Isi poate gasi Europa Centrala si de Est drumul inapoi spre crestere la 25 de ani dupa

caderea comunismului? (raport)

de DP HotNews.ro
Mari, 11 noiembrie 2014, 12:44 Economie | Finane & Bnci
Dupa ce au trecut de perioada comunismului, statele din Europa Centrala si de Est

(ECE) au trecut printr-o perioada de tranzitie care le-a transformat in mod fundamental
economiile. Progresul inregistrat in ceea ce priveste bunastarea si standardele de viata a fost
formidabil, in conditiile in care PIB-ul mediu pe cap de locuitor a crescut la 65% din media
UE15, fata de nivelul de 49% din urma cu 25 de ani. Raportul are si o sectiune dedicata
Romaniei, unde se arata ca "lipsa unei retele de autostrazi, subdezvoltarea mediului rural si
infrastructura portuara se vor numara printre principalele obiective, peste 9 miliarde de euro
fiind la dispozitia Romaniei in exercitiul financiar 2014 - 2020. Obiectivul de a transforma
Romania intr-o tara independenta din punct de vedere energetic va declansa investitii publice
si private semnificative atat in sectorul energiei traditionale cat si in productia de energie
nucleara. Acest lucru ar trebui sa duca nu doar la majorarea productiei de energie, dar si sa
aiba un impact pozitiv asupra exporturilor si sa asigure o baza de costuri mai reduse pentru
companiile localel", se arata in Raport.
In sectorul privat, Planul National de Dezvoltare Rurala, care va fi pus in aplicare incepand cu
2015, vizeaza cresterea productivitatii in agricultura (situata in prezent la 50% din media UE)
prin incurajarea dezvoltarii exploatarilor agricole de dimensiuni medii, care vor fi mai
eficiente in valorificarea calitatii foarte bune a solului, ceea ce va permite diversificarea
extinsa a culturilor. Exportul de produse alimentare prelucrate este in crestere, ceea ce
demonstreaza ca Romania are mai multe oportunitati in crearea de valoare adaugata decat in
exportul de produse agricole. Nu in ultimul rand, sectorul IT/telecomunicatii isi va pastra
probabil dinamica pozitiva datorita educatiei universitare de calitate in domeniul IT, cererea
de specialisti IT fiind dubla fata de numarul anual de absolventi ai celor 6-7 universitati din
domeniu. Estimam ca accesul la finantare se va modifica semnificativ in urmatorii ani.

Corectiile macroeconomice din ultimii ani au determinat companiile locale sa

actioneze intr-un mediu caracterizat de dobanzi aflate la un minim istoric, stimulate de
inflatia foarte scazuta si de perceptia privind un risc suveran mai redus (oglindita de
cresterile ratingului de tara). De asemenea, imprumuturile in moneda locala au crescut.
Pentru a majora absorbtia fondurilor UE in perioada 2014 - 2020, guvernul a infiintat
trei autoritati de management - Ministerul Fondurilor Europene, Ministerul Dezvoltarii
Rurale si Ministerul Agriculturii.

Sectorul IT reprezinta o reusita certa, cu un mix de companii de succes: cele locale cu

acoperire globala, firme nou infiintate vandute cu succes si jucatori globali care isi
extind activitatile de proiectare, cele comerciale si de servicii suport in Romania. Peste
50 de companii IT internationale si-au deschis birouri in Romania, unde lucreaza peste
64.000 de specialisti - acest lucru face ca Romania sa se plaseze pe primul loc in UE si

pe locul 6 la nivel mondial in functie de numarul angajatilor din domeniul tehnologic

pe cap de locuitor.

In infrastructura, Romania isi valorifica din ce in ce mai bine pozitia geografica, in

pofida dezvoltarii inca modeste a retelei rutiere. Ne asteptam ca, pana in 2030, sa se
realizeze investitii de pana la 24 miliarde de euro pentru constructia a 480 km de
autostrazi si 2.400 km de drumuri expres. Portul Constanta a devenit cel mai mare port
de cereale din Europa, anticipand viitoarea pozitionare a Romaniei in acest sector
economic. In agricultura, productivitatea creste intr-un ritm lent dar sigur, iar
terenurile fragmentate incep sa fie consolidate si sa se bucure de atentie speciala din
partea agricultorilor si investitorilor din Occident, dispusi sa aduca know-how si sa
faciliteze cresterea productiei cu valoare adaugata mai mare. Productia medie pe
hectar pentru exploatarile agricole care utilizeaza tehnologii moderne de productie a
ajuns in 2013 la 6,3 tone pentru grau, peste media europeana. Gradul de ocupare in
agricultura scade treptat, de la 41% din totalul fortei de munca in 2000 la 28% in
prezent.

"Cu toate ca uneori ritmul de dezvoltare al regiunii parea sa urmeze modelul un pas inainte,
doi pasi inapoi , trebuie sa ne amintim cat de departe au ajuns aceste tari. Fostele state-satelit
ale Uniunii Sovietice au devenit membre cu drepturi depline ale Uniunii Europene. Cadrul
institutional si cel juridic au fost reconstruite de la zero. Libera circulatie a bunurilor,
serviciilor si capitalului uman a ajutat la transformarea completa a acestor economii.
Fondurile europene - pe langa masivele investitii straine primite de pretutindeni, din
Germania pana in China - au avut efecte excelente. Si, foarte important, reformele - printre
care privatizarile au avut un rol cheie - au condus la cresterea ponderii sectorului privat in
PIB, de la niveluri extrem de scazute chiar si de 10% la aproape 80%, ceea ce inseamna ca
majoritatea valorii economice este generata in prezent de sectorul privat", declara Juraj
Kotian, Director Cercetare Macro/FI pentru ECE in cadrul Erste Group si coautor al
raportului "La 25 dupa comunism - mai detine Europa Centrala si de Est cheia cresterii
economice?".
In acelasi timp, raportul publicat de Erste Group Research arata ca, avand in vedere contextul
european actual caracterizat de stagnare, statele din ECE se confrunta cu provocarea
identificarii de noi motoare de crestere, riscand ca altfel sa ramana blocate la niveluri
mediocre, care nu le va permite sa ajunga din urma Occidentul.
"Lucrurile nu vor deveni deloc mai usoare pe viitor pentru tarile din ECE. Dupa criza,
resursele s-au diminuat si competitia a devenit acerba. Vechile modele de crestere, bazate pe
avantajele costurilor reduse, se perima cu rapiditate, iar la orizont se contureaza amenintari
precum reducerea populatiei in varsta de munca. Modelul nostru pentru ECE pune sub semnul
intrebarii modelul traditional de convergenta bazata exclusiv pe productie. Consideram ca
guvernele ar trebui sa se concentreze pe crearea unui mediu de afaceri mai bun pentru
sectoarele dinamice cu valoare adaugata mai mare.
Tarile din ECE au cu adevarat sansa de a-si creste avantajul competitiv in sectoare precum cel
al serviciilor si de IT&C. In cele din urma, imbunatatirea calitatii institutiilor si guvernarii
reprezinta un element esential pentru majoritatea acestor probleme, intrucat cadrul
institutional formeaza bazele stabilitatii sociale, previne coruptia si favorizeaza prosperitatea.

Acest lucru poate juca un rol cheie in consolidarea, sau dimpotriva, incetinirea mecanismului
convergentei", arata Kotian.

Cinci factori cheie pentru viitoarea crestere a Europei Centrale si de Est

Avand in vedere perspectivele de crestere slabe pentru Europa si lipsa activitatii investitionale
a sectorului privat, autoritatile competente au pledat pentru cresterea rolului investitiilor
publice pentru relansarea cresterii economice si crearea de locuri de munca.
"Am identificat trei domenii care corespund cel mai bine acestor nevoi. Guvernele tarilor din
ECE ar trebui sa se axeze drept prioritati strategice pe investitiile in infrastructura, pe
securitatea energetica si aparare si sa urmeze noul val de investitii in eficienta energetica. Fie
ca discutam despre transport, energie si apa, cladiri publice precum scolile sau spitalele,
energie verde sau despre diversificarea surselor/retelelor de energie, asemenea investitii
permit societatilor sa progreseze deoarece acesti factori au impact asupra tuturor aspectelor
din viata noastra", afirma Zoltan Arokszallasi, Analist Sef Macro/Fixed Income pentru ECE in
cadrul Erste Group.
Dupa escaladarea conflictului dintre Rusia si Ucraina, investitiile in domeniul securitatii, care
fusesera neglijate in ultimii ani, vor deveni cu siguranta prioritare atat din punct de vedere al
securitatii energetice (continuarea diversificarii surselor/retelelor de energie), cat si in
domeniul apararii. Cheltuielile cu apararea in Ungaria, Republica Ceha si Slovacia s-au situat
doar la circa jumatate din nivelul de referinta stabilit de NATO, de 2% din PIB, investitiile si
achizitiile de echipamente fiind in mod special marginalizate.
Pentru finantarea proiectelor de securitate energetica si infrastructura, guvernele ar trebui sa
incerce sa utilizeze pe cat de mult posibil fondurile UE. In perioada de programare 2014 2020, Fondurile de Coeziune alocate tarilor din ECE insumeaza 167 miliarde de euro. In plus,
aceste tari pot obtine finantare suplimentara prin programul Facilitatea autonoma "Connecting
Europe" (33 miliarde euro). Cu toate acestea, rata de absorbtie a fondurilor UE ramane strans
legata de indicele coruptiei si calitatea institutiilor publice. Prin urmare, restructurarea
semnificativa a institutiilor publice, precum si initiativele pentru combaterea coruptiei, sunt
esentiale pentru stimularea ratei de absorbtie a fondurilor europene. Tarile din ECE se situeaza
in urma statelor baltice in toate aceste domenii, cu exceptia Poloniei, care inregistreaza cel
mai mare progres.
"Avand in vedere ca spatiul fiscal pentru extinderea investitiilor publice este mai degraba
limitat, guvernele ar trebui sa ramana concentrate pe prioritatile pe care le-au stabilit pentru
fiecare stat, continuand in acelasi timp sa se axeze pe imbunatatirea institutiilor publice si a
mediului de afaceri, care nu implica neaparat costuri materiale, dar deschid calea pentru
investitii private si finantare mai ieftina", spune Arokszallasi.
Analistii Erste Group considera ca un alt factor cheie pentru crestere este stimularea puternica
a sectorului Tehnologiei Informatiei si Comunicarii (IT&C). "Explicatia este ca lumea tot mai
digitalizata in care traim impune economiilor si societatilor sa tina pasul cu extinderea
telecomunicatiilor moderne si ECE nu poate ramane in urma in acest domeniu daca doreste sa
se dezvolte din punct de vedere economic, in special avand in vedere potentialul regiunii.
Punctul de plecare pentru dezvoltarea acestui sector va fi reprezentat de investitiile in
structura retelelor, dat fiind ca acoperirea pentru comunicarea in banda larga fixa si mobila
este in general mai redusa in ECE, iar numarul locuintelor cu acces la internet este mai scazut
decat in tarile occidentale", spune Katarzyna Rzentarzewska, Senior Analist in cadrul Erste
Group. Mai mult, in acest sector inovativ se poate construi plecand de la numeroasele povesti

de succes ale firmelor din domeniul IT&C din ECE, care arata ca productia si serviciile bazate
pe cunoastere pot deveni parte din povestea motoarelor de crestere ale regiunii.
In functie de cum decid tarile din ECE sa abordeze o alta mare provocare viitoare - reducerea
populatiei in varsta de munca - efectele pot fie sa sustina fie sa limiteze potentialul de crestere
a PIB-ului. In timp ce in unele tari precum Republica Ceha sau Slovenia reducerea populatiei
in varsta de munca va fi relativ modesta, in Polonia si Slovacia se estimeaza ca populatia din
aceasta categorie va scadea cu 40 - 50% pana in 2080.
Printre solutiile care ar trebui luate in considerare de tarile din ECE pentru mentinerea
potentialului de crestere se numara: majorarea ratei de participare, restructurarea sistemelor de
pensionare pentru a descuraja pensionarea anticipata si a recompensa prelungirea duratei de
munca, imbunatatirea ratei de participare a femeilor, situata in medie cu 13% sub nivelul
inregistrat in randul barbatilor, implementarea unei politici de imigrare mai active si flexibile
cu privire la statele din afara UE, pentru a permite atragerea de persoane inalt calificate in
domenii specializate."Daca raportam populatia activa la populatia in varsta de munca estimata
pentru viitor, se observa ca rata de activitate a populatiei in varsta de munca trebuie sa fie in
medie cu 11,8% mai ridicata in 2040 decat in 2013, pentru a mentine oferta de forta de munca
la un nivel stabil. Prin combinarea masurilor care urmaresc stimularea ratei de participare a
femeilor cu cele care vizeaza extinderea duratei de munca, oferta fortei de munca ar putea fi
stabilizata in pofida reducerii populatiei in varsta de munca", explica Rzentarzewska.
De asemenea, raportul Erste Group subliniaza ca o mai buna aliniere a ofertei educationale la
cererile si nevoile pietei muncii se poate dovedi cruciala. Chiar daca majoritatea statelor din
ECE aloca mai putine fonduri pentru educatie comparativ cu media europeana, este evident ca
nu totul se reduce la sumele cheltuite in acest domeniu de catre tarile din ECE si la cate
persoane sunt integrate in sistemul de invatamant. Calitatea sistemului educational joaca un
rol foarte important. Restructurarea, si nu neaparat cresterea cheltuielilor, ar putea imbunatatii
semnificativ eficienta sistemului daca acesta ar pune accent mai mult pe solutionarea
problemelor in locul predarii unui volum cat mai mare de continut teoretic si testarii extensive
a acestui material.

Cat va mai rezista cota unica la 16%? Se va modifica sau nu? Daianu: S-a vorbit de
unele sugestii ale expertilor FMI de a modifica nivelul cotei unice. Vezi ce spun Daianu,
Chitoiu, Socol, Laurian Lungu despre viitorul cotei unice
de Dan Popa
HotNews.ro
Luni, 10 noiembrie 2014, 8:21 Economie | Finane & Bnci

Cat cheltuieste angajatorul pentru fiecare euro net platit angajatului

Foto: Consiliul Fiscal
Saptamana trecuta s-a iscat din senin o discutie care s-a si stins rapid dupa cateva ore:
fostul premier Tariceanu a parut a fi in favoarea unei "re-evaluari" a cotei unice. "Viitorul
guvern va trebui sa reconsidere actuala cota unica de impozitare de 16%", a spus
premierul, dupa care a revenit, declarand ca "nu mi-am propus niciun moment si nu am
nicio intentie pentru viitor sa renunt la cota unica de impozitare". Pana acum, in mod
oficial, doar Sindicatele au propus delegatiei Fondului Monetar International desfiintarea
cotei unice de impozitare si introducerea impozitarii diferentiate. Desi un calendar rezonabil
de trecere la impozitul progresiv ar fi 2016, voci autorizate din piata spun ca acest lucru s-ar
putea face mai repede. "Chiar daca Finantele spun ca tehnic nu se poate, reamintesc ca
declaratiile de impozit pe venit se depun la un an de la introducerea impozitului progresiv,
timp in care se pot pune la punct detaliile tehnice. Teoretic, el poate fi introdus in 2015, din
moment ce primele declaratii se depun abia in 2016", mai spun sursele citate.

Daianu: Un sistem fiscal complex, cu numeroase cote, este greu de administrat in

Romania. Aceasta nu inseamna in mod obligatoriu mentinerea cotei de 16% in
perspectiva

"Calin Popescu Tariceanu a avut probabil un "slip of tongue" pornind de la incasarile slabe
din Romania si presiunile viitoare pe buget. Imi aduc aminte ca s-a vorbit cu ceva timp in
urma de unele sugestii ale expertilor FMI de a

Daniel Daianu
Foto: Agerpres
modifica nivelul cotei unice, sau chiar de a merge spre o impozitare diferentiata a
veniturilor personale. Exista variante mai multe. Cred ca este prea tarziu pentru a modifica
filosofia fiscala pentru bugetul anului 2015, desi largirea bazei de impozitare ofera inca spatiu
de actiune. Cred totodata ca un sistem fiscal complex, cu numeroase cote, este greu de
administrat in Romania. Aceasta nu inseamna in mod obligatoriu mentinerea cotei de
16% in perspectiva. Si mai este ceva: o politica fiscala pragmatica si open-minded nu se
sprijina pe fundamentalisme ideologice", crede Daniel Daianu, fost ministru de Finante, in

prezent membru in boardul Bancii Nationale a Romaniei.

In opinia lui Daianu, sistemul fiscal trebuie sa incurajeze economisirea in conditiile in care
fostul model dre crestere, bazat pe intrari masive de capital, si-a dovediti carentele. romania
are nevoie in continuare de import de capital, dar trebuie sa mizeze mai mult pe resurse
proprii. Si aici intervin deductibilitati fiscale, asa cum se practica in alte tari.

Socol: Nu vom asista la modificarea nivelului de cota unica de 16%

"Declaratiile fostului Premier Tariceanu au fost scoase din context. Nu vom asista la
modificarea nivelului de cota unica de 16%", este convins principalul consilier pe probleme
economice al premierului, Cristian Socol.
El spune ca la nivelul de 16% al cotei unice s-a ajuns considerandu-se ca este un nivel optimal
pe curba Laffer astfel incat sa

Cristian Socol
Foto: Arhiva personala
se stimuleze mediul privat si sa se minimizeze pierderile de venituri la bugetul de stat pe
termen scurt.
"Nu trebuie modificat regimul de cota unica de impozitare de 16% in Romania. 16% este un
nivel rezonabil si asigura predictibilitate si stimulent pentru afaceri", mai spune Socol.
Cat despre filosofia fiscala care a stat la baza introducerii cotei unice, Socol are urmatoarele
argumente: crestere de competitivitate la nivel regional, atragerea de investitii straine directe,
reducerea costurilor administrative in colectarea impozitelor, reducerea evaziunii fiscale si
scoaterea la suprafata de locuri de munca din economia subterana.

Laurian Lungu: Riscul de a modifica/schimba cota unica in viitorul apropiat, doar

din ratiuni de doctrina politica, este mult prea mare pentru economie

Unul din cei mai echilibrati macroeconomisti romani, Laurian Lungu, considera ca ar fi o
eroare fundamentala sa renuntam la cota unica. "Din punct de vedere economic, renuntarea la
cota unica, sau cresterea acesteia, in contextul economic actual este fundamental eronata. O
asemenea masura ar impinge economia Romaniei pe un palier de dezvoltare inferior in anii ce
vin. O tara ca Romania, in care colectarea veniturilor bugetare prezinta dificultati, este de
preferat sa aiba un sistem fiscal cat mai simplu, care sa lase cat mai putin loc de interpretari.

Laurian Lungu
Foto: HotNews.ro
Acest argument, pe langa acela de crestere a competitivitatii regionale au reprezentat
motivatiile principale pentru introducerea cotei unice in 2005", spune Laurian Lungu.
"Din aceasta perspectiva este esentiala mentinerea cotei unice la acest nivel in conditiile in
care competitia fiscala la nivel regional a ramas la fel de acerba iar efortul de atragere al
capitalului strain este semnificativ mai mare decat in 2005. Cotele impozitului pe profit sunt
de 10% in Bulgaria, 16% in Ungaria si 15% in Cehia. Si tarile vecine care nu sunt in UE au
cote de impozit competitive, Ucraina 17% sau Moldova 18%", mai spune economistul roman.
Insa, cel mai solid argument pentru mentinerea status quo-ului vis-a-vis de mentinerea cotei
unice la actualul nivel -crede Laurian Lungu- este starea economiei Romaniei. "In acest
moment economia autohtona se afla intr-un echilibru fragil, dovada impactul negativ masiv pe
care introducerea accizei pe carburanti si a taxei pe stalp le-au avut si care au trimis economia
direct in recesiune. In aceste circumstante este nevoie de o relaxare fiscala si nicidecum de o
crestere a acesteia. In conjunctura economica delicata in care ne aflam, ajustarile fiscale
trebuiesc facute marginal, in directia sprijinirii cresterii consumului si a investitiilor.
Altminteri efectul net, atat asupra economiei cat si asupra veniturilor bugetare, este unul
negativ. In plus, oportunitatea modificarii cotei unice din punct de vedere al nivelului de
colectare al impozitului pe venit, este serios pus la indoiala de istoria recenta. De exemplu,
analiza pe un ciclu de patru ani arata ca in perioada ex-ante 2005, veniturile din impozitul pe
salarii, ca pondere n PIB, au fost inferioare comparativ cu perioada n care a existat cota
unica", a explicat Lungu.
In opinia sa, este ingrijorator faptul ca in ultimii ani recurenta temei ce vizeaza modificarea
cotei unice continua sa fie atat de persistenta deoarece asemenea discutii sunt total
deconectate de realitatea economica. Cota unica de 16% continua sa ramana in acest
moment unul dintre foarte putinele avantaje competitive ale economiei Romaniei. Riscul de a
o modifica/schimba in viitorul apropiat, doar din ratiuni de doctrina politica, este mult prea
mare pentru economie.

Daniel Chitoiu: Nu putem vorbi de o revizuire n conditiile n care nu s-a discutat

despre asa ceva. Nu exista nicio intentie de a modifica nivelul actual al cotei unice

Fostul ministru liberal al Finantelor, Daniel Chitoiu, a spus si el ca nu exista nicio intentie de
modificare a cotei unice. "Nu putem vorbi de o revizuire n conditiile n care nu s-a discutat
despre asa ceva. Nu exista nicio

Daniel Chitoiu
Foto: AGERPRES
intentie de a modifica nivelul actual al cotei unice. Va reamintesc ca n programul de
guvernare al USL este trecuta mentinerea cotei unice. Se dorette respectarea programului
USL, un program care tine cont de realitatile economice si de nevoile mediului de afaceri.", a
declarat Chitoiu pentru HotNews.ro. In opinia lui, prin introducerea cotei s-a urmarit atingerea
unui nivel sustenabil si suportabil care sa contribuie totodata si la ridicarea gradului de
colectare nspre 90-95%. "De asemenea s-a avut in vedere si nivelul cotelor de impozitare in
statele din regiune, astfel incat Romania trebuia sa devina atragatoare pentru investitiile
straine, fapt ce s-a si intamplat(volumul investitiilor straine intrate in Romania in perioada
2005-2008 a fost in jur de 35 mld euro, dublu fata de nivelul acestora intrate in tara in
perioada 1990-2004).n acelasi timp s-a tinut cont si de nivelul deductibilitatilor specifice
impozitarii progresive de la acel moment", spune Chitoiu.
Totodat, s-a urmrit simplificarea fiscal, reducerea birocratiei, mai spune fostul ministru de
Finante."S ne amintim c milioane de contribuabili nu au mai fost nevoiti s depun
declaratiile globale de venit. Nu n ultimul rnd, introducerea cotei unice a urmrit
mbunttirea colectrii veniturilor bugetare, prin diminuarea evaziunii fiscale. Acum, dup 9
ani, efectele benefice se vd cu ochiul liber si nu pot fi negate de nimeni", a mai precizat
Daniel Chitoiu.

Daianu: Cota unica a avut si menirea de a simplifica fiscalitatea intr-o tara cu

institutii foarte slabe, cu coruptie ridicata

"Nu am crezut in cresterea semnificativa a incasarilor fiscale; curba Laffer mi s-a parut
discutabila in circumstantele concrete si, oricum, capitalul strain venea fiind atras de
perspectiva aderarii Romaniei la Uniune. Dar exista o ratiune puternica de introducere a unei
cote unice pornind de la slabiciunea institutionala, de la cautarea de rente intensa practicata in
tari ca Romania, inclusiv prin obtinerea de facilitati fiscale. Deci, fara a aduce incasari fiscale
suplimentare deosebite, asa cum au crezut sau clamat unii, cota unica a avut si menirea de a
simplifica fiscalitatea intr-o tara cu institutii foarte slabe, cu coruptie ridicata. Pe de alta parte,
aspectul de fairness, echitate in impozitare a fost subestimat atunci si nu numai la noi. Vedem
ca, in ultimii ani, peste tot in lume acest aspect capata proeminenta in conditiile in care studii
temeinice evidentiaza o legatura intre dinamica economica si distributia veniturilor", mai
spune Daniel Daianu, recent cooptat in Consiliul de Administratie al BNR. Am in vedere,
adauga Daianu, nu neaparat ce spun Piketty, Emmanuel Saenz, ci analize ale FMI, OCDE,
statement-uri ale unor sefi de banci centrale maeri, precum Janet Yellen, Mike Carney.
Problema distributiei venitorilor trebuie pusa in relatie si cu conduita marelui business, care
evita sa plateasca taxe si impozite prin tot felul de optimizari. Aceasta face ca povara sa
cada pe cei cu venituri medii si mici, pe intreprinderile mici si mijlocii (care nu folosesc
numeroase jurisdictii fiscale in activitatea lor)

"Nu stiu cum s-a ajuns la nivelul de 16% atunci. Au fost insa cateva seminarii publice unde
Alianta DA a incercat sa intemeieze noua filosofie fiscala, cota unica de 16%, prin
calcule/estimari", isi aminteste Daianu.
Daianu sugereaza si cateva repere pentru politica fiscala, care ar trebui sa tina cont de
urmatoarele trasaturi ale economiei Romaniei:

Romania are intre cele mai mici incasari fiscale din UE, nu atat din cauza nivelului
taxelor si impozitelor. In raport cu alte tari nou intrate in UE incepand cu 2007 avem
venituri fiscale mult inferioare (27-28 din PIB anual la noi fata de media de 34-35% in
CEE si de 44% in Vestul Europei). Ceva nu este in regula. Si aici vedem ca logica
curbei Laffer nu a operat. Bulgaria care a intreprins o reforma adevarata a obtinut in
plus peste 3% din PIB incasari fiscale in cativa ani,.

suntem tara in care ponderea castigurilor din profit in PIB este printre cele mai mari in
UE, peste 55% (si vedem cat de putin se obtine la buget din aceasta sursa!!!)

inclinatia de a plati impozite nu a fost modificata de nivelul fiscalitatii, de cota de

16%; este o morala aici...(exista o cultura a neplatii in Romania)

evaziune fiscala masiva, inclusiv din cauza activitatii defectuoase a ANAF, a

conexiunilor nenorocite intre mediul de afaceri, administratiile locale (financiare),
politic

tax-avoidance (evitarea platii impozitelor si taxelor) pe scara larga, mari corporatii

care "optimizeaza" transferand venituri obtinute in Romania in strainatate (vezi si
scandalul recent legat de Luxembourg ca paradis fiscal)

economia subterana mare, care se vede si in ponderea remunerarii muncii in PIB

(printre cele mai scazute in UE, cca 33% din PIB in 2012 potrivit datelor Eurostat) si
care, mai departe, explica incasari relativ mici din impozitarea muncii (desi CAS este
mare). Drept este ca cifra de 33% ar trebui corectata cu cei care sunt platiti nu pe carte
de munca, ci prin firme proprii.

nefiscalizarea agriculturii;

foarte mici redevente fata de cat s-ar putea obtine din exploatarea resurselor naturale.

am ajuns in situatia sa practicam un TVA foarte mare cand veniturile celor mai multi
cetateni sunt modeste si sub-modeste. Este adevarat ca impozitarea consumului pare sa
fie de preferat cand factorii de productie sunt tot mai mobili, dar faptul in sine ridica
semne de intrebare privind alcatuirea structurii fiscalitatii la noi.

neutralitatea fiscala este in spatele viziunii potrivit careia pietele functioneaza smooth,
cu imperectiuni irelevante, ceea ce adesea nu este conform cu realitatea. Este legitim
sa ne ferim de abuzarea unui regim fiscal de non-neutralitate, de incercarile unor
grupuri de interese de a obtina rente necuvenite. Pe de alta parte un regim neutral in
exces priveaza statul de utilizarea fiscalitatii ca instrument de politica economica. In
cazul unor firme mari, care aduc tehnologie si creeaza locuri de munca, se recurge la o
gama de inlesniri fiscale (ex Ford, Renault, etc). Exista si stimulente pentru anumite
sectoare (gen IT). Si in agricultura ar trebui sa se practice stimulente fiscale avand in
vedere caracterul aparte al acestei activitatii economice si dependenta de clima.

Este de neinteles de ce la noi se obtine atat de putin din TVA, chiar daca ne-am
compara cu economii din Sud Estul Europei. Ar trebui instaurat un regim
sanctionatoru mult mai sever pentru a combate evaziunea fiscala.

industria financiara a fost salvata de guverne si este subventionata explicit si implicit.

Este oare moral?

este incorect ca multi cetateni sa fie platiti nu prin salariu pentru a se evita o
impozitare fireasca. Vorbim aici de sute de mii in Romania. Realizam cat pierde
bugetul de stat...