Inatitutul de fizlologle din California - 5.UsA. Sugurile de legume gi fructe pentru tratarea bolilor pe cale naturalé $1 mentinérea_sinititit Consumul continuu de alimente gitite si preluefate este urmat de dezagregares progresiva a celulelor 9i yesuturilor. Nu existd nici o doctorie caze si poat& furniza singelui, ceva care si poaté fi folosit de corp pent refucerea sau re.enerarea permanenté. Sucurile de fruc~ te, aint purificatorii corpului, Fructele trebuie si fie mature, cu Se exceptii - nu trebuie si fie mincate la masa o data cu alimentele care conyin aaharuri, Dack sint mincate iu suficienta varietate, fruc~ tele pot furniza corjului, toate hidroc«rbonatele si gaharurile de care av nevoie, Sucuzile de legume, sint regeneratoare si reconstructoare pentru orgenism. Ele confin toy4 aminoacizii, wineralele, sdrurile, enzinele gi vitemincle necesare cu condijia si fie consumate yroaspete, crude gi far conservant gi si fi fost extrase aja cum trebuie din le.ume. vartea vitalé a legunelor este ascuns4 in fibre. De aceea legumele crude tre~ tule asckeckbé compet. In ultima analizd, sii_se_hrinoascd ali Dap nu ¢ oricine poate peste noapte sixgi schiube obiceiul de o viajé de a ainca mai mult seu exclusiv le~ gune erude, 0 asemenea schimbare bruseé, poate provoca deranjamente, pe care individul s& nu le inteleagd, dar care pot fi cu tetul folosi- toare. In asemenea situatii este bine s& fic consultaté o ye experientd in ceea ce priveste reaciiile ce pot aves loc. De altfel este goand cu necesyr o tarie sufleteascd $i intestinald considerabilA pentru a face aceastd schimbare, Dar noi am constatat cd este foarte bine s& se pro~ cedeze agu. In orice caz, sucurile crude de legume proaspete sint foar te necesare ca supfiment pentru orice alinentajie, chiar deci nu urmim 9 dieti special 54 mincfim orice dorim. Dacd urmim un re_im alimentar intimpiitor gi nerafional, asemenea sucuri sint in adeviir de cel mai mare folos penizu ce dau corpului, elementele active. Vitaminele liysese din elsaentafie obits eau conservaté. Pe de alté parte*un regim exclusiv lin alimente crude, nu cuprinde © cantitate sufielenta pentru ca o mare parte din continutul hrinitor al alimentelor exude, este folosité dreyt combustibil pentru a produce enexgia de care oregnele digestive au nsvoie in »rocesul de digestie si. aoinilaze care durcazi pink la 3-4 ore sau chiar 5 eve de le masd, Cind x sucul de legume erude situajia eave alta, deoarece acestva sint 5 uluwte gi sint folosite aproape in intregime pentry=2< hrénirea si regenerarea celulelor gi tosuturilor cu minimum de efort din partea sistemului digestiv. La extragerea sucului este important ca fibrele sé fic complet terciuite, pentru ca alimentele vitele si fie trecute in lichid. Din cercetiirile autorilor, s-a dovedit cé pentru extragere, fibrele trebuie tereiuite $1 ayoi sucul presat din past&, prin presare hidraulicé sau echivalent&, Astfel vitaminele, enzimole gi toate clemeatele vitale ale le_umelor se vor gisi probabil in suc. Sucurile de legume nu trebuie considerate ca alimente concentrate gi totusi sint cele mai hrénitoare dintre alinente. Fasolea soia, fina de sola, zah&rul, sint de 10 ori mai concen- trate decit sucul de morcovi, ceea ce ne dé o idee desyre cauza aciditi-~ ii, produsd in orgunism, ca urmare a consumului acestor alimente. Lap- tele de vacd, este probabil alimentul cu concentrafia cea mai apropiata de a sucului de morcov, dar cel mai producdtor de mucozititi, Conyinutul dui - cazeina - esse peste misura de mare, fiind de 3 ori mai mare {a laptele femeiesc ceea ce explicd mucozitatile coviilor si adulyilor crescufi cu cantitayi mari de laste de vac, a récelilor, a nasului co re curge, adenite, amig@alite si tulburiiri bronhiale care decurg de aici. Extraordinara generare de mucus in cory, ca urmare a consumulud mare de lapte de vaci, nu este limitatd la tineret, se produce gi la adulti, la care efectul esve gi mal distrugitor, deoarece pe misurd ce omul imb&trineste, capacitatca de renistentd scade. Pe de alt& parte obsexviin cu satisfactie starea de sindtate a copiilor, care du,& intdr care au fost erescuti cu alimente crude din abundent’, cuyringind sucuri de legume gi fructe dar fara nici un fel de lapte. Ei lipsese de la gooal& rareori sau de loc si energia intelectuala i randamentul lor, de obicei depa;egte cu mult ye cei care au consumate lapte, dauturi duled 91 minciuri preparste, Desigur, felul sucurilor are o importanta deosebita asupra rezultatelor obtinute, Daci sucurile sint extrase in~ complet din legume gi fructe, ele constau din apd orgenicd vitald si sint folosite ca ature, dar forja lor este redusd din ipsa vitaminelor gi e enzimelor. Celulole compulgui se uzeas’ in tinpul vietii sitrebuie continuu reflicute. Hrana necesarii pentru aceasta, trebuie 84 conjin’ o .rovizie ami de substanje minerale, organice gi sdruri. Cit sue poate £1 consumet f8réi pericol 7 Atit cit se ,oate bea ugor £4 sforyare. In general 1/2 litru pe zi, este minimum care va da efecte perceptibile, Trebule $inut seama o& cu cit se bea mai mult, ct-3- atit asi rapide vor fi rezultztele. Cantititile necesare de suc, se ,ot precara numai cu mayini electric! de tescuit. dajinile nanua= lo nu ; ob extrage toute elexeutele viteke din leyune. uxtragerea prin centrifugure a lojunelor rome este mai ,arpiald i foarte pufine vitaaine sunt ext ase .Tin aceust!: noted”, votusi sd uceusti sctodii insu: awe o ourecave inom tuntii, decurece sucurile ustfei extrase conjin apa orwied gi sunt foarte folositoure. Trunsforuarea legumeior -ntimun tered lichid, sau senilichid, fir: elininares celulozei, este . fri yuloure, deourece consunuxe: stevtiier are cv seo, si eiiits com ului sii usiniiese stele yitale fix u Zajoviru orgunicic digestive. Consuma- uo “ournoa” TmpovAreasil ji fiuctelur bine Leste- pureed sestouares 32 ingdlivures esTe ocesifielS Pentair. diges- elow care confin celulosi. — ~ toute cle: voa u agtfcl eo suensi, din cure nu seu ox! maveu lecuielor oryuacle 2k cate, de tis conictA u 1 le kue de = eorn! iucerne esve un aliest woyat in cloroii bau a CL bub singu uste cine 4. ile auestecat cu este res tuie _ suc de morcovi, 2a cure exe Aninil, G@uzele Jin is se apanh pe cxyunele ventiu vl lor, fiinii 73 prowuse vaharouse ccnccutrates wat vouste < ic sgeste tulcuriri to, ou ai loztele mu Le. in seeisl dsci de miei uu lint. de vac%. pe Lingi sccasta, adlugia yi cenjdonace. zegulilor Ge icdient wenorali evivures Sepulyi Inchic, venfinezeu deschisA a poritox , ie~ Lil, neuyincaga cusauta a ienilor rin evitures ulevoluiui ji a prodixcloz ucldaind urie, cursjenia evlouuid. sfard de sueul de nor 1 Votwet cuts Pb udlu_at entau u Lubocsigh coud. saul, oe coubine jiu de ete: ei a 1/2 Liteu de sue astfel conv, i Pru, conser Woate ajuta cunsiuerubl1 la be ngcosure yidoh ile ougul de sazan: venyine dealoldnd 5.27 rtitate relotiy mare este o ¢ de moxcovi sia, lu noancstceat _oute . ean tulburdrd alo rinichiior yi regluics peporul uncutelor Llandulutte piavetul ji wenmis s.nt cocbitute fucsiutu-1l i. icuni cu alto sucur enkecut os ule rial diuretic im cycedal uwee syecifice acestuil scop. Ajut&é descomunerea cristalelor, sirurilor oxe- lice din rinichi, in nefrite etc. Acidul urie produs ca rezultatul fi- nal al digestiei proteinelor complete, este absorbit de mugchi. Consu- aul continuu al proteinelor din carne oboseste rinichii si alte organe gi face ca mai putin acid uric si ,oatd fi eliminat, de unde ¢1 reuma~ ¢+ismul, Aceasta este gi una din cauzeele tulburdrii prostatei. In acest scop este folositor sucul de sparanghel, morocovi si castraveti, combi~ nat. 3. Sueul de _sfecld entru refacerea’ g10bu- ngelui in general. In special, feneiie yro- Este unul din cele mai pretjioase-@ucurt, Lc 1 gi tonificarea fit& de vc urma consumirii unui amestee de suc de sfecli 9i morcovi cel pujin 1/2 litru pe zi. Sucul de sfeclad curat-sim,lu-béut in cantitate de mai mult de un pahar o dati, poate avea un efect de curéjire, inso- it de ameyeald si great ugoard, ca urmare a efectului de curdtire a ficatului. ixperienta aratd c& e bine ca la inccput si se yund mai pu- yin suc de sfeclé gi mai mt de morcovi pind ce efectul de curt'tire devine tolerat, apol se cregte »roportia. Un pahar mare de doud ori pe ai se consider’ suficient. ventru/tulburarile menstruale, sucul de sfe- cl& se considera foarte folositor dacS este luat in cantitaji mici(de dové-trei ori pe zi cite un pahar de vin). In timul meno. auzei are un efect mit mai durabil decit al medicsmentelor sau hormoni sintetici. Desi continutul de fier in sfecla rosie esie ridicat, totusl este de o calitate care il face hrdnitor pentru globulele rogii. iieritul mare al elementelor chimice din sfecla rosie este raportul de 50% Na, faya de numai 5%. Aceasta proportie este yotrivité pentru mentinerea solubili~ 4 calciului, in special decd in organism s-a semalat caleiu anorga- nic, care a format depozit in vasele sanguine, ingrogindu-le pereyii, ca | Ingrogate, ale in casul venelor varicoase gi al arterelor intdrite sau gelui, cu consecinyele lor - tensiune arteriala, alte boli de inimi, Conjinutul de 20% constituile o hran& generalA pentru toate funcyiile fiziologice, in timp ce confinutul de 8% clor, constituie un minumat curspitor al ficatulul, rinichilor, vezicii biliare, activind 91 actio~ narea limfei. ’ Amestecul de suc de sfecld, cu suc de morocovi, yrocuré o bund yar Xen cantitatea necesaraé de carbon, K si alte elemente alcaline, care impreun& cu continutul ridicat de vitamina A constituie cea mai bund bre natural a globulelor rogil. Sucul de morcovi, sfeclé s1 castraveti, svt 1d yletrele la fiere 91 rinichi, care sint urmarea natu-ald a consum! de xaharuri aildon concentrat, care face ca organism 5 nu yoatd el!-5- na depozitele de calciu,’ Calciul este element vitel pentru organisa Gar numai cel care este solubil in ap gi se giseste in fructe oi legume, in sucurile lor jroas,ete gi crude. Numai aga el trece prin ficat si este complet asimilet. Caleiul din amidon si zahiir concen- trat, care au fost sujuse la incdlzire, este anorganic si insolubil in apa s4 este eliminat cu ,rima ocavie in canalul biliar de unde este dus la fiere, sau in terminatiile vaselor senguine, in ubdomen, dind _ loc la tumord, iar in anus la hemoroizi, $1 dacd acest calciu anor ganic reugegte s4 treaci prin aceste parti, de obicei se opreste in vinichi. Consumul continu de piine cereale, yrajituri si alte produ- se din fiiini, duc prin acumlare la formarea de pietre in aceste_or- gene. 4, Suoul de lémiie >< “o In proportie de 1 lémiie, Je un pshar de suc combinat de mor govi, sfecld, castraveti, de trei-patru ori pe 2i, ajuti pe multi suferinzi s& scape de pietre in citeva, “sa, timini, Eliminarea pietre- lor se face cu dureri marin mai multe zile, vaolent, bolnavul elini- RK pietrele g1 se simte deodaté sinitos. Amestecul de sucuri de mor i, sfecld, gi castravete este unul din cele mai bune curdyitoare ‘rinichilor, prostatei gia unei glande sexua~ organism de acidul uric yrodus yrin consuml de carne, ste recomandabil ca zahéirul si amidonul concentsat ca si s& fie scoase din alimentajie, cel vutin pentru un timp, Jen~_ 1 si aibi ragaz si revini la normal. 5. Sucul de varzii de Bruxelles Combinat cu sucul de morocovi, fasole verde gi 1éptucti fom meazd o comvinatie de elemente care ajuté regenerarea gi reintdrirea proprietitilor insulinei, ale function&rii pancreasului si de accea este de ajutor neprejuit in diabet. Acest ajutor se objine insd numai dac& sint evitate complet toate zaharurile si amidonul concentrat si se face spSldri ale colonului srin clisme regulate, pentru indepdrte- vea degeurilor din corp. 6. Sucul de varzé, Are actiune asuzra ulcerelor duodenale. Singurul dezavantaj este producerea de gaze - balonarea. Sucul de morcovi a fost folosit cu acelagi succes gi multi il gisece mai pldcut la gust. Acest suc are provriet&ti minunate de curatire si rgducere, Balonarea este pro- dusd de descomunerca deseurilor in intestine de cdtre sucul de varzi. Spildturile gi cliemele ajut& la eliminarea gazelor 71 a deseurilor-6- care le provoscd. Varza conjine sulf gi clor in cantitate mare, calciu si od. Actiunea combinat& a sulfului gi clorului, yrovoacd o curatire ® mucoased stomacale 9i intestinale, dar numai dac& sucul este luat crud g4 fari sare, Balonerea provocat’ de sucul de varzd ouret, sau in combinatie cu alte sucuri de legume, arat’ o situatie anormalé in intestin, In acest caz, este vine si se inceapa cu suc de moroovi sau de spanac, timp de 2-3 siptimini 91 clisme. amestecul de suc de mor- covi si varzd este un izvor excelent de vitemina C, Sucul de varzd a fost folosit cu succes la ulcere, constivatii, ca 91 la eruptii cutane- te. Sucul_de morcov Poate fi consumat in cantitati de 1/2 litri yini la 3/4 litra pe zi, dupa individ gi normalizcazd intregul organisa. iste izvorul cel mai bogat in vitemina A, ugor asimilabild contine si cantitdyi in- semnate de vitamina B,C,D,E,0 91 K. Stimuleazd poffa de mincare si aju- +8 digestici, este un ajutor pretios in menfinerea structurii osoase, a dintilor. Mamele care aldpteazé trebuie s& bea mult suc de morcovi in ultimele luni ale graviditdtii, ceea ce reduce riscul la infectii vuerperale la nagtere. See 1 1/2 litri suc de moroovi béut zilnic este mai mare decit 12 Kg tablete de caleiu, Sueul crud de morocovi este solvent natural al fors matiunilor ulceroase_gi cancerouse, este antinfectios, “previne | infec gi sims, organe respiratorii in general. Boli- le de intestine si ficat sint datorate uncori iiysei unor elemente po care sucul de morcovi le contine sub form primitivi. In acest caz se produce o curdtenie sensibild a ficacului. Ca ummare pielea se colorea~ zé adesea din cauza elimindrii din corp in limfa a degeurilor, de cu- loare galben-portocalie, Acesta este un seun cé ficatul se curdya. Lip- sa de somn si odibn& poate determina de asemenea o colorare a pielii. Glandele endocrine in general, au nevoie_de substenyele din sucul de _ smgrcovi, pielea uscatj\dermtitele gi alte ,ete de piele, tulburis: zului, conjuctivitd, etc, sint determinate de li,sa unor astfel Sucul de morcovi este bogat in elemente alcaline: K,Na,Cu,Mg, Fe, Pb, Si, Cl, care se echilibreazd perfect in actiunea asu.ra orga- nismului uman, Actiunea de ajutorare in ulcere gi cancere este o minu~ dar este necesar ca orice urmA de zaharuri sau_anidon concentrat sa fie oliminataé din regimul alimentar. Uneori, du; & consumarea unor cantitauti ‘adr’ a@ sic de’ morcovi, apare o reactie sau o oarecare suferintd. Este un sean cd natura a in- Ceputad facd curdyenie 94 cd _acest suc de morcovi este unealta neco-“Je Sucul de morcovi este cea mai bund hran& pe care o poate cépata comul. In adaos de putind smintind la suc, da un gust oarecum exotic g1 indulcegte monotonia cind reactia produsi tinde si Ae faci ostili su- culul. Bete dine oti ne amintin atunei cind sintem pringi de oboseala, guferinta, sau de vreo reactie organic’, cA intestinul gros este proba- bil cauzaa mai multor necazuri in organism. Din exyerienya nosstri_re~ rulta cf este cu totul imosiil, ca intestinul gros si se dezvolte normal gi s& funetioneze bine, dact omul triidegte in cea maiimare parte cu hrand gititi sau conserveta, Yste deci justiticat sd yresu.unem of este aproape imosibil si gisim intestinul gros in stare yerfecti. Dac& aceasta este oltuayia, primeymdsuré de luat ~ daci ayar dureri sau reac~ i facen o serie de spSlituri ii, ca urmare a consumlui de suc, este seu clisae, pind cind cauza deraydgmentului este indepartaté. Noi am invitat, ci cea mai bun& hrani pentru intestin, este sucul de morcov cu syanae. Cantitatea de suc necesaré zilnic, de,inde de caliti tea suoului. Dack este facut cu un ayarat manual, trebuie cam 6 ltr. yin la 9 ltr, pe zi, deci e pregitit la storcitor og cu rest hidrauli- ok, acelasi rezultat se objine gi cu 1-2 ltr. pe ai. Sueul de morcov hr&neste intreg orgenismul, normalizind echilibrul chimic din punct de vedere al alimentatiel. Daci mu .utem si ne hrinim cu elimente exude, folosizea din abundenja a unor sucuri variute de legu! gi fructe, este fundamentalé. (G.8+ Sucul de polint *"Yaloarea princiyali a jelinei crude consté in conjinutul ridicat de sodiu, organic vital, care face su mempgniiicalciul in soluyie. Jeli~ na crudd confine de ,este 4 ori mai mult sodiu organic decit calciul, de accea sucul de jelin# este din cele mai yreyioase, yentru persoanele cere_au consumat multe zaharuri gi apidonate concentrate, In general, la alimentele care contin calciu, prepsrate sub orice formi, calciul se transforma in calciu anorganic 91 inbitrinecteorganisaul dind ar- trite, diatet, hemoroi.i, varice, Jietre la ficat, rinichi, ete. Ele ge acumleaz in organism si atunci in presenta sodiului organic - care este in $elind - sint desyrinse, men{inute in solufie pind se elimini, Sodiul este cel mai imortant in menttnerea fluiditayit hgelui_si limget. Sare obignuitd este un minera anorgenic - Na + Cl ~ i nu are nici o valoare constructivé in orgemism. Lipsa de Na organic, vital, auoe la tulburtri ale bronhiilor s1 yléminilor, care sint agravate de fuml de tutun, Aceastd lipsii este o cauzd care conbribuie la imbitri nirea prematurd, in special la femel, In afectiunile datorate sistem a ET-8- lui nervos, folosirea din abundenya a sucului de morocovi gi yelind, ajut& la restebilirea conditiilor normale si indepirteazi afectiunile. Felina are continut mare de Mg,si Fe, o combinatie de pret ca hrand a singelui. Multe boli ale sistemului nervos si circulator sint in special datorate introducerii in corp a unor elemente anorganice (aga apare astenia, hemoroizii, reumatismul,) propor}ii neechilibfate de sulf in alimente, care ,ot crea stiri de iritabilitate, neurastenie, etc, 9. Sucul de castraveti Castravetele este cunosfut, ca fiind vrobabil cel mai bun diure- tic, ajutind secrejia gi scurgerea urinei. Alte insugiri importante ale salerajutS cresterea ptrului, datoriti »recentului mare de siliciu si sulf, in special dacii este amestecat cu suc de morcov, léytucd gi spa~ nac, contin 40~K, lo#Na, 7@Ca, 20D, 7HCl. Sucul de castrave}i + mor~ covi este un binefaciitor in reumatism. Un adaos de puyin suc de sfecla la aceasti combinatie, accelereazi gi regleazé presiunea singelui. Este fodosit in afecyiuni ale dinjilor gi gingiilor. Unghiiie si paérul au in syecial nevoie de elementele conjinute in acest suc de ¢ astraveti,pro- venind astfel créjarea unghiilor si oliderea ydrului. 10. Sucul_ de p&tidie Este unul din cele maipretioase tonice. Folosit in combaterea acidi- s&pii, ajuti le reglarea alcalinitatii organismlui. Este in acelagi timp, peste miisur% de bogat in Mg, Fe. Magneziul este elementul esential care di posibilitate sistemlui nervos gi previne fragilitatea oaselor. 0 cantitate cores: unzétoare de magneziu si caléiu organic vitelizat, in hrana din timul sarcinii, .revine pterderea sau stricarea dinyilor ma~ nei gi a% tuirie oaselor copilului. Magneziul in combinatie potrivita cu calciul, fierul $i sulful, este esential pentru singe, este un constituent al plaminilor si sistemului osos. Toate preparatele de mag- nezdu sub forma de late sau ,rof, pot da oarefare rezultate imediate, t temporare, dar efectele secundare sint de,uneri ale substantelor orga~ nice in organism. Sucul crud de papadie objin $ din frunze 51 ridicini, combinat_cusuc de frunze de giliey ne_ajutt in bolile de case si gira spiniirii, Gntdrese dinjii i previne paerderea 91 stricarea dinjilor. 11, Sucul de andive ‘Andiva este o legumi de senj& asemnitoare laptucii, cunoscutad si sub mumele de cicoare de iarn&. Varictitile cultivate iurma, cu frunzel: albe, lungi, sing enoxm de bogate in clorofilé 51 substanje minerale-o6 ; - indispensabile, “andiva este inrudité cu _p&padia «rin continutul substan telor c\imice, are ined elemente brinitéare, necesare permanent siste- mului optic. Su andive ©y morocovi, yelind, ,atrunjel, bréneste nervii optici “adat rezultate uimitoare in corectarea vederii. Un amestec in cantitate de 1/2 ltr. 11 ltr. ye zi, a corectat adesea defectele vederii in citeva luni, fécind de prisos. soind de _prisos. mbinat cu suc de morcov gi telind e de mare ajutor in astm 91 guturai. In combinatie cu félina i pitrunjelul este foarte folositoare in anemie 91 tulburiri cardiace. tn orice combinatie, sucul de andive ajut& secretia billiard gi deci este foarte indicat in tulburdrile fi- catului gi c&ilor biliare. 12, Sucul de _usturoi Este foarte folositor celui care are tiria de a invinge dezavan— tajele sociale si are tiria de intestine, suyorté deranjamentul general care insojeste o curiitire generald a organismului, Usturoiul este bogat in uleiuri care impreuna cu elementele purificatoare pe care le conyine, are un efect favorabil asupra organismului, de la stimularea apetitulul si secrejiei gastrice pint 1a ajutarea actiunilor peristaltice gi diu- retice, Eterurile din usturoi sint atit de puternice si pdtrunzitoare ineit ajuté la dizolvarea acumlarii de mucozititi din cavitétile sinu- surilor, din tuburile bronhiale gi din pldmini, Ajuta exudatia toxine= lor din corp prin pori. Sucul de usturoi s-a dovedit foarte eficace in eliminarea parazitiilor intestinali, Este de ajutor combinarea sucului cu clisme 91 spilaturi intestinale gi o alimentafie astfel alcituita incit si fie asimilata cu minimum de reziduu (acest fapt se realizduzd printr-o alimentatie echilibratd, comusd din hrand crud4 ¢1 sucuri de vegetale proaspete din abundenta). 13. Sucul de hrean Nu+1 folosim pentru of eterurile lui sint foarte puternice. Con- sunat sub forma de rizSturi nestoarsi, cite 1/2 linguritd cu adaos de putin suc de limiie, de 2 ori pe i, intre mese, ajutd foarte bine la igolvarea mucozita}ilor din cavitatea simsurilor i din alte paryi ale corpului, fara si diuneze mucoaselor. Folosit aga cum am aritat, am constatat cf nu iritd rinichii, vezica urinard sau mucoasele tractului digestiv, cu conditia ins& s nu addugim ofet. Ofetul distruge valoarea nutritivé a salatelor din cauza efectului vatimitor pe care il are asu~ pra mucoaselor delicate ale sistemlui digestiv. Hreanul este un bun diuretic, sucul de hrean trebuie pregétit proasp&t 51 nu trebuie pdstrat mai mit de o siptimind. Se fine intro-lo- sticlA sau borcan la rece gi inainte de a-l consuma, se las& in camer? pin& ce ajunge la temperatura ei, se udd din belsug cu zeam& de lamiic Tratamentul trebuie continuat si, timini sau luni, daca este nevoie, pin& ce sueul poate fi luat fardi si mai produc& reactii, ceea ce indi- c& faptul cf mucozitapile au fost dizolvate. 4. Sucul de anghinare xin stoarcerea a 4 Kg de anghinare, se objine a.roape 1,5 ltr. Ramis sAodapi}psente:bogaté. ihiolemente minerale alcaline, in special K, care se prezint& peste 50% din totalul celorlalte elemente minera- le imreun’, Leguma crud contine enzime sio mare cantitate de insu~ lind. De aceea anghinarea este o tuberculd ce poate fi consumaté fard consecinje, la diabetici. Sucul este foarte folositor singur seu in combinatie cu sucurile de morocovi. 15. Sucul de .raz gi ceapa Sint mai slabe decit cel de usturoi. Ce s-a s,us despre sucul de usturoi, este valabil si pentru aceste sucuri. 16. ‘Sucal de LSpbucdy XN Laptuea are multe calititi esenyiele pe.tru organisaul uman, confine cantitiyi mari de nagneziu gi fier. Fierul este elementul “gel ai activ din corp si este necesar s& fie completat mei des decit oricare altul. Ficatul gi splina sint locurile de depouitere ale fie~ rului, din care organismul se alimenteas&, pentru orice necesitate urgent (exenplu pentru formarea globulelor rogii atunci cind se .ro- duce o heuogagie imortanté, sau pentru completarea cantitdyii de din ulimentatie). ilagneziul din liptuei are 0 exceptional? vitesd de vitalizare in s,ecial a tesuturilor mm 48 crederus lui gi norvilor, . ” Sirurile de nagnéziu din livtucd, sint eleuente de construc- (Hey in special pentru cole din sistesul nezos of din Yesuturile plaminilor, de usenenea ajut® menjinerea fluidit ormalé @-sin= gelui oi a altor functiuni, fér# de care metubolismul nu s-ar ,utes desfagure normal, ventru ci sirurile de magneziu nu yot actiona efi- eace decit in ,rezenta culciului, in ;roportid corespunzitoare aso- cierii acestor elemente in léptuci, aceasta face 1i;tuca un element exceptional de valoros, din acest ;unct de vedere. Daci este combinat ou sucul de morcov, calitadtile sucului de 1&tuct sint amlificate ,rin adaosul dey vitamina A din morcov si Na din aceasta, care ajutdé la menjinerea calciulus din léptuci in solufie pind la asimilarea sa de pitre corp. Laptuca are 30%K, 15a, peste ShFe, Gfillg. De asemenea contine peste 50% fosfor, nece-=11 = sar cfeietului 74 sulf din abundent&, care intrd in compoeitia hemog binei, Multe afecjiuni nervoase sint datorate indeosebi acestor elem te (sulf si fosfor) dacéi sint consumate sub form& anorganicii, din ce- veale gi carne, Impreund cu siliciul care este in pro,orjie de 8% gi ou fosforul, sint esenjiale in einatatea piehii, mugchilor i p&rulu Intr-un repim alimentar cu cereale, rédicina pérului mm cayits hrana necesari, Consuuul zilnic din belgug al sucului de morcov, léptuct 3: spanac, .rocurii hrana nervilor gi paérului. Tonicele de pér mu au va- loare decit impreuni cu masajele pielii ca,ului, alta combinatie efi: ce pentru pir, venviu a-i da culoarea naturald este cea din suc de morcov, liiptucii gf lucesni proaspaté. Cind se prepard sucal de1aptr trebuie alese de preferinyé frugzele exterioare de culoare verde in- chis, care sint mai bogate in clorofild gi alte elemente vitale, dec cele din interior. sucul de liptuci esve de mare ajutor in TBC, tulb: vréiri psihice si este un win diuretic, Sucul de 1é,tuc&, plus morcov dau rezultate foarte bune la sugari. 17. Sue de laptucd romand Are 0 compozitie diferita de 1d.tuca obignuitaé, in special prin conjinutul mare de X, care este cu 60% mai mare decit cel de Na ceea ce il face de pref in urgutoarele boli: boala Addison in care glandele suprarenale sint afectate, necesitind maxim] de K, cu proc mic de Na. Tratamentul acestei boli cu multe reaultate foarte bune, s-a ficut, prin consum abundent de sucuri in care predominii aceastt compozitie. Dieta strict’ cere eliminaree oriciror auhariri 91 enido: concentrate, carne de orice fel si a yegetalelor care contin un exce: de Na faf& de K. Aceastii conditie a redus regimul de legume gi sucur: in aceasta boald la: sfecld, telind, 1&tucé romani, svanacy in reyi s-a inclus 91 rodia, cdpyuni, rogii, smochine, brinzd, migdale, mier gi jir. ba sucurile de mai sus, s-a adiugat suc de morcovi. In cazur: extreme, s-a constatat a fi de folos o arecare cantitate de lapte de oaie cu suc de morcovi. Rezultatele au fost si mai bune dacé s-au fi spélaturi ale intestinului gros. 18. Suo_de pitrunjel Este unul din sucurile cele mai tari gi nu trebuie luat in cantitéti mari, 1-2 uncii deodat&, afard de cazul cind se amestect c suc de morcovi sau cu alte sucuri, cu gelind, ldytucii sau spanac si abuncl trebule sf fie in proportie neingemnata fafi de aceste sucuri Ave propriet&iti esenjiale pentru metabolismul oxigenului si mentiner functionirii normale a adrenalinei gi. tiroidesi. Proportia de élemenrn TOC a tlore din pitrunjel este astfel incit ajuté la mentinerca stérii ao aiinate te a vaselor sanguine, indeosebi ale co,dilor. Este un aliment exce? pentru ciiile genito-urinare, fiind de mare ajutor in cagul ,ietrelo: la rinichi ¢1 vezica biliard. 4 fost folosit ou efect 91 in opticd. ste eficace in afectiuni ale ochilor gi sistemului nervos optics— Ochi slabi, ulceratiile corneene, cutaracte, conjuctivite, a gi inc pupilei au fost tratate cu succes ou suc de piitrunjel 9i morcov gi « suc de pitrunjel, felind 4 andive. Cantitai prea mari de sue de pitrunjel, vot provoca tulburi: ale sistemului nervos, luat im,reund cu alte sucuri, are un efedt bi facitor, Sucul de pitrunjel impreund cu cel de sfecld + morcov + car travete, folosit regulat, ajutd la vindecarea tulburdrilor menstrua) alinind sau chiar elininind durerile dacd se evité simultan zaharuri 54 amidonul din alinentatie. Bulionul crud de potasiu Legumele bogate in K, sint morcovii, jelina si s:anacul. Ki- neralele gi sirurile din aceasti combinatie cuyrind toat& gama neces organismului. Cu totul exceptional este efectul reducerii hiperraci¢ tatii stomacale. Zrobabil ci nu esie aliment mai complet pentru orge nismul nostru. In cazul in care bolnevul este incapabil s% asimileze alte alimentey s-a constatat c% bulionul de yotasiu, de obiced, @ aé pacientuiui, starea normala, In cas de convalescent’ este de neprejuit si este de mirare oc! in s.itale si sanatorii mu s-a a,licat si adoptat acest aliment, ca parte a dieted zilnice. Desi uncle persoane n.=1 giisese bun la gust, in eazul in care compul este in livs’ de elemente esenjiale celulelc si vesuturilor, nu este cazul si finem seama de gusturi. 19. Sucul de pastirnac Are un continut seizut in caleiu si pupin de natriu, dar este foarte wogat in K, Ph, Si, Cl, degi eontinutul mic de Ca gi Na ii re due valoarea mutritivi, valoarea terayeutici a sucului din frunkele i radicinile de ,astirnac, 11 plaseazd la indltime pe scara sucuril curative. Continutul mare de fosfor este de ajuns pentru corectarea fragilitatii unghiei. Continutul fosfor-clor este foarte folositor pliminilor si sistemului bronhial. Continutul mare de K, este imor tant pentru creier si acest suc este folosit mult in tratamentul bo: lor mintale. Atentie 111 Se foloseste exclusiv p&stirnacul cultivat el silbatic confine substante nocive.20. Suc de ardei verde Are siliciu in abundenta, care este foarte necesar unghiilor ei Barului, ggnalelor lacrimale 1 sebacee. In proyortie de 1/4 suc de ardei 51 1/2 lr, sue de morcov, ajuti 1a curéitirea ,ielli de pete, in special impreund cu sp&ldturi ale intestinului gros 4 clisme. cei care suferd de intestine sau de colicd, au giisit mult ajutor, bind 2il- nic 1/2 ltr. din aceasta compozitie asooiata ou 1/2 ltr, suc de mor cov oi’spanac. Sucurile nu trebuie biute dintr-o dati. cele mai tune resultate se objin, bind cite o lingurité la interval de 1/2 sau 1/3 ore, de preferinta inainte sau duyi nese. 21. Sucul de cartofi Cartoful.crud conjine zaharuri naturale digestibile care prin ficrbere se transformi in amidon, Cartofii trebuie exclusi din dieta celor afectati de tendinye afrodiziace. Combinajia de came gi cartofi intensifict activitatea alcaloidului otravitor, solenind, conpinut de cartofi, care are afinitate pentru nervii gare controleaz’ organele Sgxuale, Aceasta, im,reund cu cristalele de acid uric, produse prin comusul de carne poate produce o iritatie excesivi a acestor organe. Sucul de cartofi cruzi, s-a dovedit a fi foarte folositor in curiiti- vea yetelor de pe piele. Acest efect se datoreaz’i K, S, Ph gi Cl, pe care le contine, ele au insd valoare numai dacd cartoful este crud. Prin coacere sau gitit sint convertite in combinajii moarte, care sint de putin folos. In caz de nevoie, certoful crud sau copt, s-a dovedit a fi de folos dar cu condifia si se minince i coaja, Deoarece crud nu are gust bun, se poate bea sucul de cartof amestecat cu oricare din celelalte sucuri sau cu combinajiile sucurilor folositoare orga- nismului in ansamblu. Disbeticii il pot bea cu mult folos. Amestecat ou suc de yelind e o binefagere pentru cei ce suferi de tulburdri gas- trice, nervoase gi musculare,’ ca de pildd gata 91 aciatica. In alte cazuri, 1/2 ltr. suc de morcovi, sfecld gi castraveyi zilnic, adesea a dus la o alinare deplind a tulburérilor, intr-un timp uimitor de sourt, cu conditia ca si fie eliminate complet din regiml alimentar, pasirea gi pegtele. 22, Sucul de ridiche Se extrage din frunze si rédcind, dar fiind foarte tare se ia nunai in amestec cu suc de gorcov. Elementele lor, combinate, ajuta la refacerea mucoaselor din organisa, Este mai eficace daci este luat sucul de hrean, la un ceas, aga cum s-a ardtat mai inainte. are efectul de a linigti 91 vindeca mucoasele 91 a elimina mucusul disolv?ae fn hrean. Aproape 1/3 din con{inutul de elemente din hrean este K, iar @in rest peste 1/3 este Na, iar continutul de fier 94 magneziu este ri- dlcat. \#fectul vindecitor 9i calnant, asujra mucoaselox, s~a dovedit a fi datorat acestor olemente, De obicel, operafiile chirurgicale pentru poli gle/sinusurilor, nu sint necesare, deoarece efectele ulterioare pet fi déundtoare. Sucul de ridichi a dat meveu rezultate de dura mucuaul rezultatul consumului in cantité}i prea mari de layte, amidon concentrat, piine s1 cereale. ) Suguh de alicnig cu frunze late ae: te excelent pentri restabilirea functiilor norhiale ale intes- ube, daed se fac spiléturi gi clisme yontru elimi- tinelor) lenegje 91 narea resturilor acumulase, Fiind Logat in oxalat de potasiu, nu trebu- de consumet niclodati gitit. Co: fier gi magnoniu, de care are nevcie permanent singel fi, foorte mari cancitt&l de focfor 91 elliciu, care sint folosite de toate organele, iow elomen~ Hine o cantitate deosebit de mare de Gin esp pind in ,leioare, Combinatiile foa: fo, fae acost suc foarte preyios pentru hrinires tuturor plandelor. 24, Sugul de spanac , Bets cei rai important elemert pentru intreg th Ceyomacal, intosuin subtine, intestin gros 9i este concunat ca atare ain tinpuct Strivecid. Spanacul erud este esl nai bul ‘ljloc natural pentre wurkjion, regenerarca traiectului digestiv. Sucul de syanae nas 2 ler. pe wh indecat edesea weie wai grave constipatll fia chteva 2iles Folosirea lexativelor gi purgetivelor anorgenice, duce la insetivitatea cronicd a gesuturilor, mugchilor gi intestinelor. Folo- { sirea purgavivelor saline, are un efect diferit. solujia sling trecind ia intestine, extrage mari cantititi de limfi acidi, restnri alimen~ 9 sh toxice din lichidul limfatic. Acest liguid trebuie intooult in cro prin colujii Gieeline organice, es de exe: care’ ai suplineased lipsa de epi din organiss ai sé aloalinizsze astiet vyurilé, cure risinind in intestine, sint abgorbite in cireuitul Jingacie agravind condiyia care s-a fneevest a se vlinings Aceste metod é@' cus8yire a inte .Thk numal eu efees teeciiver gi mu ajuté reg nerarea teevirilor slébite, ale mugehilor 91 aexvilor. Sucul de sanac pe ling! asbivaca de purigare, ajut& vindecarca intregiiui tratect in= {setinal. Aopiunea au fiind pe cale naturald, oa nu se manifests nunai- dees packevtulud, ch wneors abla dugl @ stpelinink ~ 2 luni a3 le fole~ sicea sueulud. © lu sucuri foerte ewudes inelir © dgportant-ca intestinele s& fie curiyare cel pujan-15- o data pe vi dar in mod normal ar trebui 2-3 scaune pe ai. De aceea, in timpul tratamentulul, si folosim un laxativ care s-a dovodit a £1 eficace, reducind dora troytat pin ce intestinele au revenit la nor nal, ca vrsare a folosirii suevlul. sisi eficace ~igs la urmi, s-au dovedit a fi spSlsturile, sou clismele, dacii sint necesare, zilnic. Alt efect valores al sanacului crud, este asuza dintilor gi gingillor pentru prevenirca ploreii, Accasta rezulti din ipsa anumitor elenente, care se giseso in s,ecial in sucul combinat de Singerarea Gingiilor ji degenerarea jul,ei dente~ re, este o boald risyinditi din cause slimentayiel cu cereale, zahar 3M alte elenente ne,otrivite. alte boli, ca ulcerele duodenale, ane~ or, deficienta glande- abeese, furuncule, un- morocov si spanace mia pernicioas’, convulsii, degeneracea nervil jor suprarenale si tirgidei, nef: florea meabrelor, tehdinyé la neuoroizi, lizss de vigoare, dureri coumstice, defecte funcyionale ale inimii, hi,o ;4_biyertensiune , defecte funcyionats 2° = bi,o 74 bipervenssunes— yederii gi dureri de cap, inclusiv cele cu carecter _ en en ema lira ge detoresc in special acimlivii in intestinu] gros a minfigifelor de tot felul, ca si li, sed unox elemente cary Se afli q iin moreow $i _spanaee Slaimcul, dptuce si waterogross, im, reuni ou morcovul 94 ardeiul verde, sint ,rinure legumele, care conyin cele nai bune re= 4 surse de vitanina ¢ si K. Lipsa de vitemina(@) este un factor care € contribuie 1a inporténti 1s anbele sexe of lu sterilitate precum gi Ja evorturi. Liysa acested vitamine, este adesea cuuse tulburivilor de metabolism gi a bunei stiri generule. Compinutul mare de acid oxa- lic din syanac, a efvetele laxative. Aceasta eate un element de in- joxbany’ abit de more pentru octivitutes intestinelors cit i-am acordat un urticol separate Acidul oxalic S.anacul nu trebuie mincat dec-t crud, deoarece yrin inc5l- gire se ,ot produce deuneri de cristale de acid oxalic in rinichi, smbolnévindu-i. Unul din misterele anatomiei umane este migcarea persistalicii. Ba are loc in traiectul alimentar, ca migeiri succesi- ve ce migcd inainte, orice s-ar afla induntru. Este compusé dintr-o serie de contractiri ale myehilor ot nervilor traicetului, urmate de relaxiri succesive. Acidul oxalic este un element important nentinerea tonusului gi in migcares peristalied. In casul cind al-~ mentele sint crude, acidul oxalic continut, este esenyial Pentru functiile fiziologice. In alimentele gitite sav conservate, acidul este mort, anorgenic, vitin'tor. Cel din alimentele ciude, se cor-6- ugor cu caleiul din alinente, dind combinatii utile, ajut& asimilarea prin digestie a acestela din urm& gi in acelagi timp stimleazi functia peristalici. Daci acidul oxalic a devenit anorganic din cauza coacerii sau conservirii, el formeaz® o combinatie ou caleiul din aceste elemente gi alimente s1 distruge valoarea nutritivd a ambelor, ceca ce duce la o deficienti im:ortan$a de caleiu, care poate merge uncori, pind la descom- Este imyortant de stiut, cd gi alte elemente din hrand, adesea nu ,ot £1 folosite si asimilate daci au fost gitite, din cauza modificirilor pe care le suferi, adesea impiedicind 9i asimilarea altor elemente prin actiune chimic’. Astfel, fierul din spanacul crud, este folosit 100%, dar numai 1/5 din total, sau chiar mai .utin, daci este gitit. De revinut deci, cf acidul oxalic, atit de necesar sinitijii, trebuie z2ilnic procu~ rat organismulud rin consumarea de legume crude, sau sucurilor lor, iar sursa cea mal uogaté este in s,anac, sfecl& (partea verde), frunze de gu- le 94 de mgtar, varza c-cati gi micris. 25. Suoul de pitligele rogii Este probabil cel mai mult consumat, insé sub form de conserva, ceea ce face ca acidul ektbic gi malic continut in .rocent destul de mare, ca gi acidul oxalic, si fie vreficuti prin coacere, in compusi anorganici, déundtori orgenismlui, cu toate c& actiunea este insidoss& gi nu se mani- festa imediat. Unele cacuri de piati la rinichi sau ficat, sint urmare a consu- mului de pwyii gitite sau conservate, in special daci are loc odatd eu combinatia de amidon $1 zaharuri. In acest caz, reactia este evident aci~ dé. Sucul crud 91 proasp&t de rogii, este foarte folositor avind o reac- ie alcalind, fiind bogat in natriu, clor, potasiu, magneziu. 26, Sueul de fasole verde B de folos deosebit, in diabet - boald de dicta alimentara, »rodusi de consumul exagerat de zaharuri 91 amidon concentrat 91 agravat de consu- mul de carne. Nu este o boald mogtenit% dar yoate fi pricimuitd de obice- jurile mostesite, de a minca in exces aceste alimente. Alimentarea copiilor cu fiinoase 91 cereale gitite gi laptele de yack fiert gi pastourizat, este factorul inciyient, in ayaritia diabetulu’ la copii gi adolescen;i 91 in final, la adulti, Substenje secretati de pancreas, peraite organismlui 51 asimileazd sshsrurile naturale(nb cele fabricate) sub forma de combustibil pentru ,roducerea energiel necesare activitéyii sale. ‘Am ardtat ci organismal, poate folosi ca atare numai zaharuriie naturale, continute in legume gi fructa, crude si proasyetes jar amido-We gi zahSrul fabricat, trebuie convertite in saharuri ,rimare. rancreasul muncegte peste nisuré, »entru a realiza comversiunea sub form& de sub stante, care si aib’ capacitatea de a reconstrui si regenera gi ca ur- mare, se ;roduce diabetul. Grisimea la diabetici, este rezultatul sti- roduse de insulind. Injectiile cu insulini, nu vindeci diabe~ Seu constatat ci supa de fasole verde gi varaii de Bruxelles contine elemente care furnizeazd ingredientele necesare insulinei na~ turale, care produc functiunile yancreatice de digestie. Diabeticii trebuie s& elimine complet zaharurile si mirosul de orice fel si bea suc combinat de morcovi, 1itucii, fasole verde gi varzi de Bruxe- lies, in cantititi de 1 ltr, zilnic pe lingd o cantitate suplimentara timp facind gi spAluturi ale de 1/2 suc de morcov si syanac in acel colomului. 27. Gucul do _gulie Nied o legumi nu are ua conjinut aga de mare de calciu, ca gu-~ lia(mai mult de 1/2 decit al tuturor celorlalte minerale gi sdruri im- preund), Este deci un aliment excelent pentru copii gi pentru oricine care are oase sau dinti slabi. Combinind sucul de gulie cu cel de mor cov gi pap&die, obtinem unul din preparatele cele mai eficace pentru int&rirea oaselor si dintilor. Sucul din frunzele de gulie + sucul de elind gi morocoy = efect alcalinizator. Frunzele de gulie conjin mult natriu gi fier. Este curios poate pentru unii, 6& adud ci o deficient& de calciu are loc adesea din cauza consumului permanent de gi_lapte pasteurizat, ceriale, produse zaharoase, desi ac contin o cantitate mare de calciu. Jesuturile gi celulele corpului,nu pot refol8i sub formi de calciu inactiv, care trebuie eliminat din or ganism, o:eratie efeétuati de citre singe, care cari resturile, spre ve sele sanguine terminale, de obiced in rect, unde se acumuleaz& treptat, formind hemoroizii. Probabil, 1/2 din oameni consumi aceste alimente in exces, au hemoroizi, iar cealalt& jumitate, ii are der in forme nesupir&toare. Cunoastem un gir nesfirgit de victime ale incercdrii de a se vindeca prin injectii, coagulare electrici, sau operayii care nu au dat rezul- efectul gi m cauza- Cunoagtem un zi, sub form acuta, ou iesirea intes- tate permanente, deoarece s-a ati cas tiple de un bolnav de hemor tinului, care s-a vindecat complet in mai putin de o lund, fara urmi, consumind zilnic 1 ltr. sue de morcovi, spanac, gulie 91 waterogross, nentinind strict un regim de legume s4 fructe crude. Nu este un caz izolat.-1- 28, Sucul de waterogross (Planté tiritoare de avd, folositd ca salata). Acest suc are un conjimut de sulf, care depdgeste 1/3 din totalul celorlalte minera- le gi struri impreund, aproape 40% din elementele care formeazd acizi, cupringind sulf, fosfor si clor. Fiind un curdjitor foarte puternic al intestinului, mi se va consuma singur, ci trebuie amestecat cu suc de morcovi, sau telind. Dintre elenentele alcaline, predomind potasiu (veste 201) natriu(8%), nmagneziu(5%), fier(0,12%). Amestecat su suc de uoreovi spanac si pubind laptuci si frunze de gulie formeazd o combinatics care contine elemen- tele esentiale pentru regenerarea singelui gf in special pentru activi~ tatea schimbului de oxigen, in curentul sanguin, fiind un mijloc exce- lent, contva anemiei, hipotensiunii si slibiciunii. Combinayia de sucuri de morocovi + spanac + frunze de gulie si waterogross, ajuté la disolvarea din singele coagulat in henoroizi gi multe s,ecii de tunori. 0 dozd silnicd de 1 ltr. combinata cu eliaina- rea complet&, din alimontajie a féinii, sahiirului gi de .xeferinya a carnii, s-a constatat ci dizolvé aceste acumliri, pe cale ,erfect na~ turali, in 1-6 luni, fZri nici o necesitate de interyentie cuirurgica- 14.(a se vedea gi capitolul despre gulil). RECOMANDARI GENBRALH DE DINUT some —— 1, In rogenerarea organismului pe cale naturald, trebuie si se ind seama de actiunea de curitjire a sucurilor de legume, ce poate fi 9! de reguld este, irsoyité de o Jerioadii de jen sau dureri din partea compului, in care are loc aceasti acyiune. Uneori, celui in cauzd, i se poate Area ci este bolnav. Dacd sucurile sint yroas,ete 91 consumate chiar in zdua preparirii lor, mu trebuie de loc si-gi inchivule, ci ar outea si faci rilu. In general, insdnitogirea este cu atit mal ravida, cu efit cantatitea de suc este mai mare. Nu trebuie si ne agtemptiim, ca 0 acumulare de toxine de o vie& intreagi, si poaté fi evucuatd din comp, printr-o minune, peste noapte. 2. Dack dupX tratamentul cu sucuri, ayare o coloratie galbeni sau bruni a yielii, aceasta este o indicatie o& ficatul eligind bila stricati (veche) gi alte substante residuale, in cantité}1 mai mari de~ eit pot eldmina alte organe de eliminare. Duy& un tim, de tratement, eoloratia dispare. Uneori colorajia apare chiar decd ne simjim intr-o perfecta stare de siinitiate, din cauza unui efort fizic exxesiv, sau din lipsd de somn, der, in acest caz, dup& pujind odihni, coloratia dispare,-19- In orice caz, rgenerarea organismului, ,rin folosirea continud a sucurilor de legume si fructe si alimente ,roaspete, naturale, se decid, dup& ce cor.ul a fost curiijat de toate rimisitele, se capsta atita energie 91 vitalitate, incit criteile celor neinformati nu mai au efect. 3. Curiitirea perfect gi sterilizarea apareturii cu care se face sucul gi a tuturor vaselor, este de o imortunj& prinordiald. Sucurile crude de legume sint foarte alterabile si trebuie timute si ,reparate cit mai ic¢ienic. Dao& se folosegte o magind, dupi folosire ea trebuie clétite cu ap& rece, a,oi cu apd clocotitd. Dacd aceasti o,ereyie mu sea ficut, atunci inainte de a folosi magina, trebuie si o sterilisim cu apd elototiti, ayol riiciti cu a4 rece. Lneori sucul se altereazi, Sn ciuda celor nai meticuloase misuri si aceasta din cousa oi uns sau m multe lecume au fost alterate. Este deci foarte imortant ca legumele si fie perfect curitate, si se de,irteze in _reala.il ,érpile ,utrede, alterate seu mucegilte. PEUDLU DBZINPOXTCARE pamumoxtoans YX orice ecumulare eau alare sau reventie de substante moarte, sau deseuri de orice fori in organism, intireie procesul de refucere. Cille naturale de eliminure sint pliminid, yorii yielii, rinichii 91 intcstinele. Intestinele elimind restul de alimente si degeuri, resturi de ce- lule gi jesuturi uzate, rezultatele activiti$ii fizice ji nervoase care deci nu sant eliminate .rovoact putrefactia de _roteine yi dau toxinele gi acidofie. prezenta unor astfel de deseuri in corp, arc un efect ault mai insiduos asu,ra s‘iditiifii decit se .oate bimui oi eliminarca este pri- mul pas, sre inbuniitépirea substantiala. © metodi eficace pentru o asemenea eliminare, in o,ecial la adulti este cea care urmeas: (Za ma se va folosi dacii este o inclinare spre ayendicité!) Diminoafii, la sculare, un pahar ware de a, cu o solutie saliné de exemplu ,luto-werber, sau solutie de o limuriti sulfat de sodiu, rea intestinelor, “este intreun pahar mare de aya./Scovul, 1 Linea ¢°. in intestine e o: iciiror substanye toxice 9i degeuri din” ecorp_gi a le clinina :rin scaun. a, [Dai mi se ,oate objine o asemenea solutie solin’, von lua prafuri Selalitz, 6 in total, la intervale de 15 minute. Desgeurile sint aduse in intestin de limbi i aruncate din corp prin scaun, centitatea toteld sutind ajunge la 4 ltr. sau peste. Pentru a so preveni deshidratorea corpului, se vor lua 2 ltr. de sucur!~ 20 = fructe, citrice preparate proasyit, diluate in 2 ltr. de ap&. Sucurile se objin din 4-6 grapefruituri, 2-3 lAmii gi restul vortocale, pind la completarea totelului de 2 ltr. trim yanar de suc, se va bea la jumd- tate de ord, dup& luarea solutied saline sau a ultimlui pref Seidlite, avoi cite un pahar la fiecare 20-30 minute. Mu trebuie si minclim nimic toatii ziua. Spre seard, dact ni se face foame, yutem minca citeva por tocale sau grayefruit, sau sucul lor, sau putin telind. Inainte de culoare, se face o sydlaturi a intestinului gros cu sco,ul de a scoate din cutele intestinului gros i subyire orice subste $a, degeuri care ar fi rimas gi ar fi jutut fi resorbite de colon in timjul somnului. Accastii o,erutie de dezintoxicare o repetdm 3 zile la rind.se va elimina cca 12 ltr. limfS toxicé, care va fi inlocuiti cu tot atites sucuri alealine 31 se va gribi realealinizarea organismului. La a 4a zi gi in continuare, inceyem s& bem sucuri de legume gi fructe, de yre- ferat crude. Dimineaja, spre exemplu, vom minca 3-4 fructe de secon, tdiate felii sau rase, induleite cu miere, peste care am yresiira’s 2 Linguri de migdale, rase mirunt. Apoi bem 2 pahare de suc proaspét de fructe sau legume. La :rinz vom minca din nou, fructe si 1/2 ltr. suc proasyiit de legume sau fructe. Seara, o salati din sucurile recomandate. Dac dupa aceasti cur‘i de dezintoxicare ne vom simfi putin slabiji, nu tre~ buie si ne alarnim. Terapeutica diferitelor boki prin sucuri de legume ei fructe, o prezentim in continuare. ferapoutica diferitelor boli yrin sucuri de legume gi fructe In listele ce urmeasi sint cuprinse diverse coubinatii de sucuri mareate cu numere: numerele indicate la fiecare boald cu,rinde cele din lista de reyete de sucuri. Pentru adulji, trebuie si se consume cel putin 1/2 ltr. pe zi din una sau mai multe rejete, timp de citeva si timini. Sucurile sint indicate in ordinea eficacitaétii, dupd exyerienta autorilor. Cele sub- liniate, sint esenjiale, cele nesubliniate s-au dovedit a fi folositoa~ Te. De exemlu, in cazul artritei, s-au folosit zilnic cel putin cite 1 ltr, sue(retete 22) - efruit; 1/2 ltr. sue reyete 61(morco spanag), 1/2 ltr. sue reteta 6 Felina, 1/2 ltr. reteta 37 noreov-telini- = deci in total cel putin 2 ltr. sueuri pe zi. S-a constatat oi este de folos si se adauge 1/2 ltr. din rejeta 30 (morcov-sfecli—castraveys) Suourile se consumi in timpul silei, la intervale de 1-2 ore intre ele, dacd sint diferite combine}ii.