Cafeaua

Beneficii:
Risc redus de Alzheimer si Dementa - Mai multe studii au comparat
cosnumatorii moderati de cafea (3-5 cesti/zi) cu nebautorii sau "putin-bautorii"
de cafea (0-2 cesti/zi) si s-a constatat ca la cei care beau cafea a fost semnificativ
mai putin probabil ca acestia sa dezvolte boala Alzheimer mai tarziu in viata. Un
studiu longitudinal, relizat in 2009, a constatat ca bautorii moderati de cafea au
risc redus de a dezvota dementa in plus fata de alzheimer.
Vezica biliara - Consumul de cafea cofeinizata a fost corelat cu o incidenta mai
mica a calculilor biliari si a bolilor vezicii biliare atat la barbati cat si la femei in
doua studii efectuate de Harvard School of Public Health. Un risc diminuat nu a
fost observat la cei care beau cafea decafeinizata.
Risc redus al bolii Parkinson - Un studiu care a comparat bautorii de 3-5 cesti de
cafea pe zi cu nebautorii a constatat ca la bautorii de cafea a fost semnificativ
mai putin probabil sa se dezvolte boala parkinson mai tarziu in viata. Un al
doilea studiu a constatat o relatie invers proportionala intre cantitatea de cafea
bauta regulat si probabilitatea de a dezvolta boala Parkinson.
Performantele cognitive - Multi oameni beau cafea pentru proprietatea ei de a
stimula memoria. De asemenea la testele care vizau timpul de reactie, memoria
verbala, rationamentele vizual-spatiale participantii care beau cafea regulat au
performat mai bine decat nebautorii, gasindu-se o relatie pozitiva intre scorurile
otinute la testare si cantitatea consumata regulat. La participantii varstnici s-a
descoperit efectul cel mai mare al consumului asupra rezultatelor. Un alt studiu a
constatat ca femeile peste 80 de ani au avut rezultate mult mai bune la testele
cognitive daca au consumat cafea regulat pe parcursul vietii lor. Un studiu recent
a aratat cum cafeaua prajita protejeaza celulele neuronale primare impotriva
inducerii mortii lor cu peroxid de hidrogen.
Analgezicele si cafeina - Cafeaua contine cafeina, care poate spori eficienta de
absorbtie gastro-intestinala a unor calmante, mai ales la pacientii cu migrene si
la aceia care care se afla sub tratament cu medicamente pentru dureri de. Din
acest motiv, multe medicamente pentru dureri de cap includ cafeina in formula
lor. Cafeina nu are proprietati analgezice. La unii pacienti cu migrene, cafeina
poate atenua durerea, actionand asupra vaselor de sange cerebrale.
Antidiabetic - Consumul de cafea poate reduce riscul cuiva de diabet zaharat tip
2 cu pana la jumatate. In timp ce acest lucru a fost initial observat la pacientii
care au consumat cantitati mari (7 cesti pe zi), relatia a fost mai tarziu dovedita a
fi liniara.
Protectia ficatului - Cafeaua poate reduce, de asemenea, incidenta de ciroza
hepatica si a fost legata de un risc redus de carcinom hepatocelular, un cancer
hepatic primar, care, de obicei, apare la pacientii cu ciroza preexistenta.
Mecanismul exact si cantitatea de cafea necesare pentru a obtine un efect
benefic au fost mult timp neclare. Intr-un raport publicat in Journal of

Hepatology, Gressner si colegii sai au oferit primul context mecanic pentru

studiile de epidemiologie privind bautorii de cafea in care se arata cum cafeina
poate avea proprietati antifibrotice puternice.
Cancerul - Consumul de cafea este, de asemenea, corelat in Africa, cu un risc
redus de cancer oral, de esofag, si faringian. Conform unui studiu cafeaua
protejeaza ficatul de cancer.
Cardioprotectoare - Cafeaua reduce moderat incidenta mortii din pricina unei
boli cardiovasculare, potrivit unui studiu cohorta prospectiv publicat in 2008. Un
studiu prospectiv desfasurat in Japonia a urmarit 77000 de persoane cu varste
intre 40 si 79 de ani si a aratat ca consumul de cafea, impreuna cu aportul de
cafeina din alte surse, coreleaza cu un risc redus de moarte din cauza bolilor
cardiovasculare.
Laxativ/diuretic - Cafeaua este, de asemenea, un stimulent puternic pentru
peristaltism si este uneori considerata a preveni constipatia. Totodata, cafeaua
poate provoca miscari ale intestinului excesiv de largi. Efectul stimulativ al
consumului de cafea asupra colonului se gaseste atat in cafeaua cu cafeina dar si
in cea decafeinizata. Contrar credintei populare, cafeina nu actioneaza ca un
diuretic atunci cand este consumata cu moderatie (mai putin de cinci cesti pe zi),
si nu duce la deshidratare sau la un dezechilibru electrolitic de apa. Dovezile
actuale sugereaza ca bauturile cofeinizate contribuie la cerinele organismului
zilnic de lichide la fel ca si apa pura.
Antioxidant - Cafeau contine polifenoli, acizi hidroxilici, flavonoizi, antocianine.
Acesti compusi au efecte antioxidante si de reducere a deteriorarii celulelor cu
potential oxidativ. O substanta cu efect special anticancerigen - insa doar
presupusa - este metilpiridina. Metilpiridina nu este prezenta initial in boabele
de cafea, insa ea se formeaza in timpul prajirii din alte substante ce se regasesc
in bobul de cafea inainte de prajire. Ea este prezenta si in cafeaua cu cofeina si
in cea fara cofeina. In niste cercetari finantate de catre Kraft se arata ca in
boabele de cafea prajite sunt prezente mai multe substante care protejeaza
celulele de moartea indusa cu peroxid de hidrogen decat in boabele verzi de
cafea. Dintre toate metodele de preparare, espresso este aceea care are
randamentul cel mai mare ca si antioxidant.
Prevenirea cariilor dentare - Taninul din cafea poate reduce potentialul cariogen
al alimentelor. Experimentele in vitro au aratat ca aceti compusi polifenolici pot
interfera cu activitatea glucoziltransferazei de streptococi mutans, care ar putea
reduce formarea placii
Guta - Consumul de cafea a scazut riscul de guta la barbatii de peste 40 de ani.
Intr-un studiu la care au participat peste 45.000 de oameni pe o perioada de 12
de ani, s-a evidentiat ca riscul de a dezvolta guta la barbatii de peste 40 a fost
invers proportional cu cantitatea de cafea consumata.
Riscuri:
Dependenta de cafea Desi cartile de specialitate nu precizeaza existenta
acestui tip de dependenta, din ce in ce mai multa lume foloseste expresia,

bazandu-se pe propria experienta si pe experimentele facute de ei sau de

apropiatii lor. La o cautare fugara pe internet, fiecare pagina in care este
sustinuta ideea unei dependente si a efectelor ei negative are drept corespondent
alta in care sustin beneficiile consumului de cafea.
Cancer - S-a raportat prezenta a peste 1000 de substante chimice in cafeaua
prajita dintre care 19 sunt cunoscute ca agenti cancerigeni. Cu toate acestea cele
mai multe sbstante catalogate ca fiind cancerigene exista in stare naturala si nu
ar trebui considerate cancerigene pentru om, la niveluri de expunere obisnuita,
in viata de zi cu zi.
Probleme gastrointestinale - Cafeaua poate deteriora mucoasa organelor
gastrointestinale, cauzand gastrita si ulcer. Consumul de cafea nu este
recomandat persoanelor cu gastrita, colita si ulcere.
Efecte psihologice si modificari ale somnului - Multi bautori de cafea sunt
familiarizati cu "dracii de la cafea" (emotiile, bataiala, nervozitatea), o stare
nervoasa care apare atunci cand cineva a consumat prea multa cofeina. Aceasta
stare poate provoca anxietate si iritabilitate uneori din cauza excesului de cafea
iar alteori din cauza abstinentei de consum. Cafeaua poate provoca de asemenea
la unii insomnie, iar la altii narcolepsie. Cofeina este o componenta majora a
cafelei si are efecte psihologice individuale diferite. Un studiu de la Johns
Hopkins Medical School sugereaza ca beneficiile psihologice percepute ale
cofeinei sunt doar rezultatul eliminarii simptomelor de sevraj ale abstinentei de
la consum. Travis Bradberry, autorul cartii "Inteligenta Emotionala 2.0",
sugereaza ca consumul cronic de cafeina poate duce la o scadere a inteligentei
emotionale.
Colesterolul - Un studiu din 2007 efectuat de Baylor College of Medicine indica
faptul ca moleculele cafestol si kahweol, ce se regasesc numai in boabele de
cafea, ridica nivelul lipoproteinelor cu densitate mica (LDL) din organismul
uman. Aceasta crestere a LDL este un indicator care ne arata ca cresterea
colesterolului se intampla si din cauza consumului de cafea. Studiul Baylor
sugereaza o legatura inre cafestol, kahweol si niveluri mai ridicate de colesterol
din organism. Cafeaua preparata la filtru, cu filtru de hartie, este cea mai saraca
in cafestrol si kahweol datorita faptului ca filtrul de hartie respectiv are
proprietatea de a retine aceste uleiuri, ele neajungand astfel in bautura finala.
Oricare alte metode de preparare a cafelei nu scot din bautura aceste doua
substante.
Tensiunea arteriala - Cofeina a fost anterior implicata in cresterea riscului de
hipertensiune arteriala. Dar, cu toate acestea, studiile recente nu au confirmat
nicio asociere. Intr-un studiu realizat pe o durata de 12 ani pe 155.000 de
asistente medicale de sex feminin, s-a aratat faptul ca cantitatile mari de cafea nu
a indus o "crestere riscanta a tensiunii arteriale". Studiile anterioare au aratat
deja asociatii statistic nesemnificative intre consumul de cafea si de
hipertensiunea arteriala. Efectul cafelei asupra morbiditatii si mortalitatii din
cauza efectului sau asupra tensiunii arteriale este prea slab, si nu a fost studiat.