4.

1 PROCEDURA DE NTOCMIRE A FORMULARULUI TIP LA

INDENTIFCAREA BUNULUI IMOBIL
Identificarea bunurilor imobile se efectueaz prin compararea datelor din
documentele ce confirma drepturile asupra bunurilor imobile cu datele constate pe
teren i pe planul topografic.Pe parcursul lucrarilor de identificare a bunurilor
imobile se precizeaza datele despre titularul de drept i adresa fiecrui bun
imobil,despre hotarele terenurilor precum i nivelul corespunderii acestor date cu
datele din documentele ce confirm drepturile.Identificarea bunului imobil este o
etap principal la elaborarea planului cadastral. Lucrarile de identificare

bunurilor imobile din intravilan sunt incepute de executant avind la dispozitie

urmatoarele materiale:
- Lista detinatorilor de teren carora li s-au eliberat titluri de proprietate de la
primarie.
- Copia planului topografic la scara 1:2000.
- Lista bunurilor imobile inregistrate deja in registrul bunurilor imobile detinut de
OCT.
- Lista denumirilor de strazi inclus in registrul de evidenta a caselor.
Identificarea bunului imobil se efectueaza pe teren din casa in casa verificinduse:
- numarul postal al fiecarui bun imobil si denumirea strazii .
- concordanta datelor privind existenta constructiilor capitale din planul
topografic cu cele din teren.
- Concordanta informatiei despre hotarele terenurilor de pe planul topografic cu
hotarele lui din teren si cu cele din documente.
- Modul de folosinta a bunurilor imobile.
Pe planul topografic in mijlocul fiecarui teren identificat se inscrie numarul
cadastral si dupa caz se indica numarul postal al constructiei.
In cazul cind hotarele terenurilor nu sunt indicate pe planul topografic,dar
sunt marcate in teren cu materiale si pozitia lor coincide cu datele din documentele
de proprietate atunci se vor face modificarile respective.

In urma identificarii se intocmesc schemele sectoarelor de teren si formularul

tip pentru fiecare bun imobil .In schemele sectoarelor de teren este reprezentata
informatia grafica ,actualizata in baza documentelor existente despre hotarele
fiecarui bun imobil si modificarile intervenite anterior . In urma identificarii
bunului imobil se elaboreaza planul cadastral si se tiparesc titlurile de
proprietate care urmeaza a fi semnate la primarie si inregistrate la OCT.
4.2.MODALITATEA DE INTOCMIRE A LISTEI PERSOANELOR CU
DREPTUL DE PROPRIETATE SI COTA-PARTE CE I SE REVINE
Scopul cotei de teren echivalent este de a crea conditii pentru toti
participantii la privatizare,de a atribui in proprietate suprafete egale pentru toti.
Marimea cotei de teren echivalent depinde de suprafata fondului de
privatizare determinat in cadrul primariei si de numarul total al persoanelor
care dispuneau de dreptul de proprietate asupra pamintului. Marimea cotei de
teren echivalent in cadrul primariilor diferite este diferita.
Aceasta este o eroare esentiala nereparabila efectuata in cadrul privatizarii
pamintului .Incepind cu etapa initiala a fost creata , in mod legislativ,o situatie
de neechitate sociala.Este greu de inteles faptul ca o persoana primeste in
procesul reformei economice ,in proprietate ,o suprafata de teren mai mare sau
mai mica numai din motivul ca a activat in una sau alta localitate.
Numarul total de persoane cu drept la cota de teren echivalent a fost
stabilit prin elaborarea unei liste speciale de catre autoritatile publice locale .
Persoanele

concrete care dispun de dreptul la cota de teren ,conditiile de

atribuire a acestor cote,au fost stabilite printr-un articol special (art.12) al codului
funciar.Comisiile funciare stabilesc cota de teren echivalent care se atribuie in
propritate private:
-

membriilor de colhozuri ,salariatilor din colhozuri sau din alte intreprinderi

agricole,inclusiv pensionarilor din aceste unitati economice.

-

salariatilor din intrprinderi si organizatii care locuiesc in localitati rurale si

executa nemijlocit lucrari de constructii si exploatare a sistemelor de amiliorare

,restabilirii si imbunatatirii a terenurilor si de sporire a fertilitatii solurilor in
localitatea respective,inclusiv pensionarilor din aceste unitati economice.

persoanelor care locuiesc in localitati rurale care au fost transferate din

intreprinderile agricole in organizatii de constructie si transport colhoznice si

intergospodaresti ,inclusiv pensionarilor din aceste unitati economice.
- salariatilor din intreprinderile zootehnice intregospodaresti,inclusiv pensionarilor
din aceste unitati economice.
- persoanelor care detin functii elective sau isi fac serviciul militar in termen si
care pina la aceasta au lucrat in intreprinderi agricole.
-

persoanelor care au lucrat anterior la intreprinderi agricole din localitatea

respectiva:barbate-25 de ani,femei-20 de ani .

-

veteranilor

celui

de

al

doilea

razboi

mondial,fostilor

ostasi-

internationalisti,familiilor persoanelor care si0au pierdut viata ca urmare a

participarii la actiunile de lupta pentru apararea integritatii teritoriale si a
independentei RM,care locuiesc in localitati rurale-la locul de trai .
- persoanelor supuse represiunilor politice si rehabilitate ulterior ,care locuiesc in
localitati rurale -la locul de trai.
- persoanelor care au adus pamint in gospodariile colective,dar nu lucreaza in
ele,cu conditia ca se vor stabili in localitatea respectiva .
Pina la 50 la suta din cota de teren echivalent calculata pe unitatea
administrativ - teritoriala respectiva se atribue :
- persoanelor indicate la subliniatele 1-5 ale aliniatului 4 din prezentul articol care
au lucrat in intrprinderi industriale si in alte unitati cu profil neagricol si au o
vechime in munca in agricultura mai mica de 5 ani .
- persoanelor domiciliate in localitati rurale care au fost angajate in sfera sociala
avind o vechime in munca de 25 ani barbatii si 20 ani femeile ,care au pierdut
capacitatea de munca in specialitatea din motive de virsta sau de sanatate ,daca nici
un membru al familiei nu a primit cota de teren echivalent .

CAPITOLUL 3. DOCUMENTATIA NECESARA PENTRU

INTRODUCEREA CADASTRULUI IN COMUNA

Elaborarea planului cadastral.

Elaborarea planului cadastral include n sine un complex de aciuni de
determinare a amplasrii hotarelor i limitelor elementelor (detaliu) care formeaz
obiectul planului cadastral.
Delimitarea hotarelor unitilor administrativ-teritoriale
Delimitarea hotarelor unitilor administrativ-teritoriale este o operaiune
tehnic i juridic, desfurat pe teren prin care se stabilete i se materializeaz
punctele i liniile de hotar ale teritoriului administrativ al unei comune, ora, raion,
uniti teritoriale autonome.
Delimitarea hotarelor unitilor administrativ-teritoriale se nfptuiete de
ctre o comisie guvernamental (n cazul delimitrii hotarelor raioanelor sau
unitilor teritoriale autonome) sau raional cnd delimitarea se efectueaz n
interiorul raionului.
Delimitarea se consider ncheiat dup ntocmirea documentaiei de
delimitare i adoptarea hotrrii de Guvern "despre aprobarea hotarelor"
(modificarea hotarelor).
Dup finalizarea aciunii de delimitare a hotarelor dintre unitile
administrativ-teritoriale punctele i liniile de hotar devin detalii ale planului
cadastral.
n scopul elaborrii planului cadastral pot fi efectuate lucrri att de
delimitare a hotarelor unitilor administrativ-teritoriale ct i de identificare a
hotarelor existente. Delimitarea hotarelor se nfptuiete n cazurile cnd a fost
stabilit modificarea lor pe teren.
Identificarea hotarelor are loc n prezena reprezentanilor unitilor

administrativ-teritoriale respective (implicate n procesul de elaborare a

planului cadastral) i este finalizat cu semnarea unui proces verbal comun, care
servete document de baz c lucrrile de elaborare a planului cadastral au fost
efectuate cu respectarea hotarelor existente.

Numerotarea punctelor de hotar. Punctul de hotar "l" este ales, preferabil,

n partea de Nord-Best (NV) a teritoriului, unde se ntlnesc hotarele a trei sau mai
multe uniti administrativ-teritoriale i se continu n direcia acelor de ceasornic
pn se va ajunge iari la punctul "1".
Materializarea hotarelor n natur, n scopul unei identificri pe viitor cu
uurin, se nfptuiete prin borne durabile de tipul stabilit.
Stabilirea liniei intravilanului localitii respective n cazul n care ea nu
coincide cu hotarul unitii administrativ-teritoriale, este de competena
autoritii publice locale, modificnd categoriile de destinaie a terenurilor, n caz
de necesitate, n modul stabilit
Necesitatea respectrii cu strictee a hotarului intravilanului reiese din
necesitatea de a pstra cu strictee suprafeele de terenuri agricole.
Depirea liniei intravilanului n mod abuziv este interzis de legislaia
funciar n vigoare.
Metodele de elaborare a planului cadastral.
Metodele de elaborare a planului cadastral sunt urmtoarele:
- ntocmirea planurilor cadastrale prin metode numerice de ridicri
(topografice);
- ntocmirea planurilor cadastrale prin metode fotogrammetrice;
- ntocmirea planurilor cadastrale prin metode combinate topo-fotogrammetrice;
- ntocmirea planurilor cadastrale prin derivare din planurile topografice,
- ntocmirea planurilor cadastrale prin reambularea (corectarea)
planurilor
topografice i cadastrale;
- ntocmirea planurilor cadastrale pe cale autonom.

Alegerea metodei de ntocmire a planurilor cadastrale se efectueaz n

funcie de baza topografic existent n zon, de volumul, calitatea i actualitatea
informaiei coninute de baza topografic, de existena punctelor reelei de sprigin
n zon, de posibilitatea pe care o are instituia care ntocmete planul cadastral
(fora de munc, dotarea cu aparatur i utilaj) de scara planului cadastral.

Metode numerice de ridicri

Planul numeric este definit ca un plan care este constituit integral din
informatizri alfanumerice clasate n fiiere, capabile de a furniza automat
expresia parial sau total a spaiului, la o scar arbitrar.
Obinerea pe cale automat a planurilor cadastrale presupune trecerea la un
nou tip de plan, care s prezinte date numerice necesare prelucrrii automate. Acest
tip de plan este planul numeric sau planul digital.
Trecerea la planul numeric se poate face fie prin informatizarea planurilor
grafice existente, fie prin ntocmirea lor direct.
In general, ridicrile clasice la scar mare au ca rezultat calculele de coordonate
n vederea definirii configuraiei parcelelor, a bunurilor imobile i ntocmirea n final
a documentelor definitive, respectiv a planurilor grafice.
Transferarea pe un suport magnetic a datelor referitoare la coordonatele
punctelor care definesc elementele planului, sistemul de referin (punctele de
triangulaie i caroiajul planului), numerele punctelor, denumirile (pentru dealuri,
ape, strzi, etc.) i semnele convenionale, constituie operaia de informatizare a
planului grafic. Astfel, planul numeric n care elementele terenului (coluri de
case, de parcele, puncte caracteristice diverse), sunt definite prin coordonatele
lor, reprezint o list a coordonatelor acestor puncte i a unor informaii grupate
dup anumite necesiti, urmnd ca datele fizice care ne intereseaz (suprafee,
distane) s fie calculate din aceste coordonate.
Definiia planului numeric implic obligaia de a cunoate toate punctele prin
coordonatele lor tridimensionale i de a asocia la fiecare din ele dou informaii:
- codul de form pentru trasarea de linii;
- codul de funcie, necesar pe de o parte desenului i pe de alt pentru

clasarea naturii elementelor.

Avantajele oferite de planurile numerice. Se poate afirma c automatizarea
complex a lucrrilor cadastrale, fr de care nu se putea ajunge la obinerea
planurilor cadastrale digitale a adus numai avantaje.
Avantajele acestor forme digitale sunt:
-

datele stocate pentru planul digital sunt sigure i pot fi uor conservate

n timp,urmnd a fi aplicate pentru consultare sau pentru a se efectua reprezentarea

lor grafic ori de cte ori dorim acest lucru i la orice scar;
-

planurile astfel redactate permit ca pentru orice fel de lucrare s se

poat lua o decizie n deplin cunoatere a tuturor aspectelor,

decizie

complet

imediat;
-

fiierele cadastrale pot fi foarte uor folosite, fiind capabile s rspund

la toate interogrile solicitate ntr-un timp foarte scurt;

-

planul numeric reprezint independen fa de scar i de precizia

grafic ce se caracterizeaz un plan cadastral obinuit. n cazul n care elementele

culese

din

teren s-au ales de aa natur nct s corespund unei reprezentri la scara cea
mai mare ce se va utiliza, toate celelalte reprezentri se pot obine din aceasta;
-

aceleai fiiere de coordonate i instruciuni pot servi ca baz pentru

planuri i hri la toate scrile i n orice moment, mai ales dac fiierele sunt inute
la zi cu toate modificrile survenite n teren;
-

utilizatorul poate face o selecie n funcie de tematica interesant din

punctul lui de vedere nainte de a exploata planul numeric.

Exist urmtoarele moduri de culegere i prelucrare a datelor cadastrale
pentru obinerea planului numeric cadastral: culegerea i prelucrarea datelor
utiliznd tehnica GPS, cu ajutorul staiilor totale, pe cale fotogrammetric i prin
digitalizare.
ntocmirea planurilor cadastrale prin metode numerice de ridicri se
nfptuiete de obicei n zonele unde nu exist o baz topografic corespunztoare
(puncte ale reelei de sprigin, planuri topografice etc.) i nici fotograme recente.
La baza tuturor lucrrilor de ntocmire a planurilor cadastrale st ntocmirea
proiectului tehnic, care are ca scop organizarea raional a lucrrilor de cmp i de

birou.
Pentru ntocmirea proiectului tehnic sunt studiate:
- hrile i planurile topografice existente n zon;
- date referitoare la lucrrile de triangulaie executate anterior n zon i
starea punctelor;
- date cu privire la ridicrile fotogrammetrice din zon;

- date cu privire la mijloacele de transport, literatur, materiale, preuri etc.

n urma consultrii documentelor tehnice a recunoaterii terenului, a
identificrii categoriilor de destinaie i folosin, a punctelor de triangulaie existente
se ntocmete proiectul tehnic care va include:
- volumul lucrrilor pentru formarea sau restabilirea reelei de triangulaie;
- determinarea coordonatelor i descrierile topografice ale punctelor
de triangulaie existente n zon;
- volumul i coninutul lucrrilor de msurare a terenului;
- metodele cele mai raionale de ridicri;
- memoriu justificativ;
- devizul de cheltuieli.
Metodele numerice de ridicri, mai rspndite sunt:
- metoda drumuirii;
- metoda radierii;
- metoda absciselor i ordonatelor.
Metoda drumuirii este cea mai rspndit n msurrile cadastrale. Ea
este folosit att pentru ndesirea punctelor de sprigin i apropierea lor de punctele
detaliu, pentru spriginirea tuturor metodelor de ridicri a detaliilor ct i nemijlocit
pentru determinarea punctelor de detaliu .
Metoda radierii (liniilor unghiulare) se sprigin pe punctele de drumuire,
se aplic pentru ridicarea detaliilor planimetrice care trebuie reprezentate pe
planurile cadastrale. Sunt cunoscute liniile coborte dintr-un punct de drumuire
i un unghi raportat (orientat) la o latur vecin dintre punctele de drumuire.
Metoda absciselor i ordonatelor se sprigin pe laturile de drumuire i se

folosete n cazurile cnd terenul este aproximativ orizontal. Metoda se aplic

mai mult n localiti. Sunt cunoscute abscisele i ordonatele (x,y)
Metode fotogrammetrice
Ridicrile fotogrammetrice sunt cele mai eficiente la implementarea
cadastrului. Un rol foarte important n creterea eficienei ridicrilor fotogrammetrice
l au scara i calitatea fotogramelor, precum i alegerea perioadei de fotografiere
(primvara, toamna) cnd vegetaia nu acoper detaliile fotografice, respectiv limitele
categoriilor de folosine care trebuie reprezentate pe planul cadastral.

Pentru ntocmirea planurilor cadastrale prin metoda fotogrammetric se

parcurg urmtoarele etape:
- ntocmirea proiectului de aerofotografiere;
- executarea aerofotografierii;
- ntocmirea proiectului de reperaj;
- executarea reperajului i realizarea aerotriangulaiei;
- descifrarea cadastral a fotogramelor;
- exploatarea fotogramelor prin redresare sau stereorestituie;
- ntocmirea fotoplanului sau planului restituit;
- obinerea originalului planului cadastral.
La ntocmirea planurilor cadastrale se folosesc fotogramele redresate n zonele
cu teren es sau uor ondulant. Pe terenurile accidentate se folosete stereorestituia.
Fiecare din etapele enumerate sunt studiate detaliat n cadrul disciplinei de
Fotogrammetrie.
Reperajul fotogrammetric.
Reperii fotogrammetrici se aleg conform prevederilor din instruciunile tehnice
privind ridicrile fotogrammetrice pentru ntocmirea planului topografic de baz.
n plus, pentru lucrrile de cadastru, reperele pot fi utilizate i la calcularea
suprafeelor sectoarelor de teren.
Operaiile de identificare i marcare pe fotograme a reperilor, de ntocmire
a schiei i descrierea lor, sunt aceleai ca i pentru ntocmirea planurilor topografice
de baz.
Descifrarea fotogramelor pentru scopuri de cadastru se execut pe

fotograme la o scar de dou ori mai mare de ct scara planului cadastral.

Ea const n recunoaterea i marcarea pe fotograme a detaliilor diferitor
obiecte, n determinarea categoriilor de destinaie i folosin a terenurilor,
determinarea caracteristicilor obiectelor, n scopul repartizrii limitelor lor pe plan.
n cadrul operaiei de descifrare se mai culeg date care nu apar clar pe
fotograme. Pentru a executa descifrarea pe fiecare fotogram se traseaz n tu, cu
linii de 0,5-0,6mm zona util, n unele cazuri zona util poate coincide cu liniile de
comunicaii i alte obiecte liniare.

ntre dou zone utile este necesar s existe o suprapunere de cel puin un
centimetru pe fotogram.
n timpul descifrrii se mai culeg informaii:
- despre proprietari i posesori;
- despre dimensiunile sectoarelor de teren;
- despre limile drumurilor;
- fntni;
- reele;
- direcia curgerii apelor curgtoare;
- biserici;
- etc.
Lucrrile de descifrare se finalizeaz prin urmtoarele:
- schema dispunerii fotogramelor din zona respectiv;
- fotogramele descifrate;
- schiele pentru detaliile care nu sau reflectat pe fotograme.
Dup executarea reperajului se execut redresarea fotogramelor. Se trec toate
schemele de pe fotogramele descifrate, pe fotoplan sau pe fotogramele redresate
cu reea, n tu.
Originalul planului cadastral se obine fie prin copiere n tu, pe material
plastic transparent a detaliilor de pe fotoplan, sau de pe fotograma redresat, sau se
nltur emulsia foto de pe fotoplan i se obine originalul.
n cazul exploatrii fotogramelor prin stereo-restituie, se completeaz

planul restituit cu elementele cadastrale de pe fotogramele descifrate, se

cartografiaz i se obine originalul planului cadastral.
Metoda topo-fotogrammetric
Metoda topo-fotogrammetric de alctuire a planurilor cadastrale se aplic
mai des pe teritoriul localitilor. Aceast metod este aplicat n cazurile cnd din
diferite motive, fotogramele sunt ne calitative, iar pe poriuni anumite ale
localitii sunt necesare executarea ridicrilor topografice.

Ridicrile topografice n combinaie cu cele fotogrammetrice se mai folosesc

pentru ridicarea traselor stradelelor i a limitelor cvartalelor, pentru ridicarea
detaliilor care nu apar pe fotogram, pentru culegerea elementelor necesare calculrii
suprafeelor de teren i reprezentarea cu precizie a unor detalii importante, pentru
reprezentarea categoriei de folosin, a reliefului etc. Acestor elemente li se
determin coordonatele rectangulare i se raporteaz pe plan la coordonatograf.
Completarea planului cadastral cu celelalte elemente pe care trebuie s le conin
se face n continuare pe cale fotogrammetric.
Metoda derivrii din planul topografic
Elaborarea planului cadastral prin metoda de derivare prevede extragerea
elementelor (detaliilor) din planul topografic, elaborat anterior prin orice metod,
dar care dup coninut satisface cerinele planului cadastral.
Planul topografic dup coninut nu conine toate elementele (detaliile)
planului cadastral.
Materialul primit prin derivarea planului topografic este folosit mai departe
pentru cptarea planului cadastral. n acest scop el se completeaz cu elementele de
coninut cadastral referitoare la categorii de destinaie i folosin, proprietari i
posesori, calitatea terenurilor, cu modificrile intervenite din momentul elaborrii
planului topografic de baz etc.
ntocmirea planurilor cadastrale pe cale automat.
ntocmirea planurilor cadastrale pe cale autonom poate fi efectuat direct,
ca rezultat al ridicrilor din teren, care asigur coninutul planului cadastral n
ntregime sau prin digitalizarea planurilor topografice sau cadastrale existente care

urmeaz a fi aduse la zi n cadrul aciunilor de reambulare.

Reambularea planului cadastral
Reambularea const n aducerea la zi a planurilor cadastrale prin nlturarea
detaliilor disprute i completarea lor cu modificrile existente n teren att ce privete
coninutul topografic ct i cel cadastral.
In cazul aciunilor de elaborare a planurilor cadastrale se ntlnesc situaii
cnd referitor la un teritoriu concret se ntlnesc planuri topografice sau cadastrale

vechi utilizate anterior n diferite scopuri. Aceste planuri nu au fost ntreinute

dar ele pstreaz nc un coninut i o precizie satisfctoare i pot fi utilizate n
scopul cadastrului.n aceste cazuri planurile vechi urmeaz a fi reambulate.
Metode de reambulare a planurilor cadastrale
La reambularea planurilor cadastrale sunt folosite urmtoarele metode:
- numerice;
- grafice;
- fotogrammetrice.
Metodele numerice de asemenea, mai includ:
- metoda aliniamentului;
- metoda interseciei liniare;
- metoda interseciei unghiulare;
- metoda absciselor i ordonatelor.
Noiune: aliniament - aranjamentul mai multor obiecte dea lungul unei linii
Metoda aliniamentului, ca metod numeric de reambulare se aplic mai
des n cazurile cnd unui sector de teren i s-a modificat categoria de destinaie sau
folosin i ca rezultat s-au format mai multe parcele dea lungul (paralel) unei laturi .
Metoda interseciei liniare se aplic mai des n spaii (perimetre) construite
(localiti) i const n determinarea planimetric a punctelor detaliilor prin
msurarea a minimum dou distane orizontale din puncte cunoscute . Pentru
control se mai msoar i distanele pe perimetrul detaliului. Se recomand ca
distanele s nu depeasc 50 m. Raportarea pe plan se face prin descrierea unor
arce de cerc avnd drept raze distanele msurate i ca centru punctele cunoscute.

De exemplu. Pe teren a aprut o construcie nou care trebuie reprezentat pe

planul cadastral folosind elementele (detaliile) construciilor existente.
Metoda interseciei unghiulare se aplic la terenuri de orice natur. O
condiie obligatorie este ca detaliul cutat s fie vzut din punctul reelei de sprigin.
Punctul cutat se determin prin msurarea a dou unghiuri orizontale din capetele
unei baze cunoscute. Pentru control se msoar i distanele dintre punctele cutate
Metoda absciselor i ordonatelor se aplic cnd detaliile ce urmeaz a fi
determinate se gsesc pe un contur sinuos (malul rului, lacului etc.)

Metoda grafic de reambulare este utilizat atunci cnd sunt utilizate alte
planuri cadastrale sau topografice n care elementele cutate sunt reflectate cu
precizia necesar.
Metoda fotogrammetric de reambulare este utilizat cnd pe unele sectoare
ale planului cadastral lipsete informaia i pentru restabilirea ei sunt utilizate
fotograme att noi cit i efectuate n alte scopuri dect cadastrul.
2. Numrul cadastral al bunului imobil
Numrul cadastral este atribuit bunurilor imobile n rezultatul delimitrii
cadastrale a teritoriului republicii i include n sine informaie despre amplasarea
lui spaial. Numrul cadastral este ne repetabil (irepetabil) pe teritoriul Republicii
Moldova.
Exemplu: o ncpere izolat dintr-o construcie amplasat n satul Bulboaca
din raionul Anenii Noi poate avea urmtorul numr cadastral.
A
1

A
0

B
1

B
7

C
1

D
1

D
1

E
3

E
1

E
5

F
0

F
1

G
1

G
2

G
1

Unde:
AA(10) - numrul raionului cadastral Anenii Noi;
BB(17) - numrul zonei cadastrale comuna Bulboaca;
C(1) - numrul masivului cadastral care coincide cu localitatea Bulboaca;
DD(11) - numrul sectorului cadastral;
EEE(315) - numrul sectorului de teren (parcelei);

FF(01) - numrul construciei amplasate pe sectorul de teren EEE(315);

GGG(121) - numrul ncperii izolate (apartamentului).
n condiiile cnd nregistrarea bunurilor imobile este efectuat n lipsa
delimitrii cadastrale a poriunii de teren, numrul cadastral va avea un coninut
convenional care apoi este modificat ntr-un numr cadastral definitiv (permanent).
Aspectul convenional se va referi numai la nivelurile sector de teren",
sector cadastral", masiv cadastral". Anume aceste niveluri pot fi ne determinate
n unele condiii concrete. Mai des, n cazul cnd pe teritoriul localitii respective nu
sau petrecut lucrri de nregistrare masiv a bunurilor imobile.

Numrul cadastral este stabilit de ctre Oficiul cadastral teritorial respectiv.

Lipsa construciilor capitale pe sectorul de teren sau lipsa ncperilor izolate,
apartamentelor n cadrul construciilor este identificat prin cifra 0".
Sistemul informaional al cadastrului este de un nivel superior altor sisteme
informaionale anume prin integritatea a dou elemente foarte importante, a planului
i a registrului cadastral.
Aceste dou elemente ale sistemului informaional cadastral duc o
informaie diferit dup form i coninut i tot odat foarte preioas fiind integrat.
Anume numrul cadastral al sectorului de teren ne permite de a face legtura
dintre partea grafic i cea descriptiv a sistemului informaional, dintre planul
cadastral i registrul cadastral.
Acest fapt ne impune de a respecta unele condiii de inere a planului i a
registrului cadastral. n primul rnd este necesar ca aceste elemente de baz a
sistemului informaional s fie inute sincronic.
Structura cadastral a teritoriului Republicii Moldova.
Structura cadastral reprezint o divizare a teritoriului Republicii
Moldova de ctre autoritatea public central din domeniul cadastrului n scopul
orientrii n spaiu (formrii unei adrese cadastrale) a bunurilor imobile i include
urmtoarele uniti cadastrale:
- raionul cadastral;
- zona cadastral;
- masivul cadastral;

sectorul cadastral;

- sectorul de teren (bunul imobil).

Raionul cadastral include un spaiu terestru, compus din mai multe comune
(sate) orae, n condiii teritorial-economice stabile este raional ca hotarele unui
raion cadastral s coincid cu hotarele unui raion administrativ, n Moldova sunt 42
de raioane cadastrale. Raionul cadastral nr. 01" corespunde Municipiului
Chiinu, nr."10" raionului Anenii Noi etc. n structura cadastral pentru a semna
raionul cadastral sunt rezervate dou cifre.
Zona cadastral reprezint o descompunere n continuare a raionului
cadastral, iar n condiii teritorial-economice stabile este raional s coincid cu

hotarele administrative ale unui sat (comun) ora. Fiecare raion cadastral include
un numr limitat de zone cadastrale care de asemenea nu poate depi acelai spaiu
de dou cifre.
n raionul cadastral nr. 10" zona cadastral 01" revine or Anenii Noi, nr.
14" revine comunei Bulboaca etc.
Masivul cadastral

reprezint un spaiu terestru din cadrul unei zone

cadastrale mrginit de elemente stabile, ca form i timp, ale teritoriului (drumuri,

elemente acvatice etc.). Stabilitatea masivului cadastral depinde de stabilitatea
elementelor care l formeaz.
Pentru o zon cadastral sunt rezervate nu mai mult de 9 masive cadastrale
cu un spaiu de o cifr.
Sectorul cadastral reprezint o poriune dintr-un masiv cadastral mrginit
de elemente stabile ale teritoriului. Reieind din condiiile concrete , numrul
sectoarelor cadastrale ntr-un masiv cadastral nu depesc 99.
Sectorul de teren reprezint cea mai mic unitate n structura cadastral
cruia i se atribuie numrul (adresa) cadastral, n cadrul unui sector cadastral este
prevzut o rezerv de spaiu din trei cifre. Cu alte cuvinte ntr-un sector cadastral
nu pot fi mai mult de 999 de sectoare de teren.
Necesitatea atribuirii numerelor cadastrale nu se finalizeaz la sectorul de
teren. O informaie preioas social-economic duc n sine construciile n calitate
de bunuri imobile.

Construciile n structura cadastral a republicii sunt numerotate prin dou

cifre iar ncperile izolate, apartamentele etc., prin trei cifre.
Sistemul de numerotare i stabilirea limitelor raioanelor cadastrale,
zonelor cadastrale, masivelor cadastrale i a sectoarelor cadastrale ct i
modificarea lor, este stabilit de ctre autoritatea public central din domeniul
cadastrului. Numerotarea sectoarelor de teren n procesul de nregistrare a bunurilor
imobile este efectuat de ctre oficiile cadastrale teritoriale.
Actele normative existente nu prevd obligativitatea coincidenei limitelor
zonelor cadastrale cu hotarele unitilor administrativ teritoriale.
Pentru cadastrul Republicii Moldova aceasta este de o mare importan. Ne
coincidena limitelor zonelor cadastrale cu hotarele administrative afecteaz n

primul rnd, sistemul informaional. Guvernul, autoritile publice centrale,

autoritile administraiei publice locale, instituiile i organizaiile tiinifice tot
timpul necesit o informaie actual despre diferite aspecte care alctuiesc scopul i
obiectul cadastrului referitoare la unitile administrativ teritoriale.
n asemenea condiii, cnd limitele zonei cadastrale nu coincid cu hotarele
administrativ-teritoriale prezentarea operativ a unei asemenea informaii este
problematic.
n scopul soluionrii acestei probleme, asemenea condiii stabilite de
instruciuni se cer a fi modificate. Ele mai creeaz dificulti i la elaborarea
planurilor cadastrale care de asemenea sunt condiionate de hotarele administrative.
3.Documentele ce stabilesc drepturile deintorilor de teren
Documentele ce stabilesc dreptul de proprietate asupra bunurilor imobile snt:
titlul de autentificare a dreptului deintorului de teren, certificatul de motenire,
contractul de vnzare-cumprare, contractul de donaie, contractul de schimb,
contractul de arend, decizia autoritii publice de atribuire i de formare a
sectorului de teren i alte documente, care pot crea dreptul la proprietatea
imobiliar, conform legislaiei civile.
Documentul care stabilete dreptul deintorului asupra sectorului de teren
conine:
- partea textual, care descrie coninutul dreptului: contractul de vnzarecumprare, de donaie, de schimb, certificatul de motenire, decizia autoritii
publice de atribuire a terenului, de formare a sectorului de teren;
- partea grafic (planul cadastral al sectorului de teren), care stabilete limitele
rspndirii dreptului. Suprafaa, dimensiunile sectorului de teren asupra cruia este
stabilit dreptul snt determinate de partea grafic a planului cadastral.
Titlul de autentificare a dreptului deintorului de teren include att partea
textual, ct i partea grafic i se elibereaz n cazul atribuirii gratuite a terenurilor
n proprietate privat, atribuirii terenurilor n folosin pe termen de lung durat,
arend, vnzrii-cumprrii terenurilor proprietate public.
Documentul care stabilete drep

tul asupra sectorului de teren este

document de autentificare a dreptului i asupra construciilor, instalaiilor,

amenajrilor de pe el, pdurilor, plantaiilor multianuale etc., dac acestea nu

reprezint proprietatea altei persoane fizice sau persoane juridice conform

legislaiei.
Forma i coninutul titlului de autentificare a dreptului deintorului de teren
se stabilesc de ctre Guvern.
Titlul de autentificare a dreptului deintorului de teren (planul cadastral al
sectorului de teren) este eliberat n baza actului de determinare a sectorului cu
efectuarea msurrilor n natur de autoritatile administratiei publice locale in
cazul atribuirii de catre acestea a terenurilor proprietate publica a unitatilor
administrativ-teritoriale sau de catre Agentia de Stat Relatii Funciare si Cadastru in
cazul atrbuirii de catre stat a terenurilor proprietate publica a statului.
Completarea,eliberarea si pastrarea titlurilor se asigura de primaria in
teritoriul careia se afla terenuri .Lucrarile de completare a titlurilor sunt efectuate
de intreprinderile geodezice de Stat si private licentiate .Ele se comploteaza pe
baza proiectelor Organizarii Teritoriului.Titlurile se comploteaza in 2 exemplare :
unul se inmineaza proprietarului,iar al 2 exemplar se pastreza la primarie.Numarul
titlului coincide cu numarul cadastral al parcelei.El este semnat de inginerul
cadastral,secretarul,primarul.Titlurile se stampileaza si se inmineaza proprietarilor
dupa inregistrarea acestora in registrul cadastral al detinatorilor de terenuri.Titlurile
eliberate proprietarilor ramin a fi inregistrate la oficiile cadastrale teritoriale.
2 Registrul bunurilor imobile.
Elementul principal al sistemului informaional al cadastrului este registrul
bunurilor imobile. Registrul bunurilor imobile este un registru de stat, unic pe
ntreg teritoriul rii, i include un volum determinat de informaie, minim necesar
pentru ocrotirea dreptului de proprietate la etapa respectiv.
Condiiile social-economice concrete ale rii pot pune n faa sistemului
informaional al cadastrului, scopuri diferite (schimbtoare). Esenial este de a nu
modifica principiile de baz a acumulrii informaiei. Modificarea principiilor de
acumulare a informaiei este foarte anevoioas i poate aduce la pierderea
informaiei, imposibilitatea utilizrii ei n mod operativ.
inerea registrului bunurilor imobile se efectueaz n baza Legilor cu privire
la registre i a cadastrului bunurilor imobile.
n scopul utilizrii operative a informaiei din registrul bunurilor imobile mai
raional este de a fi inut n mod computerizat. Totodat aceast metod pn ce

mai este nsoit de unele dificulti, inclusiv tehnico-materiale i de alt natur,

din care cauz registrul bunurilor imobile este inut att manual ct i
computerizat.
O problem general a registrului bunurilor imobile const n coincidena lui
cu planul cadastral. Aceast problem se refer i la registrul bunurilor imobile
inut n Moldova. Coincidena registrului bunurilor imobile cu planul cadastral
prevede ca informaia inclus n registrul bunurilor imobile n procesul
nregistrrii primare masive coincide n tocmai planurilor cadastrale, iar apoi toate
modificrile efectuate n registrul bunurilor imobile vor fi reflectate n planurile
cadastrale.
2.1 Prile componente ale registrului bunurilor imobile.
Registrul bunurilor imobile este constituit din trei capitole:
- capitolul A care conine nscrisuri privind terenul i construciile capitale
amplasate pe el, n cazul n care dreptul de proprietate asupra terenului i asupra
construciei deine una i aceiai persoan. n cazul n care dreptul asupra terenului
i asupra construciei l dein persoane diferite, n capitolul A va fi inclus
informaie numai despre terenuri;
- capitolul B care conine nscrisuri cu privire la construciile capitale
amplasate pe terenul indicat n capitolul A. Capitolul B se deschide n cazurile
cnd drepturile de proprietate asupra terenurilor i asupra construciilor l dein
persoane diferite.
- capitolul C conine nscrisuri cu privire la ncperile izolate
Fiecare din capitolele indicate mai sus, la rndul su, sunt constituite din
patru subcapitole.
Subcapitolul I include informaie cantitativ (tehnic) despre bunul imobil,
II i III include informaie juridic, IV include informaie economic.
Aceast construcie a capitolelor din registrul bunurilor imobile nu este cea
mai reuit. De pild, nu este destul de argumentat necesitatea la dou subcapitole
consacrate informaiei juridice pe de o parte i puin atenie acordat informaiei
cantitative (tehnice) i economice etc.
Acordarea de prioriti unor direcii de informaie creeaz primejdia
dezechilibrrii sistemului informaional n ntregime.

Specificul sistemului informaional al cadastrului este de aa natur c o

eroare

comis la etapa iniial nu poate fi corectat pe parcursul formrii

sistemului n ntregime, i n acest mod ea este dus fr nici o necesitate timp

ndelungat.
Informaia tehnic (cantitativ) din registrul bunurilor imobile include:
a) numrul cadastral al terenului, al construciei, al ncperii izolate care fac
obiectul privatizrii;
b) modul de folosin a bunului imobil;
c) adresa bunului imobil;
d) date despre hotare;
e) suprafaa bunului imobil.
Informaia tehnic (cantitativ) descris mai sus este deja prevzut de
cadrul juridico-normativ existent. Este necesar de menionat c n subcapitolul
acesta lipsete informaia despre categoriile de destinaie a terenurilor care la
rndul su au o influen deosebit asupra modului de folosin a bunurilor
imobile. Acest neajuns va fi foarte greu de ndreptat. Lipsa acestei informaii va fi
simit pe tot parcursul inerii cadastrului n Moldova pn cnd nu se va gsi
soluia respectiv.
Subcapitolele II i III sunt consacrate informaiei juridice despre bunul
imobil nregistrat i anume:
a) informaie despre proprietar;
b) date de identificare a proprietarului;
c) adresa proprietarului;
d) mrimea cotei pri n cadrul proprietii comune;
e) documentele ce confirm drepturile asupra bunurilor imobile;
f) tipul dreptului care greveaz dreptul de proprietate;
g) termenul grevrii;
h) obligaia asigurat prin gaj; date despre persoana n folosul creia a fost
stabilit grevarea;
i) documentele n baza creia a fost stabilit grevarea.
Informaia economic

n registrul bunurilor imobile a fost inclus

suplimentar n baza Legii cu privire la activitatea de evaluare. Necesitatea

includerii informaiei economice despre bunurile imobile nregistrate este

condiionat de politica fiscal a rii orientat spre impozitarea bunurilor imobile
reieind din valoarea lor de piaa.
nscrierea n registru
nscrierile n registru sunt de trei feluri:
a) intabularea;
b) nscrierea provizorie;
c) notarea.
Intabularea reprezint o fixare n registru a bunurilor imobile i drepturilor
asupra lor.
nscrisul provizoriu este efectuat n cazuri concrete cnd este necesar de
stabilit o condiie prin care dreptul poate trece la o alt persoan. Trecerea
dreptului la o alt persoan se efectueaz n baza hotrrii judectoreti, gajului
etc.
Notarea se refer la nscrierea dreptului de crean (datorii).
Dreptul de proprietate apare consecutiv nscrisurilor efectuate n registru.
Data nregistrrii este considerat data depunerii cererii de nregistrare.
Rectificarea. Corectarea greelilor din registru.
Rectificarea nscrisului n registru se refer la cazurile cnd situaia juridic
nu corespunde nscrisului. O pild ne poate servi cazul cnd suprafaa sectorului de
teren nregistrat n titlul de autentificare este una dar n registru bunurilor imobile
este alta. Motivul ne coincidenei poate fi diferit. Rectificarea este cerut de ctre
proprietar.
Corectarea greelilor comise n registrul bunurilor imobile se efectueaz n
baza deciziei registratorului.
Greelile din registru pot fi de dou feluri tehnice i materiale. Greelile
tehnice (litere, cuvinte, omise, cifre, greeli aritmetice) sunt corectare de ctre
registrator. Greelile care au adus prejudiciu material sun soluionate n baza
hotrrii judectoreti.

?.AUTOMATIZAREA LUCRARILOR DE CADASTRU FUNCIAR.

Intrucit lucrarile de masuratori terestre in general si lucrarile de cadastru in

special au luat o amploare in tara noastra ,iar perspectivele de extindere in viitor
sint deosebit de largi , apare necesitatea introducerii unor tehnologii noi cu
eficienta mare avind ca scop initierea si propulsarea unui sistem cadastral unitar,
centralizat si automatizat .folosind tehnici avansate de preluare si prelucrare
automata a datelor in vederea intocmirii ,verificarii si urmaririi permanente a
evolutiei celor doua categorii de cadastru : general si de specialitate.Sistemul de
prelucrare automata a datelor cadastrale cuprinde ansamblul conceptiilor
metodologice si cu ajutorul carora se efectueaza la calculator electronic
verificarea , sortarea si stocarea datelor ,actualizarea si prelucrarea lor adecvata
,intocmirea registrelor si a rapoartelor si situatiilor centralizatoare solicitate .Acest
sistem prelucreaza datele cu privire la pamint ,incepind cu cea mai mica unitate de
teren (parcela) cu toate elementele ei specifice, pina la datele finale care
caracterizeaza situatia fondului funciar pe tara.
Realizarea automatizarii complexe este calitatea principala a unui cadastru
modern ,care presupune realizarea numai de date digitale in toate fazele lucrarilor
de cadastru care se refera la culegerea , prelucrarea si redactarea datelor in vederea
obtinerii unei

banci de date topo-cadastrale

ale unei unitati administrativ-

teritoriale (oras,raion,comuna,sat).
Cadastru furnizeaza un volum foarte mare de date cu privire la fondul funciar
al tarii date care constitue un sprijin foarte important pentru institutiile de
planificare si prognoza din toate sectoarele economiei nationale

.Eficacitatea

acestui sprijin creste daca accesul la aceste se poate face rapid si daca aceste date
reflecta correct realitate existenta la momentul dat .
Automatizarea in cadastru intervine plecind fie de la planurile existente
digitizate,fie chiar de la culegerea si prelucrarea datelor de teren pina la obtinerea
produselor finale ale cadastrului :
planuri numerice ;
documentatia scriptica .
Culegerea si prelucrarea datelor GPS

O caracteristica de baza a stiintei si tehnicii noi din ultimul timp o constituie

aparitia si patrunderea de piata a aparatelor si instrumentelor de inalta
tehnologie .Dezvoltarea tehnologiei de tip statie totala in ultimii ani a permis
atingerea unui stadiu in care se cere un efort minim pentu culegerea rapida si
precisa a datelor direct sub forma de coordinate.
Tot in domeniul cadastrului un salt urias sa facut prin introducerea tehnicilor si
tehnologiilor de masurare spatiala care au extins aria determinarilor de la
masuratori de tip teren la masuratori de tip teren-spatiu.In prezent la masuratori
este utilizat sistemul de pozitionare globala cu sateliti GPS in cadrul acestui
sistem numai este necesara efectuarea masuratorilor unghiulare si liniare
eliminindu-se erorile de masurare partiala .Determinarile GPS sunt executate in
punctele retelei de triangulatie intr-un singur sistem unitar WGS-84.Tehnica GPS
este cel mai recent procedeu de masurare si prelucrare in mod flexibil si eficient al
retelelor geodezice .Sistemul GPS se bazeaza pe o consteletie de 24 sateliti care se
deplaseaza pe o orbita cunoscuta in jurul pamintului la inaltimi foarte mari.Satelitii
aflindu-se la inaltimi mari evita problemele de interferenta cu undele sistemelor de
sol si folosesc o tehnologie de mare precizie.Principiul de baza este foarte simplu
chiar daca se foloseste echipamente de cea mai inalta tehnicitate .Principiul
sistemului GPS consta din utilizarea satelitilor ca puncte de referinta pentru
determinarea

prin triangulatie

a pozitiilor de pe pamint .Aceste pozitii se

determina prin masurarea distantelor cu ajutorul satelitilor de referinta .Masurarea

distantelor nu este altceva decit rezolvarea elimentarei ecuatii prin care spatiu este
dat de produsul dintre timp si viteza .Cunoscind viteza dat fiind ca stim ca viteza
luminii nun e ramine decit sa masuram intervalul de timp necesar unui semnal
radio ca sa ajunga la noi . Presupunindu-se ca atit satelitul cit si receptorul au
acelasi cadastru,putem afla timpul necesar pentru compararea diferentei de timp
dintre cele 2 coduri . Intre satelit si receptor se realizeaza practic o sincronizare de
coduri cu maximum preciziei. Pentru a obtine o precizie dorita este necesar sa
avem 4 sateliti deasupra orizontului . Acest lucru va fi posibil dupa ce cei 24 de
sateliti vor fi complect implimentati pe bolta cereasca .Pina atunci vom face uz de
anumite ore din zi cind deasupra orizontului se afla minim 4 sateliti .
In cazul retelilor clasice ramine valabil principiul trecerii de la ordinal superior la
cel inferior , adica reteaua se va realiza intr-un singur sistem unitar de referinta
(actual in RM WGS-84).Punctele retelei geodezice au fost masurate cu ajutorul

statiilor totale.Necesitatea intocmirii planurilor topografice impun realizarea in

teren

unor

puncte

de

indesire

si

unor

retele

de

reper

fotogrammetriei.Avantajele sistemului GPS:

1. nu este nevoie de vizibilitate intre punte ;
2. nu este necesar nici o semnalizare geodezica;
3. eficienta tehico-economica este deosebita ;
In present exista diferite receptoare GPS realizate de diferite firme
constructoare.Cea mai importanta firma constructoare este firma TRIMBLE
NAVIGAG LE LTD din SUA, care construieste receptoare GPS de la cele mai
precise pina la cele mai simple si operationale.De asemenea sunt cunoscute si
urmatoarele firme:MAGNAVOX LE LTD din SUA , WILD HEERBRUGGElvetia , SERCEL POSITIONING-Franta .

CAPITOLUL 4.EVALUAREA UNUI LOT DE TEREN ARABIL IN

SCOPUL VINZARII CUMPARARII
1.METODELE DE EVALUARE A BUNULUI IMOBIL
Pina in prezent , in Republica Moldova , inca nu a fost elaborate
metodologia pentru determinarea valorii de piata a bunurilor imobiliare . La
moment opereaza doar un singur act normativ ce tin de evaluarea proprietatii
imobiliare Legea cu privire la pretul normativ si modul de vinzare cumparare
a pamintului , Nr. 1308 - XII din 25 iulie 1997 .
Piata imobiliara in Moldova functioneaza si este caracterizata de o
infrastructura bine dezvoltata , care este sustinuta de agentiile guvernamentale si
companiile private ce activeaza in domeniul evaluarii bunurilor immobiliare in
diferite scopuri . Specealistii evaluatori , responsabili pentru evaluarea Standartelor
Nationle de Evaluare se bazeaze Europene de Evaluare , publicate si aprobate de
TEGoVA.
Metodologia elaborata , reprezinta un rezultat al activitatii comune a
specialistii evaluatori atit din agentiile de stat cit si din sectorul public . metodele
utilizate sint :

 Metoda veitului;
Metoda costului;
Metoda vinzarilor comparabile;
Metoda normative de evaluare.
tinind cont de specificul situatiei Moldovei in conditiile tranzaciei la economia de
piata . Metodlogia include , de asemenea , exemple de evaluare ale diferitor
categorii de terenuri agricole (teren arabil si terenuri cu culturi multianuale).
In practica de estimare a valorii proprietatii imobiliare , o raspindire larga
si-a gasit metoda pretului normativ , care in mare masura se aseamana cu
metoda costului.Aceasta metoda este aplicata in toate cazurle de evaluare in
scopul impozitarii ,calcularii compensatiei pentru expropriere transferul prin
mostenire , vinzare - cumparare .

Pretul normativ al terenului este determinat separat de valoarea

constructiei.Conform Legii cu privire la pretul normative si modul de vinzare
cumparare a pamintului ( din 25.07.1997,Nr. 1308 XII,art.2) pretul normativ al
pamintului reprezinta masura de estimare a valorii pamintului , care este
echivalenta potentialului natural si economic . In realitate ,pretul normativ al
terenului de pamint este determinat doar in baza bonitatii solului si marimii
terenului.
Metoda vinzarilor comparabile este cea mai utilizata de evaluatorii private
din Moldova in procesul de estimare a valorii bunurlor imobiliare standarte . O
particularitate specifica reprezinta lipsa unei baze de date unice privind preturile
tranzactiilor curente ale proprietatilor imobiliare . Problema principala consta in
faptul ca fiecare companie detine o baza de date proprie a tranzactiilor
imobiliare .Calitatea informatiei ce se contine in aceasta baza de date este
determinata de experienta acumulata de companie in sectorul imobiliar si de cota
pietii serviciilor de evaluare pe care o detine companie.
Metoda veniturilor este aplicata de evaluatori privati din Moldova in
cazurile estimarii valorii obiectelor cu destinatie industriala si comerciala . Metoda

data se aplica foarte rar , din motivul instabilitatii economice .dificultatii in

determinarea ratei capitalizarii si actualizarii ,riscurile inate ce sunt legate de
investitii . In conditiile unei economii de tranzactie aceasta metoda poate fi
aplicata doar in cazul unor evaluarii cu previziuni pe termen scurt.
2.Evaluarea terenurilor destinate agriculturii
Evaluarea terenurilor destinate agriculturii, indiferent de forma evalurii
(selectiv sau masiv), este respectnd principiile. Mai des sunt utilizate metoda
analizei comparative a vnzrilor i metoda venitului. n cazuri concrete, cnd este
necesar de evaluat aciunile de valorificare a unui sector de teren, poate fi aplicat
i metoda cheltuielilor.
Totodat, evaluarea terenurilor destinate agriculturii are specificul su i mai
ales, la determinarea factorilor de influen asupra valorii sectorului de teren.
Valoarea terenurilor este influenat de un numr mare de factori. Scopul
principal n procesul selectrii factorilor de influen este, ca prin intermediul lor
de a calcula valoarea sectorului de teren ct mai precis, mai aproape de valoarea lui
de pia.
Factorii care influeneaz asupra valorii sectorului de teren pot fi difereniai
n:
a) factori generali;
b) factori locali.
Factorii generali de influen a valorii sectorului de teren cu destinaie
agricol.
Factorii generali influeneaz uniform asupra valorii mai multor sectoare de
teren, n msur egal, pe un teritoriu i un termen determinat. Natura factorilor
generali poate fi diferit. Mai rspndii sunt:
a) situaia economic din ar;
b)
c) raportul dintre cerere i ofert;
d) zona tradiional de specializare;
e) condiiile climaterice generale;
f) nivelul de dezvoltare a peii de desfacere.
Fiecare din factorii generali acioneaz independent, n hotare diferite, de
multe ori se suprapun sau chiar unul poate s fie provocat de altul.

Stabilirea hotarelor teritoriilor n interiorul crora un factor general se

manifest n msur egal asupra tuturor sectoarelor de teren poart denumirea de
formare a zonelor de influen egal asupra valorii.
Situaia economic din ar. La momentul actual cel mai pronunat dintre
factorii generali este situaia economic din ar. Zona de rspndire sau hotarele
acestei zone, este ntreaga Republic. Din motivul numai acestui factor valoarea
terenurilor destinate agriculturii, la momentul actual, este de 3-5 ori mai mic dect
valoarea terenurilor similare ale altei ri. Influena acestui factor se rspndete
prin :
a) lipsa creditelor inclusiv privilegiate (subveniilor) n agricultur;
b) lipsa dotaiilor fr de care agricultura devine o ramur ne rentabil;
c) preuri sczute la producia agricol i ridicate a mecanismele de
prelucrare a terenurilor, carburanilor;
d) insolvabilitatea populaiei.
Raportul dintre cerere i ofert. Fr a intra n esena reformei funciare
petrecute, este necesar de menionat, c terenurile agricole au fost repartizate
multor persoane, care din motiv de sntate, de vrst sau din alte motive nu pot s
prelucreze terenurile atribuite i sunt nevoii s le pun n vnzare.
Situaia economic, lipsa de mijloace financiare nu permite multor rani s
cumpere terenurile necesare. Din aceste motive s-a creat disproporia dintre cerere
i ofert. Sub influena acestei disproporii preul poate s se stabileasc mult mai
jos dect cel real.
Zona tradiional de specializare. Condiiile naturale (climaterice) i
economice ale Republicii influeneaz asupra formrii a trei zone de specializare
care pot fi utilizate iniial n procesul evalurii terenurilor.
a) zona de nord;
b) zona de centru;
c) zona de sud.
n unele izvoare tiinifice este evideniat i a patra zon zona de sud-est.
Piaa de desfacere. Realizarea produciei agricole devine un factor general
de influen asupra valorii sectorului de teren. Existena peii de desfacere
stimuleaz creterea cererii n raport cu oferta i deci a valorii sectoarelor de teren
n ntregime.

La rndul su, existena peii de desfacere poart un caracter att intern ct i

extern. Factorul extern se rspndete uniform pe ntreg teritoriul Republicii pe
cnd cel intern proporional distanii de la sectorul de teren pn la centrul de
realizare a produciei.
Un exemplu semnificativ aici ne poate servi creterea preului la via de vie
bazat pe piaa de desfacere a produciei. La rndul su piaa de desfacere a
favorizat pn i creterea valorii de pia a terenurilor destinate creterii viei de
vie.
Factorii locali de influen asupra preului sectorului de teren. Factorii
locali influeneaz n mod specific valoarea unui sector de teren. Prin modul su de
influen, factorii locali pot fi divizai n dou grupe:
a) factorii care determin calitatea terenului;
b) factorii care determin repartizarea sectorului.
Din factorii care determin calitatea terenului mai pronunai sunt:
- fertilitatea solului;
- panta predominant a sectorului;
- compoziia i nivelul apelor subterane;
- expoziia sectorului;
- caracterul proceselor erozionale;
- forma sectorului;
- amenajrile de mbuntiri funciare.
Pentru terenurile cu destinaie agricol cel mai important factor care
influeneaz asupra valorii lui este fertilitatea solului. Gradul de fertilitate
reprezint potenialul solului de a da road. Acest factor este exprimat n grade.
Scara de msurare a gradului de fertilitate este de la 0 pn la 100.
Practica evalurii sectoarelor de teren destinate agriculturii este nc destul
de limitat, dar deja ne demonstreaz c n aceste scopuri nu este raional de
utilizat fiecare grad de fertilitate n parte. Devierea valorii sectorului de teren nu se
evideniaz pe msura unui grad de fertilitate. Mai raional este de a folosi n
scopul evalurii terenurilor agricole msura de 10 grade.
Panta sectorului de teren, de asemenea este msurat n grade. Mrimea
pantei influeneaz direct asupra activitii de producere, intensivitii agriculturii.
Pe o pant a unui sector de teren de pn la 3-5 grade este posibil de a repartiza

cele mai intensive culturi inclusiv pritoare, ce in de mecanismele de prelucrare.

Pe terenurile cu o pant mai mare se cultiv plante mai puin intensive, mai mult
antierozionale. Este evident c i valoarea sectorului de teren cu o pant ridicat va
fi mai sczut.

CONCLUZIE:
Efectund lucrarea data am facut cunostinta cu modul de functionare a cadastrului
in satul Horesti.Am studiat indeplinirea documentelor ce constitue dreptul de
proprietate ,principalele notiuni despre codul funciar ,caracteristicile geografice ale
gospodariei,conditiile economice ,modul de evidenta funciara si documentele prin
care se face evidenta si anume:
Am studiat formarea si evidenta numarului cadastral ale bunurilor imobile.
Deoarece evidenta bunurilor ca activitate profesionala independenta este slab
dezvoltata si personalul nu este specializat in domeniul evaluarii proprietatiilor de
imobil ,au putine cunostinte despre necesitatea si obiectul cadastrului general
.Primaria este dotata cu tehnologii noi moderne ,insa nu sunt specialisti cu studii
superioare.Ea dispune doar de un birou ,de aceea este necesar spatiu de lucru,oficii
comode pentru lucru ,de transport pentru iesirea pe teren pentu masuratori/.