373

>2205

3360

3344

Carbohidrati(g)

0.33
3334

3355

233-276

3344

3337

>277

3380

3366
0.54

3323

3340

75-93

3385

3386

>94

3352

3334
0.97

3372

3397

66-79

3323

3318

>80

3361

3341
0.002

3310

3322

55-97

3336

3341

>98

3410

3393

<7

0.049
3297

(-0.08 pana la
0.06)

0.91

(-1.35 pana la
1.20)

0.14

(-2.90 pana la
0.42)

0.031

(4.6 pana la
97.0)

36.2
3315

0.90

(-0.47 pana la
0.53)

50.8

<55

Vitamina E
totala (mg)

0.72

-1.24

<66

Vitamina C
totala (mg)

-0.01

-0.08

<75

Proteine (g)

Valoarea P
pentru efectul
nutrientului
asupra greutatii
la nastere #

0.03

<233

Grasimi (g)

Modificarea
scontata a
greutatii la
nastere (g)
pentru
modificarea
unitatii de
nutrient
(95%Cl) #

(-20.7 pana la

0.21

93.0)
7-10.5

3386

3384

>10.5

3378

3362

Cantitatea
totala de folati
(g)

0.029

47.0

<222

3309

3328

222-299

3334

3320

0.11

(-9.1 pana la
103.2)

>299
3415
3410
*Valorile medii obtinute dupa ajustrea individuala in functie de sex si de varsta gestationala. Valorile P
se bazeaza pe regresia univariata a valorilor greutatii la nastere, ajustate individual, in functie de varsta
gestationala si de sex, precum si pe aportul de nutrienti (introdus ca variabila continua).
# Valori medii obtinute dupa ajustarea individuala in functie de sex, varsta gestationala , inaltime si
fumat. Coeficienti de regresie si valorile P, bazate pe regresia lineara multipla, a greutatii la nastere,
ajustata individual in functie de sex si de varsta gestationala, pe inaltimea mamelor, fumat si aport de
nutrienti.
Nutrienti transformati ln pentru analiza prin regresie.
O persoana a fost exclusa.
Tabelul 1 arata caracteristicile celor 693 mame si copii. Femeile nulipare din cohorta noastra au fost
similare din punct de vedere sociodemografic celor studiate de Godfrey si colab,4,5 iar distributia lor
pe clase sociale a fost comparabila cu un esantion de mame reprezentativ la nivel national.
Aporturile dietetice? Tabelul 2 arata aporturile nutritive (de hrana si suplimente) in stadiile initiale si
avansate de sarcina. Aporturile nutritive provenite din hrana, cat si totalurile, incluzind suplimentele
sunt exemplificate pentru fier si folati, intrucit suplimentele au avut o contributie substantiala in cazul
nutrientilor mentionati.
Caracteristicile materne si greutatea materna si fetala - In analizele cu o singura variabila, inaltimea
mamei, greutatea dinainte de conceptie, greutatea in momentul inregistrarii, statutul de fumatoare
declarat, statutul de fumatoare validat prin dozarea cotininei au reprezentat factori de predictie pentru
greutatea la nastere (P<0,001). Totusi, folosind regresia multipla, singurii factori independenti de
predictie ai greutatii la nastere au fost statutul de fumatoare, validat prin masurarea cotininei (P<0,001)
si inaltimea mamei (P<0,001). Fumatul a anticipat o scadere de 104g a greutatii la nastere (interval de
incredere de 95%, 47g pina la 161g), iar fiecare 10 cm in plus la inaltime au anticipat o crestere cu
172g a greutatii la nastere (de la 129g pina la 215g). In analizele cu o singura variabila, greutatea
placentei a fost asociata cu inaltimea mamei (P=0,033), greutatea inregistrata inainte de sarcina
(P=0,002) si greutatea din momentul inregistrarii (P=0,001), dar nu si cu alte caracteristici ale mamei.
Folosind regresia multipla, inaltimea mamei a fost singurul factor independent de predictie a greutatii
placentei (P<0,001), fiecare 10 cm in plus la inaltime anticipind o crestere cu 5% (de la 2% pina la 8%)
a greutatii placentei.
Aportul de nutrienti in primele stadii de sarcina si greutatea la nastere? Greutatea la nastere a fost
asociata cu aportul de vitamina C, vitamina E si folati, dar nu si cu alti nutrienti (tabelul 3). Dupa
ajustarea in functie de statutul de fumatoare al mamei si de inaltimea mamei, greutatea la nastere a
ramas asociata doar cu vitamina C (P=0,031). Nu a existat nici o interactiune intre fumat si aportul de
vitamina C. Rezultatele nu au fost modificate de ajustarea simultana in functie de aportul de energie.

Aportul de nutrienti in primele stadii de sarcina si greutatea placentei? Greutatea placentei a fost
corelata cu vitamina C, vitamina E si folati (tabelul 4), iar corelatia s-a pastrat dupa ajustarea in functie
de inaltimea mamei. Ajustarea simultana in functie de aportul de energie nu a modificat rezultatele.
Intrucat aporturile de vitamina C, vitamina E si folati au fost corelate, s-a investigat efectul independent
al fiecarui nutrient in parte. Dupa ajustarea in functie de aportul de vitamina C, niciun alt nutrient nu a
anticipat independent greutatea placentei.
Aportul de nutrienti in fazele tardive de sarcina, greutatea la nastere si greutatea placentei? Cele 624
de femei care au raspuns la chestionarul despre frecventa alimentelor au prezentat caracteristici
similare intregii cohorte in ceea ce priveste aportul nutritiv in prima parte a sarcinii, greutatea placentei
si a fatului si asocierea dintre nutritia in primele luni de sarcina si rezultat. Nici un nutrient primit in
ultimele luni de sarcina nu a fost asociat semnificativ cu vreunul dintre rezultatele urmarite, iar acest
lucru s-a mentinut si dupa ajustarea in functie de alti factori materni.
Discutii
In prezentul studiu amplu si detaliat nu am sesizat efecte importante, din punct de vedere clinic, ale
nutritiei mamei asupra greutatii placentei sau a produsului de conceptie nascut la termen. Aportul
alimentar si statutul de fumator au fost stabilite cu maxima rigurozitate si s-a tinut cont de
caracteristicile mamei, care ar fi putut genera false asocieri intre aportul alimentar si dimensiunile
fatului. Includerea doar a femeilor nulipare a indepartat confuzia produsa de efectul paritatii.
Vitamina C, dar niciun alt nutrient, a fost asociata cu greutatea la nastere, cu o diferenta de aproximativ
100g intre treimea cea mai joasa si treimea cea mai ridicata ale cantitatii ingerate. Semnificatia acestei
corelatii a scazut, totusi, considerabil dupa ajustarea in functie de fumat si de inaltimea mamei.
Vitamina C poate fi asociata cu greutatea placentei, dar, din nou, aceasta relatie a fost mai slaba dupa
ajustarea in functie de inaltimea mamei. La fel ca si in cercetarile precedente, nu a existat nicio asociere
intre vreunul dintre nutrientii ingerati in stadiile tardive ale sarcinii si greutatea placentei sau a
produsului de conceptie.
Comparatie cu datele obtinute de Barker
Rezultatele noastre difera de cele obtinute de Barker si colegii, care au studiat o cohorta cu aceeasi
distributie pe varste si clase sociale. Godfrey si colab. au aratat ca in primele luni de sarcina exista o
relatie negativa intre aportul energetic si greutatea placentei si a produsului de conceptie. Relatia se
datoreaza, in mare parte, asocierilor strinse dintre rezultate si aportul de carbohidrati. Este de notat ca
valoarea medie si variabilitatea aportului de nutrienti, in special de carbohidrati si de energie, au fost
mult mai ridicate decat in studiul nostru. De exemplu, aportul mediu de energie si cel de carbohidrati a
fost de 9,8 MJ (2 346 kcal) si 303 g, respectiv 4, comparativ cu 8,5MJ (2 044 kcal) si 256g, in cohorta
noastra. Sirul (rangul) interquartil pentru carbohidrati si consumul de energie a fost cu aproximativ 2/3
mai mare (125g v 74,5g si 3,8MJ v 2,3MJ, respectiv). Variabilitatea crescuta a rezultat, in primul rind,
din extinerea spre dreapta a capatului sirului in cadrul distributiei aporturilor.
Tabelul 4 Greutatea placentei, ajustata individual in functie de sex si de varsta gestationala,
prin aport de nutrienti in primele stadii de sarcina (n=640)
Rezultatele obtinute inainte de
Treimea
ajustarea in functie de
aproximativa a caracteristicele mamelor
aportului zilnic Media
Valoarea P
alimentar
geometrica a
pentru efectul
greutatii

nutrientilor

Rezultatele obtinute dupa ajustarea in functie de

inaltime mamei
Media
geometrica
ajustata a

Modificarile
procentuale
scontate ale

Valoarea P
pentru efectul
nutrientilor

placentei (g) *

Energia (kcal):

asupra greutatii greutatii

placentei *
scontate a
placentei (g) #

greutatii
asupra greutatii
placentei pentru placentei #
o unitate de
nutrient
(95%Cl) #

0.21

0.002

<1855

511

513

1855-2204

518

518

>2205

530

527

Carbohidrati(g)

0.16
507

509

233-276

524

523

>277

527

526

Grasimi (g)

0.37
518

520

75-93

531

514

>94

526

524
0.50

517

520

66-79

516

516

>80

525

522

Vitamina C
totala (mg)

0.016
510

510

55-97

510

511

>98

538

537

Vitamina E
totala (mg)

0.022
502

507

7-10.5

528

527

>10.5

529

528

Cantitatea

0.025

0.027

(0.4 pana la
6.1)

3.8

<7

0.87

(-0.09 pana la
0.11)

3.2

<55

0.57

(-0.06 pana la
0.11)

0.01

<66

0.26

(-0.01 pana la
0.05)

0.02

<75

Proteine (g)

(-0.002 pana la
0.006)

0.02

<233

0.37

0.38

(0.2 pana la
7.4)

4.0

0.36

totala de folati
(g)
<222

506

508

222-299

515

513

(0.3 pana la
7.7)

>299
537
537
* Valorile medii obtinute dupa ajustrea individuala in functie de sex si de varsta gestationala. Valorile P
se bazeaza pe regresia univariata a greutatii ln placentare (ajustate individual, in functie de sex si de
varsta gestationala) cu aport de nutrient.
# Valori medii obtinute dupa ajustarea individuala in functie de sex, varsta gestationala , inaltime si
fumat. Coeficienti de regresie si valorile P, bazate pe regresia lineara multipla, a greutatii la nastere,
ajustata individual in functie de sex si de varsta gestationala, pe inaltimea mamelor, fumat si aport de
nutrienti.
Nutrienti transformati ln pentru analiza prin regresie.
O persoana a fost exclusa.
Ar fi surprinzator daca diferentele constatate ar reflecta o variabilitate intrinseca mai mare in dieta
femeilor din Southampton comparativ cu a celor din Portsmouth. Nu numai ca este vorba de doua orase
de coasta foarte apropiate din punct de vedere geografic, dar sunt similare ca marime si structura sociodemografica. Intr-adevar, exista un schimb considerabil de populatie intre cele doua aglomerari urbane.
De asemenea, faptul ca nu am obtinut rezultate pozitive suntem convinsi ca nu este urmarea unei erori
de calcul. Exista dovezi incontestabile care sustin ca principala noastra metoda de evaluare a dietei,
jurnalul alimentar tinut timp de sapte zile, prezinta mai putine erori de masurare decat metodele ce
urmaresc frecventa de consumare a alimentelor. Este de notat ca atat valorile medii, cat si variabilitatea
aporturilor alimentare din studiul nostru, bazate pe jurnalul alimentar, au fost similare celor obtinute de
grupul lui Barker, atunci cand subiectii sai au completat un jurnal alimentar timp de patru zile; totusi,
datele lor nu au fost analizate in corelatie cu masuratorile produsului de conceptie. Mai mult,
variabilitatea datelor noastre a fost aproape aceeasi ca in cazul femeilor incluse in studiul national de
supraveghere a nutritiei si dietei adultilor britanici (jurnalul greutatii la sapte zile).
In ultimile luni de sarcina, la fel ca Godfrey si colab, am folosit un chestionar privitor la frecventa
alimentara. Nici unul dintre studii nu a evidentiat vreun nutrient care sa reprezinte, individual, un factor
de predictie pentru produsul de conceptie. Totusi, Godfrey si colab au gasit ca aportul redus de proteine
din carne, in ultimile luni de sarcina, conjugat cu un aport crescut de carbohidrati in primele luni de
sarcina, s-a asociat cu o greutate redusa a placentei si a nou-nascutului. Aceasta observatie contrasteaza
cu precedentul lor raport, care sustinea ca dietele cu aport energetic provenit predominant din proteine
animale se asociaza cu greutate redusa la nastere. In studiul nostru nu am investigat combinatiile de
nutrienti, data fiind lipsa de efecte importante pentru carbohidrati, proteine si energie totala; corelatia
stransa dintre carbohidrati si aportul de proteine (0,62, in jurnal si 0,72, in chestionarul de frecventa
alimentara); si probabilitatea obtinerii unor rezultate "pozitive", datorate testarilor cu multipla
semnificatie.
In tarile in curs de dezvoltare, malnutritia mamelor poate fi un factor determinant important pentru
cresterea fatului. Studiul nostru sugereaza ca in cazul femeilor cu un statut de nutritie rezonabil, din
tarile industrializate, dieta materna in timpul sarcinii are cel mult un impact redus asupra greutatii
placentei si a produsului de conceptie. Analizam, in continuare, mostre de ser provenite de la femeile
incluse in cohorta noastra, pentru a usura clarificarea relatiei dintre nutritia materna si produsul de
conceptie.
Multumim Dr R Smith pentru analiza cotininei; domnului J Bevan si colegilor sai, pentru

permisiunea de a-si include propriii pacientii in studiul de fata; personalului de la Spitalul St Mary,
pentru asistenta acordata; doamnei L Willis si doamnei L McRoberts, pentru ajutorul acordat in ceea ce
priveste stringerea datelor si prelucrarea lor; Dr T Key si colegilor, pentru permisiunea de a elabora
jurnalul alimentar si chestionarul de frecventa a utilizarii alimentelor, pe baza datelor folosite in studiul
EPIC; domnului R Fraser, pentru comentariile sale; si tuturor femeilor participante la acest studiu.